Forme de relief in Romania

Relieful țării noastre este variat. Pe teritoriul României se găsesc toate marile forme de relief:
munți, dealuri, podișuri și câmpii. Acestea sunt așezate în trepte, a căror înălțime scade dinspre
centru spre margini. Cele trei trepte de relief (munți, dealuri și podișuri, câmpii) ocupă
suprafețe aproximativ egale.
Formele de relief se constituie în unități mai mari, fiecare dintre acestea având caracteristici
proprii.
Aceste unități de relief sunt:
-Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
-Munții Carpați;
-Dealurile subcarpatice (Subcarpații), Dealurile de Vest;
-Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Mehedinți, Podișul Dobrogei;
-Câmpia Română, Câmpia de Vest;
-Delta Dunării.

Munţii-sunt cele mai înalte forme de relief, cu înălţimi de peste 800 m. Au pante abrupte.
Dealurile-au înălţimi cuprinse între 300 şi 800 m. Dealurile prezintă pante mai domoale şi culmi
rotunjite;
Podişurile-au înălţimi asemănătoare cu ale dealurilor dar sunt mai netede ca acestea.
Câmpiile-sunt cele mai joase şi mai netede forme de relief. Ele prezintă înălţimi de până la
300m.
 Vegetatia Romaniei

Zona stepei – Se intalneste in sud-estul tarii (Baragan,

Dobrogea, Campia Siretului Inferior)
– Climat cu veri fierbinti si ierni geroase
– Vegetatia: colilie, negara, paius (mare parte inlocuita
cu cereale sau pajisti)
– Soluri:cernoziomuri

Zona silvostepei
– Apare in Campia Moldovei, sudul podisului Barladului,
sectoare din Campia Romana (cu precadere in partea de
sud ), mare parte din Campia de Vest)
– Din cauza climatului mai umed (spre deosebire de stepa)
aici formatiunile specifice zonei de stepa se imbina cu
palcuri de paduri
– Specii de plante: stejar pufos, cer, stejar brumariu
– Soluri din categoria molisoluri

Zona de padure
– Se desfasoara din zona de campie pana
la altitudini de 1600 de m in Orientali si
1800 de m in Meridionali
– Exista mai multe etaje de vegetatie
repartizate astfel:
Zona subalpina
– Se desfasoara intre 1800-2000 m
– Specii de plante:afin, merisor, paius,
zambru, jneapan, ienupar
– Soluri brun acide

Zona alpina – Peste 2000 de m; soluri brun acide, ierburi

Fauna
Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există o faună
bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere.
Fauna terestra
În România sunt următoarele complexe faunistice:
Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al
cintezei alpine și scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună șișopârla de
munte.
Complexul pădurilor, cu o faună bogată și variată, în care apar: cerbi, urși, râși,
jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajura, vulturul pleșuv, ciuful de
pădure,huhurezul, uliul, ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, cinteza, gaița,
cucul, dumbrăveanca, porumbelul și sitarul.
Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți,
căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea
mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc
coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence,
pupeze, sitari, becaține, șoimul dunărean și viesparul.Complexul de stepă are o
faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este
popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului.
Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul
pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare,
prepelița, graurul, dumbrăveanca etc. Dintre reptile apar: șerpi, șopârle,
broaște țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte caracteristice, cum este
călugărița.

Fauna acvatica
 Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:

 Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită condiților

și caracterizată prin prezența salmonidelor.
 Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor),
caracterizat prin prezența păstrăvului, a ochianei și a boișteanului.
 Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată și foarte
variată, formată din animale de apă dulce, marine și relicte sarmatice. La
limita dintre apele dulci și cele ușor salmastre trăiesc scoici, raci,
melcișori.
 Complexul luncilor și al deltei are o faună bogată și variată, alcătuită în
primul rând din specii al căror mod de viață este amfibiu. Pe malurile
 râurilor trăiesc vidre și nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente:
vulpea, lupul, mistrețul și iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai
caracteristice sunt: broasca țestoasă de baltă, șarpele de apă, broasca de
lac, tritonii, buhaiul de baltă.
Păsările de baltă sunt numeroase și variate în special în Lunca și Delta
Dunării: pelicanul comun, pelicanul creț, călifarul alb, călifarul roșu, lebăda mută,
lebăda cântătoare, lișița, rața sălbatică mare, gârlița, stârcul, lopătarul, stârcul
alb, țigănușul, găinușa, pițigoiul de stuf, privighetoarea de stuf etc.
 Marea Neagră are o faună formată din numeroase specii de
nevertebrate, pești și mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate
se întâlnesc unele gasteropode, celenterate, unele moluște,
protozoare, ș.a. Dintre pești se întâlnesc hamsii, heringi, scrumbii
albastre, câini-de-mare, sturioni și pălămide