“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

Asa cum s-a . el apartine lumii ciupercilor. ea sugereaza fenomenul transhumantei. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. adancurilor. de piata de mormant. Ea vine cu renii de la nord spre sud.Ea este simbolul conditiei umane. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. ale cunoasterii universului. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. II. intunericului. in pat de huma.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. etc) . a actiunii si personajelor. Rei comunica prin VIS.Ele sunt trepte ale initierii. Personajele sunt: Enigel si Crypto. cel invocat fiind un menestrel . Enigel – mica. venind din Laponia. care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . Pastrand atmosfera specifica baladelor.Drumul fetei este unul initiatic. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”. aminteste de cripa. rau tatarasc – spune T Vianu. linistita. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada.. structurata la randul ei. de cunoastere. intriga. maruinta constanta in comportament. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. Crypto . cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg. langa rau. este imbracata in piei. ca nume. afluent al Bugului. de gheata. Din faptura paradisiaca. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. caci iubeste soarele si caldura. . Crypto traieste la umbra. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece.. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului. din tinuturi reci cu renii.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I.cantaret popular) si drama lirica. in mai multe secvente. el va deveni o faptura demonica.

Pe-acelasi timp traia cu el. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. Astfel. intr-o lume in care . Dar. incetinel”. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. Cu inima fripta. plasand actiunea “la spartul nuntii. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). “. zi-l si zi-mi-l. Lapona mica. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. cantecul. ca si precizarea facuta “stins. al amintirilor unor fapte de mult petrecute. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. Undeva. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto.remarcat. In alte conditii. de usoara suprarealitate. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. tine s-o auda inca o data. iar ea din cel uman. desi cunoaste povestea menestrelului. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. in camara”.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. tot zice-l-as. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. de versul de 8-9 silabe . pre nume Enigel. transpunandu-se in situatia nuntasului care. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. daca invocatia este atat de realista.apropiat ca structura de cel popular . riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. parca nemotivat. el facand parte din regnul vegetal.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. zisa cu foc acum o vara.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. “In tari de gheata urgisita. “inima ascunsa”. Evolutia formelor imperative: zi-mi. Cu piei. care se indragosteste de ea.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. linistita. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. Cu Enigel si riga Crypto.

frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur. riga Crypto. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. Daca pleci sa culegi. dezvaluie alte raporturi. Enigel. in momentul principal si la locul actiunii. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. iar mediocritatea. El are nevoie de lapona. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto. lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . Fata il iubeste pe riga. sa-l culeaga intai pe el. Scade noaptea. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. dar si cu alte semnificatii. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca).geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). Poetul concentreaza actiunea. Incepi. ies lumine. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. rogu-te cu mine”. de adevarata gingasie. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. al lumii ideilor. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. Ideea. in lumea sa de “racoare”.parca sunt numai ei. este atitudinea sa fata de lapona. Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit.

este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. ea il uita. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. el ramane in lumea lui.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. ci o aspiratie. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. dintre doua regnuri. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. Si-atunci. Idealul acesta o cucereste. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata. Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. se confunda cu el. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. erotica. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. Urmarea visurilor prea marete. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . amandoi fiind tineri din acelasi lume. asemeni Catalinei. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. de inteleapta explicatie batraneasca. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului. acceptata.

in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. iar el va cere tatalui . el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . persuasive. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. apoi de Catalina si in final este o fata oarecare.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. fara nume. in timp ce in Luceafarul. in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. cel care aspira sa isi depasesca conditia. prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . - finalul este in ambele justitiar. - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. imbietoare. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. este om de rand. eroul traieste in inalte sfere. in Luceafarul . sa devina om. la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. demiurgul sa ii ia nemurirea. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. din rapi. - textele sunt alegorii simbolice. dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. baiat de casa. - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. Catalina. fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat.

este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire.care este poetul. adica a iubirii pure. .Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale.Ospatul este deja pe sfarsite. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul . eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas. Secventa primara.Face parte din ciclul UVEDENRODE .Poemul este o demonstratie a increatului. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”..Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful