Caracteristicile geografice ale comune mele

A. Unitatea de relief a comunei în care

trăiesc,Comuna Cândești, este situată în nord-
vestul judeţului Dâmboviţa. Localitatea este
așezată pe partea dreaptă a râului dâmbovita.
B. Relieful fluvial este foarte bine reprezentat
pe teritoriul comunei Candesti, datorită
prezenţei râului Dâmboviţa, care şi-a dezvoltat
lunci largi. Valea râului Dâmboviţa prezintă o
serie de 5 terase, dezvoltate îndeosebi pe
partea dreaptă, alături de o luncă minoră ce are
o lăţime cuprinsă între 150 şi 200 de metri,
ocupată în mare parte de culturile cerealiere şi
plantaţiile pomicole. Glacisurile apar de o parte
şi de alta a Dâmboviţei ca suprafeţe de
eroziune, uşor înclinate şi puţin aluvionate,
dipsunse în fâşii, sub abrupturile petrografice
sau de eroziune, comunei Candesti fiindu-i
caracteristice glacisurile de vale, în care sunt
incluse glacisurile de terasă, de luncă şi de vale
propriu-zisă în cadrul luncilor celor două râuri
apar o serie de forme de relief fluviatil
caracteristice, precum ostroavele, popinele,
belciugele, plajele şi acumulări de nisipuri şi
pietrişuri.
Pe partea stângă a râului Dâmbovița , se
extinde Piemontul Cândești, subunitate a
Podișului Getic. Acesta, în partea nordică, este
delimitat de o serie de cueste de mărimi mici,
iar în sud se face trecerea liniei spre zona de
câmpie. Acesta se caracterizează prin existența
unui relief tabular, cu aspectul unui uriaș con
de dejecție, fragmentat de afluenții râului
Argeș. Altitudinea maximă din Piemontul
Cândești (precum și din întreg Podișul Getic),
este atinsă în Dealul Perilor (745 m), aflat pe
teritoriul comunei Candesti, în restul unității
altitudinea coborând până la 200 de metri în
partea sudică, la contactul cu câmpia. Prezintă
o ușoară înclinare de la nord-est spre sud-vest,
iar relieful apare ca o succesiune de poduri cu
lățimi de 1-3 kilometri, în mare parte
împădurite, pe unele semnalându-se chiar mici
arii înmlăștinite.
Piemontul Cândești se termină abrupt spre râul
Dâmbovița, fiind secționat de numeroase văi
torențiale ce dau valori ale fragmentării
reliefului de 04,-1,0 km/km2.
Caracteristic acestui sector sunt și numeroasele
conuri de dejecție de la baza versanților, de-a
lungul râului Dâmbovița, precum și alunecările
de teren, râpele și ravenele.
C.Vremea poate varia dar ea se poate mentine
intre –10c si 35c.Precipitatile de la vară la iarnă
sunt diferite vara plouând mai mult dar mai
putin iar iarna mai usor dar un timp mai lung.
D. Reţeaua hidrografică a comunei Candesti
este tributară râului Dâmboviţa. Este prezentă
de asemenea şi o reţea autohtonă de mici
parauri , cu frecvente fenomene de secare, fapt
pentru care au un caracter temporar şi sunt
reprezentate de pâraiele afluente Dâmboviţei
Trifa, Valceaua lui Dragoi, Urata, Valceaua
Paulei, Valea Seaca, Toflea, Circinov, Potoc,
Valea lui Anghel. Reţeaua autohtonă are, în cea
mai mare parte, o curgere sezonieră
determinată de condiţiile climatice şi de
existenţa formaţiunilor geologice cu mare
permeabilitate (nisipuri, pietrişuri), stratele
fiind groase şi fără intercalaţii de argile, deci cu
ape subterane aflate la adâncimi mari.
Râul Dâmboviţa, prin lungimea sa, se înscrie pe
primul loc între afluenţii râului Argeş, alcătuind
un sistem fluviatil ce aparţine organismelor
hidrografice de tip „valahi-carpatic”. îşi are
izvorul la peste 2240 de metri altitudine, sub
Vârful Roşu (2469 m) din cadrul Munţilor Piatra
Craiului şi se varsă în râul Argeş lângă
localitatea Budeşti (25 m), după ce a parcurs o
distanţă de 245 de kilometri, dintre care 10
kilometri pe teritoriul comunei Candesti.
Debitul mediu anual atinge valoarea de
0,5m3/s, dar în anii ploioşi poate avea chiar şi
valori de peste 44m3/s.
Cel mai mare debit de apă s-a înregistrat la 22
iunie 1979, când o undă de viitură a atins
debitul de vârf cu valoarea de 546 m3/s.
Debitele minime au în general valori cuprinse
între 0,061-5,40 mVs.
Scurgerea apelor este influenţată de sursele de
alimentare, care sunt predominant pluvio-
nivale, scurgerea medie specifică maximă
realizându-se primăvara (41,9%), când topirea
zăpezilor este asociată cu ploile abundente, iar
cea minimă vara (10%). Regimul de scurgere
variază de la o lună la alta şi de la un sezon la
altul, dar în lunile iunie-iulie râul Dâmboviţa
realizează cea mai bogată scurgere medie
(30%), valoare ce scade până la 4,5% în luna
ianuarie. Debitele mici înregistrate vara şi
toamna sunt o urmare a reducerii cantităţii de
precipitaţii din intervalul august-septembrie şi a
temperaturilor ridicate care favorizează
evaporarea, urmând ca cea de-a doua perioadă
cu debite reduse să fie pe timpul iernii, când
precipitaţiile cad sub formă de zăpadă şi
valoarea scurgerii minime este cuprinsă între
0,3-0,5 l/s/km2.
E. Fauna comunei Cândeşti este bogată şi caracteristică
zonelor de deal. Fauna pădurilor de fag şi gorun de pe
teritoriul comunei Candesti cuprinde un număr foarte
mare şi variat de specii, unele dintre acestea prezentând
un real interes cinegetic. Dintre acestea, cele mai
importante sunt: căprioara (Capreolus capreolus), vulpea
(Vulpes vulpes), mistreţul (Sus scrofa) şi iepurele (Lepus
europaeus).
Pe lângă acestea, o frecvenţă ridicată o au şi mamifere
precum: şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), jderul
de piatră (Martes foina), jderul de pădure (Martes
martes) şi pârşul (Glis glis).
In cadrul comunei Candesti, principala caracteristică a
faunei este marea eterogenitate ecologică şi
zoogeografică, speciile din această zonă apartinând unei
formațiuni biogeografice proprii Europei Centrale şi
anume zona nemorală, care este reprezentată mai ales
de etajul gorunului şi etajul fagului în cadrul acestui
areal.
Pe lângă fauna pădurilor, trebuie specificată prezenţa
unei faunei azonale, mai exact fauna luncilor, fauna
ariilor antropizate (localităţi şi terenuri cultivate) şi fauna
apelor curgătoare.
1. Fauna pădurilor de fag şi gorun de pe
teritoriul comunei Candesti cuprinde un număr foarte
mare şi variat de specii, unele dintre acestea prezentând
un real interes cinegetic. Dintre acestea, cele mai
importante sunt: căprioara (Capreolus capreolus), vulpea
(Vulpes vulpes), mistreţul (Sus scrofa) şi iepurele (Lepus
europaeus).
Pe lângă acestea, o frecvenţă ridicată o au şi mamifere
precum: şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), jderul
de piatră (Martes foina), jderul de pădure (Martes
martes) şi pârşul (Glis glis).
în anumite conditii de umiditate accentuata si
temperaturi mai coborâte, apar unele specii montane ca:
veverita (Scriurus vulgaris) sau salamandra (Salamandra
salamandra), ce pot coborî la altitudini foarte joase. în
arealele cu exces de umiditate sunt prezente chiar si
buhaiul si broasca rosie de padure, ariile mai joase si
însorite sunt ocupate de specii precum: broasca mare de
lac (Rana ribidunda), iar ariile pe versantii umbriti cu
înaltimi mari apare broasca mica de lac (Rana esculenta).
In ceea ce priveşte speciile de păsări, pentru aceste
păduri sunt specifice: porumbeii sălbatici, turtureaua
(Streptopelia turtur turtur), graurii, mierlele, stăncuţele,
ciocănitorile sure (Driobates leucotos leucotos), buhele
de pădure (Asio otus otus), cucuvelele (Athene noctua),
sturzii cântători (Turdus ericetorum philomelos), cucii
(Cuculus canorus), privigetorile (Luscinia megarhynches
megarhinches), piţigoii de livadă, gaiţele, ulii porumbari,
viesparii, iar în etajul făgetelor specii precum: piţigoiul
sur, măcăleandrul, ciocănitoarea mare, ţoiul, piţigoiul
mare, pitulicea sfârâitoare, ciocârlia de pădure, uliul
păsărar, porumbelul de scorbură (Columba oenas oenas),
porumbelul gulerat.
Dintre insecte, caracteristice etajului pădurii sunt
lepidopterele, coleopterele, dipterele, homopterele,
gasteropodele, formicidele, ploşniţele de plante.
In cadrul acestui spaţiu subcarpatic apar şi alte elemente
faunistice: din zona montană coboară căldăraşul,
şorecarul comun, ciocănitoarea neagră, măcăleandrul,
pânţăruşul, fluierarul de munte; din zona de câmpie urcă
campanii, cristeiul, presura sură, prepeliţa, ciocârlanul,
sopârla de câmp, potârnichea, ciocârlia, mărăconarul,
popândăul, fluturele; efectuează deplasări zilnice gaiţa şi
celelalte răpitoare; pe terenurile degradate, complet
lipsite de vegetaţie trăiesc: dropnea mică, vrabia de casă,
pietrarul sur, prigoria, lăstunul de mal;
2. Fauna luncii râului Dâmboviţa. Dintre mamifere,
numeroase sunt specii precum: şobolanul de apă
(Arvicola terrestris), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele
(Lepus europaeus). Avifauna are ca reprezentanţi
lăstunul de mal, codobatura, fasa de luncă, barza,
pescărelul albastru mic. Pe malurile râurilor şi bălţilor se
întâlnesc destul de des broasca mare de lac, broasca
mică de lac şi şarpele de apă.
Fauna râului Dâmboviţa se remarcă prin prezenţa
speciilor de genul: păstrăvului (Salmo trutta faria),
lipanului (Thymallus thymallus), cleanului (Leuciscus
cephalus), scobarului (Chondrostonia vasus), mreanei
(Barbus barbus), moioagei (Barbus meridionalis).
Fauna ariilor antropizate diferă de la o zonă la alta. în
cadrul localităţilor pătrund specii precum: cucuveaua,
barza, rândunica, lăstunul de casa, vrabia, stăncuţa,
guguştiucul, coţofana dintre păsări şi specii ca dihonii de
casă, şoarecele de casă, şobolanul de casă, pârşii, jderul
de piatră, chiţcanul dintre rozătoare.
Terenurile cultivate sunt invadate de prepeliţe, ciocârlii,
potârnichii, iepuri, hârciogi, popândăi, şoareci, acvile,
şorecari, hereti, cucuvele, ciori, ploşniţe, cărăbuşi,
gândaci de colorado în culturile de cartofi, arici şi pârşi în
livezile mature.
F. recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Cândești se ridică la 2.886 de locuitori, în scădere față de
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
3.148 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români
(98,72%). Pentru 1,25% din populație, apartenența etnică
nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,51%). Pentru
1,25% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.[9]
G.Comuna Candesti este o comună mare satele Cândești
Vale — reședința comunei, Dragodănești, Aninoșani,
Cândești-Deal, Valea Mare și Sturzeni.
H. Importanţa economică pe care a avut-o odinioară se
reflectă şi pe plan demografic. Suprafețe cultivate, pe
culturi:
porumb: 38%
cartofi: 19%
legume: 18.5%
plante de nutreț: 24%
alte culturi: 0.5%
Alte suprafețe:
păduri: 2535 hectare
apă: 50 hectare
drumuri: 82 hec