TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME-----TESTAMENT

de Tudor Arghezi (1927)

 Modernismul este o miscare artistica si culturala aparuta in secolul al XX-

lea, caracterizata prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi
principii de creatie.
 Poezia “Testament” de Tudor Arghezi a fost asezata in deschiderea
volumului “Cuvinte potrivite”, publicat in anul 1927. Textul este o arta
poetica moderna, in care autorul isi exprima propriile convingeri despre
arta literara, despre menirea literaturii, despre limbaj si rolul scriitorului
in lume.
 Opera este una modernista. O prima trasatura care face posibila
incadrarea in acest current literar o reprezinta categoriile negative, sub
forma esteticii uratului. Aceasta este enuntata in poezie prin sintagma
“Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”, care
ilustreaza transformarea uratului in ceva valoros, o sursa de frumusete.
Astfel, Tudor Arghezi se “inrudeste” cu poetul francez Baudelaire. In plus,
poetul introduce pentru prima data in literature romana ideea de
valorificare a esteticii uratului.
 O alta trasatura a modernismului este reprezentata de utilizarea
metaforei ca figura de stil predominanta, prin care arta este evidentiata
in ipostaza de mestesug. Pentru Arghezi, poezia este atat rezultatul
inspiratiei, al harului divin-metafora “slova de foc”- cat si rezultatul
mestesugului, al trudei poetice, asa cum reiese din metafora “slova
faurita”;”Slova de foc si slova faurita/ Imparechiate-n carte se marita,/Ca
fierul cald imbratisat in cleste.” “Slova de foc” este semn al inspiratiei, al
harului, al sublimarii, iar “slova faurita” semnifica truda, munca si
transformarea.
 Tema operei este creatia, scrisul fiind vazut de autor ca o simbioza intre
efort si imaginatie.
 O prima secventa reprezentativa pentru tema poeziei este a doua parte a
acesteia, strofa a 3-a, care surprinde procesul creatiei. Poetului ii reiese
un rol important, acela de a transfigure artistic realitatea, cu ajutorul
condeiului si a calimarii, provenite prin metamorfozarea din unele munci
rudimentare ale taranilor:”Ca sa schimbam acum intaia oara/Sapa-n
condei si brazda-n calimara”. Acest proces de creatie este dificil si
 indelungat, deoarece cuvintele sunt “framantate mii de saptamani”.
Totodata, revolta si durerea sociala sunt concentrate in text sub forma
metaforei “vioara”, fapt ce transmite ca suferintele poporului sunt
transpuse artistic in poezie, aceasta avand valoare justitiara.
 O alta secventa relevanta pentru tema poeziei este ultima strofa a
acesteia:”Robul a scris-o, Domnul o citeste”, care reda relatia dintre
scriitor si cititor, in care robul-poet si-a asumat statutul umil, de truditor
al cuvantului. Acest lucru se poate vedea prin faptul ca autorul a ales sa
scrie “Domnul” cu majuscule, cee ace demonstreaza respectul si
smerenia sa. Poetul reda cateva etape pentru initierea cititorului: prima
data il numeste “tanar”, iar apoi “fiu”, ilustrand apropierea dintre el si
cititor. Spre final il numeste “Domn”, cititorul fiind deja format
intelectual prin mostenirea lasata-“cartea”- pe parcursul citirii.
Particularitatile operei sunt conturate de titlu si laitmotivele acesteia.
 Un prim element de compozitie relevant pentru tema si viziunea despre
lume il constituie titlul. Acesta este reprezentat de substantivul comun
nearticulat “testament”, care, prin sensul denotativ, desemneaza un act
juridic prin care o persoana isi exprima dorintele ce urmeaza a-I fi
indeplinite dupa moarte, cu privire la trasmiterea averii sale. De
asemenea, testamentul are si un sens biblic, care face trimitere la
Vechiul si Noul Testament. Astfel, Arghezi imbina ambele sensuri si
dovedeste ca mostenirea “cartea” are atat un sens divin, spiritual cat si
unul intellectual care sa-l cultive pe cititor. In acest sens, mostenirea
suprema, “cartea”, este lasata de la un tata spiritual fiului sau spiritual.
 Un al doilea element de compozitie si limbaj sunt laimotivele. Laitmotivul
textului e specific unei arte poetice moderne si apare in poezia sub forma
cartii: “hrisov”, “nume”; figura de stil care sta la baza constructiei
laitmotivelor fiind metafora. Astfel, structura “cartea mea-I fiule o
treapta” implica nu doar legatura dintre generatii, ci si dintre eul creator
si cititor. O alta metafora, “numele”: “Decat un nume asezat pe-o carte”
surprinde identitatea creatorului, dar si faptul ca acesta se identifica cu
generatiile viitoare prin creatia sa. “Numele” este intr-o relatie de
opozitie cu bunurile materiale, poetul insistand asupra faptului ca
adevarata bogatie este cea spirituala.
 In concluzie, poezia “Testament” de T. Arghezi este o arta poetica prin
care scriitorul lasa mostenire generatiilor viitoare intreaga sa creatie,
aceasta fiind rezultatul atat al unei inspiratii divine, cat si al efortului
poetului.