Riga Crypto si lapona Enigel

“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

Drumul fetei este unul initiatic. Crypto .Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. cel invocat fiind un menestrel . este imbracata in piei. Pastrand atmosfera specifica baladelor. in mai multe secvente.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. rau tatarasc – spune T Vianu. afluent al Bugului. de cunoastere. structurata la randul ei. maruinta constanta in comportament. langa rau. Asa cum s-a . de gheata. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . Din faptura paradisiaca. a actiunii si personajelor. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg.Ea este simbolul conditiei umane. aminteste de cripa. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. adancurilor. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. Personajele sunt: Enigel si Crypto. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. el apartine lumii ciupercilor. intriga. II.. el va deveni o faptura demonica. Ea vine cu renii de la nord spre sud. in pat de huma. ale cunoasterii universului.. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. linistita.Ele sunt trepte ale initierii. venind din Laponia. de piata de mormant. intunericului. Rei comunica prin VIS. Crypto traieste la umbra. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”. ea sugereaza fenomenul transhumantei.cantaret popular) si drama lirica. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada. ca nume. caci iubeste soarele si caldura. . Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului. etc) . Enigel – mica. care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. din tinuturi reci cu renii.

Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. transpunandu-se in situatia nuntasului care. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune. Evolutia formelor imperative: zi-mi. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan.apropiat ca structura de cel popular . desi cunoaste povestea menestrelului. “. Lapona mica.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto. “inima ascunsa”. daca invocatia este atat de realista. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. ca si precizarea facuta “stins. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. Cu Enigel si riga Crypto. tine s-o auda inca o data. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. de usoara suprarealitate. Astfel. in camara”. iar ea din cel uman. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. Cu piei. pre nume Enigel. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. zisa cu foc acum o vara. intr-o lume in care . Undeva. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. In alte conditii. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. parca nemotivat.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. care se indragosteste de ea. plasand actiunea “la spartul nuntii. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. Dar. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. incetinel”. tot zice-l-as. zi-l si zi-mi-l. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. el facand parte din regnul vegetal. “In tari de gheata urgisita.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. cantecul. al amintirilor unor fapte de mult petrecute. Cu inima fripta.remarcat. Pe-acelasi timp traia cu el. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. de versul de 8-9 silabe . linistita.

rogu-te cu mine”. Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. dar si cu alte semnificatii. este atitudinea sa fata de lapona. Incepi. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. dezvaluie alte raporturi. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca). metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. iar mediocritatea.parca sunt numai ei. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. Ideea. al lumii ideilor. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto. sa-l culeaga intai pe el.geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur. in lumea sa de “racoare”. lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. El are nevoie de lapona. in momentul principal si la locul actiunii. Poetul concentreaza actiunea. Fata il iubeste pe riga. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . Daca pleci sa culegi. ies lumine. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. Scade noaptea. Enigel. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. riga Crypto. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . de adevarata gingasie.

liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. de inteleapta explicatie batraneasca. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata. erotica. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. ea il uita. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. el ramane in lumea lui. amandoi fiind tineri din acelasi lume. dintre doua regnuri. acceptata. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. Idealul acesta o cucereste. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. se confunda cu el. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. Urmarea visurilor prea marete. ci o aspiratie. Si-atunci. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. asemeni Catalinei. Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire.

cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. din rapi. sa devina om. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. cel care aspira sa isi depasesca conditia. in Luceafarul . este om de rand. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. imbietoare. iar el va cere tatalui . demiurgul sa ii ia nemurirea. eroul traieste in inalte sfere. apoi de Catalina si in final este o fata oarecare. in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. Catalina. fara nume. el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. baiat de casa. persuasive. finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare. in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. - finalul este in ambele justitiar. in timp ce in Luceafarul. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. - textele sunt alegorii simbolice. dar nu accepta sa intre in lumea lui rece.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul.

.Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale. adica a iubirii pure. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”.Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul.Face parte din ciclul UVEDENRODE . eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas..este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire.Poemul este o demonstratie a increatului.care este poetul. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul . Secventa primara.Ospatul este deja pe sfarsite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful