POPULAȚIA ROMÂNIEI

1. Numărul populației și evoluția numerică

După aprecierea renumitului geograf și istoric geograf Strabo, populația Daciei cuprinsă între
Dunăre, Tisa și Nistru era de aproximativ 200 000 de locuitori. Rezultattul ocupației romane asupra
Daciei l-a constituit simbioza dintre populația autohtonă și romani; ca urmare a acestei simbioze, s-a
format o populație nouă – românii, cu o limbă neolatină – româna.

După retragerea stăpânirii romane, teritoriul actual al României a cunoscut o perioadă în care s-
au succedat sau s-au stabilit o seri de grupuri umane venite din alte părți ale lumii – slavii, avarii,
humanii – popoare migratoare.

Începând cu sec. al IX-lea, pătrunde pe teritoriul țării noastre populația de origine maghiară, iar
în sec. XII-XIII – secuii; din sec. XIV-lea pătrunde o populație nomadă si seminomadă originară din
India, numită țigani sau rromi.

Oficializarea numelui țării noastre, România, are loc în anul 1862, după ce Imperiul Otoman
recunoaște Unirea Principatelor Române, realizată în 1959.

Conform datelor recensământului populației din 2011, România avea o populație de 20. 121. 641
locuitori. De-a lungul timpului, numărul de locuitori ai României a cunoscut o serie de fluctuații,
datorită mai multor cauze ( războaie, epidemii, dezvoltare economică, decizii politice..). Începând cu
anul 1950, populați României a cunoscut o creștere numerică continuă, până în anul 1990, când a avut
valoarea de 23,3 milioane locuitori. După această perioadă s-a înregistrat o scădere numerică
continuă , datorită mai multor factori, printre care mai importanți ar fi: scăderea valorică a bilanțului
natural, creșterea numărului de emigranți, politicile antinataliste ale statului, schimbarea locului și a
mentalității femeii în societate, descreșterea economică etc.

Județele cu populația cea mai numeroasă sunt:

 Prahova ( 735 900 locuitori), Iași, Cluj, Timiș, Constanța, Dolj, Suceava
Județele cu cel mai mic număr al populației sunt:
 Tulcea ( 201 500 locuitori), Covasna, Sălaj, Mehedinți, Ialomița, Giurgiu, Caraș-Severin și
Bistrița Năsăud.
Evoluția numerică se datorează în principal, sporului ( bilanțului) natural al populației.
 Sporul natural – reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitateN‰ – M‰ = SN‰
Sporul natural a avut perioade cu valori foarte mari , positive, când nr. De locuitori ai României a
crescut, și perioade cu valori negative ( mai ales după 1992) când nr. de locuitori a scăzut. În present,
din cauza valorilor negative ale sporului natural, precum și a plecării unui nr. mare de personae în afara
granițelor țării, populația României este într-o continuă scădere numerică.
 Natalitatea- reprezintă numărul de nou născuţi raportaţi la 1 000 de locuitori.
În 2012 N=9,4‰; factorii care au determinat scăderea N‰ sunt de ordin socio-economic şi psihologic
.
 Mortalitatea- reprezintă numărul de decedaţi raportat la 1000 de locuitori
În 2012 M=12‰;
 Mortalitatea infantilă- reprezintă numărul de nou născuţi decedaţi în primul an de viaţă.
 Speranţa de viaţă-reprezintă numărul de ani pe care o persoană îi poate trăi, exprimat la
naştere; aceasta este influenţată de mortalitate şi morbiditate ( numărul de îmbolnăviri raportat
la 100 000 de persoane); la nivelul României este de 70,1 ani pentru bărbaţi şi de 77,5 ani
pentru femei.

2. Densitatea populației și repartiția geografică

 are o valoare aprox. de 84,4 loc. km²
 zone cu densități mari, de peste 150 loc. km²: marile orașe, Muntenia Centrală,
Culoarul Siretului, V DCT, sudul zonei litorale; județul cu cea mai mare densitate
este Pravova - 156 loc/km²
 zone cu densități reduse, sub 50 loc. km²: Munții Carpați, Câmpia Bărăganului,
Podișul Dobrogei, Delta Dunării ( cea mai redusă densitate); județul cu cea mai
redusă densitate este Tulcea 24 loc/km².
3. Structura populației
a. Structura pe grupe de vârstă- prezintă următoarele valori:
 populaţia tânără ( 0-20 ani)
 populaţia adultă (activă, 20-64 ani)- formează majoritatea 55,7%
 populaţia vârstnică ( peste 65 de ani) - 16,1%
se observă fenomenul de „îmbătrânire demografică”
 b. Structura pe sexe – 51,2% femei
48,8% bărbaţi
 datorită speranţei de viaţă mai mari la femei ( sunt dominante femeile)
 în categoria populaţiei tinere predomină populaţia masculină
Structura pe grupe de vârstă și sexe se reprezintă graphic cu ajutorul piramidei vârstelor.
Aceasta reflect fidel cronica generațiilor, evidențiind disproporțiile în structura populației, pe vârste și
sexe. Această reprezentare indică reducerea numărului populației tinere prin îngustarea bazei piramidei
vârstelor. Efectele demografice și economice ale acestei evoluții se vor resimți în timp și vor atrage
schimbări la nivelul deferitelor subpopulații( populația școlară, populația de vârstă fertilă, populația de
vârstă de muncă)
c. Structura etnică (națională)
 români (88.9%)
 maghiari (6,5%)secui în jud. Harghita și Covasna
unguri în jud. Mureș, Cluj, Brașov, Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Arad, Timiș, Sibiu
 rromi (3,3%) – în toate regiunile, mai ales în București, jud. Mureș, Sibiu, Ilfov, Gorj, Dolj,
Vâlcea
 ucrainieni (0,3%) – în jud. Suceava și Maramureș
 germani (0,2%) sași în Transilvania
svabi în Banat
 turci, tătari – Dobrogea
 sârbi, croați – Banat
 ruși, lipoveni – Delta Dunării
 slovaci – în jud. Timiș,
 alte minorități: bulgari, greci, armeni, evrei – în Moldova și marile orașe.
d. Structura pe medii
 54,8% ppopulație urbană
 45,2% populație rurală
e. Structura confesională ( pe religii)
 ortodocsi (72,59%)
 greco-catolici(7,09%)
  romano-catolici(6,83%)
 alte religii: reformați calvini, evanghelici luterani, mahomedani…

f. Structura populației în funcție de activitatea economic

 populația activă ( acea parte a populației țării care poate desfășura o anumită activitate
economic și social); aceasta prezintă două categorii de persoane:
o populația ocupată (cea care este în mod efectiv implicată în activități
social-economice)
o populația neocupată (care nu are o activitate social-economică continuă -
șomeri)
 populația inactivă (care nu au atins vârsta adultă sau care sunt în curs de formare: studenții,
pensionarii)
 populația activă pe sectoare de activitate:
o sectorul primar ( agricultură și silvicultură) – 31,6%
o sectorul secundar ( industrie) – 21,1%
o sectorul terțiar – servicii – 47,3%

4. Românii în afara granițelor

 românii din Republica Moldova și Ucraina – aprox. 4 milioane de locuitori
 la S de Dunăre – Pen. Balcanică : aromâni (macedo-români), istro-români, megleno-
români – 1 milion de locuitori
 în Italia, Spanania, Germania, Irlanda, Marea britanie, Franța, Grecia – peste 4 milioane
 SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă – peste 3 milioane
 În Israel – 400.000 locuitori