Orizontul local al judeţului Vaslui

Elemente reprezentative(II)
Populaţia,aşezările şi economia
 1.Populaţia
• a)Vechimea populaţiei
• Izvoarele scrise şi nescrise atestă o vechime multimilenară a populaţiei în spaţiul
judeţului Vaslui începând cu perioada paleolitică.Dintre mărturiile
materiale(poterie,arme, oseminte ş.a)menţionăm, din Paleolitic, pe cele descoperite
• la Huşi,Arsura,Dăneşti,vestigii neolitice au fost descoperite la Vaslui,Perieni, Huşi
sau vestigiii din epoca fierului descoperite la Arsura,Mărăşeni,Trestiana.
• Populaţiile care s-au perindat în această arie geografică au inclus iniţial populaţii
traco-getice,triburi dacice, romani şi populaţii migratoare(slavi,goţi,tătari).
• Cele mai vechi aşezări consolidate includ municipiul Bârlad, atestat din secolul al
XII-lea, municipiul Vaslui atestat din secolul al XIV-lea,municipiul Huşi atestat
documentar din anul 1441.
• b)Mişcarea naturală a populaţiei
• Principalele componente demografice au cunoscut schimbări importante în ultimii
ani ,astfel:
 Populaţia
• Sporul natural a scăzut continuu după 1989 fiind de -0,72 ‰ în anul 2003, pornind de la
o valoare a Natalităţii de 12,45‰ şi o mortalitate de 12,63‰. La aceste evoluţii au
contribuit morbiditatea, mortalitatea infantilă, migraţia.
• Numărul locuitorilor judeţului Vaslui a scăzut de la 461374 în 1992 la 460500 anul
2003 şi este în continuă scădere din considerentele menţionate mai sus.
• O consecinţă a scăderii natalităţii şi a migraţiei interne şi externe o reprezintă
fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.
• Densitatea populaţiei judeţului Vaslui este de 86 loc/km²,uşor mai scăzută faţă de media
naţională.
• Structura populaţiei judeţului:
• -Structura ocupaţională-54,5% populaţie ocupată în sectorul secundar şi terţiar,respectiv
45,5%,populaţie ocupată în sectorul primar, aici menţionăm şi faptul că judeţul Vaslui
are cel mai mare număr de şomeri din ţară pe fondul lipsei acute a locurilor de muncă şi
a emigraţiei.
• -Structura pe medii de viaţă arată o evidentă dominare a populaţiei rurale respectiv
59,1% faţă de 40,9% populaţie urbană
 POPULAŢIA
• Structura pe sexe arată un echilibru aproape perfect femeile fiind cu cca 0,30
procente peste numărul bărbaţilor.
• Structura etnică este dominată covârşitor de populaţia de origine română(98,85%)
la care se adaugă alte 13 naţionalităţi , dintre care mai numeroşi sunt
rromii(1,07%),ruşii-lipoveni(0,03%),altădata mult mai numeroşi,evreii-care aveau
în oraşele judeţului o importantă comunitate,maghiari ş.a
• Structura confesională-este dominată de cutul ortodox(98,72%),urmat de cel
romano-catolic(1,45%),respectiv 1,83%,alte culte,penticostali,islamişti etc
 Aşezările umane
• 1.Aşezările rurale
• În judeţul Vaslui există un număr de 81 de comune, dintre care 11 au apărut la începutul
anior ‘90, prin descongestionarea unor spaţii rurale aglomerate sau greu de gestionat care
includ un număr de 449 de sate.
• Cea mai mare densitate a aşezărilor rurale din judeţ este în Colinele Tutovei respectiv 15
sate la 100 km².
• Cea mai populată comună este comuna Zorleni situată în imediata apropiere a
municipiului Bârlad cu o populaţie de 8595 locuitori.
• Comuna cea mai extinsă este comuna Ivăneşti cu 13 sate componente pe când noua
comună Muntenii de Sus are doar 2 sate componente.
• Clasificarea aşezărilor rurale:
• -După mărimea demografică a populaţiei în judeţul Vaslui predominăî satele mici şi
mijlocii specific epentru Colinele Tutovei şi zonele mai înalte din Podişul Central
Moldovenesc(peste 70%) pe când satele mari au o pondere de cca 30%, cele mai multe
fiind foste târguri sau sate situate în poziţie favorabilă pe căile de
acces(Codăeşti,Fălciu,Zorleni,Costeşti)
 Aşezările umane
• După textură şi dispoziţia gospodăriilor sunt specifice satele de tip răsfirat,
cu gospodării separate prin vii şi livezi, cu structură neregulată, la acestea
se adauga sate de tip vârtop, satele adunate situate în luncile râurilor şi sate
liniare de-a lungul unor căi de transport.
• Toponimele din cadrul judeţului sunt legate de elemente ale cadrului
natural(Deleni,Costeşti,Munteni,Arsura,Corni,Pădureni,Văleni,Viişoara),de
numele unor personalităţi(Ştefan cel Mare,Emil Racoviţă,Dimitrie
Cantemir,Soleşti), de ocupaţii mai vechi sau mai noi(Puşcaşi,Portari).
• După funcţii predomină satele cu funcţii agricole, de
viticultori,pomicultori,cultivatori de cereale şi plante tehnice sau crescători
de animale.La acestea se adaugă unele sate situate în poziţie periurbană,
care au funcţii mixte(Muntenii de Jos,Zorleni,Fălciu),câteva sate cu funcţie
de servicii, unele balneoclimaterice(Dăneşti,Drânceni), altele de nod rutier
sau feroviar(Crasna şi Buhăeşti), respectiv punct vamal(Albiţa).
 2.AŞEZĂRILE URBANE
• A.Municipiul Vaslui
• Poziţia geografică-este situat în Podişul Central Moldovenesc, în
Depresiunea Vasluiului, în partea central-nordică a judeţului.
• Oraşul este înconjurat de o serie de dealuri, respectiv Dealul Chiţoc-262
m,Dealul Copou,Dealul Gherghineasa,Dealurile Bahnarilor, fiind situat
într-o zonă favorabilă pe locul de întâlnire a râului Bârlad cu afluenţii săi
Racova,Delea,Vasluieţ,Stemnic(piaţă de adunare a apelor).
• Atestare documentară-oraşul Vaslui este atestat din anul 1375, după alte
surse 1437.Este vestit pentru celebra bătălie dusă de domnitorul Ştefan cel
Mare, cu turcii, la 1 ianuarie 1475, la Vaslui a existat şi una dintre curţile
domneşti ale marelui domnitor.
• Mărimea demografică- dacă în anii ‘80 populaţia oraşului ajunsese la peste
80.000 locuitori, în 2002 populaţia scăzuse la 70,2 mii loc şi în prezent este
de cca 6500 locuitori fiind în continuă scădere.
 Aşezările urbane
• Activităţile economice-oraşul a avut o evoluţie ascendentă pănă după 1990, cu
activităţi economice variate-industria metalurgică.industria electronică,industria
chimică,industria textilă şi a confecţiilor,industria alimentară, industria
meşteşugărească, dar majoritatea fabricilor au dispărut fiind înlocuite de activităţi
din categoria IMM-urilor, activităţi comerciale şi servicii.
• Personalităţi locale:
• Actorii Constantin Tănase ,Eliza Petrăchescu şi Carmen Enea.
• Generalul Constantin Prezan.
• Istoricul Emil Condurachi.
• Biologul Emil Racoviţă.
• Scriitorii Nicolae Milescu-Spătaru şi Ion Iancu -Lefter
• Obiective social –culturale:
• Palatul Administrativ,Casa de Cultură,Teatrul de Vară,Biblioteca judeţeană.
 Aşezările urbane
• Municipiul Bârlad-
• Poziţia geografică-oraşul este situat în sudul judeţului Vaslui, în Podişul
Bârladului,între Colinele Tutovei şi Dealurile Făciului.
• Atestare documentară- oraşul este atestat din anul 1174, iar numele său este legat
de numele unei formaţiuni prestatale(Ţara Berladnicilor).
• Mărimea demografică-în anul 1992 oraşul avea cca 77000 locuitori, iar în prezent
a scăzut la cca 67000 locuitori.
• Activităţile economice
• Municipiul Bârlad a fost ,multă vreme ,unele dintre cele mai prospere oraşe
industriale din zonă, cu industria rulmenţilor, mecanică fină,industria confecţiilor
,industria alimentară, în prezent aceste ramuri au dispărut, oraşul având un profil
aproape identic cu cel al oraşului reşedinţă de judeţ.Din punct de vedere cultural
oraşul a avut o activitate culturală înfloritoare.
• Personalităţi locale:
 Aşezările urbane
• Personalităţi istorice:Alexandru Ioan Cuza,Gheorghe Gheorghiu-Dej
• Scriitori şi poeţi:Victor-Ion Popa,Stroe Belloescu,George Tutoveanu,Elena Farago.
• Pictorul Nicolae Tonitza
• Sculptorul Marcel Guguianu.
• Obiective social-culturale şi de agrement:
• Teatrul de Stat-V.I.Popa,biblioteca municipală,grădina publică în care se află una
dntre cele mai mari grădini zoologice din ţară,Planetariu.
• Municipiul Huşi
• Poziţia geografică-oraşul este situat în NE judeţului, în depresiunea omonimă
situată între Podişul Centra Moldovenesc şi Dealurile Fălciului.Oraşul este situat
pe câteva pâraie care se varsă în lacuri din lunca Prutului(Huşi,Şara).
• Atestare documentară-oraşul este atestat din anul 1441,fiind o perioadă reşedinţă de
judeţ(Fălciu).Toponimul este probabil de origine slavă sau este vorba de un simplu
toponim onomatopeic.
 AŞEZĂRILE URBANE
• Mărimea demografică-Populaţia oraşului a scăzut de la 32600 locuitori în anul
1992
• la cca 28.000 locuitori în prezent.
• Activităţile economice
• Oraşul Huşi nu a fost un oraş cu o economie foarte dezvoltată, totuşi tradiţia
oraşului o reprezenta industria de pielărie şi încălţăminte,industria conservelor de
legume, industria tricotajelor dar şi industria petrochimică(componente).Parţial,
aceste ramuri s-au păstrat, la nivelul unor fabrici mici.
• Personalităţi locale
• Actorii Alexandru Giugaru şi Constantin Codrescu
• Filozoful Mihai Ralea
• Geograful Ion Gugiuman
• Obiective social-culturale
• Episcopia Huşilor,Vinoteca,muzeul de istorie.
 AŞEZĂRILE URBANE
• Oraşul Negreşti
• Poziţia geografică-oraşul este situat în NV judeţului pe cursul mijlociu al râului
Bârlad, în Podişul Central Moldovenesc(D.Bobeica 445m).
• Atestare documentară-oraşul este atestat documental de la sfârşitul secolului al
XVI- lea.Numele său este posibil un hagionim.
• Populaţia oraşului era în anul 1977 de 6978 locuitori , iar în prezent de cca 9000
locuitori pe seama unui spor natural mai ridicat explicată şi de structura etnică a
oraşului, cu populaţie de etnie rromă mai mare decât în alte oraşe ale judeţului dar
şi de structura sa agro-industrială.
• Activităţi industriale-în oraş sunt câteva nuclee economice reprezentate prin
activităţi de mică industrie, ateliere meşteşugăreşti, activităţi comerciale şi servicii.
• Dezvoltarea economică a oraşului a fost influenţatî negativ şi d epoziţia secundară
a acestuia pe traseul căii ferate care leagă magistrala Iaşi –Bucureşti de oraşul
Roman.
 Aşezările urbane
• Personalităţi locale-
• Geograful Mihai David
• Compozitorul Gheorghe Cucu
• Oraşul Murgeni
• Poziţia geografică-oraşul este situat în estul judeţului în Depresiunea Elanului, pe
pâraiele,Sărata,Elan şi Mihonea.
• Atestare documentară-oraşul este atestat din secolul al XV-lea iar numele său e
posibil un hagionim.
• Populaţia oraşului Murgeni este de cca 7600 locuitori.
• Activităţile economice-oraşul a avut un început de dezvoltare economică la
începutul anilor ’80, aici apărând o filatură de bumbac, o fabrică de caşcaval, un
complex de creştere a ovinelor de rasă, ateliere meşteşugăreşti.În prezent oraşul are
o dezvoltare economică modestă limitată la activităţi comerciale şi servicii.
 3.Resursele naturale
• Judeţul Vaslui dispune de foarte puţine resurse subterane reprezentate
practic prin roci pentru construcţii(calcare
oolitice,nisipuri,pietrişuri,gresii,
• argile,luturi loessoide ) şi izvoare minerale(Drânceni,Pungeşti,Dăneşti).
• Resursele de suprafaţă sunt mai însemnate fiind reprezentate prin păduri
de foioase şi soluri fertile.
 Transporturile
• Judeţul Vaslui este străbătut de o magistrală feroviară respectiv-Bucureşti-
Iaşi-Ungheni cu legătură spre Republica Moldova şi de o serie de căi ferate
secundare respectiv Bârlad-Crasna-Huşi,Bârlad-Zorleni-Murgeni-
Fălciu,Bârlad-Galaţi,Vaslui-Huşi şi Vaslui-Buhăeşti-Roman.
• Principalele căi rutiere sunt:Drumul european E581-Bucureşti-Huşi –
Albiţa,DN24-Bucureşti Tecuci-Iaşi,DN2F-Vaslui-Dragomireşti-Bacău şi o
serie de drumuri judeţene, comunale şi locale.
 TURISMUL
• Dezvoltarea tursimului în judeţul Vaslui nu se ridică la potenţialul natural
şi social-cultural al acestuia.
• Principalele obiective naturale sunt reprezentate prin rezervaţii, zone
ocrotite, monumente ale naturii, peisaje specifice zonei de deal şi podiş,
menţionăm aici Platoul Gâdeasa,Rezervaţia Hârboanca,Rezervaţia Movila
lui Burcel,arbori seculari etc
• Dintre obiectivele antropice menţionăm aşezările monastice(Mănăstirea
Moreni,mănăstirea Floreşti,Mănăstirea Pârveşti,Biserica Sf. Ioan din
Vaslui-ctitorie a lui Ştefan cel Mare.Casele memoriale ale unor mari
personalităţi ca Emil Racoviţă,Victor Ion Popa,Mihai David.Monumente-
ca statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare,Monumentul Independenţei,Podul
Doamnei,Podul de la Cănţălăreşti,statuia lui Ştefan cel Mare din Vaslui.
 Imagini
VASLUI-biserica SF. IOAN Municipiul Bârlad

Municipiul Huşi Oraşul Negreşti

 Imagini
Statuia ecvestră
Oraşul Murgeni Secuia

Mănăstirea Moreni

Pădurea Gâdeasa
 Bibliografie
• Gugiuman I.,Cârcotă V.,Băican V.-Judeţul
Vaslui,Editura Academiei RSR, Bucureşti 1973.
• Geografia României –vol IV -1992,Editura
Academiei Române.
• Răduianu I.D,Ifteme C,Stan V.Geografia Judeţului
Vaslui-manual opţional pentru clasele V-VIII
• www.Wikipedia
• www.apeprut.ro
• www.vaslui.ro