Riga Crypto i lapona Enigel Ion Barbu Gen: liric Specie: balad, Luceafr cu rolurile inversate Curent literar:

: Modernism Tem: Cunoaterea i treptele ei Motiv: roata Venerei, roata lui Mercur i roata Soarelui, soarele, aprins inel, din umbra deas, desfcut, sufletul-fntn Laitmotiv: soarele Idee central: n aceast a doua etap a creaiei, Ion Barbu folosete mijloacele epice (aciune, personaje, narator pe cel din urm fabricndu-l prin tehnica ramei i fcnd trecerea de la menestrel la dialogul dintre cei doi protagoniti, Crypto i Enigel) pentru a transmite o idee crud, de un dramatism emoionant: cunoaterea e un el dificil de atins i care are o natur intrinsec, imposibil de modificat. Att Crypto, ct i Enigel ncearc s ajung la cunoatere, dar prin metode diferite, ei dorindu-i mereu altceva. Enigel tinde s cunoasc poezia, frumosul, ea ndreptndu-se mereu spre soare i n drumul su, distruge de fapt sufletul lui Crypto, avid dup dragoste i dup o cltorie n lumea simurilor. Folosind terminologia lui Barbu, Crypto, regele ciuperc, din lumea

sa conceptualizat, rece i raional vrea s regreseze spre roata Venerei, iar Enigel vrea s mearg nainte, spre roata alb a Soarelui. Tragismul st n incompatibilitatea destinaiilor. Sentiment poetic: Dorin, disperare, melancolie, aspiraie spre inaccesibil, autodistrugere, cruzime, incontien, durere. Simbol central: Soarele, emblem a elului suprem. El este n opoziie cu ciuperca, element terestru ascuns n umbr, depozitar al marilor taine, care nu suport puterea de ptrundere a luminii. Cuvinte-cheie: inim ascuns, soarele, aprins inel, trei covoare de rcoare, mirele poienii, Ateapt de te coace, somn fraged i rcoare, umbr, sufletulfntn. Cmpuri lexicale i/sau semantice: cmpul semantic al plantelor burei, ciupearc, mntarc, mselari, fragi, verdea. Ipostaze ale eului liric: 1 Mult-ndrtnic menestrel; Nunta frunta - eul liric se schimb cu repeziciune, e o conversaie simulat ntre trubadur i gazd, e un dialog folosit ca pretext al conturrii unui context propice povetii;

2 Enigel, Enigel ; Rig spn, de la sn - formula dialogat continu, dar cunoate ali interlocutori, acum personajele principale preiau conducerea i astfel, ba ciuperca, ba lapona, iau cuvntul, destinunindu-i secretele voiajului lor spiritual. Mod de expunere dominant: Dialogul, specific lirismului mtilor Secvene poetice: Poezia are 28 de strofe, delimitate n cel puin dou planuri diferite: a. planul petrecerii, unde menestrelul deapn trista poveste b. trista poveste a regelui ciupearc i a laponei Enigel, la rndul ei mprit n alte dou subplanuri: 1. planul efectiv al aciunii 2. planul metafizic, al substanei filosofice (se pun ntrebri eseniale despre cunoatere) Elemente de prozodie: strofe de cte 4, 5 sau 7 versuri; rim mbriat, ncruciat i alte tehnici prozodice; asonane, cuvinte cu o mare muzicalitate; (n pat de ru i-n hum uns), jocuri lexicale ce aduc a descntec sau a blestem. Elemente de compoziie: Strofele 1-4 : introductive

Strofele 5-7 : prezentarea pdurii peste care mprete regele Crypto Strofele 8-9 : aducerea celor dou personaje n acelai cadru, unirea planurilor epice Strofele 10-13: primul dialog filosofic ntre Crypto i lapona Enigel, prima rugminte esenial: ncepe, rogute, cu mine! (Ciuperca i dorete s vin n lumea lui Enigel, prsirea incontient a propriei condiii, periclitarea libertii) Strofa 14 : verdict anticipat cu mult cruzime i cu ndeosebi de mult incontien Las. Ateapt de te coace. Strofele 15-21: antiteza soare-umbr Strofele 22-28: distrugerea lui Crypto, de fapt pedepsirea visului su ndrzne de a nega rostul existenei sale. Particulariti de expresivitate: Limbajul popular nvluie n expresii duioase concepte filosofice greu accesibile cititorului de rnd. Dialogul ntre cele dou personaje se poart cu o spontaneitate i naturalee cutate. Dramatismul nu st n versuri-cheie, ci n schimbul curgtor de replici, care accept i refuz, distruge i compromite. Cteva metafore plasate n zone semnificative ale textului nvluie mesajul n ambiguitate, dar n acelai timp, ele sunt tot attea indicii de decriptare

a acestuia: la spartul nunii, n cmar, Crai Crypto, inim ascuns, Zvrlit n sus ca un inel, C sufletul nu e fntn / Dect la om, fiar btrn. Limbajul poetic (imagini, figuri de stil etc.): Ambiguitatea st tocmai n aceast oscilaie permanent dintre epic i liric, iar scopul nu foarte clar definit al limbajului creeaz tensiune i apoi, emoie estetic. Termenii populari dau candoare ntregului text, fcndu-l nu doar accesibil, dar i autentic.

Opera poetica a lui Ion Barbu apare in perioada interbelica cand in literatura romana se confrunta doua directii puternice: modernismul si traditionalismul.Balada "Riga Crypto si lapona Enigel" este o poezie modernista in primul rand pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite intre doua domenii diferite (geometria si poezia) iar in al doilea rand poezia este modernista prin incalcarea conventiilor constitutive ale genurilor si ale speciei literare.In spiritul poeziei moderne, printre ale care caracteristici de limbaj se numara si ambiguitatea, balada "Riga Crypto si lapona Enigel" poate fi citita la un prim nivel ca legenda despre nasterea ciupercilor otravitoare dar se deschide spre universul superior de interpretare ca alegorie a fiintei.

Viziunea despre lume pe care o propune balada "Riga Crypto si lapona Enigel" se inscrie in paradigma modernismului punand in evidenta legatura cu "Luceafarul" si constituind un model al lumii care il completeaza pe cel eminescian. Balada ramane deschisa lecturilor plurale pentru ca provoaca la meditatie pe tema fortei dar si a limitarilor erosului ca mod de cunoastere a lumii. Tema baladei este iubirea in varianta ei esuata. Cititorului atent i se va releva o tema situata la un nivel inalt de generalitate: opozitia din materie si spirit.Titlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura universala "Romeo si Julieta"sau "Tristan si Isolda" , insa la Ion Barbu membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite) , personaje romantice exceptionale dar negative in raport cu norma comuna. Crypto e "sterp si naravas/ ca nu voia sa infloreasca" iar Enigel "e prea cuminte".La nivel formal poezia este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele prezentand cate o nunta.Primele patru strofe constituie rama viitoarei povesti si reprezinta dialogul Menestelului cu nuntasul fruntas. Menestelul este rugat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua regnuri distincte.

In debutul partii a doua (expozitiunea) sunt realizate in antiteza, portretele membrilor cuplului, deosebirea dintre ei fiind elementul care va genera intriga.Numele Crypto sugereaza apartenenta la familia ciupercilor si postura de rege (riga) al fapturilor inferioare din regnurile vegetale. Numele Enigel are sonoritate nordica, in suedeza insemnand inger. Lapona isi conduce trupele de reni spre sud, ea reprezinta ipoteza umana cea mai evoluata a regnului. Singura asemanarea dintre cei doi este statutul superior in interiorul propriei lumi. Spatiul definitoriu al existentei pentru Crypto este umezeala perpetuu "in pat de rau si-n humaunsa" spatiu impur al amestecului elementelor primordiale (apa si pamantul) in timp ce lapona vine din "tari de gheata urgisita" spatiu rece ceea ce explica aspiratia ei spre soare si lumina. Membri cuplului nu-si pot neutraliza diferentele in planul real, comunicarea este realizata in plan oniric. Riga este cel care rosteste descantecul de trei ori. Povestea proriuzisa se dovedeste a fi fantastica, ea desfasurandu-se in visul fetei ca in "Luceafarul" dar rolurile sunt inversate. In prima chemare, Crypto imbie aleasa cu dulceata si cu fragi, elemente ale existentei sale vegetale. Darul lui este refuzat de Enigel: "eu ma duc sa culeg/ fragii fragezi mai

la vale". In a doua chemare el merge pana la sacrificiul de sine: "daca pleci sa culegi/ incepi rogu-te cu mine" dar este refuzat si de aceasta data : "te-as culege riga bland.../ Lasa, asteapta de te coace". Opozitia copt-necopt reluata in al treilea refuz prin antiteza soare-umbra pune in evidenta relatia individuala a fiecaruia, incompatibilitatea peste care nici unul dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine.Finalul este trist: Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa nunteasca cu maselarita . Impactul dintre ratiune (Enigel) si instinct (Crypto) configurat prin cele doua simboluri: "fiara batrana" si "faptura mai firava" se soldeaza cu victoria ratiunii asupra instinctului. Sub raport stilistic prezenta inversiunilor si a verbelor in vocativ in prima parte a baladei evidentiaza oralitatea textului. Menestelul este portretizat prin intermediul unei comparatii: "m-ai aburit ca vina" dublata de un epitet "vinul vechi" care sugereaza starea de gratie necesara povestirii poetice. Alcatuirea strofica pare destul de riguroasa initial, intr-o succesiune de grupaje de patru versuri dar nu este respectata pana la final. Masura versurilor (predominant 89 silabe) nu are constanta continua, ci urmareste ritmurile

mai lente sau mai accelerate ale interventiilor naratorului sau ale dialogului protagonistilor.

A doua etapa, cea baladica si orientala conine poezii in care autorul apeleaz la epic, poezii inspirate din lumea balcanica, acestea sunt de fapt balade in structurile crora poetul insereaz simboluri deosebit de complexe. Pentru aceasta perioada a creaiei lui Barbu reprezentativa este poezia Riga Crypto si Lapona Enigel. Balada surprinde incompatibilitatea dintre doua condiii diferite: cea umana si cea vegetala.Utiliznd tehnica povestirii in rama, Ion Barbu construiete o naraiune lirica in care problematica din luceafrul eminescian se poate depista cu usurinta. Este vorba despre apartenena personajelor principale la doua planuri distincte. A Poezia debuteaz prin invocaia adresata menestrelului care este solicitat sa cnte un anumit cntec. Menestrelului i se acorda anumite atribute deosebit de semnificative: acesta este trist deoarece cntecul care i se cere este el insusi trist. Menestrelul se afla intr-o stare de surescitare care ii ofer dispoziia necesara narrii aceasta idee este sugerata de comparaia mai aburit /Ca vinul vechi ciocnit la nunta,. Un alt atribut l constituie incapatanarea menestrelului motivata de constiinta faptului ca povestea pe care o spune conine sensuri

accesibile doar pentru initiati si exprimata de adjectivul indaratnic. Cntecul care i se cere menestrelului este larg acest epitet constituie un motiv frecvent in poezia lui Ion Barbu, si sugereaz faptul ca acel cntec este foarte cuprinztor si sintetic, capabil sa surprind complexitatea si profunzimile realitatii. Menestrelul intra in dialog cu un nunta de seama nu intamplator numit frunta cruia-i spune Ospatul ta limba mi-a fript-o. Aceasta afirmaie sugereaz faptul ca ospatul in sine produce o istovire a simurilor, o obosire a acestora ceea ce nu exclude posibilitatea rostirii cntecului. Utilizarea modului condiional optativ cntecul, tot zice-las transforma posibilitatea rostirii cntecului in realitate datorita dorinei si plcerii menestrelului de a spune un cntec dorit. Cntec ale crei personaje principale sunt deja menionate :Riga Crypto si Lapona Enigel. Se insista ca menestrelul sa spun cntecul si astfel apar doua ipostaze temporale. Prima este cea de acum o vara cnd cntecul a fost cntat cu foc, aceasta metafora sugereaz implicarea sentimentala povestirea oferind astfel doar un strat de suprafaa lipsit de subantalesuri. Cea de a doua ipostaza temporala, prezentul, sugerat deadverbul azi, ofer momentul oportun

intelegerii semnificaiilor cntecului, intelegere nlesnita de lipsa patosului.