PARTICULARITAT, ILE POEZIEI TESTAMENT

Poezia ,,Testament'', de Tudor Arghezi, a fost a~ezata în

deschid erea volumului ,,Cuvinte potrivite", publicat în anul 1927.
Textul este o arta poetica modem a, în care autorul î~i exprima
proprii le convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii,
despre limbaj ~i rolul scriitorului în lume.
Opera este una modernista. o prima trasatu ra care face
posibila încadra rea poeziei în acest curent literar, o reprezi nta
categoriile negative, sub forma esteticii urâtului. Aceasta este
enunµ ta în poezie prin sintagma: ,,Din bube, mucegaiuri ~i noroi/
Iscat-am frumus ep ~i prep.1ri noi", care ilustreaza transfo rmarea
urâtulu i în ceva valoros, o sursa de frumusete. Astfel, Arghezi se
,,înrude~te" cu poetul francez Baudelaire. În plus, poetul introdu ce
pentru prima data în literatu ra româna ideea de valorificare a
esteticii urâtului.
O aira trasatu ra a modernismului este repreze ntata de
utilizarea metaforei ca figura de stil predominantâ, prin care arta
este evidentiata în ipostaza de me~te~ug. Pentru Arghezi, poezia este
atât rezultatul inspiratiei, al harului divin - metafora ,,slova de foc" -
cât ~i rezultatul me~te~ugului, al trudei poetice, a~a cum reiese din
metafora ,,slova tàurita" ,,Slova de foc ~i slova tàurita / Împarechiate-
n carte se marita ,/ Ca fierul cald îmbrati~at în cle~te". ,,Slova de foc"
este, cu siguranta, semn al inspiratiei, al harului, al sublimarii, iar
,,slova tàurita" semnifica truda, munca, transfo rmarea .
162
 Tema operei este creap.a, scrisul fiind vazut, de autor, ca o
simbioza între efort ~i imaginatie.
0 prima secventa reprezentativa pentru tema poeziei este a
doua parte a acesteia, strofa trei, care surprin de procesul creatiei.
Poetului îi reiese un roi important, acela de a transfigura artistic
realitatea, cu ajutorul condeiului ~i a calimarii, provenite prin
metam orfozar ea din unele munci rudime ntare ale taranilo
, r: ,,Ca sa

schimb am acum întâia oara/ Sapa-n condei ~i brazda -n calimara".

Acest proces de creatie este dificil ~i îndelungat, deoare ce cuvintele
sunt ,,framântate mii de saptamâni". Totodata, revolta ~i durere a
socialâ sunt concen trate în text sub forma metaforei ,,vioara", fapt ce
transm ite ca suferintele poporului sunt transpu se artistic în poezie,
aceasta având valoare justipara.
0 alta secventa relevanta pentru tema poeziei este ultima
strofa a poeziei. Versul ,,Robul a scris-o, Domnul o cite~te" reda
relatia dintre scriitor ~i cititor, în care robul-poet ~i-a asuma t statutu l
umil, de trudito r al cuvântului. Acest lucru se poate vedea prin faptul
ca autoru l a ales sa scrie ,,Domnul" eu majusculâ, ceea ce
demon streaza respectul ~i smeren ia sa. Poetul reda câteva etape
pentru initiere a cititorului: prima data îl nume~te ,,tânar", iar apoi
,,fiu", ilustrân d apropie rea dintre el ~i cititor. Spre final îl nume~te
,,Domn", cititorul fiind deja format intelectual prin mo~tenirea lasata
- ,,cartea" - pe parcurs ul citirii.
Particularitatile operei sunt contura te de titlul ~i laitmotivele
acesteia.

163
 Primul element este titlul. Acesta este reprezentat de
substantivul comun ,,testament", care, prin sensul denotativ,
desemneaza un act juridic prin care o persoana î~i exprima dorintele
ce urmeaza a-i fi îndeplinite dupa moarte, cu privire la transmiterea
averii sale. De asemenea, testamentul are ~i un sens biblic, care face
trimitere la Vechiul ~i Noul Testament. Astfel, Arghezi vine ~i îmbina
cele doua sensuri si dovedeste ca mostenirea cartea" are atât un
> .1 .1 ,,

sens divin, spiritual cât, ~i unul intelectual, care sa-1 cultive pe cititor.
În acest sens, mo~tenirea suprema, ,,cartea", este lasata de la un tata
spiritual fiului sau spiritual.
Un al doilea element de compozitie ~i limbaj sunt
laitmotivele. Laitmotivul textului e specific unei arte poetice ~i
apare în poezie sub forma cartii: ,,hrisov", ,,nume" figura de stil care
sta la baza constructii laitmotivelor fiind metafora. Astfel, structura
,,cartea mea-1 fiule o treapta" implica nu doar legatura dintre
generatii, ci ~i dintre eul creator ~i cititor. 0 alta metafora, ,,numele":
,,Decât un nume adunat pe-o carte," surprinde identitatea
creatorului, dar ~i faptul di acesta se identifica cu generatiile viitoare
prin creatia sa. ,,Numele" este într-o relatie de opozitie cu bunurile
materiale, poetul insistând asupra faptului ca adevarata bogatie e cea

spirituala.
în concluzie, poezia ,,Testament" de Tudor Arghezi este o arta
poetica prin care scriitorul lasa mo~tenire generatiilor viitoare
înti;-eaga sa creatie, aceasta fiind rezultatul, atât al unei inspiratii
divine, cât ~i al efortului poetului.

164