, clasa a VIII-a, prof.

Rădeanu Ionuț
Lecția nr. 18

HIDROGRAFIA ROMÂNIEI
Rețeaua hidrografică a României cuprinde:
a) ape continentale: râurile interioare, Dunărea, lacurile și apele subterane.
b) Marea Neagră
Râurile interioare
Râurile interioare sunt grupate astfel:
a) grupa de vest: râurile de aici sunt colectate de râul Tisa
b) grupa de sud: râurile de aici sunt colectate direct de Dunăre
c) grupa de est: râurile de aici sunt colectate de Siret și Prut
d) râurile dobrogene: care se varsă direct în M. Neagră
1. Grupa de Vest
a) râul Tisa – este unul dintre cei mai mari afluenți ai Dunării, dar pe teritoriul României curge
doar în partea de nord, pe o distanță de doar 60 km (unde formează granița cu Ucraina). În
România primește doi afluenți (râul Vișeu și râul Iza), dar, pe teritoriul Ungariei, Tisa
colectează toate râurile din această grupă.

Râul Tisa (în stânga)

la confluența cu râul
Mureș (în dreapta)

b) râul Someș – se formează prin unirea râurilor Someșul Mare și Someșul Mic. Someșul
Mare izvorăște din Carpații Orientali (Mț. Rodnei) iar Someșul Mic din Mț. Apuseni și trece
prin orașul Cluj-Napoca.
c) Crișurile – cu izvoare în Mț. Bihorului, formate din: - Crișul Repede (trece prin Oradea)
- Crișul Negru
- Crișul Alb
Râul Someș în orașul Satu Mare și râul Somșul Mic
în Cluj-Napoca

d) râul Mureș – este al doilea râu ca debit din țară. Izvorăște din Mț. Hășmaș și trece prin
orașele Toplița, Reghin, Tg. Mureș, Aiud, Alba-Iulia, Deva și Arad. Are ca afluenți importanți
râurile Arieș, Târnava (formată din Târnava Mică și Târnava Mare – care trece prin orașele
Odorheiul Secuiesc, Sighișoara, Mediaș, Blaj), Sebeș și Strei.

Râul Mureș în apropiere de Arad

Confluența râului Mureș (dreapta) cu râul Tisa (stânga)

e) râul Bega – un râu mai mic care trece prin Timișoara

f) râul Timiș – singurul din această grupă care se varsă direct în Dunăre

Râul Timiș Râul Timiș traversând orașul Lugoj

2. Grupa de Sud
a) râurile cu izvoare în Mț. Banatului: - râul Caraș
- râul Nera
- râul Cerna

Râul Nera în Parcul Național Cheile Nerei Râul Caraș în Parcul Național
Semenic-Cheile Carașului
b) râul Jiu – cel mai mare râu din SV țării. Trece prin orașele Petroșani, Tg. Jiu și Craiova.
Are ca afluenți râurile Jiul de Est, Tismana, Motru și Gilort.
c) râul Olt – al treilea râu ca mărime din țară. Izvorăște din Mț. Hășmaș (la fel ca Mureșul),
și trece prin orașele Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Brașov, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și
Slatina. Cei mai importanți afluenți sunt: Râul Negru, râul Bârsa, râul Cibin (trece prin Sibiu),
râul Lotru, râul Olteț.
Râul Olt în Carpații Meridionali (Defileul Oltului) d) râul Vedea
e) râul Argeș – izvorăște din Mț.
Făgăraș (unde a fost construit lacul de
acumulare Vidraru) și trece prin
orașele Curtea de Argeș, Pitești și pe
la lângă București. Are ca afluenți:
Râul Doamnei, râul Dâmbovița (care
trece prin București) și râul Neajlov.

Râul Dâmbovița (în București)

f) râul Ialomița – izvorăște din Mț. Bucegi și străbate orașele Târgoviște și Slobozia. Dintre
afluenții mai importanți sunt râurile Prahova și Teleajen.
3. Grupa de Est
a) râul Siret – este cel mai mare râu interior al țării ca debit. Izvorăște din Carpații Păduroși
(Ucraina) și trece prin orașele Pașcani, Roman, Bacău și se varsă în Dunăre la Galați. Cei mai
mari afluenți îi primște din partea dreaptă (din Carpații Orientali): râul Suceava, râul Moldova,
râul Bistrița, râul Trotuș, râul Putna, râul Buzău și un singur afluent din partea stângă, râul
Bârlad (care trece prin orașele Vaslui, Bârlad și Tecuci).

Râul Siret la vărsarea în Dunăre

Râul Bistrița este cel mai mare afluent al Siretului. Izvorăște din Mț. Rodnei (la fel ca și
Someșul) și trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț, Buhuși și Bacău (unde se
varsă în Siret). Pe cursul său adună râurile Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcău și
Cracău.

Plutăritul – o veche ocupație a locuitorilor

de pe valea Bistriței
Râul Bistrița
b) râul Prut – cu izvoarele tot în Carpații Păduroși (Ucraina) și face granița de est a României
cu Republica Moldova. În România are un singur afluent, râul Jijia. Pe cursul său a fost
construit lacul de acumulare Stânca Costești.
Râul Dorna la Vatra Dornei Râul Bicaz în Cheile Bicazului

Râul Tarcău Râul Prut