Cmpia Romana

Relief si subdiviziuni
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si
podisul Moldovei.
Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic
sedimentata.
Ea este o regiune de platforma, relativ rigida platforma Moesica!.
"undamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata
arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vec#i protero$oice si paleo$oice.
%cest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa
ce poarta arcul carpatic.
Stiva de sedimente este formata din roci me$o$oice in ba$a! si neo$oice, in
continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din
Campia Romane s-a facut relativ continuu.
&a sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess
care au dus la transformarea lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre
sud.
In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai
cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in pre$ent.
Cuvertura de loess acopera interfluviile, a'ungand in partea de est la grosimi
considerabile () m, in Campia *agienilor!.
Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la
vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.
Partea cea mai 'oasa +)-,) m altitudine! se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un
teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare $ona de confluente, spre care se
recurbea$a raurile in evantai.
%ltitudinea ma-ima este de .)) m, la Pitesti.
Relieful Campiei Romane se caracteri$ea$a prin vai largi si interfluvii netede, numite
popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufo$iune crovuri!.
Pre$enta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul /lteniei, in
estul Campiei Romane de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului! si Campia 0ecuciului la
*anu Conac#i!.
"orma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre
"ocsani si 1imnicea, influentea$a modul de propagare a undelor seismice care au
epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est
spre nord-vest.
0otodata aliniamentul "aurei-2r$iceni-3ucuresti-%le-andria este fasia cu ce mai mare
amplitudine termica medie anuala ,4 gr.C!.
In cadrul Campiei Romane e-ista trei tipuri genetece de campii5 campii piemontane,
campii de subsidenta si campii tabulare cu interfluvii intre vai!.
a! Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri %rges, Ialomita, Dambovita,
Pra#ova, 3u$aul, Ramnicul Sarat, Putna! dintr-o $ona mai inalta piemontul Getic sau
Subcarpatii Curburii!, unde datorita nivelului de ba$a local si rupturii de panta are loc o
depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua #idrografica sub forma unor
campii de imprastiere sau delte continentale! cu aspect piemontan.
Mai cunoscute sunt5 Campia Pitestilor, Campia 0argovistei, Campia Ploiestilor si
Campia Ramnicului!.
b! Campiile de subsidenta se formea$a datorita coborarii lente subsidentei! suprafetei
totpografice si generea$a cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter
divagant ratacitor!.
Principalele campii de acest fel sunt5 Campia 0itu, Campia 3u$aului, Campia Siretului
Inferior.
c! Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii
ori$ontale si adancirii raurilor mari 6iu, /lt, %rges, Dunare! si sunt acoperite cu loess
crovuri, gavane, padine! devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
Principalele campii tabulare sunt5 Campia /lteniei la vest de /lt! cu Campia
3ailestilor si Campia 3urna$ului, Campia 3oianului, Campia Gavanu-3urdea, Campia
3urna$ului, Campia 7lasiei, Campia 3araganului cu 3araganul Calmatuiului, la nord si
3araganul Ialomitei la sud si Campia 3railei.
In sudul si estul Campiei Romane se afla &unca Dunarii, influentata de actiunea
directa a fluviului.
Subdivi$iunile ma'ore ale Campiei Romane sunt5 Campia /lteniei, sectorul /lt-%rges,
Campia 3ucurestilor, 3araganul, Campia Estica, la care se adauga &unca si 3altile
Dunarii8 fiecare subdivi$iune ma'ora are o serie de subdivi$iuni mai mici, care vor fi
mentionate in caracteri$area subunitatilor regionale ale Campiei Romane.
Clima si hidrografia
Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate +)-++ gr.C!,
inscriindu-se in $ona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (9)-
4)) mm:an! si secete frecvente.
Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vi$ibil mai
ales in privinta precipitatiilor, care scad de la 4)) mm la mai putin de 9)) mm in
3aragan.
Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre temperaturile medii ale
lunilor e-treme, care, pe aliniamentul "aurei-2r$iceni-3ucuresti-%le-andria au valori de
,4 gr.C.
Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente5 submediteraneene
in Campia /lteniei cu ploi de toamna si ierni blande!, de tran$itie de la influentele
oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala cu precipitatii ce scad
cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna! si de ariditate in 3aragan cu un
continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete!.
Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de
cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si i$voarele in Carpati si
Subcarpati si numai cateva in campie Desnatui, Calmatui!.
Principalele rauri sunt de la vest la est!5 6iul, /ltul cu afluentul /ltet,7edea cu
0eleormanul!, %rges cu afluentii sai ;ea'lov, Sabar si Dambovita cu Colentina!,
Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Pra#ova.
Din grupa estica mentionam Siretul raul cu cel mai mare debit -,,, mc.:sec, dintre
cursurile interioare, cu afluentii5 3u$au, Putna! si Prutul <9 mc.:sec!.
Intrucat apele raurilor au in ma'oritatea ca$urilor provenienta pluviala in foarte mica
masura nivala sau subterana!, acestea se caracteri$ea$a prin mari variatii de debit, unele
c#iar secand vara Calmatuiurile, 7edea s.a.!, consecinte ale climatului continental.
In Campia Romana e-ista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca mai ales in
&unca Dunarii!, lacuri sarate sau cu apa dulce in 3aragan!, limanuri fluviatile, ia$uri,
lacurile de agrement din 'urul 3ucurestiului si lacurile #idroenegetice /strovu Mare, pe
Dunare si lacurile situate pe /lt in aval de Slatina!.
Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale
7egetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari
formatiuni5 stepa, caracteristica partii estice indeosebi in 3aragan!, cuprin$and pa'isti
stepice cu graminee paiusul, colilia, negara, pirul s.a!8 silvostepa, cu pa'isti stepice si
palcuri de padure cuprin$and ste'arul pufos si ste'arul brumariu!8 padurile de ste'ar
Svlasia!8 are o larga de$voltare vegetatia de lunca cu $avoaie de salcii, plopi, indeosebi in
luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
"auna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe
cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva re$ervatii.
Solurile In Campia Romana predomina cerno$iomurile caracteristice stepei! si
cerno$iomurile levigate tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire!8 ambele tipuri
sunt din categori molisolurilor, bogate in #umus de mare fertilitate.
E-ista si soluri brun-roscate de padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in 3aragan, lacovisti soluri
#idromerfe!, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si 3u$aului.
Re$ervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, &acul Sarat de langa 3raila,
Dunele *anu Conac#i, Padurea I$voru, padurile Spataru si Ciornuleasa.
Populatia si asezarile
Cu e-ceptia in buna masura, a 3araganului si a Campiei 3urna$ului, cu densitati mai
reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula
intre +))-+9) locuitori:=mp. si c#iar mai mult in $onele din 'ururl marilor orase.
In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in $one cu valori apropiate
de media pe tara, iar in vest c#iar sub aceasta valoare.
Asezarile rurale
Predomina satele mi'locii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari,
indeosebi in apropierea marilor orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau
adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor.
Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala indeosebi legata
de e-ploatarea petrolului si petrolului si ga$elor naturale! sau mi-ta.
Cele mai mari ase$ari rerale din Campia Romana sunt5 Dabuleni +9.))) loc.!, Poiana
Mare +..))) loc.!, Pec#ea +).))) loc.!, &iesti ++.))) loc.!, precum si localitatile
rurrale din 'urul 3ucurestiului5 C#itila +,.))) loc.!, 6ilava +..))) loc.!, Popesti-
&eordeni +(.))) loc.!, Pantelimon +(.)) loc.!, Pantelimon +(.))) loc.! si indeosebi
7oluntari ,..))) loc.!, cea mai mare ase$are rurala din tara.
Asezarile urbane.
Cele mai vec#i orase din Campia Romana datea$a din perioada daco-romana5
Drobeta-0urnu Severin Dobeta!, 0urnu Magurele 0urris!.
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca 3ucuresti, 0argoviste, Ploiesti,
Craiova, 3raila, Galati. In secolul al >I>-lea apar orase in $one agricole %le-andria,
Calarasi, /ltenita, Corabia, Slobo$ia!.
/rasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii5
? /rasul 3ucuresti ,,+ mil. loc.!
? orase cu o populatie cuprinsa intre +)).))) si .9).))) locuitori5 Galati .,4.))) loc.!,
Craiova .)..))) loc.!, Ploiesti ,9,.))) loc.!, 3raila ,.(.))) loc.!, Pitesti +@A.)))
loc.!, 3u$au +(<.))) loc.! "ocsani +)+.))) loc.!8
? orase cu o populatie de 9).)))-+)).))) locuitori5 0argoviste A<.)))!, Slatina
<9.)))!, Calarasi @@.)))!, Giugiu @(.)))!, %le-andria 9A.)))!, Slobo$ia 94.)))!8
? orase cu o populatie cuprinsa intre ,).))) si 9).))) locuitori5 0ecuci (@.)))!,
Caracal .A.)))!, Ramnicu Sarat (+.)))!, Rosiorii de 7ede .<.)))!, 0urnu Magurele
.@.)))!, "testi .9.)))!, /ltenita .,.)))!, 3als ,(.)))!, 3ailesti ,,.)))!, Corabia
,,.))), Calafat ,).)))!8
? Celelalte orase au o populatie mai redusa5 acestea sunt5 3uftea, 2r$iceni, 1imnicea,
Mi$il, Gaiesti, 0andarei, Marasesti, 7idele, Draganesti-/lt, 0itu, 3olintin 7ale, Costesti,
Ianca, 3udesti, Segarcea, 0opoloveni, 7in'u Mare, Pogoanele,Insuratei, Mi#ailesti,
&e#liu-Gara, Piatra-/lt, "undulea, "aurei.
Dupa po$itie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare de la Calafat la
Galati! si orase situate in interior.
/rasele mici si mi'locii intre +)).))) si ,).))) locuitori!, precum si cele foarte mici
sub ,).))) locuitori!, precum si cele foarte mici sub ,).))) locuitori!, au fiecare
structuri urbane si functii specifice.
Deoarece nu le putem caracteri$a pe toate, dam in continuare cateva e-emple5
%le-andria, fost targ de campie, are in pre$ent functii industriale rulmenti, te-tile,
industria alimentara!, administrative si culturale8 Rosiorii de 7ede s-a de$voltat mult in
ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii reparatii de material
rulant, ulei te#nic!8 Giurgiu, fosta raia turceasca, de$voltata economic si urban in secolul
nostru, are, pe langa functii industriale clorosodice, nave!, un trafic industrial fluvial
insemnat si activitati de trab$itir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar8 "etesti,
cu industrii mai modeste consrve de legume! si activitati portuare reduse, tinde sa fie
inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostra$ii 3ucuresti-Constanta.
2r$iceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice.
/rasele dunarene de la Drobeta-0urnu Severin la Galati! sunt pre$entate la capitolul
consacrat Dunarii.
Agricultura
Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta $ona
crealiera.
Este, de asemenea, principala $ona de cultivare a unor plante te#nice si industriale.
&egumuicultura este de$voltata in principal in 'urul marilor orase, in Campia Siretului
Inferior si in &unca 3u$aului.
&egumele timpurii sunt asigurate de marile sere din $ona oraselor 3ucuresti, Craiova
si Ploiesti.
Sunt, de asemenea, de$voltate viticultura, indeosebi in sudul /lteniei, unde terenurile
nisipoase favori$ea$a cultura vitei de vie Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita!.
Dintre animale, se cresc ovine merinos cu lana tigaie cu lana buna!, indeosebi in estul
Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi pe ba$a de porumb.
In Campia Romana e-ista unele dintre cele mai mari combinate avocile din tara
Crevedia si 3uftea!.
Caile de comunicatie, transporturile si turismul
Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere.
%cestea sunt atrase de orasul 3ucuresti. De aici cele < magistrale feroviare, precum
calea ferata internationala 3ucuresti-Giurgiu.
;oduri feroviare sunt5 3ucuresti, Ploiesti, 3u$au, Rosiorii de 7ede, "aurei, "etesti,
Ciulnita, Caracal, Marasesti.
Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la 3ucuresti.
Pe Dunare se de$volta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati,
0urnu Magurele, Calarasi, "etesti, Corabia, Calafat si 1imnicea.
3ucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul
international si intern al tarii.
/biectivele turistice sunt concentrate in 3ucuresti, impre'urimi Snagov, Caldarusani
etc.! si orasele mari Ploiesti, 3raila, Galati, Pitesti, 0argoviste, Craiova etc.! .
In 3aragan e-ita statiuni balneo-climaterice, care utili$ea$a apele sarate %mara,
&acul Sarat!.
Diferentieri regionale
Campia /lteniei
Sectorul /lt-%rges
Campia 3ucurestilor
3araganul
Sectorul estic
Lunca si Baltile Dunarii
Campia lteniei
Campia /lteniei este situata la vest de /lt si repre$inta cea mai vec#e parte a Campiei
Romane, 'udecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si
6iu.
Subdivi$iunile Campiei /lteniei sunt5 Campia 3la#nitei, Campia 3ailestilor si Campia
Romanatilor, mai inalta +4. m! spre contactul cu Piemontul Getic.
0oate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip,
acumularile de nisip Calafat, 3ailesti, 3ec#et!, sugerea$a transportul acestuia de un vant
dinspre vest.
Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de silvostepa la care se
aduaga portiuni forestiere de ste'ar.
Campia /lteniei este strabatuta de 6iu, /lt, /ltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a
fost amena'at lacul de acumulare /strovu Mare pentru #idrocentrala Portile de "ier II!.
Sporul natural al populatiei este foarte sca$ut printre cele mai sca$ute din tara!, dar
aportul migratoriu contribuie la usoara crestere numerica a populatiei.
Principalele orase Craiova, 7an'u Mare, Calafat, 3ailesti, Segarcea, 3als, Corabia.
1ona industriala din nordul Craiovei Isalnita! apartine mai mult Podisului Getic, dar
cea din sud Podari, 3ucovat, Cernelele, Malu Mare! apartine campiei.
E-ista si ase$ari rurale foarte mari Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu!. Centrele
petroliere G#ercesti si Cosoveni se afla situate sn $ona de campie.
!ectorul lt"Arges
Este cuprins intre Podisul Getic in nord!, /lt in vest!, Dunare in sud! si %rges in
nord-est si est!.
%re o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii tabulare5 3oianu, Gavanu-
3urdea, 3urna$.
Climatul este submediteranean si de tran$itie.
In afara raurilor situate pe margini /lt, %rges! e-ista si rauri mici ce traversea$a
campia5 Calmatui, 7edea cu 0eleormanul, Calnistea care se varsa in ;ea'lov. Pe /lt au
fost amena'ate lacuri #idroenergetice.
%re resurse energetice importante5 petrol 7idele, 7isina, Glavacioc, Carto'ani, Roata,
3le'esti, Corbii Mari! si ga$e asociate 7idele, 7alea Plopilor!8 este in pre$ent principala
regiune de e-ploatare a petrolului 7idele si impre'urimi!.
Pentru de$voltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii
7itomirsti-Slatina, /lt-Calmatui cu apa din /lt! si Giurgiu-Ra$miresti cu apa din
Dunare!.
/rasele principale sunt5 Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-/lt, 0urnu Magurele,
1imnicea, Giurgiu, 7idele, Rosiorii de 7ede, Mi#ailesti.
Campia Bucurestilor
Campia 3ucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ
e$itante spre est, cuprinde5 Campia 0argovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta
0itu-G#eorg#ita si Campia 7lasiei cu Campul Calnaului.
%re un climat de tran$itie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu ste'ar Codrii
7lasiei!.
E-ista resurse de petrol 0itu, Gura Sutei, 6ilava! si mai ales ga$e naturale Peris,
"ierbinti 0arg!.
/rasele din acest sector sunt5 3ucursti, Ploiesti, 0argoviste, 2rlati, Mi$il pe margine!,
0itu, Gaiesti, 0opoloveni, 3olintin 7ale, 3uftea, 2r$iceni.
Baraganul
3araganul contine 3araganul Calmatuiului intre Calmatui si Ialomita!, la care se
poate adauga Campia Mostistei.
E-ista resurse de petrol si ga$e naturale sn partea nordica 2r$iceni, 6ugureanu!.
/rasele principale sunt5 /ltemita, Calarasi, "etesti, 0andarei, Slobo$ia, 2r$iceni,
"undulea, Insuratei, Pogoanele, &e#liu-Gara, 3udesti.
%u fost amena'ate sistemele de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel
Mare si Ialomita-Calmatui toate cu apa din Dunare!.
Specificul 3araganului este dat de o serie de caracteristici geografice5 intinderi netede,
acoperite cu loess, cu un microrelief de crovuri, clima mai arida cu precipitatii putine,
$ile tropicale, geruri iarna!, vegetatie de stepa, un peisa' de neconfundat descris de %l.
/dobescu in Pseudo=Bnegeticos!, agricultura relativ recenta de +9) ani!, dar foarte
de$voltata intensiv si e-tensiv, populatia relativ rara, concentrata pe vai.
!ectorul estic
Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde5 Campia Ramnicului, Campia 3u$aului,
Campia 3railei, Campia Siretului Inferior, Campia 0ecuciului si Campia Covurlui.
Dintre acestea Campia 3railei are mari afinitati cu Campia 3araganului, careia
aparent, ii apartine.
Principala resursa de petrol se e-trage la "aurei, Ianca, /prisanesti, &iscoteanca si se
prelucrea$a la 3or$esti si Ramnicu Sarat.
/rasele sunt5 3u$au, Ramnicu Sarat, "ocsani, 0ecuci, 3raila, Galati, "aurei, Ianca.
"iecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.
Lunca si Baltile Dunarii
&unca si 3altile Dunarii repre$inta tot o subdivi$iune a Campiei Romane, dar situata
sub influenta directa a fluviului, unde componenta #idrografica este determinanta.
3alta Ialomitei si Insula Mare a 3railei 3alta 3railei! , in trecut $one de iernat ale
ovinelor din Carpati datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -+
gr.C!, teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite,
desecate si transformate in terenuri agricole.

#nformatii selective $pastile% despre Campia Romana
Principalele divi$iuni ale Campiei Romane sunt5
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt5
Cea mai 'oasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in5
In anumite campii tabulare s-a de$voltat relieful de dune5
Raurile care strabat Campia Romana sunt5
Raurile cu i$voare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt5
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa gene$a arata astfel5
/rasele dunarene din aval spre amonte, e-istente in Campia Romana sunt5
;uantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice
sunt5
Elementele ocrotite si re$ervatiile din Campia Romana sunt5
/rasele din Campia Romana sunt5
2nele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane5
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt5
;avigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tona' mai mic, pana la ,
metri pesca'. Porturile mai importante sunt urmatoarele5
Pentru fi-area dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate
perdele de protectie. %ceste impaduriri s-au efectuat in5
/rasele din Campia /lteniei sunt5
2nele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane5
Componenta Campiei Romane
"orme de relief din Campia /lteniei
%pe curgatoaredin Campia /lteniei
"orme de relief sectorul /lt-%rges
%pe curgatoare - sectorul /lt-%rges
"orme de relief -Campia 3ucurestilor
%pe curgatoare -Campia 3ucurestilor
"orme de relief -Campia 3araganului
%pe curgatoare -Campia 3ucurestilor
"orme de relief -Campia Estica
%pe curgatoare -Campia Estica
Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt&
a! Campia /lteniei8
b! Sectorul /lt-%rges8
c! Campia 3ucurestilor8
d! 3araganul8
e! Campia Estica.
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt5
a! Campia 3ucurestilor, cu5
- campii piemontane - Campia 0argovistei si Campia Ploiestilor8
- campii de subsidenta - Campia 0itu si Campia G#erg#itei8
- campii tabulare - Campia 7lasiei, Campia Mostistei, Campu Calnaului.
b! Campia Estica, cu5
- campii piemontane - Campia Ramnicului8
- campii de subsidenta - Campia Siretului Inferior, Campia 3u$aului8
- campii tabulare - Campia 3railei, Campia 0ecuciului.
Cea mai 'oasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in5
- Campia Pitestilor - .)) m8
- Campia Siretului Inferior - +)-,) m.
In anumite campii tabulare s-a de$voltat relieful de dune5
- Campia 3la#nitei8
- Campia 3ailestulor8
- Campia Romanatilor8
- 3araganul Ialomitei8
- 3araganul Calmatuiului8
- Campia 3railei8
- Campia 0ecuciului.
Raurile care strabat Campia Romana sunt&
- Drance8
- Desnatuiul8
- 6iul8
- /ltul8
- /ltetul8
- Calmatui8
- 7edea8
- 0eleorman8
- ;ea'lov8
- Calnistea8
- %rges8
- Sabar8
- Dambovita8
- Ialomita8
- Pra#ova8
- 0elea'en8
- Cricovul Sarat8
- Cricovul Dulce8
- Sarata8
- Mostistea8
- Calmatuiuil8
- 3u$aul8
- Putna8
- Ramnicul Sarat8
- 3arladul8
- Siretul.
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt5
- Drincea8
- Desnatuiul8
- Calmatuiul8
- 7edea8
- 0eleormanul8
- Calnistea8
- ;ea'lovul8
- Sabarul8
- Cricovul Dulce8
- Cricovul Sarat8
- Sarata8
- Mostistea8
- Calmatuiul.
'ruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel5
a! limanuri fluviatile5
- &. Mostistea la Dunare!8
- &. Snagov, &. Caldarusani, &. "undata, &. Strac#ina in ba$inul Ialomitei!8
- &. 3alta %lba in ba$inul 3u$aului!8
b! lacuri sarate si dulci5
- &. %mara langa Slobo$ia!8
- &. Sarat langa 3raila!8
- &. Plascu,8
- &. Ianca 8
- &. Movila Miresii8
c! lacuri de lunca balti!5 &.3rates.
rasele dunarene din aval spre amonte, e(istente in Campia Romana sunt
- Galati8
- 3raila8
- "etesti8
- Calarasi8
- /ltenita8
- Giurgiu8
- 1imnicea8
- 0urnu Magurele8
- Corabia8
- Calafat8
- Drobeta - 0urnu Severin.
)uantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice
sunt&
a! influente submediteranene, in sud-vest, cu ploi de toamna, cu veri secetoase si ierni
blanda8
b! influente de tran$itie de la cele submediteraneene la cele de ariditate!, cu precipitatii
ce scad spre est, in centru8
c! influente de ariditate, cu secete, cu ploi rare, cu regim torential, in est.
*lementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt&
fauna&
- I$voru8
- Dunele *anu Conac#i.
flora si fauna5
- Comana8
- Snagov8
- &acul Sarat.
forestiera5 Padurea Ciornuleasa.
paleontologica si geologica5 0iglina.
rasele din Campia Romana sunt&
- Craiova8
- 7a'u Mare8
- Calafat8
- Segarcea8
- 3ailesti8
- Caracal8
- Corabia8
- Piatra-/lt8
- 3als8
- Slatina.
+nele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane&
- Piatra-/lt8
- 3olintin-7ale8
- Mi#ailesti8
- 3udesti8
- "undulea8
- &e#liu-Gara8
- Pogoanele8
- Insuratei8
- Ianea.
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt&
- 0erasa 3railei8
- Ialomita-Calmatui mai recent!8
- Pietroiu-Stefan cel mare8
- Galatui-Calarasi8
- Mostiste8
- Giurgiu-Ra$miresti8
- /lt-Calmatui8
- 7itomiresti-Slatina efectuat mai recent!8
- Sadova-Corabia pe nisipuri!
)avigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tona, mai mic, pana la
- metri pesca,. Porturile mai importante sunt urmatoarele&
porturi fluvio.marittme&
- Galati8
- 3raila.
- porturi fluviale5
- Giurgiu8
- Drobeta - 0urnu-Severin8
- /ltenita8
- Calarasi8
- 0urnu-Magurele.
Pentru fi(area dunelor de nisip s.au efectuat impaduriri cu salcam, constituind
adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s.au efectuat in&
- Campia 3ailestilor8
- Campia Romanatilor8
- 3aragan8
- Campia 0ecuciului
rasele din Campia lteniei sunt&
- Craiova8
- 7a'u Mare8
- Calafat8
- Segarcea8
- 3ailesti8
- Caracal8
- Corabia8
- Piatra-/lt8
- 3als8
- Slatina.
+nele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane&
- Piatra-/lt8
- 3olintin-7ale8
- Mi#ailesti8
- 3udesti8
- "undulea8
- &e#liu-Gara8
- Pogoanele8
- Insuratei8
- Ianea.
Componenta Campiei Romane
Campia /lteniei
Sectorul /lt-%rges
Campia 3ucurestilor
Campia 3araganului
Campia Estica
/orme de relief din Campia lteniei
Campii tabulare
3la#nitei
3ailestilor
Romanatilor
Ape curgatoaredin Campia lteniei
Dunare
Drincea
Desnatui
6iu
%maradia
/ltet
/lt
/orme de relief sectorul lt.Arges
Campii piemontane
Pitestilor
Campii tabulare
3oianului
Gavanu-3urdea
3urna$ului
Ape curgatoare . sectorul lt.Arges
7edea
Cotmeana
0eleorman
%rges
Calnistea
;ea'lov
/orme de relief .Campia Bucurestilor
Campii piemontane
0argovistei
Ploiestilor
Campii de subsidenta
0itu
G#erg#itei
Campii tabulare
7lasiei
Mostistei
Campul Calnaului
Ape curgatoare .Campia Bucurestilor
Dambovita
Colentina
%rges
Sabar
Ialomita
Cricovul Dulce
Pra#ova
0elea'en
Cricovul Sarat
Sarata
Mostistea
"orme de relief -Campia 3araganului
Campii tabulare
3araganul Ialomitei
3araganul Calmatuiului
Ape curgatoare .Campia Bucurestilor
Ialomita
Calmatui
"orme de relief -Campia Estica
Campii piemontane
Ramnicului
Campii de subsidenta
3u$aului
Siretului Inferior
Campii tabulare
0ecuciului
3railei
Ape curgatoare .Campia *stica
Siret
Putna
Milcov
Ramna
Rm. Sarat
3u$au
3arlad
Covurlui
Prut