“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada. rau tatarasc – spune T Vianu. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg. de piata de mormant. in pat de huma. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. intunericului. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . intriga. cel invocat fiind un menestrel . maruinta constanta in comportament.Ele sunt trepte ale initierii.. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului.cantaret popular) si drama lirica. Pastrand atmosfera specifica baladelor. Ea vine cu renii de la nord spre sud. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”. Crypto . de cunoastere.Drumul fetei este unul initiatic. Crypto traieste la umbra. in mai multe secvente. II. ale cunoasterii universului. aminteste de cripa. Asa cum s-a . de gheata. din tinuturi reci cu renii. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. a actiunii si personajelor. etc) . Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. afluent al Bugului. Din faptura paradisiaca. . Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. langa rau..Ea este simbolul conditiei umane. ea sugereaza fenomenul transhumantei. caci iubeste soarele si caldura. el apartine lumii ciupercilor. linistita.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. Rei comunica prin VIS. adancurilor. ca nume. venind din Laponia. este imbracata in piei. el va deveni o faptura demonica. Enigel – mica. structurata la randul ei. Personajele sunt: Enigel si Crypto.

el facand parte din regnul vegetal. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). tine s-o auda inca o data. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. parca nemotivat. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. plasand actiunea “la spartul nuntii. In alte conditii. Evolutia formelor imperative: zi-mi. Astfel. “.remarcat. zisa cu foc acum o vara. transpunandu-se in situatia nuntasului care. Cu piei. tot zice-l-as. Lapona mica. Cu Enigel si riga Crypto. in camara”. cantecul. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. care se indragosteste de ea. de versul de 8-9 silabe . desi cunoaste povestea menestrelului. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. pre nume Enigel. iar ea din cel uman. daca invocatia este atat de realista. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. linistita. zi-l si zi-mi-l. de usoara suprarealitate.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. ca si precizarea facuta “stins.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. Pe-acelasi timp traia cu el. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. Cu inima fripta.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas.apropiat ca structura de cel popular . “In tari de gheata urgisita. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. intr-o lume in care . incetinel”.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. Undeva. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. “inima ascunsa”. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. al amintirilor unor fapte de mult petrecute. Dar. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune.

In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. Fata il iubeste pe riga. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca). rogu-te cu mine”. dar si cu alte semnificatii. in momentul principal si la locul actiunii. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. Ideea.parca sunt numai ei. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. de adevarata gingasie. Scade noaptea. in lumea sa de “racoare”. riga Crypto. al lumii ideilor. este atitudinea sa fata de lapona. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. Daca pleci sa culegi. El are nevoie de lapona. Poetul concentreaza actiunea. Incepi. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . iar mediocritatea. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. dezvaluie alte raporturi. sa-l culeaga intai pe el. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. ies lumine. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto.geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. Enigel. in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur.

Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. ea il uita. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. Si-atunci. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. de inteleapta explicatie batraneasca.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. el ramane in lumea lui. asemeni Catalinei. se confunda cu el. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. Urmarea visurilor prea marete. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire. acceptata. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. dintre doua regnuri. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. ci o aspiratie. amandoi fiind tineri din acelasi lume. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. erotica. Idealul acesta o cucereste. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” .

in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. imbietoare. prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare. este om de rand. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. din rapi. persuasive. - finalul este in ambele justitiar. demiurgul sa ii ia nemurirea. baiat de casa. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . eroul traieste in inalte sfere. fara nume.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. - textele sunt alegorii simbolice. cel care aspira sa isi depasesca conditia. - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. Catalina. iar el va cere tatalui . in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . apoi de Catalina si in final este o fata oarecare. in timp ce in Luceafarul. fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. sa devina om.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. in Luceafarul .

Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul. .care este poetul. adica a iubirii pure.este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire.Ospatul este deja pe sfarsite.Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale. eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”.Face parte din ciclul UVEDENRODE .Poemul este o demonstratie a increatului. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul . Secventa primara..