“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. in mai multe secvente. langa rau. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. Rei comunica prin VIS.Ea este simbolul conditiei umane. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei.. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”. venind din Laponia. Ea vine cu renii de la nord spre sud. se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. adancurilor. ea sugereaza fenomenul transhumantei. intunericului. ca nume. cel invocat fiind un menestrel . el va deveni o faptura demonica.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. maruinta constanta in comportament. linistita. de cunoastere. Pastrand atmosfera specifica baladelor. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. structurata la randul ei. este imbracata in piei. Crypto traieste la umbra. ale cunoasterii universului. afluent al Bugului. din tinuturi reci cu renii. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. intriga.cantaret popular) si drama lirica. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. caci iubeste soarele si caldura. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. Personajele sunt: Enigel si Crypto. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. in pat de huma. el apartine lumii ciupercilor. Asa cum s-a .Ele sunt trepte ale initierii. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. . de gheata. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. aminteste de cripa. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului. a actiunii si personajelor. rau tatarasc – spune T Vianu. etc) ..Drumul fetei este unul initiatic. Enigel – mica. II. de piata de mormant. Crypto . Din faptura paradisiaca.

de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. iar ea din cel uman.apropiat ca structura de cel popular . al amintirilor unor fapte de mult petrecute. zi-l si zi-mi-l. Lapona mica. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. tine s-o auda inca o data. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. zisa cu foc acum o vara. desi cunoaste povestea menestrelului. In alte conditii. Undeva. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. tot zice-l-as. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. cantecul. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. daca invocatia este atat de realista. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune. plasand actiunea “la spartul nuntii.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. Cu Enigel si riga Crypto. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. pre nume Enigel. linistita. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. Cu piei. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. incetinel”. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. de usoara suprarealitate. transpunandu-se in situatia nuntasului care. de versul de 8-9 silabe . “. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic.remarcat. Dar. ca si precizarea facuta “stins. Pe-acelasi timp traia cu el. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. “In tari de gheata urgisita. parca nemotivat. Cu inima fripta.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. in camara”. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. intr-o lume in care . el facand parte din regnul vegetal. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto. Evolutia formelor imperative: zi-mi.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. Astfel. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. care se indragosteste de ea. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. “inima ascunsa”.

lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. de adevarata gingasie. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. riga Crypto. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. Daca pleci sa culegi. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. Incepi. in momentul principal si la locul actiunii. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. Fata il iubeste pe riga. dar si cu alte semnificatii. Scade noaptea. Enigel. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto. Poetul concentreaza actiunea. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. al lumii ideilor. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. ies lumine. dezvaluie alte raporturi. sa-l culeaga intai pe el.parca sunt numai ei. este atitudinea sa fata de lapona. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca). desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. El are nevoie de lapona. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. iar mediocritatea. rogu-te cu mine”.geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. Ideea. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. in lumea sa de “racoare”.

ea il uita. erotica. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. amandoi fiind tineri din acelasi lume. acceptata. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . se confunda cu el. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. Si-atunci. este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. ci o aspiratie. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire. Idealul acesta o cucereste. de inteleapta explicatie batraneasca. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. asemeni Catalinei. el ramane in lumea lui. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. dintre doua regnuri. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. Urmarea visurilor prea marete. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi.

din rapi. persuasive.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. - finalul este in ambele justitiar. imbietoare. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. fara nume. fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. cel care aspira sa isi depasesca conditia. el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal. sa devina om. apoi de Catalina si in final este o fata oarecare. baiat de casa. demiurgul sa ii ia nemurirea. iar el va cere tatalui . este om de rand. eroul traieste in inalte sfere. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . in Luceafarul . astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. in timp ce in Luceafarul. - textele sunt alegorii simbolice.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. Catalina. finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare. tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice.

adica a iubirii pure.Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul. eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas.Ospatul este deja pe sfarsite.Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale. Secventa primara.Poemul este o demonstratie a increatului.care este poetul.Face parte din ciclul UVEDENRODE . . cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul ..este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful