“Riga Crypto si lapona Enigel “ apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

Autorul o numeste “ un luceafar intors” Poemul este structurat în 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-şapte versuri. Titlul aminteşte de opere consacrate ale literaturii lumii, poveşti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire. Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poezie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada „Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus după tehnica naraţiunii în ramă. Cadrul poveştii despre regele Crypto şi iubita sa îl constituie povestea - ramă: o nuntă, la “spartul” căreia, menestrelul “mult îndărătnic” este solicitat să spună din nou “despre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupearcă”. Povestea a mai fost spusă “cu foc”, “acum o vară” dar acum ea este spusă “la spartul nunţii în cămară”. Povestearamă cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dragoste. Ca orice poveste în ramă, povestea-cadru are rolul de a fixa timpul şi spaţiul în care e spusă povestea centrală, pregătind circumstanţe prielnice spunerii poveştilor. “Cămara” este locul liniştit şi intim, ideal pentru a se depăna o poveste. Timpul “la spartul nunţii” este şi el oportun deoarece sfârşitul unei nunţi implică o anumită dispoziţie sufletească a naratarului şi a naratorului: melancolie, predispoziţie spre visare aşa cum şi menestrelul este “trist, mai aburit/ ca vinul vechi ciocnit la nuntă”. Cu toata aparenta lui ingrata, Crypto ar putea reprezenta si geniul: este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. Asemeni lui Hyperion, Crypto incearca sa atraga fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul), ii va aduce transformarea demonologica, la fel ca in mitul lui Lucifer. Al doilea termen al este Enigel. „Mica", „linistita", imbracata in piei, Enigel reprezinta conditia umana marunta si mereu egala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al Ideii), ea este atrasa de soare, spre a „nunti" cu el; in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostalgia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in curgerea vremii.

.Ea este simbolul conditiei umane. ale cunoasterii universului. Enigel – mica. etc) . Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfarsitul unei nunti.cantaret popular) si drama lirica. in mai multe secvente. structurata la randul ei. din tinuturi reci cu renii.Se poate intelege chiar si ipostaza de inger pentru numele fetei. intriga. II. langa rau. maruinta constanta in comportament. afluent al Bugului. Asa cum s-a . de piata de mormant. de gheata. el apartine lumii ciupercilor. Din faptura paradisiaca. el va deveni o faptura demonica.. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista. . caci iubeste soarele si caldura. in pat de huma. ea sugereaza fenomenul transhumantei. Crypto . scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare. Textul imbina armonios cele trei genuri: epic ( prezenta naratorului. Cea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului. aminteste de cripa. erotica si filozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. rau tatarasc – spune T Vianu. de cunoastere. fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. linistita. cel invocat fiind un menestrel . Pastrand atmosfera specifica baladelor. Crypto traieste la umbra. sau prin numele ei de tip germanic este sugerata o lume rece. Rei comunica prin VIS. care compun povestea propriu-zisa Nunta inchipuita este cea a unor personaje ce apartin unor universuri incompatibile. se disting si anume momente ale subiectului precum expozitiune. este imbracata in piei.Drumul fetei este unul initiatic. intunericului. adancurilor. venind din Laponia. Personajele sunt: Enigel si Crypto. Ea vine cu renii de la nord spre sud. fiind barfit de ghiocei si toporasi “ ca nu voia sa infloreasca”. ca nume. a actiunii si personajelor. cand un trist indaratnic menestrel este rugat sa zica din nou un cantec larg. Cele trei incantatii ale lui Crypto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere : cea exprimata prin roara luio venus.Balada este compusa din doua parti distincte: un prolog dar si povestea lui Crypto I. prin roata lui mercur si prin roata soarelui.Ele sunt trepte ale initierii. Numele ei duce cu gandul la raul INGUL . liric( povestea de iubire) si dramatic ( prin destinul lui Crypto) Remarcam un lirism al mastilor specific textelor de tip balada.

trebuie remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp. fara a se gandi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite. parca nemotivat. zi-l si zi-mi-l. Dialogul sporeste mult farmecul baladei. “inima ascunsa”. tine s-o auda inca o data. riga Crypto se indragosteste de lapona spontan. Dar. pre nume Enigel.apropiat ca structura de cel popular . “in pat de rau si-n huma unsa” imparatea crai Crypto. Astfel. idee pe care o accepta si menestrelul insusi. “In tari de gheata urgisita. Cu Enigel si riga Crypto. cantecul. In alte conditii. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada. al amintirilor unor fapte de mult petrecute. intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. Pe acest fond baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa. Cu inima fripta. tot zice-l-as. Enigel poposeste in poiana regelui Crypto.remarcat. nota de sensibilitate si gingasie domina intreaga actiune.” Ducandu-si renii de la iernat la pasunat. zisa cu foc acum o vara. riga Crypto este constrans sa ramana in lumea sa. iar ea din cel uman. o imbie cu dulceata si o roaga sa ramana cu el. in camara”. care se indragosteste de ea. plasand actiunea “la spartul nuntii. Enigel nu poate accepta ideea ramanerii in “umbra de care mult se teme”. intr-o lume in care . desi cunoaste povestea menestrelului. un “sterp” si un “naravas” care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din jur. “.de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii. daca invocatia este atat de realista.Nuntas fruntas! Ospatul tau limba mi-a fript-o.” S-a creat in acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas. Pe-acelasi timp traia cu el. asigura parca o nota de intimitate care duce cu gandul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Enigel si a regelui “ciupearca”. transpunandu-se in situatia nuntasului care. incetinel”. pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. ca si precizarea facuta “stins. de usoara suprarealitate. dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel). numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic. linistita. Undeva. Cu piei. Lapona mica. de versul de 8-9 silabe . Evolutia formelor imperative: zi-mi. ca in Luceafarul lui Eminescu cei doi indragostiti sunt priviti izolat. el facand parte din regnul vegetal.

Daca in Luceafarul intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit. in lumea sa de “racoare”. Daca acolo fata(fire mediocra) nu poate renunta la lumea ei. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in haina erotica. Incepi. in momentul principal si la locul actiunii. rogu-te cu mine”. Daca pleci sa culegi. in balada barbiana exponentul geniului vine nechemat. El are nevoie de lapona.parca sunt numai ei. metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gandirii. este impresionata de purtarea si cuvintele lui. frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vedere al celor din jur.geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel). de adevarata gingasie. in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente: . aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la universul sau. In primul rand se remarca inversarea simbolurilor . lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dansa. Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel. in timp ce la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. este atitudinea sa fata de lapona. Urmeaza si alte diferente prin compararea cu Luceafarul. sa-l culeaga intai pe el. Enigel. Daca lumea in care traieste riga este umezeala si umbra. lumea laponei Enigel este “tara de ghiata”. al lumii ideilor. Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea alaturi. dar si cu alte semnificatii. ies lumine. Ideea. riga Crypto. desi are la baza acelasi motiv ca-n Luceafarul. Daca Luceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite. in timp ce in balada barbiana riga este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. dezvaluie alte raporturi. dar este constienta de imposibilitatea gasirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. iar mediocritatea. Poetul concentreaza actiunea. prezentand drumul laponei Enigel si scopul ei in trei versuri: pentru a o aduce in prim-plan. Fata il iubeste pe riga. Rugamintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei: “Enigel. acuzatoare: In contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto. inchistarea in propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupearca). Scade noaptea.

Idealul acesta o cucereste. dintre doua regnuri. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. torcand verdeata/ Cand langa san un riga span/ Cu eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata” . Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. se confunda cu el. este o poveste delicata de dragoste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei genuri: epic. ci o aspiratie. Cand Catalin o roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar. intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica. asemeni Catalinei. liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul oglinzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua personaje pot sa comunice : prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica: “sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/I-atinge mainile pe piet/inchide geana dulce” In “Riga Crypto si lapona Enigel “ enigel se culca si asa poate comunica cu Crypto “ Pe trei covoare de racoare/ Lin adormi. o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi. ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea regelui: Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. de inteleapta explicatie batraneasca. ci traieste drama regelui intr-o proiectie de mit si totodata. Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de “cercul stramt” al Catalinei. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal. Urmarea visurilor prea marete. Prin constructie si motive acest text este asemanator cu textul lui M Eminescu “ luceafarul”. amandoi fiind tineri din acelasi lume. el ramane in lumea lui. sa rataceasca: Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic.In timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant. acceptata. Si-atunci. drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. ea il uita. Astfel rugamintea regelui nu poate fi realizata. erotica. pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire. Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului.

la luceafar cerandu-I ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor ) . - fata de imparat din Luceafarul va uita de luceafar si se va uni cu Catalin “ om simplu. - textele sunt alegorii simbolice. este om de rand. enigel il “ ucide” si il deplange “ plangi .- prezenta naratorului este evidenta in prologul celor doua poeme astefl : in “Riga Crypto si lapona Enigel “ naratorul este amintit in versul ” nuntas fruntas” in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile “ a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata “ - fata de imparat din Luceafarul este “ o prea frumoasa fata” iar la “Riga Crypto si lapona Enigel “ este “ Lapona mica linistita/ cu piei-pre nume Enigel”. finalul in “Riga Crypto si lapona Enigel “ este o asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare.” ma-nchin la soarele-intelept” dar soarele poate fi asociat curgerii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare. Catalina. demiurgul sa ii ia nemurirea. baiat de casa. asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor. sa devina om. fata din poemul “ Luceafarul” apare in 3 ipostaze: cea de fata de imparat. in ceruri dupa cum marturiseste: “ din sfera mea venii cu greu” - in ambele opere apar incantatii magice. imbietoare. dar nu accepta sa intre in lumea lui rece. el spera sa se nunteasca cu Enigel si sa isi depaseasca etapa de vegetal. eroul traieste in inalte sfere. persuasive. prea-cuminte Enigel” in timp ce Catalina priveste spre cerul instelat . - finalul este in ambele justitiar. astfel fata invita Luceafarul prin “ cobori in jos luceafar bland/ alunecand pe –o raza” iar in “Riga Crypto si lapona Enigel “ incantatia spune: Enigel. cu aspiratii marunte) asa cum si Crypto se retrage dupa ce devine ciuperca otravitoare” sucul dulce inacreste/ ascunsa-I inima plesneste”. ce au darul sa vrajeasca pe cel caruia ii sunt adresate. din rapi. fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul . tie dragi/ ia-I si toarna-I in puiaca” - in “Riga Crypto si lapona Enigel “ riga ciupearca simbolizeaza increatul. cel care aspira sa isi depasesca conditia. in Luceafarul . in timp ce in Luceafarul. Enigel/ti-am adus dulceata iaca/Uite fragi. - asadar una dintre fete are numele Catalina si cealalta are numele Enigel o alta diferenta intre personajele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in “Riga Crypto si lapona Enigel “ venit din adancimi. fara nume. in “Riga Crypto si lapona Enigel “ fata iubeste soarele. prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata. iar el va cere tatalui . apoi de Catalina si in final este o fata oarecare.

Ospatul este deja pe sfarsite.este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu gasteropode) Este o poezie a cunoasterii prin iubire. cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice: menestrelul ..Are aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale. Locul este indicat prin “ camara” si timpul este precizat prin “ la spartul nuntii”.care este poetul. adica a iubirii pure.Poemul este o demonstratie a increatului.Face parte din ciclul UVEDENRODE . .Vinul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul. Secventa primara. eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas.