http://lectiidegeografie.blogspot.com/2009/02/populatia-romaniei.

html

Populatia Romaniei
Numarul populatiei si evolutia numerica

Azi, Romania are 21,7 mil locuitori, cu o densitate medie de 95 loc/kmp.

Cresterile si descresterile populatiei unei tari poarta denumirea de dinamica populatiei.
Dinamica populatiei este influentata de: natalitate, mortalitate, sporul natural.
a. natalitatea- reprezinta numarul de nascuti vii la 1000 de locuitori, timp de 1 an. La noi in
tara acest indicator are valori de 10,5‰;
b. mortalitatea - indica numarul de decese la 1000 de locuitori timp de 1 an. pentru
Romania mortalitatea este de 12‰;
c. sporul natural - reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate: -1,5‰.
Deoarece sporul natural este negativ, inseamna ca populatia Romaniei este in scadere.

Densitatea populatiei
- reprezinta raportul dintre nr de locuitori si suprafata (loc/kmp)
- densitatea medie este de 95 loc/kmp,
- exista diferentieri la nivel national:
a. zone cu densitati mari: zona capitalei si a imprejurimilor, Subcarpatii de Curbura,
culoarul Siretului, zona litorala (la S de Constanta), zona limitrofa marilor orase;
Factorii favorizanti care au detrminat aceste densitati mari:
 existenta unor resurse solice si subsolice (petrol, gaze naturale, sare - in Subcarpati)
 relieful de campie, cu soluri fertile - optim pentru agricultura
 prezenta unor artere hidrografice mari - Culoarul siretului, Valea Muresului, Valea
Oltului
 ramurile industriale din marile orase
 proximitatea unor axe de comunicatii

b. zone cu densitati mici: Carpatii, Pod. Dobrogei, Delta.

Cauze ale valorilor mici ale densitatii populatiei:

 in Delta -suprafete mari acoperite cu apa

 in Carpati - relief accidentat, clima aspra, soluri slab evoluate
 in Pod. Dobrogei - retea hidrografica saraca, clima secetoasa
la februarie 11, 2009
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

- contingent = numărul de persoane care s-au născut în același an

- numărul de locuitori ai României este în continuă scădere din cauza:
→ sporului natural negativ
→ migrației forței de muncă peste hotare
 STRUCTURA POPULATIEI
Structura populatiei poate fi privita din mai multe puncte de vedere:
- pe grupe de varsta,
- pe sexe (barbati, femei)
- structura naţionala (etnica)
- pe medii ( urban, rural )
- structura confesionala,
- structura lingvistica şi altele.
 Structura populatiei pe grupe de varsta
- reda marimea si proportiile diferitelor contingente sau grupe de populatie.
- cuprinde - valori globale şi în cadrul acestora - populaţia masculina 48,6% si cea feminina
51,4%.
Reprezentarea grafica a diferitelor grupe de varsta ale populatiei, diferentiata pe cele doua
componente (masculin şi feminin) este denumită piramida varstelor. Ea reflectă atat grupele de varsta,
cat şi numarul persoanelor pe cele doua sexe şi reda structura populatiei pe grupe de varsta si pe sexe.
Forma acestei reprezentari grafice permite realizarea unor comparatii în timp şi între diferite tari. Din
acest punct de vedere, tara noastră se află într-un proces de „îmbatranire" demografica. Aceasta
înseamnă că populatia tanara are valori în scadere, iar ponderea populatiei vârstnice este în creştere.
 Structura etnica -reda valoarea numerica sau ponderea diferitelor grupuri etno-lingvistice din
totalul populaţiei tarii.
Astfel, majoritatea absolută a populatiei o reprezintă romanii (83,46%), după care urmează alte
minoritati nationale 7,35/, maghiarii (6,1%), romii (3,09%), etc
1. Populaţia romanească este repartizată pe întreg teritoriul tarii, fiind majoritară in toate provinciile
istorice
2. Populaţia maghiară formată din: - secui in jud. Harghita si Covasna - sunt majoritari
- unguri – intalniti in judetele Mures, Cluj, Bihor Brasov, Sălaj,
Arad, Timis )
3. Populatia germana este formată din -sasi -în sudul Transilvanie
-svabi (îndeosebi Banat)
În ultimele decenii, ponderea populatiei de origine germana a scazut continuu
4. Rromii, originari din India şi Pakistan, sunt raspandiţi, în prezent, în toate regiunile.
5. Alte minorităti: turci, tatari, sarbo-croati, slovaci, bulgari, armeni şi altii; ponderea acestora în totalul
populatiei tarii este foarte redusa.
6 Evreii, în prezent într-un numar mai mic.
 Structura pe medii -reflectă proportia populaţiei urbane si rurale în totalul populatiei tarii
La inceputul secolului –populatia- rurală reprezenta 46% din totalul populatiei,
în prezent- populaţia - urbană reprezinta 54% din totalul populatiei.
Structura confesionala - crestinilor ortodocsi, urmati in ordinea ponderii de: catolici, reformati, alte
culte

Structura socio-economica-populatia activa -rep.acea parte a populatiei tarii care poate ldesfasura o
anumita activitate economica si sociala
SECTOARE DE ACTIVITATE
-SECTOR PRIMAR- AGRICULTURA
-SECTOR SECUNDAT-IND.SI CONSTRUCTII
-SECTOR TERTIAR-CU SERVICII-SANATATE,TRANSPORT,COMERT,EDUCZTIE
CULTURA ETC.

Structura populației pe grupe de vârstă-redă mărimea și proporțiile diferitelor contingente sau

grupe de populație.
La recesământul din 2011, copiii (0 -14 ani) deţin o pondere de 15,9% , populaţia tânără (15 - 24
ani) reprezintă 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar
persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani
şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.
Comparativ cu anul 2002, distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă arată clar fenomenul de
îmbătrânire al populaţiei. Astfel, grupele de vârstă 0 - 14 ani, 15 -19 ani şi 20 - 24 ani s-au
redus, ca urmare a scăderii continue a numărului de naşteri după anul 2002.
Grupele de vârstă 25 - 29 ani, 30 - 34 ani şi 35 - 39 ani au o pondere mai ridicată decât în 2002
ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a generaţiilor de 15 - 29 ani, iar grupa de vârstă de 40 –
44 ani, deţine cea mai mare pondere, de 8,7% în total. Totodată, grupele de vârstă 75 -79 ani, 80 -
84 ani şi respectiv 85 ani şi peste totalizează 7,2% din populaţia stabilă, faţă de 4,9% cât deţineau
în 2002.

De la începutul anilor ’90 România intrã într-un proces accentuat de îmbãtrânire demograficã,
ponderea populaþiei tinere reducându-se, dar crescând cea a populației vârstnice. Declinul
demografic al populației nu provine din creșterea mortalitãții, ci din scăderea natalitãții și
menținerea acesteia la valori scãzute, mult sub nivelul de înlocuire a generațiilor și din migrația
externã a persoanelor tinere și a celor apte de muncã.

Vechimea si evoluția așezărilor

Primele asezari urbane apar in Antichitate: Histria (prima localitate urbana, ca
vechime, situata pe teritoriul tarii noastre), Callatis (Mangalia de astazi)
si Tomis (Constanta) - intemeiate de greci, cu mai bine de 2500 de ani in urma.
In perioada stapanirii romane, apar si se dezvolta orase, majoritatea pe
amplasamentul unor cetati dacice: Apulum (astazi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna),
Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda), Drobeta (DT Severin)

In Evul mediu apar capitalele Tarilor Romanesti (Baia, Siret, Suceava, Iasi, Curtea
de Arges, Campulung, Bucuresti, Targoviste), orase-cetate (Brasov, Sibiu,
Sighisoara, Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare), orase-tirguri (Tirgu Mures, Tirgu
Neamt, Tirgu Jiu, Tirgu Ocna).

In perioada capitalista apar numeroase orase industriale, agricole, turistice (Anina,

Resita, Hunedoara, Campina, Buhusi, Predeal, Vatra Dornei, Eforie)

Perioada contemporana se caracterizeaza printr-o crestere mare a numarului de

orase pe baza urmatoarelor activitati
economice: agricole (Alesd), minerit (Ticleni), industrie (Onesti), transporturi (Sim
eria), turism (Busteni).

Așezările rurale și tipologia lor

a) definiții
- așezare umană = comunitate umană (sat sau oraș) indiferent de mărime, care cuprinde o
populație, un anumit teritoriu, construcțiile sale și activitățile economice care se desfășoară pe
teritoriul său
- rural = referitor la sate; populație care locuiește la sate și se ocupă în cea mai mare parte cu
agricultura
- urban = referitor la elemente și fenomene specifice orașului

b) componentele satelor
- vatra → locul de concentrare a locuințelor
- moșia → locul activităților economice
- populația → locuitorii așezării
- forma și structura localității → perimetrul vetrei și modul de grupare a gospodăriilor
- funcțiile economice → tipurile de activități predominante

c) tipologia așezărilor rurale

1. după numărul de locuitori:
- sate mici (sub 500 locuitori)
- sate mijlocii (500-1.500 locuitori)
- sate mari (1.500-3.000 locuitori)
- sate foarte mari (peste 3.000 locuitori)
2. după formă:
- sate cu o formă neregulată (evoluția a avut un caracter spontan)
- sate cu o formă liniară (în lungul unui drum principal)
- sate cu o formă geometrică (oamenii au primit terenuri parcelate)
3. după structură:
- sate risipite (în zona de munte)
- sate răsfirate (în zona de deal și podiș)
- sate adunate (în zona de câmpie)
4. după activitățile economice:
- sate cu caracter predominant agricol (activitatea principală → agricultura)
- sate cu activități complementare agriculturii (pescuit, exploatarea și prelucrarea
lemnului etc.)

- sate cu alte activități economice (exploatări miniere, activități industriale

AŞEZĂRILE RURALE. TIPURILE DE SATE

Aşezările rurale – acele comunităţi care trăiesc în grupuri puţin numerose de regulă în gospodarii
individuale şi desfăşoară activităţi predominant agricole .
Asezarile rurale = sate
Elementele componente ale unui sat
Vatra= locul de concentrare a locuinţelor
Moşia = locul de concentrare a activităţilor economice
Populaţia= locuitorii aşezării

Forma şi stucura localităţii = perimetrul vetrei şi modul de grupare a gospodăriilor

Funcţiile economice = tipurile de activităţi dominante

Clasificarea satelor
Satele se pot clasifica după :
a) numărul de locuitori ( mărime)
– sate mici sub 500 loc: specifice zonelor montane unde pot urca până la peste 1000m
altitudine (până la 1600m în Munţii Apuseni )dar care sunt şi în zonele de deal si podis
– sate mijlocii 500-1500 loc specifice regiunilor colinare şi de podiş
– sate mari 1500-4000 loc întâlnite în zona de câmpie
– sate foarte mari peste 4000 loc.
b) forma vetrei satului ( forma perimetrului construit )
– forma neregulată –cele mai multe sate au aceasta formă
– forma liniară – sunt satele care valorifică terenurile înguste dar alungite –o vale, un drum
– forma geometrică (dreptunghiulară, poligonală )- sunt sate care au primit loturi de teren
paralele sau au fost sistematizate dupa un plan
c) modul de distribuţie a gospodăriilor în teritoriu (structura ) - depinde de mai mulţi factori în
care un rol important îl joacă relieful ;se disting trei tipuri de sate:
- sat risipit – are gospodăriile foarte dispersate între ele la distanţe
mari unele de altele , uneori chiar de km. Vatra şi moşia se
suprapun. Sunt valorificate păşunile, suprafeţele plane pentru culturi
agricole si padurile . Acet tip de sat se întâlneşte în Munţii Apuseni
unde se mai numeşte şi crâng , Carpaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei şi în Carpaţii Meridionali.
- Satul răsfirat –are gospodăriile înşirate de-a lungul văilor sau a
drumurilor, gospodăriile sunt despărţite de livadă sau o plantaţie de
vie, păşuni. Se întâlneşte în regiunile subcarpatice, podişul Sucevei,
şi la marginea Depresiunii Colinare a Transilvaniei
- Satul adunat sau aglomerat -are vatra bine definită şi conturată clar
de moşia satului (lipsită de gospodării); se întâlneşte atât în câmpie,
cât şi în zonele de podiş şi în unele depresiuni mari şi netede. Acest
tip de sat poate avea mai multe subtipuri :
 Satul compact –care ocupă spaţii mici cu case lipite perete de perete –
satele săseşti din Transilvania şi cele şvabe din Banat
 Satul liniar -în podişul Bârladului şi podişul Getic
 Sate geometrizate - în Câmpia de Vest şi Câmpia Română

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-
TERITORIALĂ
 Tara este impartita in unitati teritoriale mai mici pentru a putea fi mai bine
gospadarite(administrate)
Judeţele – cele mai mari unităţi administrativ-teritoriale; cuprind mai multe oraşe şi comune;
suprafeţe diferite;
Romania are 41 de judeţe + Municipiul Bucureşti - conduse de prefectură cu sediul în reşedinţa
de judeţ.
Oraşele – mari centre economice, culturale; 274 (în prezent); oraşe – municipii; conduse de
primării de oras sau municipale.
Comunele - cele mai mici unităţi administrativ teritoriale; au în componenţă mai multe sate;
conduse de primării comunale.