“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

Crypto traieste la umbra. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”.cantaret popular) si drama lirica. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti. liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada. a actiunii si personajelor. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. . se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL .Drumul fetei este unul initiatic. langa rau. ea sugereaza fenomenul transhumantei. Ea vine cu renii de la nord spre sud. ale cunoasterii universului. adancurilor. prin roata lui mercur si prin roata soarelui. Personajele sunt: Enigel si Crypto.Ea este simbolul conditiei umane. Asa cum s-a . in mai multe secvente. II. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. maruinta constanta in comportament. scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. el va deveni o faptura demonica. cel invocat fiind un menestrel . Crypto . Pastrand atmosfera specifica baladelor.. de cunoastere. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. aminteste de cripa. Rei comunica prin VIS. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg. etc) . Enigel – mica. de gheata. ca nume. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. venind din Laponia. afluent al Bugului. de piata de mormant. intriga. linistita. el apartine lumii ciupercilor.Ele sunt trepte ale initierii. este imbracata in piei. in pat de huma. din tinuturi reci cu renii. structurata la randul ei.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. rau tatarasc – spune T Vianu. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului.. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus. caci iubeste soarele si caldura. care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. Din faptura paradisiaca. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. intunericului.

al amintirilor unor fapte de mult petrecute.remarcat. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. in camara”. daca invocatia este atat de realista. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. transpunandu-se in situatia nuntasului care. tot zice-l-as. Lapona mica. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. linistita. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. zi-l si zi-mi-l.apropiat ca structura de cel popular . el facand parte din regnul vegetal. Pe-acelasi timp traia cu el. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto. Cu Enigel si riga Crypto. riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. cantecul. In alte conditii.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. desi cunoaste povestea menestrelului. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. “In tari de gheata urgisita. zisa cu foc acum o vara. pre nume Enigel. Astfel. incetinel”. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. iar ea din cel uman. intr-o lume in care . care se indragosteste de ea. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. “. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. de versul de 8-9 silabe . tine s-o auda inca o data. “inima ascunsa”. “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. Dialogul sporeste mult farmecul baladei.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o. Undeva. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. ca si precizarea facuta “stins. plasand actiunea “la spartul nuntii. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. de usoara suprarealitate. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). parca nemotivat. Evolutia formelor imperative: zi-mi. Cu piei. Dar. Cu inima fripta. trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune.

in momentul principal si la locul actiunii. Scade noaptea. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. Poetul concentreaza actiunea. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto. al lumii ideilor. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . Fata il iubeste pe riga. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei.geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur. Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. de adevarata gingasie. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. Incepi. lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. ies lumine. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. dar si cu alte semnificatii. rogu-te cu mine”. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca). Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel.parca sunt numai ei. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. El are nevoie de lapona. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. Enigel. dezvaluie alte raporturi. in lumea sa de “racoare”. este atitudinea sa fata de lapona. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . Daca pleci sa culegi. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. iar mediocritatea. aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. sa-l culeaga intai pe el. in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. Ideea. riga Crypto.

este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. ci o aspiratie. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. el ramane in lumea lui. ea il uita. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. dintre doua regnuri. Urmarea visurilor prea marete. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. asemeni Catalinei. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. erotica. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. amandoi fiind tineri din acelasi lume. acceptata. Si-atunci. se confunda cu el. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului. Idealul acesta o cucereste. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. de inteleapta explicatie batraneasca.

cel care aspira sa isi depasesca conditia. in timp ce in Luceafarul. - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. in Luceafarul . el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal. in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. fara nume. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. este om de rand. Catalina.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. baiat de casa. iar el va cere tatalui . asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. - finalul este in ambele justitiar. tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata.- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. imbietoare. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . din rapi. sa devina om. demiurgul sa ii ia nemurirea. in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. eroul traieste in inalte sfere. fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare. persuasive. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi . prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . apoi de Catalina si in final este o fata oarecare. - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. - textele sunt alegorii simbolice.

.care este poetul.este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire.Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul.Poemul este o demonstratie a increatului. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul .. adica a iubirii pure.Ospatul este deja pe sfarsite.Face parte din ciclul UVEDENRODE . Secventa primara. eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas.Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful