“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. Pastrand atmosfera specifica baladelor. maruinta constanta in comportament. de cunoastere. ca nume. de piata de mormant. Personajele sunt: Enigel si Crypto. Ea vine cu renii de la nord spre sud.Ele sunt trepte ale initierii. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. el apartine lumii ciupercilor. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. intunericului. rau tatarasc – spune T Vianu. Rei comunica prin VIS. este imbracata in piei.Drumul fetei este unul initiatic. Crypto .. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. intriga. in pat de huma. afluent al Bugului. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . . structurata la randul ei. ea sugereaza fenomenul transhumantei. el va deveni o faptura demonica. in mai multe secvente. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. caci iubeste soarele si caldura. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada. Crypto traieste la umbra. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. Asa cum s-a . din tinuturi reci cu renii. venind din Laponia. langa rau. cel invocat fiind un menestrel . Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului. adancurilor.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. II. linistita. Din faptura paradisiaca. Enigel – mica. de gheata.. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. etc) .Ea este simbolul conditiei umane. aminteste de cripa. care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. a actiunii si personajelor. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”.cantaret popular) si drama lirica.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. ale cunoasterii universului.

zisa cu foc acum o vara. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. desi cunoaste povestea menestrelului. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. pre nume Enigel. incetinel”. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). transpunandu-se in situatia nuntasului care. de usoara suprarealitate. care se indragosteste de ea. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. “In tari de gheata urgisita.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. Undeva.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. tot zice-l-as. parca nemotivat. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. cantecul. intr-o lume in care . Evolutia formelor imperative: zi-mi. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. in camara”. In alte conditii. plasand actiunea “la spartul nuntii. daca invocatia este atat de realista.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. Cu piei. Lapona mica.remarcat. ca si precizarea facuta “stins. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. “. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. de versul de 8-9 silabe . el facand parte din regnul vegetal. iar ea din cel uman. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. tine s-o auda inca o data. “inima ascunsa”. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. Pe-acelasi timp traia cu el. al amintirilor unor fapte de mult petrecute. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. Astfel.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. Cu Enigel si riga Crypto. Dar. riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. linistita. Cu inima fripta.apropiat ca structura de cel popular . zi-l si zi-mi-l. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate.

Ideea. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. sa-l culeaga intai pe el. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . in lumea sa de “racoare”. ies lumine. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. in momentul principal si la locul actiunii. El are nevoie de lapona. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. de adevarata gingasie. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. Enigel. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. Scade noaptea. Poetul concentreaza actiunea. Incepi. Daca pleci sa culegi. iar mediocritatea. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. dezvaluie alte raporturi. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. dar si cu alte semnificatii. este atitudinea sa fata de lapona. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca). in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. Fata il iubeste pe riga.geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). rogu-te cu mine”. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor .parca sunt numai ei. riga Crypto. lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. al lumii ideilor. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau.

acceptata. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. dintre doua regnuri. erotica. este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. asemeni Catalinei. Si-atunci. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. Idealul acesta o cucereste. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. de inteleapta explicatie batraneasca. Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. ci o aspiratie. se confunda cu el. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. el ramane in lumea lui. amandoi fiind tineri din acelasi lume. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului. Urmarea visurilor prea marete. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . ea il uita. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire.

dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. sa devina om. - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. persuasive. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. imbietoare. - textele sunt alegorii simbolice. finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. cel care aspira sa isi depasesca conditia. astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal. este om de rand. din rapi. demiurgul sa ii ia nemurirea. fara nume. baiat de casa. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . Catalina. in Luceafarul . enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . eroul traieste in inalte sfere. la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. - finalul este in ambele justitiar. apoi de Catalina si in final este o fata oarecare. tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . iar el va cere tatalui . prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. in timp ce in Luceafarul.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”.

eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas.care este poetul.Ospatul este deja pe sfarsite.Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul. . Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”.Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale..este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul .Face parte din ciclul UVEDENRODE . Secventa primara. adica a iubirii pure.Poemul este o demonstratie a increatului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful