HIDROGRAFIA ROMÂNIEI

Fluviul Dunărea

- Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) și străbate 10 state și 4 orașe capitală: Germania, Austria(Viena), Slovacia(Bratislava)Croatia,
Ungaria(Budapesta), Serbia(Belgrad), România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
- Din lungimea totală de 2860km – 1075 km se află pe teritoriul țării noastre;
- În România este împărțită în 4 sectoare:
 Defileul Dunării ( între Baziaș și Portile de Fier) – 144 km lungime, în S Munților Banatului – lacurile hidroenergetice Portile de Fier I și II
 Sectorul Drobeta Turnu – Severin – Călărași – Sectorul de luncă – albie largă și luncă bine dezvoltată;
 Sectorul Călărași – Brăila ( Sectorul Bălților) – Balta Ialomiței și Balta Brăilei
 Sectorul Dunării maritime între Brăila și Sulina; de aici pot circula vase de mare tonaj; 4 orase porturi fluvio-maritime: Brăila, Galați,
Tulcea și Sulina;
 Utilizarea apei Dunării: transport fluvial, alimentarea cu apă potabilă a localităților situate de-a lungul fluviului, irigații, pescuit, utilizare
hidroenergetică (cele 2 lacuri Portile de Fier I și II).
 Canale de legătură: Canalul Dunăre - Marea Neagră ( pod. Dobrogei) și Canalul Dunăre – Main - Rin ( Germania) – ce leagă Dunărea de
Rin - și portul Constanța de portul Rotterdam – aflat la varsarea fluviului Rin în Marea Nordului - , si Marea Neagră de Marea Nordului;

MAREA NEAGRĂ
- Este o mare de tip continental; in N se află Marea Azov legată prin str. Kerci; Golful Odessa, Pen. Crimeea; legătura cu Oceanul Planetar se
realizează prin Str. Bosfor, Marea Marmara, Str. Dardanele, Marea Egee și Marea Mediterană
- State riverane: Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia și Ucraina;
- Originalitatea Mării Negre constă:
 în lipsa curenților verticali
 aportul mare de apă dulce adus de fluvii: Dunărea, Nistru, Nipru; toate acestea duc la formarea a două straturi de apă cu salinitate
 caracterul semiînchis; diferită: primul strat (0 -200m)
cu salinitate de 17-18%0, oxigenat, cu viață
al doilea strat - cu salinitate de 22%0, hidrogen sulfurat,
Gaze toxice, lipsit de viață;
 RÂURILE INTERIOARE
După colectorul principal și după direcția de curgere se diferențiază 4 grupe de râuri:
1. Grupa râurilor de V și de SV ( colectorul principal este Tisa și Dunărea):
 Someș ( format din Someșul Mare și Someșul Mic),
 Barcău,
 Crișul Repede,
 Crișul Negru
 Crișul Alb;
 Mureșul ( izv din Grupa centrală a Carpaților Orientali , din același loc cu Oltul) cu afluenții Tarnava Mică și Tarnava Mare ( DCT) și Aries
și Ampoi ( din Munții Apuseni), Strei și Sebeș ( din Carpații Meridionali)
 Bega ( orasul Timisoara)
 Timiș
 Cerna
2. Grupa râurilor de S ( colectorul principal este Dunărea)
 Jiu cu afluenții Motru și Gilort
 Oltul cu afluentii: Cibin( orasul Sibiu), Lotru, Olteț;
 Vedea cu afluentul Teleorman
 Argeșul cu afluentul Dâmbovița (București)
 Ialomița cu afluentul Prahova;
3. Grupa râurilor de E ( colectorii principali Siret și Prut)
 Siret ( raul cu cel mai mare debit din tara noastra datorită numerosilor afluenti pe care îi primeste din zona carpatică) cu afluenții:
Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș și Buzau (afluenți de dreapta)
Bârlad( afluent de stânga)
 Prut cu afluenții Baseu și Jijia ( are ca afluent raul Bahlui – orașul Iași)
4. Grupa raurilor dobrogene – râuri scurte ce se varsă în lacurile de pe litoral; pot seca pe timpul verii - râul Casimcea
LACURILE
Lacuri glaciare: Bâlea( M-ții Făgăraș), Bucura și Zănoaga( M-ții Retezat)
Lacuri vulcanice: Sf. Ana ( grupa centrală a Carpaților Orientali )
Lacuri de baraj natural – Lacul Roșu ( valea Bicazului)
Limanuri fluviale: L Snagov
Limanuri fluvio – maritime: Tasaul, Techirghiol - pe litoral;
Lagune: Razim, Sinoe, Zemeica, Golovița;
Lacuri de crov: lacul Sărat, Ianca, Plopu ( Câmpia Bărăganului)
Antropice: Lacul Izvorul Muntelui ( pe Bistrița) Lacul Vidraru ( pe Argeș), Lacul Vidra ( pe Lotru) Lacul Stânca Costești ( pe Prut)

VEGETAȚIA ȘI SOLURILE EUROPEI

1. Vegetația mediteraneană ( S Europei) - tufișuri de maquis și garriga, culturi de citrice, maslini, vită de vie;
Soluri – Terra – rosa;
2. Pădurile de Foioase – V și Centrul Europei
Soluri – Clasa Cambisoluri – solul Argiluvisol
3. Stepa și silvostepa ( ierburi mărunte) – E Europei
Soluri – Molisoluri – Cernoziomuri – cele mai fertile soluri – prielnice agriculturii;
4. Pădurea de conifere ( Taiga) – N Europei
Soluri: Clasa Spodosoluri – Solul Podzol;
5. Tundra ( mușchi și licheni) – N extrem al Europei
Soluri: înghețate
VEGETAȚIA ȘI SOLURILE ROMÂNIEI
1. Zona de stepă și silvostepă (0 – 200m alt) soluri – Clasa Molisoluri – Cernoziomuri;
2. Zona de pădure ( 200 – 1800m alt) cu etajele: etajul stejarului ( 200 – 500m), etajul fagului (500 – 1200m), etajul coniferelor(1200-1800m)
3. Zona Alpină (>1800m alt) cu etajul subalpin (1800 – 2000 m alt) și etajul alpin la peste 2000m alt;

VEGETAȚIA ȘI SOLURILE EUROPEI

1. Vegetația mediteraneană ( S Europei) - tufișuri de maquis și garriga, culturi de citrice, maslini, vită de vie;
Soluri – Terra – rosa;
2. Pădurile de Foioase – V și Centrul Europei
Soluri – Clasa Cambisoluri – solul Argiluvisol
3. Stepa și silvostepa ( ierburi mărunte) – E Europei
Soluri – Molisoluri – Cernoziomuri – cele mai fertile soluri – prielnice agriculturii;
4. Pădurea de conifere ( Taiga) – N Europei
Soluri: Clasa Spodosoluri – Solul Podzol;
5. Tundra ( mușchi și licheni) – N extrem al Europei
Soluri: înghețate
VEGETAȚIA ȘI SOLURILE ROMÂNIEI
1. Zona de stepă și silvostepă (0 – 200m alt) soluri – Clasa Molisoluri – Cernoziomuri;
2. Zona de pădure ( 200 – 1800m alt) cu etajele: etajul stejarului ( 200 – 500m), etajul fagului (500 – 1200m), etajul coniferelor(1200-1800m)
3. Zona Alpină (>1800m alt) cu etajul subalpin (1800 – 2000 m alt) și etajul alpin la peste 2000m alt;