VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI

Colegiul Național Pedagogic “D.P.Perpessicius”

PROFESOR: Mocanu Elena
CLASA: a XII-a

SCHIȚA LECȚIEI

I.VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI

FACTORII GENETICI:
-condiţiile climatice diverse;
-relieful;
-reţeaua hidrografică şi omul.
-consecinţă: diversitatea zonelor biopedogeografice
Vegetaţia prezintă o dublă desfăşurare:

-pe latitudine (zone

biopedogeografice);
-pe altitudine (etaje biopedogeografice).
Zone biopedogeografice (cu desfăşurare latitudinală)

 Zona de tundră
-în insulele arctice şi nordul Europei;
-Vegetaţie: muşchi, lichenii, arbuşti (mesteacăn pitic, salcie pitică, ienupăr pitic);
Sarcina de lucru:
Urmariti filmuletul prezentat in linkul de mai jos (selectati 3 minute)
https://www.youtube.com/watch?v=DXxzjmCFwTI
 Din imaginile prezentate cu fauna polară spuneți care sunt condițiile de mediu la care
s-au adaptat.
 Prezentați 2 caracteristici specifice acestor animale.
-Faună: (ursul polar, vulpea polară, iepurele polar, renul, morsa, găinuşa polară etc).

 Zona de taiga (păduri de conifere)

-în nord-până la aprox.50 grade latitudine nordică (Scandinavia-Munţii Ural);
-este cea mai masivă unitate forestieră a Europei;
-Vegetaţie: conifere (brad, molid, zadă, larice);
-Faună: ursul, hermelina, elanul şi numeroase păsări.

-Solurile: spodosoluri, cu fertilitate redusă.

 Zona pădurilor de foioase

-centrul, vestul Europei, Europa peninsulară;

-Vegetaţie: formată din 2 tipuri de păduri:

 Păduri de fag-terenurile umede şi răcoroase din vest,spre est, îmbinat cu carpenul ;

 Păduri de stejar-la sud la temperaturi mai mari şi puţină umezeală;

Alături de acestea există specii de tei, frasin, arţar, ulm, etc.

-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.

-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având fertilitate medie.

  Zona stepei şi silvostepei
- estul Europei-regiuni cu climat secetos
silvostepa-face trecerea de la pădure la ierburi xerofile şi mezofile

 stepa-din estul României-nordul Mării Negre-dincolo de Volga. Este alcătuită din ierburi
(pelinul, colilia, păiuşul, etc.), arbuşti pitici (măceşul, porumbarul)
Situații de învățare și sarcini de lucru

Fișa nr.1
Sarcină de lucru:

Realizați o comparație a peisajului natural din zona de tundră cu peisajul natural din zona de
stepă și silvostepă precizând 3 deosebiri.

TUNDRĂ STEPĂ ȘI SILVOSTEPĂ

3 DEOSEBIRI

1.
..........

2. ..........

3.
..........
-Faună: rozătoarele (şoarecele de câmp, iepurele de câmp, hârciogul, popândăul) şi numeroase
păsări.

-Solurile: molisolurile (cu cernoziomuri foarte fertile)

 Zona subtropicală (vegetaţie mediteraneană)

-sudul Europei, în cele 3 peninsule, în insulele Mării Mediterane;

-Vegetaţia: maquis, garriga, frigana (în Grecia), stejar de plută etc.

-Fauna: termofilă (broasca ţestoasă, scorpioni, şerpi)

-Solurile: specifice terra rossa.

 Etajele biopedogeografice (cu desfăşurare altitudinală)
-păduri de amestec-800/1.000-1.200 m;
-păduri de conifere-1.200-1.600/1.800 m;
-etajul subalpin-1.600/1.800-2.200 m;
-etajul alpin-2.200-3.000/3.200 m;
-etajul glaciar-periglaciar-la peste 3.200 m.

Sarcina de lucru:
Pe baza imaginilor si informațiilor prezentate anterior completați propozițiile de mai jos cu
raspunsurile corecte:

1. Mușchii, lichenii si arbustii pitici formează vegetația specifică pentru zona coniferelor.

Adevărat Fals
2. Cerbul, căprioara, mistrețul sunt câteva specii de mamifere întalnite in padurea de
foioase.

Adevărat Fals
3. Solurile terra rosa se dezvoltă pe un substrat calcaros.

Adevărat Fals
4. Stejarul de plută si stejarul verde sunt 2 specii de arbori caracteristici pentru zona
mediteraneeană.

Adevărat Fals
5.Vegetația de ierburi mărunte, adaptate la uscăciune, este caracteristică zonei de tundră.

Adevărat Fals
II.VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE ROMÂNIEI

Sarcina de lucru:

Urmăriți filmulețul de mai jos(timp de 3 minute). Selectați animale din Romania. Deschideți
fereastra unde apare scris: Cele 5 animale despre care nu știai că trăiesc in Romania.

https://www.youtube.com/watch?v =SlYU8BTm3PY

 Știați că în România există cele 5 specii prezentate mai sus?

 Care este specia de faună despre care ați mai auzit?
 Care a fost preferatul vostru si de ce?
 Care a fost favoritul vostru și de ce?

În funcţie de relief se disting următoarele zone şi etaje de vegetaţie:

 Zona de stepă şi silvostepă (0-200 m):

Stepa-caracteristică regiunilor de câmpie şi dealuri joase, condiţionată de precipitaţii
reduse.
-Regiuni: Câmpia Bărăganului, Podişul Dobrogei de Sud, Câmpia Siretului Inferior.
-Vegetaţia: ierburi mărunte (pirul crestat, colilia, păiuşul), arbuşti (măceşul, porumbarul).
-Fauna: rozătoare, păsări, reptile, nevertebrate.

-Solurile: molisolurile (cernoziomuri, soluri bălane, soluri cenuşii).

-Silvostepa
-Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, sudul şi estul Câmpiei Române, porţiuni din Podişul
Dobrogei, sudul şi estul Podişului Bârladului.
-Vegetaţia: pâlcuri de pădure (stejar brumăriu, stejar pufos, salcâmi, tei)
 -Fauna: de stepă (rozătoare), dar în păduri apar vulpea şi lupul.
-Solurile: cernoziomul spălat (levigat), soluri cenuşii.
 Zona de pădure (200-1.800 m), cuprinde trei etaje:
 Etajul stejarului (200-500 m):

-Podişul Moldovei (Podişul Sucevei şi Podişul Bârladului), Podişul Getic, Dealurile de Vest,
nordul Câmpiei Române, centrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

-Vegetaţia: cer, gorun, stejar, gârniţă, tei, arţar, ulm, frasin, carpen.

-Fauna: căprioară, vulpe, lup, păsări.

-Solurile: soluri brun-roşcate (argiluvisoluri).

 Etajul fagului (500-1200 m):

-Podişul Moldovei, Subcarpaţi, Podişul Getic etc.

-Vegetaţia: fag, păduri de amestec: fag cu stejar, fag cu molid.

-
Fauna: vulpe, lup, căprioară, cerb, mistreţ,păsări etc.

Sarcina de lucru:
Urmariți linkul de mai jos. Sunt prezentate animale sălbatice din Romania.
https://www.youtube.com/watch?v=j5AnxcQ-oRA
Pe baza celor prezentate selectați:
a. Animale specifice pădurilor de conifere.
b. Animale specifice pădurilor de foioase.
c. Dați exemplu de un animal comun pentru ambele păduri (de conifere si foioase).
d. Argumentează următoarea afirmație: Bursucul este supranumit „Doctorul naturii”.

- Solurile: soluri brune şi brune acide (cambisoluri).

 Etajul coniferelor (1200-1800 m):

- Carpaţii Orientali, Meridionali şi porţiuni mai înalte din Munţii Apuseni.

- Vegetaţia: brad, molid, pin, zadă, tisă.

- Faună: ursul brun, cerb, găinuşa de pădure etc.

 - Solurile: podzoluri (spodosoluri).

Fișa nr.2

Sarcină de lucru:

Completați pe diagrama Venn, asemănările și deosebirile dintre pădurea de foioase și pădurea de

conifere.

PĂDUREA DE FOIOASE PĂDUREA DE CONIFERE

DEOSEBIRI DEOSEBIRI

- ASEMĂNĂRI -
- - -
-
- -
-
- -
-
  Zona alpină (peste 1800m) cuprinde două etaje:
 Etajul subalpin (1800-2000 m):

-Vegetaţia: tufişuri, jneapăn, ienupăr, merişor, afin.

 Etajul alpin (peste 2000 m):

-Vegetaţia: pajişti alpine cu ierburi scunde.
-Fauna: capra neagră, vulturul.
-Solurile: brune, acide, alpine (spodosoluri).

VEGETAŢIA AZONALĂ
1.Pădurile de luncă (zăvoaie)
Vegetaţie: salcie şi plop, stuf, papură, rogoz.

Faună: vidra, nurca (în Deltă), cormorani, pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice

Soluri: aluvionare de luncă, soluri neevoluate.

2. Vegetaţia submediteraneană: liliacul sălbatic, castanul dulce, iasomia, smochinul sălbatic
Faună: broască ţestoasă, viperă cu corn, vulturul pleşuv alb şi negru

Soluri: rendzinele dezvoltate pe calcar

Răspândire: Defileul Dunării, Valea Cernei, Podişul Mehedinţi, Sudul Dobrogei
3. Vegetaţia halomorfă: festuca, vivipara etc.
Faună: prundăraşul, ciovica roşcată

Soluri: halomorfe (sărăturoase)

Răspândire: Câmpia Bărăganului

4.Vegetaţia psamofilă: reprezentată prin salcâmi şi ierburi

Faună: şopârla de nisip, şopârla de iarbă, cenuşarul
Fauna acvatică: -păstrăvul-munte, cleanul şi mreana-deal, crapul, ştiuca, plătica-câmpie

Soluri: psamosoluri (soluri nisipoase)

Răspândire: -sudul Olteniei, sudul Moldovei.

Urmăriți linkul cu prezentarea Deltei Dunării: https://youtu.be/fbqshk8FD9A

 Argumentați următoarea afirmație:
“Delta Dunării este rezervație a biosferei.”

Fișa nr.3

Analizați la alegere o zonă/etaj de vegetație, precizând:

a.
AREALUL DE
EXTINDERE

b.

VEGETAȚIA
c.

FAUNA

d.
SOLURILE

BIBLIOGRAFIE:

-Manualul de Geografie, clasa a XII-a, Ed. Humanitas, 2015, autori, M. Ielenicz şi colaboratorii;
-Didactică axată pe competenţe, Ed. Presa Universitară Clujană, 2010, autor Maria Eliza
Dulamă;
-Ghid de pregătire pentru bacalaureat, Ed. Delfin, 2017, autori, Dorin Fiscutean şi colaboratori;
-Modelul învăţării depline a geografiei-teorii şi practici didactice, Ed. Clusium, 2004, autor,
Maria Eliza Dulamă;
-www.wikipedia.ro

-www.didactic.ro

-https://www.youtube.com/watch?v=DXxzjmCFwTI

-https://www.youtube.com/watch?v=SlYU8BTm3PY

-https://www.youtube.com/watch?v=j5AnxcQ-oRA

-https://youtu.be/fbqshk8FD9A