Caracteristicile geografice ale comunei mele

Istoricul localităţii Cândeşti.

La 34 km Nord Vest de oraşul Târgovişte, pe valea râului Dâmboviţa, pe terasa a doua de

pe malul drept se află aşezată una din cele mai vechi cetre de moşneni – Cândeşti Vale.
A fost sat de moşneni, întrucât la 1864, prin legea de împroprietărire a clăcaşilor de sub
domnia lui Cuza niciun cetăţean din Cândeţti Vale şi din satelitul său Aninoşani n-a fost
împroprietărit, toţi fiind în postura de moşneni.
Ceea ce a făcut ca satul Cândeşti Vale să fie unul din cele mai înfloritoare sate, a fost faptul
că din 1866, când teritoriul ţării a fost organizat pe comune, satul Cândeşti Vale a fost
reşedinţa comunei Cândeşti.
Documentar, satul Cândeşti de Dâmboviţa este menţionat într-un zapis din vremea
domnitorului Petru cel Tânăr (1563), dar se crede că satul este mult mai vechi.
În mare măsură, ceea ce a contribuit la starea înfloritoare a satului Cândeşti Vale a fost
patrimoniul funciar, bogat şi moşnenesc. Toate localităţile de pe malul drept al râului
Dâmboviţa, de la Cândeşti Vale pînă la Dragomireşti au dispus de către un singur trup de
moşie ce se întindea în lungime: din apa Dâmboviţei în est, pînă în apa Potopului în vest, cu
stăpânii de moşii şi clăcaşii, în timp ce moşnenii din Cândeşti Vale au dispus de patru
trupuri de moşie: sforile de baştină, hotarul Velinaş, Văseasca şi Boţeasca, la care s-a mai
adăugat cumpărăturile din hotarele vecine, cu cele din hotarul Gemenea de la boierii
Vărzari.
Dat fiind urmele de locuire din Obârşia Potopului, aici se crede că a fost vatra vechiului sat
Cândeşti. Populaţia care a dat viaţă acestei aşezări, a fost populaţie refugiată din
Transilvania care trecând munţii în ţara Românească şi Moldova a dat naştere la localităţi
cu numele de Cândeşti (Cândeşti de Muscel, de Dâmboviţa, de Buzău, de Vrancea, de
Neamţ, de Botoşani).
Pe parcursul secolului al XVIII-lea, cea mai mare parte din locuitorii din Obârşia Potopului a
coborât în valea Dâmboviţei la început departe de drumul cel mare al Câmpulungului, la
Vîrtop, la Boboci şi Valea Popii, cu ochii pe pădure în caz de pericol.
POZITIAGEOGRAFICĂ

Comuna Cândeşti este situată în nord-vestul judeţului Dâmboviţa la o distanţă de 36 km

de Municipiul Târgovişte. Localitatea este aşezată pe o partea dreaptă a râului Dâmboviţa.
Comuna se află în zona temperată, cu cele mai favorabile condiţii climaterice pentru
dezvoltarea vieţii omeneşti.
Comuna este compusă din satele: Cândeşti Vale, Dragodăneşti, Aninoşani, Candeşti Deal şi
Valea Mare.
Comuna Cândeşti se invecinează la nord şi est cu comuna Voineşti, la sud cu comuna
Tătărani, iar la vest cu comuna Boţeşti judeţul Argeş.

RELIEFUL

Cândești se termină abrupt spre râul Dâmbovița, fiind secționat de numeroase văi
torențiale ce dau valori ale fragmentării reliefului de 04,-1,0 km/km2.
Caracteristic acestui sector sunt și numeroasele conuri de dejecție de la baza versanților,
de-a lungul râului Dâmbovița, precum și alunecările de teren, râpele și ravenele.

PUNCTUL CULMINANT

Clima zonei aparţine tipului temperat continental exprimată de valori anuale ale
temperaturii aerului (7-10ºC) şi prin precipitaţii medii anuale cu valori sub 600-800mm/an.
APELE

Râul Dâmboviţa, prin lungimea sa, se înscrie pe primul loc între afluenţii râului Argeş,
alcătuind un sistem fluviatil ce aparţine organismelor hidrografice de tip „valahi-carpatic”.
îşi are izvorul la peste 2240 de metri altitudine, sub Vârful Roşu (2469 m) din cadrul
Munţilor Piatra Craiului şi se varsă în râul Argeş lângă localitatea Budeşti (25 m), după ce a
parcurs o distanţă de 245 de kilometri, dintre care 10 kilometri pe teritoriul comunei
Candesti.
Debitul mediu anual atinge valoarea de 0,5m3/s, dar în anii ploioşi poate avea chiar şi
valori de peste 44m3/s.
VEGETATIA SI FAUNA

. Vegetaţiei comunei Candesti a suferit frecvente intervenţii de-a lungul timpului, care i-
au modificat aspectul iniţial. Numeroase hectare de păduri au fost defrişate pentru a fi
înlocuite de livezile de pomi fructiferi, culturi cerealiere şi păşuni secundare. Fauna
comunei Cândeşti este bogată şi caracteristică zonelor de deal. Fauna pădurilor de fag şi
gorun de pe teritoriul comunei Candesti cuprinde un număr foarte mare şi variat de specii,
unele dintre acestea prezentând un real interes cinegetic. Dintre acestea, cele mai
importante sunt: căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), mistreţul (Sus
scrofa) şi iepurele (Lepus europaeus).
Pe lângă acestea, o frecvenţă ridicată o au şi mamifere precum: şoarecele gulerat
(Apodemus flavicollis), jderul de piatră (Martes foina), jderul de pădure (Martes martes) şi
pârşul (Glis glis).
POPULATIA

mportanţa economică pe care a avut-o odinioară se reflectă şi pe plan demografic.

Datele ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2002 arată că populaţia stabilă era
la 31.12.2001 de 3125 locuitori.
Componența etnică a comunei Cândești

Români (98,71%)

Necunoscută (1,24%)

Altă etnie (0,03%)

recensământului
efectuat în 2011, populația comunei Cândești se ridică la 2.886 de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2002, când se înregistraseră 3.148 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,72%).
Pentru 1,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,51%). Pentru 1,25% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.[9]

ASEZARILE OMENESTI
Comuna Cândeşti este alcătuită din satele: Cândeşti Vale, Dragodăneşti, Aninoşani,
Candeşti Deal şi Valea Mare şi se întinde pe o suprafaţă de 5237 ha din care 2485 ha teren
agricol (arabil, livezi, pomi, vii, păşuni, fâneţe) şi 2752 ha cu păduri, ape, drumuri etc.
Reţeaua de străzi şi drumuri însumează o lungime de 59 km.

RESURSE SI ACTIVITATI ECNOMICE

 Suprafețe cultivate, pe culturi:

o porumb: 38%
o cartofi: 19%
o legume: 18.5%
o plante de nutreț: 24%
o alte culturi: 0.5%
 Alte suprafețe:
o păduri: 2535 hectare
o apă: 50 hectare
o drumuri: 82 hectare.