In perioada interbelica, Ion Barbu ilustreaza, alaturi de Tudor Arghezi sau

George Bacovia, directia modernista In poezie. Sensibilitatea sa fiind

dublata de spiritul Insetat de abstractiuni al matematicianului. Numele
sau se leaga de ermetism si de poezia pura", prin care se Intelege
tendinta Incifrarii la maxim a mesajului poetic In simboluri.ermetismului
barbian consta mai ales In faptul ca poeziile sale presupun un cititor activ,
initiat, care sa descopere In spatele versurilor ordinea simbolica a lumii In
viziunea autorului. Un text care evidentiaza aceasta trasatura este Riga
Crypto si lapona Enigel.
Capodopera a ciclului baladic-oriental, Riga Crypto si lapona Enigel este
publicata initial In 1924 In Revista romana.Interpretata ca "Luceafar
Intors" prin raportare la poemul eminescian, creatia barbiana este o
alegorie a cunoasterii, a dramei omului de geniu In opozitie cu trairea
instinctuala a omului mediocru.
Un prim element de modernitate Il constituie titlul: compus dupa un
model clasic ce exprima motivul cuplului, el contine doua nume ce
reprezinta Intalnirea si nunta imposibila dintre regele ciuperca, ascuns In
sensul de entitate care nu are acces la cunoastere , si lapona Enigel, ce
reprezinta regnul uman, dar si aspiratia spre depasirea conditiei, deoarece
suedezul Enigel se traduce prin substantivul "Inger". Astfel, titlul anticipa
ideea Intalnirii a doua entitati ca apartin unor lumi incompatibile.
Subtitlul {Balada) reprezinta, de asemenea, un element de modernitate,
caci marcheaza incalcarea conventiilor contitutive ale genurilor si ale
specilor literare: balada preia o formula specifica epicului in proza, aceea
de povestire in rama, dar pastreaza intacte resursele lirice.astfel, Tipul de
lirism este cel obiectiv prin prezenta unui vag fir narativ, a dialogului ca
modalitate de expunere, a mai multor voci lirce. Epicul se converteste
Intr-un suport al liricului, al semnificatiilor profunde.
TEMA-carte
La nivel formal, poezia este alctuit din dou pri, fiecare dintre ele
prezentnd cte o nunt: una consumat, mplinit, cadru al celeilalte
nuni, povestit, iniiatic, modificat n final prin cstoria lui Crypto cu
mslaria. Formula compoziional este aceea a povestirii n ram, a
povetii n poveste (nunt n nunt).
Prologul contureaz n puine imagini atmosfera de la spartul
nunii trite. Primele patru strofe constituie rama viitoarei poveti i
reprezint dialogul menestrelului cu nuntaul frunta". Menestrelul (un
trubadur medieval, un bard, caracteristic spaiului romantic apusean) e
mbiat s cnte despre nunta ratat dintre doi parteneri inegali,

reprezentani a dou regnuri distincte, Enigel i riga Crypto". Nuntaul l

roag s zic ncetineV un cntec larg", pe care 1-a zis cu foc" acum o
var. Repetarea sugereaz un ritual al zicerii unei poveti exemplare, dar
cu modificarea tonalitii. Portretul menestrelului - poet este fixat prin trei
epitete: trist, mai aburit ca vinul vechi, mult ndrtnic", iar invocaia
este repetat de trei ori, ceea ce determin ruperea lui de lumea
cotidian, intrarea n starea de graie necesar zicerii acelui cntec larg"
Partea a doua, nunta povestit, este realizat din mai multe tablouri
poetice: portretul i mpria rigi Crypto (strofele 5-7), portretul,
locurile natale i oprirea din drum a laponei Enigel (strofele 8, 9),
ntlnirea dintre cei doi (strofa 10), cele trei chemri ale rigi i primele
dou refuzuri ale laponei (strofele 11-15), rspunsul laponei i refuzul
categoric cu relevarea relaiei dintre simbolul solar i propria condiie
(strofele 16-20), ncheierea ntlnirii (strofele 21, 22), pedepsirea rigi n
finalul baladei (strofele 23-27). Modurile de expunere sunt, n ordine:
descrierea, dialogul i naraiunea.
n debutul prii a doua (expoziiunea), sunt realizate prin antitez
portretele membrilor cuplului, deosebirea dintre ei fiind elementul care va
genera intriga. Numele Crypto, cel tinuit, inim ascuns", sugereaz
apartenena la familia ciupercilor (cripto-game) i postura de rege (rig)
al fpturilor inferioare, din regnul vegetal. Numele Enigel are sonoritate
nordic i susine originea ei, de la pol i trimite probabil la semnificaia
din limba suedez nger" (din latinescul angelus"); lapona i conduce
turmele de reni spre sud, stpn a regnului animal; ea reprezint
ipostaza uman, cea mai evoluat a regnului (omul -fiar btrn").
Lapona Enigel reprezintApolinicul-partea solar, luminoas, spiritual,
care tinde spre absolut, tendina spre raiune, echilibru, ordine, calm,
armonie Soarele la care aspira enigel simbolizeaz viaa raional,
contient, stpnit de un ideal nalt. Setea dup soare a laponei Enigel
nu este altceva dect setea dup ideal a omului.
Riga Crypto, inim ascuns", este craiul bureilor, cruia dragostea
pentru Enigel, lapon mic, linitit", i este fatal. Singura lor
asemnare este statutul superior n interiorul propriei lumi.
Riga Crypto reprezint dionisiacul lipsa echilibrului, desctuarea
instinctelor, ntunericul, partea iraional, instinctual din om. Umbra in
care traieste crypto simbolizeaz instinctul, obscuritatea.
Spaiul definitoriu al existenei, pentru Crypto, este umezeala
perpetu: n pat de ru i hum uns", spaiu impur al amestecului
elementelor primordiale, apa i pmntul. n timp ce lapona vine din ri
de ghea urgisit", spaiu rece, ceea ce explic aspiraia ei spre soare i

lumin, dar i micarea de transhumant care ocazioneaz popasul n

inutul rigi: n noul an, s-i duc renii/ Prin aer ud, tot mai la sud, / Ea
poposi pe muchiul crud/ La Crypto, mirele poienii.
Membrii cuplului nu-i pot neutraliza diferenele n planul
real; comunicarea se realizeaz n plan oniric. Riga este cel care
rostete descntecul de trei ori,insa semnificatiile profunde ale poeziei
se regasesc In replicile laponei. Refuzul ei de a da curs chemarii lui Crypto
reprezinta puterea de a rezista ispitei instinctualului, de a urma destinul
superior al cunoasterii totale, manifestarea dorintei de iesire din sine. n
prima chemare-descntec, cu rezonane de incantaie magic, Crypto i
mbie aleasa cu dulcea i cu frag?, elemente ale existenei sale
vegetative. Darul lui este refuzat categoric de Enigel: Eu m duc s
culeg/ Fragii fragezi mai la vale". Refuzul laponei l pune ntr-o situaie
dilematic, dar opiunea lui e ferm i merge pn la sacrificiul de sine, n
a doua chemare: Enigel, Enigel/ Scade noaptea, ies lumine,/ Dac pleci
s culegi,/ ncepi, rogu-te, cu mine". Depirea situaiei dilematice
rmne apanajul laponei, ce refuz nuntirea dorit de Crypto n somn
fraged i rcoare", opunndu-i argumentele modelului ei existenial.
Opoziia copt-necopt, reluat n al treilea refuz prin antiteza soareumbr, pune n eviden relaia individual a fiecruia cu universul,
incompatibilitatea peste care nici unul dintre ei nu poate trece fr s se
piard pe sine. Imaginii de fragilitate a lui Crypto, lapona i opune aspiraia ei spre absolut (M-nchin la soarele-nelept), cu toate c tentaia
iubirii este copleitoare: Rig Crypto, rig Crypto,/ Ca o lam de
blestem/ Vorba-n inim-ai nfipt-o!/ Eu de umbr mult m tem". Soarele
este simbolul existenei spirituale, pe care riga o refuz n favoarea
existenei instinctuale, sterile, vegetative.
Pentru a-i continua drumul ctre soare i cunoatere, lapona refuz
descntecul rigi, ce se ntoarce n mod brutal asupra celui care 1-a rostit
i-1 distruge. Fptura firav e distrus de propriul vis, cade victim
neputinei i ndrznelii de a-i depi limitele, de a ncerca s intre ntr-o
lume care i este inaccesibil. Atributele luminii despre care vorbete
Enigel au efect distrugtor asupra lui Crypto. Oglindirea ritualic produce
degradarea: De zece ori, fr sfial,/ Se oglindi n pielea-i
chial". Finalul este trist. Riga Crypto se transform ntr-o ciupearc
otrvitoare, obligat s nunteasc cu ipostaze degradate ale propriului
regn: Cu Laurul-Balaurul/ S toame-n lume aurul,/ S-l toace, gol la
drum s ias,/ Cu mslaria

Trei mituri fundamentale de origine greac sunt valorificate n opera

poetului: al soarelui (absolutul), al nunii i al oglinzii. Drumul spre
sud al laponei are semnificaia unui drum iniiatic, iar popasul n inutul
rigi este o prob, trecut prin respingerea nunii pe o treapt inferioar.
ntlnirea dintre cei doireprezint o capcan, o lecie de via pe care
ambii trebuie s-o nvee.Pentru Enigel mutaia n alt regn ar nsemna
plafonare, pentru Riga Cryptomutaia n alt regn nseamn moarte, ceea
ce el nu va contientiza i pentruasta va fi pedepsit. Profanul nu poate
rezista, nu poate trece nepedepsit pelng o experien pentru care nu
este pregtit.
Desfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic, intr-o lume a
intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca haina lirica , Riga
Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al
cuvantului, o creatie originala in care se dezbate drama incompatibilitatii
dintre doua lumi, dintre doua regnuri, drama determinata de inaltimea
aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. Din acest punct de
vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult largite. Apreciindu-si
balada ca un "Luceafar-intors", Ion Barbu deschidea cititorului un camp
larg de reflectii si-i dadea posibilitatea patrunderii continutului de idei al
creatiei sale.
Motivul Luceafarului eminescian este reluat insa de Barbu dintr-o noua
perspectiva, dar si cu alte modalitati, creand in constiinta cititorului un
lant de probleme, incepand de la cadrul in care se desfasoare actiunea,
pana la valoarea simbolurilor si semnificatia lor noua.Pe acest fond
baladesc isi realizeaza Ion Barbu creatia sa, intr-o lume a simbolurilor si
semnificatiilor inversate.
In Riga Crypto si lapona Enigel se produce o inversare a rolurilor
masculinului si femininului, geniul fiind asimilat nu masculinului, ca la
poetul romantic, ci femininului. O alta interpretare ar fi posibilitatea de a
echivala ambele personaje barbiene cu Luceafarul: Enigel este o fiinta
comparabila cu Hyperion deoarece ambii sunt ipostaze ale celor alesi, iar
Crypto pentru ca si el, si Luceafarul sunt Impietriti Intr-o conditie
eterna.trebuie de asemenea remarcat ca daca intre Luceafarul si fata de
imparat s-au nascut sentimente de dragoste in timp, riga Crypto se
indragosteste de lapona spontan, parca nemotivat;
Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel, desi are la baza acelasi motiv
ca-n Luceafarul, dezvaluie alte raporturi. In primul rand se remarca

inversarea simbolurilor - geniul este de data aceasta reprezentat de

femeie(lapona Enigel), iar mediocritatea, inchistarea in propriul univers
este reprezentata de barbat(regele ciupearca). Daca in Luceafarul
intalnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit, in balada barbiana
exponentul geniului vine nechemat, lapona fiind cea rugata sa-l ia cu ea,
sa-l culeaga intai pe el, riga Crypto.
Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o
avea alaturi, in lumea sa de "racoare". El are nevoie de lapona, in timp ce
la Eminescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. In timp ce
Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant, drumul laponei este din
tara gheturilor spre soare. Idealul acesta o cucereste, se confunda cu
el/Si in aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. Cand Catalin o
roaga pe Catalina sa-l uite pe Luceafar, ea il uita, amandoi fiind tineri din
acelasi lume. La ea de fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal, ci o
aspiratie, pe cand la lapona Enigel este evidenta setea de autodepasire.
Astfel rugamintea regelui:
"Lasa-l, uita-l Enigel - (pe soare)
in somn fraged si racoare"nu poate fi realizata, acceptata.
Lapona nu incheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta fata de
"cercul stramt" al Catalinei, ci traieste drama regelui intr-o proiectie de
mit si totodata, de inteleapta explicatie batraneasca. Urmarea visurilor
prea marete, ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la
pieirea regelui:
Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale
sunt mult prea mari fata de situatia sa. si-atunci, asemeni Catalinei, el
ramane in lumea lui, sa rataceasca:
"Cu alta fata, mai craiasca:Cu Laurul-BalaurulSa toarne-n lume aurul,
Sa-l toace, gol la drum sa iasa,Cu maselarita-mireasaSa-i tie de
imparateasa."

Asadar, prin intermediul acestui poem, barbu neaga o o intreaga traditie

literara inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol
in sine, poetul prezinta drama incompatibilitatii si legea nemiloasa a
iubirii.Astfel, barbu creeaza o poveste de dragoste impisibila si o ridica la
rangul de universal, ca ci el intuieste ca in univers exista un frumos
obiectiv, presupunand o ordine secreta, muzicala a lumii care asteapta
cantecul potrivit sa o destainuie.