PARTICULARITATILE POEZIEI

, LAPONA EN/GEL
RIGA CRYPTO SI

Ion Barb u este un scrii tor a caru i peri oada liter ara a fost
a Cryp to
împ artit a de catr e Tud or Vianu în trei mar i etap e. Poez ia ,,Rig
a, fiind
~i lapo na Enigel" face part e din peri oada bala dic- orie ntal
apar tine
subi ntitu lata de auto r însu~i drep t ,,balada" ~1
mod erni smu lui inter belic .
Un prim argu men t pen tru apar tene nta la mod erni sm este
prin
utili zare a sim boli ca a limbajului. Mesajul este amb iguu
ta alba
met afor e surp rinz atoa re prec um: ,,zorile înce p sa joac e", ,,roa
na unu l
îmi e stap âna" . Viziunea mod erni sta, care face poem ul sa devi
abo rdat a
alegoric, amin te~t e de ,,Luceafàrul" emin esci an; este
drep t ,,un
prob lem a cunoa~terii. De altfel, Barb u însu~i desc rie poez ia
~i Enigel,
Luc eafà r înto rs". Poem ul prez inta dou a ma~ti lirice, Cryp to
nu pot fi
care se îndr agos tesc în urm a întâ lniri i din vis, dar care
împ reun a din cauz a dife rent ei de conditie.
Un al doil ea argu men t este inte lect uali zare a emo tiei. Spre
na este
deos ebir e de poem ul emin esci an, în acea sta poezie, fiint a uma
rioa ra,
supe rioa ra, dar cont inua sa aspi re spre abso lut. Fiin ta infe
e~te sa
rege le ciup ercil or, cere sa îi ram âna alat uri ~i, fiindca nu reu~
iv pen tru
o convinga, î~i igno ra cond itia tinz ând spre imp osib il, mot
doi este
care este ~i pede psit. De~i pov este a de drag oste dint re cei
mea rga
aute ntic a, Enigel nu se lasa prad a sent ime ntel or, ci vrea sa
devi ne
spre Sud, tinz ând în cont inua re spre abso lut. Astfel, emo tia
, nii.
subo rdon ata ratiu
144
 Tema discursului liric este aceea a iubirii imposibile ~i a
incompatibil itâtii. Cei doi îndragostiti au parte de o poveste de
iubire neîmplinita. De~i ambii sunt superiori în lumea lor, totu~i acest
aspect nu este suficient pentru ca ei sa fie compatibili, dragostea lor
fiind imposibila.
0 prima imagine poetica relevanta pentru tema ~i viziunea
despre lume o constituie chemârile rigâi ~i primele refuzuri ale
lui Enigel (strofele 11-15). Riga încearca sa o ademeneasca pe Enigel
cu elemente specifice regnului sau, ,,dulceata ~i ,,fragi", aceasta fiind
prima chemare. Lapona refuza, anuntând intentia ei de a culege
,,fragii fragezi, mai la vale", nefiind dispusa a renunta la calatoria sa.
Îndragostitul face o a doua chemare, fiind dispus la sacrificiu de sine:
,,daca pleci sa culegi/ Începi rogu-te cu mine". Enigel este con~tienta
de imposibilitat ea propunerii ~i de fragilitatea ciupercii, a~a ca îi
spune ,,Teama mi-e, te frângi curând,/ Lasa, mai stai de te coace".
Opozitia copt-necopt denota relatia fiecaruia dintre ei eu universul,
astfel ca încercarea de schimbare a conditiei ar fi imposibila fa.ra
pierderea de sine a celui ce o face.
O a doua imagine poetica se regase~te în strofele 16-20
refuzul final al lui Enigel. A treia chemarea a regelui ciupercilor
prime~te un refuz categoric din partea fiintei umane în cautarea
absolutului, fiind evidenta diferenta de conditie între cei doi. Daca în
cazul lui Crypto ,,mii de visuri, de macel" îl despart de Soare, Enigel
se închina ,,la Soarele-ntelept", caci ea ~tie ca ,,la Soare roata se
mare~te,/ La umbra numai carnea cre~te". Astfel, ea î~i urmeaza
calatoria initiatica spre Sud, iar Crypto, neputând sa accepte acest

145
 fapt, face un ultim efort de a evada conditiei
, actuale, însa aceasta
tentativa este pedepsita de ordinea universului. Astfel, regele devine
o ciuperca otravitoare, fiind condamn at la un destin comun, cu
,,masalarita-mirea
, sa".
Un prim element de compozitie este titlul. Acesta nume§te cei
doi îndragostiti §i statutul fiecaruia: Crypto este regele ciupercilor,
iar Enigel este o persoana din Nord. Este anticipata în acest fel
povestea de dragoste imposibila dintre cele doua fiinte de conditii
diferite. Ambii aspira spre mai mult decât sunt deja, dar aflam ca
aceasta încercar e de schimbare a ordinii universale aduce cu sine
pedeaps a §i imposibilitatea de a-ti depa§i conditia. Numele Crypto
face referire atât la criptogame, cât §i la cripograme. De asemene a,
Enigel se aseaman a cu angel. Cu toate acestea, se aseaman a cu titlul
altor pove§ti de iubire imposibile.
Un al doilea element de compozitie consta în procede ul
povestir ii în rama. Poezia este structura ta în doua parti, fiecare
dintre ele reprezen tând câte o nunta. Prima nunta este una posibila,
care s-a realizat deja §i are rolul unui cadru pentru nunta fantastica,
aceasta având un final nedorit, riga Crypto fiind nevoit sa accepte
casatoria cu ,,masalarita-mireasa". Prima parte cuprinde primele
patru strofe care au rolul de prolog al baladei ~i reprezin ta dialogul
menestrelului cu ,,nunta§ul fruntaf. Se face trimitere a spre un timp
mitic prin adresare a directa catre cel care va rosti povestea tragica a
laponei Enigel §i a lui riga Crypta: ,,Menestrel trist", ,,Mult îndaratn ic
menestrel". În cea de-a doua parte, povestea este proiecta ta tot în
trecut, dar într-un timp nedeterm inat în ra port eu momentul rostirii.

146
Cântecul despre povestea tragica de iubire trebuie spus însa într-o
atmosfera prielnica, în afara cotidianului, ,,la spartul nuntii, în
camara."
În concluzie, balada lui Ion Barbu prezinta o viziune
modernista, având caracter de poem alegoric. Acest diseurs liric
marcheaza, asemenea poeziei ,,Luceafürul", imposibilitatea fiintei de
a-~i depa~i conditia, dar contureaza ~i pedeapsa ineluctabila pe care
o astfel de tentativa o aduce eu sine.

147