Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga

Lucian Blaga - poet interbelic, reprezentant al direciei moderniste, este primul poet romn care reuete s sincronizeze n mod definitiv / formele poetice romneti cu cele europene. Este cunoscut ca poet, filozof i dramaturg, ntre filozofia i poezia lui existnd legturi profunde. Opera liric a lui Blaga se definete ca succesiune a ipostazelor eului ce reflect raportul dintre sine i lume - eul stihial / eul expresionist exterior, eul problematizant/ eul anonim, eul reconciliant." Cele trei etape din lirica sa sunt subordonate celor trei ipostaze ale eului liric. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii face parte din volumul Poemele luminii , volum care ilustreaz prima ipostaz eul stihial, caracterizat prin voina de contopire cu taina i de depire a individualitii. Este o art poetic, prezentnd crezul artistic al lui Lucian Blaga, concepia lui despre poezie i menirea artistului n relaie direct cu misterul cosmic. Influenele expresioniste, intelectualizarea emoiei, imagismul puternic i nnoirile prozodice (valorificarea tehnicii ingambamentului) ncadreaz poezia n modernism. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale Universului: cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire (comunicarea afectiva totala). Blaga modific esenial nsui conceptul de act poetic, care nu mai este neles ca meteug, ci ca modalitate de a fi n i prin poezie (Marin Mincu). Titlul conine o metafor revelatorie prin care este definit universul ca o mare tain, ca o entitate desvrit: corola de minuni" trimite la ideea de perfeciune, prin \ raportarea la forma circular, dar i la mister, prin coninutul semantic al substantivului minuni", fenomene inexplicabile pe cale raional. De asemenea, titlul cuprinde i mrci ale eului liric: pronumele i verbul la persoana I eu nu strivesc", astfel nct poezia se ncadreaz n lirismul subiectiv. Compozitional, poezia are trei secvente, doua dintre acestea fiind marcate prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor. Cea dinti secven poetic este format din primele cinci versuri, ce definesc cunoaterea de tip luciferic, adica cunoastere intuitiva, poetica, misterul fiind sporit cu ajutorul trairii interioare. Se observ, de asemenea, reluarea titlului n versul iniial i folosirea verbelor la forma negativ nu strivesc, nu ucid" pentru a accentua opoziia ntre cele dou tipuri de cunoatere luciferic/ paradisiac, cea din urma insemnand o cunoastere rational, misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii, intelectului. Cu ajutorul verbelor la forma negativa: nu strivesc, nu ucid (cu mintea) si cu sintagma calea mea, se exprim atitudinea poetica fata de tainele lumii refuzul cunoasterii logice, rationale, aa cum insui poetul afirma n volumul de aforisme Pietre pentru templul meu: cteodat datoria noastr n faa unui adevrat mister nu e s-l lmurim, ci s-l adncim aa de mult nct s-l prefacem ntr-un mister i mai mare. Corola de minuni devine esena ultim a lumii la care are acces doar poezia. Metaforele plasticizante ochi", flori", buze", morminte" reprezint manifestri ale tainelor n univers. Florile sunt elemente vegetale, simboliznd o existen ingenu, ochii devin simboluri ale contiinei umane reflexive, buzele simbolizeaza logosul dar si iubirea, iar mormintele oglindesc marea tain a morii.

n cea de-a doua secven este dezvoltat opoziia dintre cunoaterea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/raional, opoziie accentuat prin cele dou metafore lumina mea/ lumina altora, dar i prin comparaia ampl cu luna, motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar, protector al cuplului din poezia romantic, ci un simbol care poteneaz misterul intocmai cum cu razele ei albe luna/ n u micoreaz, ci tremurtoare / mrete i mai tare taina nopii/ aa mbogesc i eu ntunecata zare /cu largi fiori de sfnt mister". Verbele la timpul prezent, dispuse in serii antonimice, cu forme afirmative si negative, plaseaza eul poetic intr-o relatie definita cu lumea, care sta sub semnul misterului: optiunea pentru o forma de cunoastere poetica. Antiteza este marcata si grafic, pentru c versul liber poate reda fluxul ideatic si afectiv. In pozitie mediana sunt plasate cel mai scurt (dar eu) si cel mai lung vers al poeziei (eu cu lumina mea sporesc a lumii taina). Conjunctia adversativa dar, reluarea pronumelui personal eu, verbul la persoana I singular, forma afectiva, sporesc (a lumii taina), afirma optiunea poetica pentru un mod de cunoastere si atitudinea fata de misterele lumii. Finalul poeziei constituie o a treia secventa, cu rol conclusiv, desi exprimata prin raportul de cauzalitate (caci). Cunoasterea poetica este un act de contemplatie (tot se schimba sub ochii mei) si de iubire (caci eu iubesc). Poetul consider, aadar, iubirea un instrument suprem de cunoatere. Prin repetarea adverbului i" egalizeaza simbolurile, care, nsumate, formeaz corola de minuni a lumii". Elemente de recurenta in poezie sunt: misterul si motivul luminii, care implica principiul contrar, intunericul. Discursul liric se organizeaza in jurul acestor elemente. Campul semantic al misterului este realizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii: tainele, nepatrunsul ascuns, a lumii taina, intunecata zare, sfant mister, ne-nteles, ne-ntelesuri si mai mari. Misterul lumii st n asocierea nelesului cu nenelesul, Blaga nsui ntrebndu-se: este ceva mai plin de neles ca ne-nelesul?" Opozitia lumina-intuneric releva simbolic relatia: cunoasterea poetica (prin iubire si creatie) cunoastere logica. Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere (tehnica ingambamentului) cu metrica variabila si cu masura inegala, al caror ritm interior reda fluxul ideilor si frenezia sentimentelor. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului. Forma moderna este o eliberare de rigorile clasice, o cale directa de transmitere a ideii si a sentimentului poetic. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume si poet-creatie. Consider ca viziunea despre lume a poetului Lucian Blaga reflect dorina de potenare a misterului cosmic. Prin iubire, omul poate restabili corespondene ntre Univers i sine, simindu-se un fragment dintrun mister ce se autoregenereaz continuu. Astfel, poetul devine el nsui o form de manifestare a tainei. n concluzie, poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga ilustreaz direcia modernist prin atitudinea poetic n faa marilor taine ale universului, prin ilustrarea raportului eu - lume, prin problematica abordat i prin cultivarea formelor de prozodie moderne.