P. 1
Riga Crypto si lapona Enigel

Riga Crypto si lapona Enigel

|Views: 5,168|Likes:
Published by Diana Guth

More info:

Published by: Diana Guth on Mar 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2014

pdf

text

original

“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

afluent al Bugului. intriga. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. Ea vine cu renii de la nord spre sud. el apartine lumii ciupercilor. adancurilor.cantaret popular) si drama lirica. rau tatarasc – spune T Vianu. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. Pastrand atmosfera specifica baladelor. caci iubeste soarele si caldura. .Ele sunt trepte ale initierii. ca nume. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. Enigel – mica. linistita. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. Crypto traieste la umbra. Asa cum s-a . maruinta constanta in comportament. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. ea sugereaza fenomenul transhumantei. este imbracata in piei. care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile.. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . de cunoastere. de piata de mormant. structurata la randul ei. Din faptura paradisiaca.. in mai multe secvente. venind din Laponia. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel.Drumul fetei este unul initiatic. intunericului. ale cunoasterii universului. II.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. langa rau. in pat de huma. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului. Personajele sunt: Enigel si Crypto. a actiunii si personajelor. Crypto .Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. Rei comunica prin VIS. cel invocat fiind un menestrel . etc) . din tinuturi reci cu renii. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. de gheata. se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”.Ea este simbolul conditiei umane. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada. el va deveni o faptura demonica. aminteste de cripa.

daca invocatia este atat de realista. de versul de 8-9 silabe . riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. tot zice-l-as. al amintirilor unor fapte de mult petrecute. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. Cu Enigel si riga Crypto. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. tine s-o auda inca o data. parca nemotivat. plasand actiunea “la spartul nuntii. ca si precizarea facuta “stins. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. Cu inima fripta. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat.remarcat. Undeva. Cu piei. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. Dar. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. “inima ascunsa”. zi-l si zi-mi-l. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune. de usoara suprarealitate. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. intr-o lume in care . el facand parte din regnul vegetal. transpunandu-se in situatia nuntasului care. incetinel”.apropiat ca structura de cel popular . “. Lapona mica. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. zisa cu foc acum o vara.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. Pe-acelasi timp traia cu el. desi cunoaste povestea menestrelului.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. cantecul. pre nume Enigel. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). In alte conditii. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto. care se indragosteste de ea. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. in camara”. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. Astfel. “In tari de gheata urgisita. iar ea din cel uman. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. Evolutia formelor imperative: zi-mi. linistita.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat.

Enigel. in momentul principal si la locul actiunii. in lumea sa de “racoare”. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . dar si cu alte semnificatii. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca).geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). al lumii ideilor. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. riga Crypto. sa-l culeaga intai pe el. Daca pleci sa culegi. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. iar mediocritatea. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto.parca sunt numai ei. este atitudinea sa fata de lapona. Fata il iubeste pe riga. aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. de adevarata gingasie. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . El are nevoie de lapona. dezvaluie alte raporturi. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. Scade noaptea. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. rogu-te cu mine”. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. ies lumine. Ideea. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. Poetul concentreaza actiunea. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. Incepi. lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur.

drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. se confunda cu el. ea il uita. amandoi fiind tineri din acelasi lume. dintre doua regnuri. el ramane in lumea lui. Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. Idealul acesta o cucereste. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. Si-atunci. acceptata. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. erotica. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire. este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. de inteleapta explicatie batraneasca. ci o aspiratie. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata. asemeni Catalinei.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. Urmarea visurilor prea marete. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite.

sa devina om.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. imbietoare. fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. persuasive. eroul traieste in inalte sfere. baiat de casa. el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. iar el va cere tatalui . dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. din rapi. in timp ce in Luceafarul. - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. Catalina. demiurgul sa ii ia nemurirea. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. este om de rand. in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. - textele sunt alegorii simbolice.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. apoi de Catalina si in final este o fata oarecare. la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. - finalul este in ambele justitiar. fara nume. prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . in Luceafarul . astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. cel care aspira sa isi depasesca conditia. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare.

este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire..Poemul este o demonstratie a increatului.Face parte din ciclul UVEDENRODE . . eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”. adica a iubirii pure.care este poetul. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul .Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale.Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul.Ospatul este deja pe sfarsite. Secventa primara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->