Sunteți pe pagina 1din 4

,,Riga Crypto si lapona Enigel”

-balada culta moderna-

-poezie epica-

Semnata de Ion Barbu

Publicată inițial în 1924, integrată apoi în ciclul Uvedenrode din volumul Joc
secund (1930), Riga Crypto şi lapona Enigel, prin problematică şi mijloace
artistice, anunță dezvoltarea ulterioară a poeziei lui Barbu. Riga Crypto şi lapona
Enigel este subintitulată „Baladă“, însă răstoarnă conceptul tradițional,
realizându-se în viziune modernă, ca un amplu poem de cunoaştere şi poem
alegoric. Structura narativă implică interferența genurilor și scenariul epic este
dublat de caracterul dramatic și de lirismul de măști personajele având
semnificație simbolică.

Modernismul este un current literar intiat la noi in 1919 de catre Eugen


Lovinescul. In jurul gruparii culturale de la revista si cenaclul ,,Sburatorul”.
Revista a aparut la Bucuresti intre 1919-1922 si 1926-1927. Cenaclul literar a
fost initiat in 1919 avand o activitate permanenta si functionand inca 4 ani dupa
moartea lui Lovinescu.

Este moderna, datorita raportarii polemice față de limbajul poetic și de tehnicile


înaintaşilor, cultivarea ambiguității și a echivocului, specifice limbajului poetic
modern, promovarea poeziei ca act de cunoaştere, intelectualizarea emoției și
folosirea unor motive în contexte inedite. Pe lângă acestea, se regăsesc și
metaforele surprinzătoare, cuvinte cu sonorități neobișnuite și înnoirile
prozodice.

Tema este redata de exprimarea iubirii imposibile, deoarece fiintele care


alcatuiesc cuplul erotic fac parte din lumi diferite incompatibile, Enigel
apartinand regnului animal, iar Crypto regnului vegetal. Povestea fantastica,
asemenea celei din ,,Luceafarul" lui Eminescu se deruleaza in visul fetei, numai
ca, in aceasta poezie ea reprezinta fiinta superioara, iar el ii este inferior din
aceasta cauza critica literara a numit poemul ,,Luceafar intors".

Titlul reiterează un vechi model tradițional specific celebrelor cupluri erotice din
literatura universală "Romeo și Julieta". Modernismul poemului barbian se
manifestă prin numele și ipostaza partenerilor: Riga Crypto simbolizează un
rege cu suflet de închis "Crai Crypto, inima ascunsă" căruia statutul de ciupercă
ii oferă fragilitate și dramatism. Enigel este un nume propriu care în limba
suedeză înseamnă "înger" sau care amintește de arhaica zeitatea a fântânilor, iar
lapona reprezintă o viețuitoare din țările nordice.

La nivel formal, poezia este alcătuită din două părți fiecare dintre ele prezentând
câte o nuntă, iar formula compozițională este aceea a povestirii în ramă.

Prologul conturează în puține imagini atmosfera de la „spartul nunți“ trăite.


Primele patru strofe constituie rama nunții povestite și reprezintă dialogul
menestrelului cu „nuntaşul fruntaş“. Menestrelul e îmbiat să cânte despre nunta
ratată dintre doi parteneri inegali, reprezentanți a două regnuri distincte, „Enigel
și riga Crypto“. Nuntaşul îl roagă să zică „încetinel" „un cântec larg", pe care l-a
zis „cu foc“ acum o vară. Repetarea sugerează un ritual al zicerii unei povești
exemplare, dar cu modificarea tonalității. Portretul menestrelului - poet este fixat
prin trei epitete: „trist“, „mai aburit ca vinul vechi", „mult îndărătnic“, iar
invocația este repetată de trei ori, ceea ce determină ruperea lui de lumea
cotidiană, intrarea în starea de grație necesară zicerii acelui „cântec larg".

Partea a doua nunta povestita este realizată din mai multe tablouri poetice care
constituie o aventură antologică prezentată alegoric sub forma unei nunți eșuate
între vegetal și animal. In debutul părții a doua sunt realizate prin antiteză
portretele membrilor cuplului, deosebirea dintre ei fiind elementul care va
genera intriga. Regele Crypto este regele ciupercilor, superior in regnul sau, insa
este blestemat sa nu se poata insoti cu cei asemeni lui, totodata este un locuitor
al mediului intunecat, dominat de umezeala ,,In pat de rau si-n huma unsa,/
Imparatea peste bureti", dar care simbolizeaza si principiul masculin fiind
determinat prin metafora ,,inima ascunsa" ce simbolizeaza increatul adica o
entitate suficienta siesi care inglobeaza esenta pura a Universului. Laponei ii
sunt atribuite epitetele ,,mica", ,,linistita". Aceste epitete prezinta un semnal al
superioritatii si care aspira spre lumina si Soare.

Gheața este simbol al gândirii pur raționale care include doar logica și nu
sentimentul. Enigel reprezintă ipostază evoluată superioară a regnului său
capabilă de a și urma idealul suprem.

Pornind intr-o călătorie inițiatică și conducandu-si renii Enigel poposește pe


tărâmul lui Crypto. Ca și în Luceafărul, comunicarea dintre cele două planuri
distincte nu poate avea loc decât în vis. Visul marchează trecerea spre lumea
fantastică a întâlnirii dintre cele două principii care aspiră către împlinire prin
intermediul cunoașterii. Aspirația celor doi fundamentează o antiteză între
dorința fetei de a atinge idealul solar și dorința lui Crypto de a se împlini prin
iubire. Crypto lansează astfel trei chemari succedate de trei refuzuri motivate ale
fetei.

In prima chemare Crypto ii ofera împărăția sa iar lapona amână cunoașterea


prin intermediul iubirii continuându-și aspirația spre Sud: ,,Eu mă duc să culeg/
Fragii fragezi mai la vale."

A doua chemare evocă sacrificiul suprem de care e capabil Riga in numele


iubirii ,,Dacă pleci să culegi/ Incepi, rogu-te cu mine". Enigel intuieste faptul că
aspirația regelui este prea înaltă, raportată la regnul inferior căruia acestuia îi
aparține ,,Teama mi-e /Te frangi curând/ Lasa. Așteaptă de te coace."

In cea de-a treia chemare Crypto ii pretinde fetei sacrificiul prin sugerarea
renunțării la ideal, la drumul către Soare și integrarea ei în regnul inferior prin
nuntire ,,Lasa-l, uita-l, Enigel/ In somn fraged și răcoare."

Motivul Soare-Umbră sugerează două lumini incompatibile cărora le aparțin


cele două ființe. Soarele este simbolul vieții spirituale, al lumii sufletești ce
sugerează capacitatea ființei superioare de aspirat către absolut, iar umbra
simbolizează condiția omului obișnuit si neputința lui de a se înălța către
idealuri.

Ca orice ființă inferioară, Crypto nu poate înțelege lumea omului superior care
nazuieste cu întreaga ființă pentru implinirea idealului, fiind asemănat sugestiv
cu o fântână care reprezintă simbolul aspirației spre cunoaștere ,,Mă-nclin la
Soarele înțelept /Că sufletu-i fântână-n piept/ Si roata alba mi-e stăpână/ Ce
zace-n sufletul fântână".

Regele Crypto este victima propriei neputinței și cutezanțe de a-si depăși


limitele. După această experiență inițiatică a iubirii esuate ,,nebunul Riga
Crypto" devine o ciupercă otrăvitoare însoțindu-se cu plante inferioare din
Regnul său.

Măselarița mireasa este o plantă medicinală toxică o ființă din lumea lui și
potrivita regelui. Referirea la ,,Laurul Balaurul" sugerează aceeași idee a
nuntirii posibile numai între două ființe aparținând aceleiași lumi.

Simbolul care domină poemul este nunta ce reprezintă o probă a inițierii în


tainele lumii. Idealul laponei este soarele adică ultima treaptă a inițierii care
redă puritate absolută conceptuală de factură apolinică pe când Riga aspiră
pentru împlinirea de factură dionisiacă instinctuală. Conflictul se sudeaza cu
victoria intelectului asupra afecfului.

Simbolul oglinzii ce reprezinta un obiect al reflectarii ce il metamorfozeaza pe


Crypto, coborandu-l si mai mult in inferioritate.

Balada moderna e un ,,Luceafar intors". La Eminescu muritorul aspira catre o


stea, simbol al geniului, in timp ce la Barbu personajul masculin apartinand
regnului vegetal inferior isi doreste implinirea erotica alaturi de o fiinta umana
evoluata.Ambele drumuri catre cunoasterea prin iubire se soldeaza prin esec.

La nivel prozodic se remarcă prezența strofelor inegale măsura variabilă de la 5


la 9 silabe a versurilor și rimă variabilă.

Prin intermediul acestui poem, Barbu neagă o întreagă tradiție literară: înlocuind
ideea impusă în literatură că dragostea este un miracol în sine, poetul prezintă
drama incompatibilității și legea nemiloasa iubirii.

S-ar putea să vă placă și