Riga Crypto si lapona Enigel

Poezia "Riga Crypto si lapona Enigel" de Ion Barbu face parte din ciclul
"Uvedenrode" ce apartine volumului "Joc secund" din anul 1930 si are valoare
de simbol pentru creatia poetica ulterioara.
Poemul este un cantec batranesc de nunta , o poveste de iubire din
lumea vegetala, in care intalnirea are loc in plan oniric,in vis.
"Luceafar
intors",
poemul
prezinta
drama
cunoasterii
si
incompatibilitatea dintre doua lumi/regiuni.
Titlul trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura
universala, Romeo si Julieta, Tristan si Isolda. Membrii cuplului sunt
antagonici, personaje romantice cu calitati exceptionale, dar negative (Crypto
e "sterp" si "naravas", iar Enigel e "prea-cuminte").
Tema baladei exprima o iubire imposibila, deoarece fiintele care
alcatuiesc cuplul erotic fac parte din lumi diferite, incoruptibile, Enigel
apartinand regnului animal, iar ciuperca-rege, Crypto, regnului vegetal.
La nivel formal, poezia e alcatuita din doua parti, fiecare din ele
reprezentand cate o nunta, una consu.... implinita, cadru al celeilalte nunti,
povestita, initiatica, modificata in final prin casatoria lui Crypto cu maselarita.
Formula compozitionala e aceea a povestirii in rama (nunta in nunta).
Prologul contureaza atmosfera de la "spartul nuntii"..... Primele patru
strofe constitue rama viitoarei povesti si reprezinta dialogul menestrelului cu
"nuntasul fruntas". Menestrelul este imbiat sa cante despre nunta ratata
dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua regnuri distincte, Enigel si
riga Crypto.
Partea a doua, nunta povestita, este realizata din mai multe tablouri
poetice: portretul si imparatia rigai Crypto si oprirea din drum a laponei
Enigel, intalnirea dintre cei doi, cele trei chemari ale rigai si primele doua
refuzuri ale laponei, raspunsul laponei si refuzul categori cu relevarea relatiei
dintre simbolul solar si propria conditie, incheierea intalnirii si pedepsirea
rigai in finalul baladei.
Povestea propriu-zisa o incepe menestrelul prin prezentarea regeluiciuperca: "Crai Crypto inima ascunsa", infatisat ca un inadaptat, cu o fire
ciudata, inchisa pe care supusii il "barfeau" cu dispret: "Ca nu voia sa
infloreasca". In antiteza cu ciuperca-rege, lapona e prezentata cu tandrete,
sugerand gingasie si fragilitate: Lapona mica, linistita". Tanara plecase din
tinuturile arctice, geroase spre sud, in cautare de soare si lumina, poposind
ca sa se odihneasca la "Crypto, regele poienii". Cei doi se intalnesc in visul
fetei, iar Crypto o cheama in lumea lui rece, indemnand-o sa uite soarele,
ideal spre care ea aspira cu toata energia spirituala, "Lasa-l, uita-l, Enigel,/ In
somn fraged si racoare". Lapona in refuza cu delicatete, marturisindu-i
ostilitatea fata de umezeala si frig, mediu pripice numai regelui-ciuperca, in
timp ce "Eu de umbra mult ma tem,/ Ca daca-n iarna sunt facuta/ ... Ma-nchin
la soarele-ntelept". Se manifesta aici motivul soare-umbra, sugerand cele
doua lumi incompatibile carora le apartin cele doua fiinte care nu pot
comunica sentimental. Soarele e simbol al vietii spirituale, al luminii
sufletesti, ce sugereaza capacitatea fiintei superioare de a aspira spre
absolut. Umbra, intunericul si umezeala simbolizeaza conditia omului
obisnuit,neputinta lui de a se inalta catre idealuri.

Ca orice fiinta inferioara, Crypto nu poate intelege lumea omului

superior, care nazuieste cu inteaga fiinta pentru implinirea idealului, sugerat
de lumina solara, pe care nu oricine o poate suporta, sufletul fiind asemanat
cu o fantana, simbol al aspiratiei spre cunoastere: Ma-nchin la soarelentelept/ Ca sufletu-i fantana-n piept/ Si roata alba mi-e stapana/ Ce zace-n
sufletul-fantana".
Omul obisnuit, muritoruldezinteresat de lumea abstracta nu se poate
inalta spre absolutul cunoasterii, care-i poate fi fatal: "Ca-i greu mult soare sa
indure/ Ciperca cruda de padure, /Ca sufletul nu e fantana/ Decat la om fiara
batrana, /Iar la faptura mai firava, /Pahar e gandul cu otrava". Regele Crypto
este victima propriei neputinte si cutezantei de a-si depasi limitele, de a
incerca sa intre intr-o lume pe care nu o intelege si cu care nu se potriveste.
Riga Crypto devine o ciuperca otravitoare, insotindu-se cu "masalarita
mireasa", o fiinta din lumea lui, o planta medicinala toxica potrivita lui,
intrucat fac parte din acelasi regn: "Cu masalarita-mireasa, /Sa-i tie de
imparateasa" .
Incompatibilitatea celor doua fiinte ce apartin a doua lumi diferite din
"Luceafarul" eminescian este si ideea acestei balade, numai ca omul superior
este fata (lapona Enigel), iar fiinta inferioara este regele-ciuperca (riga
Crypto).
Sub raport stilistic se observa prezenta inversiunilor: "mult-indaratnic"
si a vocativelor: "Enigel, Enigel", epitete metaforice: "menestrelul trist".
Limbajul dialogului dintre cei doi e construit pe baza antitezelor, prin
intermediul carora se contureaza drama rigai Crypto: soare/umbra,
intuneric/lumina, somn/veghe.
Cuvintele si expresiile populare dau oralitate poemului: "iaca",
"puiaca", "barfeau".
Naratiunea se impleteste cu descrierea si cu dialogul ceea ce explica
utilizarea verbelor/prinumelor la persoana I si a II-a singular: "zi-mi", "rogute", "a infipt", "eu".
Prozodia este moderna: versurile au masura variabila, de la 5 la 9
silabe, cu rima incrucisata, imbratisata si monorima, strofele sunt inegale,
avand intre 4 si 7 versuri.
Consider ca, Ion Barbu e un poet singular in literatura roamana, creator
al unui univers liric si stilistic inedit, profund, si tulburator, un poet al
esentelor exprimate intr-un limbaj criptic, care exprima atat de mult in
cuvinte putine.
Prin intermediul acestui poem, Barbu neaga o intreaga traditie literara:
inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine,
poetul prezinta drama incompatibilitatii si legea nemiloasa a iubirii
(supravietuieste cel puternic, iar cel slab este sacrificat).