ACTUALIZAT conform Ordin M.E.N. nr. 4430 din 04.09.

2014

ACAUUREAT 2015

loan ABRU D AN, Sanda B U LG Ă R E A N

GEOGRAFIE
35 teste după modelul M.E.N.

^ EDITURA PARALELA 45
B acalaureat 2 01 5. G eog ra fie este g h id u l c o m p le t al p regătirii exam enului de bacalaureat pentru
absolvenţii de Iroeu care susţin proba E. c ) a exam eniilui de bacalaureat la d isciplina Geografie, fiin d
elabo rat d e p rofeso ri de special itate re marcab ili.

Lucrarea d e fa ţă cuprinde:
• C alendarul exam enului de bacalaureat2015
• Prog ra ma d e baca I a u re a t p e ntru d isci pl Ina Q eog raf ie
• Te m e reca p itu I a tiv e , care aco peră întreaga p rog ra mă d e bacalau reat
* 3 5 de v a ria n te d e te s te , ilupă m o d e lu lM .E .N ., în s o ţite de sugestii de rezolvare.

Testele şi tem ele recapitulative d in aceasta lucrare cu prin d num eroase tip u ri de item i, fo lo s iţi alternativ:
item i obiectivi (item i de tip pereche, item i de grupare, ite m i cu alegere m ultiplă), item i se m iobiectivi (item i
de com pletare), precum şi ite m i subiectivi (item i de tip eseu stru ctu ra t). Şi pentru că harta reprezintă un
elem ent esenţial al geografiei, un loc im p orta nt m cu prin su l lucrării ÎI reprezintă item ii cu su p o rt
cartografic.
Prezenţa su ge stiilo r de rezolvare facilrtează pregătirea individuală a elevilor, dar această lucrare poate fi
fo lo s ită cu randam ent m axim şi la orele de pregătire a bacalaureatului de la şcoală.

X m s
In tra ţi pe WWW.QviS.fO ş i p uteţi com pleta electronic
PORTOFOLIUL ELEVULUI.

s Q e d u
Intraţi pe W W W .Q e d U .rO ş i puteţi com pleta elecironK;
PORTOFOLIUL PROFESORULUI.

GCOGROFIE BQCAcai;
2 OQLei ISBN 978-973-47-1958*7

m P re l €U TVA: 25 LEI
iiiiiiii
I
7S9756 719587
Lucrare elaborată în cooformitate cu programa şcolari peomi BKAl&ureat 2015, aprobuiă prin O.M.E.C.T.S.
nr. 4800/31,08.2010 şî reconfirmalâ prin O.M.E.N. nr. 44KM04,W^I4.

Editor: Călin Vlasie

Redactor: Daniel Mitran

Tehnoredâciare: Carmen Rădulescu
Prepress: Marius Bâdea
Coperta colecţiei: ionuj liroştianu

Dcscrierea ClP a Bibliotecii Na(ioii»lc a României

BULGĂREAN, SANDA
Bacalaureat 2015: Geografic : 5Sde (esie după miidelul M.E.N. /
Sanda Bulgăreao, loan Abrudan. - Piteşti:
Paralela 45,2014
ISBN 978-973-47-1958-7

I. Abrudan, loan

913(498X075.33)
3? 1,279.8:373.5

Copyright © Editura Paralela 45.2014

Prezenta lucrarc foloseşte demimiri ce coasiituic mărci înregistrate,
iar coofinuiul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală.
loan Abrudan Sanda Bulgărean

Bacalaureat 2015
Geografie
Teme recapitulative
35 de teste, după modelul M.E.N.
 CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT - 2015

Sesiunea iunie-iulie 2015

25-29 mai 2015 înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen

29 mai 2015 încheierea cursurilor pentru clasa a Xll-a/a XlII-a
8-10 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
10-12 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
15-19 iunie 2015 Evaluarea competenţelor digitale - proba D
22-26 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C
29 iunie 2015 Limba şi literatura română - proba E)a) - probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă - proba E)b) - probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului - proba E)c) - probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E)d) - probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00-16:00)
7-9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2015

13-17 iulie 2015 înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen

17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
18-19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C
20-21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale - proba D
24 august 2015 Limba şi literatura română - proba E)a) - proba scrisă
25 august 2015 Limba şi literatura maternă - proba E)b) - probă scrisă
26 august 2015 Proba obligatorie a profilului - proba E)c) - probă scrisă
28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E)d) - probă scrisă
31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depimerea contestaţiilor (orele 12:00-16:00)
1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Notă: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă,
Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a
competenţelor digitale sau lingvistice.
 Cuvânt-înainte

Prezenta lucrare reprezintă, fară îndoială, un util instrument de lucru pentru toţi acei absolvenţi ai clasei
a X ll-a care au decis să susţină una dintre probele examenului de bacalaureat din disciplina geografie. în
acelaşi timp, cadrele didactice, profesori de geografie, pot utiliza întreg conţinutul lucrării în activitatea de
predare, evaluare, cu atât mai mult cu cât ea cuprinde o multitudine de itemi şi elemente cartografice al căror
conţinut respectă ordinea din programa şcolară.
întrebările au grade de complexitate, dificultate şi detaliere ridicate, făcând posibilă, pe de o parte,
familiarizarea elevilor cu exigenţele evaluărilor cuprinse în baremele elaborate la nivel naţional, iar pe de altă
parte, însuşirea noţiunilor, proceselor şi fenomenelor geografice, precum şi a competenţelor ce trebuie
dobândite, într-o înlănţuire logică, sistemică, obligând elevii să facă legături logice, să înţeleagă procesele şi
fenomenele geografice. Aşa cum sunt formulate, întrebările apelează la atenţia elevilor, sunt precise şi clar
formulate, excluzând ambiguităţile şi echivocul.
Itemii folosiţi alternativ respectă fidel tipologia acestora cuprinsă în variantele de subiecte pentru
examenul de bacalaureat: itemi obiectivi (itemi de tip pereche, itemi de grupare, itemi cu alegere multiplă),
itemi semiobiectivi (itemi de completare), precum şi itemi subiectivi (itemi de tip eseu structurat).
Lucrarea este structurată în trei părţi:
• Partea I - cuprinde aplicaţii la fiecare tem ă din programa de bacalaureat.

• Partea a Il-a - oferă 35 de modele de teste finale (inclusiv cele elaborate de M.E.N.) care acoperă
toate conţinuturile propuse de programa de examen.

• Partea a IlI-a - oferă răspunsuri la aplicaţiile din prima parte, precum şi bareme detaliate pentru
testele fmale, dând astfel posibilitate elevilor să-şi verifice propriile rezultate, să-şi identifice nivelul
şi stadiul competenţelor formate, calitatea cunoştinţelor acumulate, să se autoevalueze permanent.
în speranţa că în pregătirea examenului de bacalaureat şi nu numai, elevii şi cadrele didactice vor opta
pentru consultarea şi aprofundarea acestei lucrări, le dorim tuturor mult, mult succes!

Autorii
 ° r o g r a m a de e x a me n pentru
d i s c i pl i na G e o a r a f i e
C O M PE T E N Ţ E DE EVALUAT

1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii
ale spaţiului european şi naţional
2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, ale României şi ale Uniunii
Europene, reprezentate pe hărţi
3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul
continentului şi al ţării noastre
4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii
geografice a Europei, a Uniunii Europene şi a unor ţări
5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării
noastre
6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu
I, Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică şi umană din Europa şi din România
8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe,
tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al Uniunii Europene şi al României, prin
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a
reprezentărilor grafice şi cartografice
9. Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din
informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc.
10. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentări
grafice şi cartografice, imagini etc.)
I I . Rezolvarea de probleme

CONŢINUTURI

Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană (clasa a X ll-a)

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
- relieful m ajor (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică);
- hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;
- înveHşul biopedogeografic;
- resursele naturale.
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României:
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei;
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice;
- sistemul de oraşe al Europei;
- activităţile economice —caracteristici generale;
- sisteme de transport.
4. M ediu înconjurător şi peisaje
5. Regiuni geografice în Europa şi în România:
- caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România;
- studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii.
6. Ţările vecine României

B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene

2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene
3. Statele Uniunii Europene:
- privire generală şi sintetică;
- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria.
4. România ca parte a Uniunii Europene:
- oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană;
- România şi ţările Uniunii Europene - interdependenţe geografice, economice şi culturale.
5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România

C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane

2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane
3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele
decenii

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în

vigoare.
 erne recaoitulative
A. EUROPA Şl ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mal jos cu informaţia corectă:

1. Europa şi Asia formează o m asă continentală denumită ...
2. Limita dintre Europa şi Asia este dată de M u n ţii...
3. Istmul ponto-baltic desparte Europa continentală de Europa ...
4. Ţările baltice situate în Europa Nordică se numesc, dinspre nord spre sud: . . . . . . . ş i ...
5. Faţă de istmul ponto-baltic, România este situată spre ...
6. Ponderea reliefolui carpatic, raportat la teritoriul ţării noastre, reprezintă aproximativ ..
7. Pe Glob, România este situată la jumătatea distanţei dintre ... ş i ...
8. Reprezintă o graniţă în totalitate fluvială, graniţa României cu statul n u m it...
9. Cea mai vestică localitate din ţara noastră este localitatea ...
10. Se desfăşoară pe direcţia NE-SV graniţa României cu ...
11. O mică parte din graniţa de nord a României este realizată de r â u l...

II. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Punctul extrem vestic al Europei este:
a. Capul Nord; b. Capul Matapan; c. Capul Roca; d. Insula Creta.
2. Reprezintă caracteristici ale continentului Europa:
a. ţărmuri foarte sinuoase şi existenţa unor mări interioare;
b. lipsa peninsulelor şi prezenţa unui număr mare de insule;
c. masivitatea continentului şi vechimea mare a formelor de relief;
d. organizarea naturală pe fâşii latitudinale, paralele şi masivitatea continentului;
3. Caracterul „pontic” al ţării noastre este dat de:
a. ieşirea României la M area Neagră;
b. prezenţa reliefului glaciar;
c. deschiderea largă spre Câmpia Panonică;
d. situarea celei mai mari părţi din lanţul carpatic pe teritoriul ţării noastre.
4. Poarta de intrare a fluviului Dunărea în ţara noastră o constituie localitatea:
a. Zimnicea; b. Baziaş; c. Drobeta-Tumu Severin; d. Moldova Nouă.
5. în Europa, România are o suprafaţă apropiată cu cea a statului:
a. Luxemburg; b. Rusia; c. Grecia; d. Uganda.
6. Caracterul temperat al climatului Europei este dat de:
a. poziţia pe continent; b. curenţii oceanici;
c. dispunerea principalelor trepte de relief; d. poziţia pe glob.
7. Centrul geometric al României este situat în apropierea intersecţiei dintre:
a. paralela de 45° lat. N şi meridianul de 25° long. E;
b. paralela de 46® lat. N şi meridianul de 25° long. E;
c. paralela de 45° lat. S şi meridianul de 25° long. V;
d. paralela de 46° lat. N şi meridianul de 45° long. E;
8. România este situată, în cadrul continentului, în:
a. Europa Nordică; b. Europa Sudică; c. Europa Centrală; d. Europa Estică.
 9. Faţă de M area Neagră, România este situată în partea de:
a. NE; b. SE; c. NV; d. SV.
10. Sunt componente esenţiale ale teritoriul ţării noastre:
a. Dunărea, Depresiunea colinară a Transilvaniei, M area Neagră;
b. Munţii Carpaţi, Delta Dunării, Mureşul;
c. Depresiunea colinară a Transilvaniei, Delta Dunării, Munţii Carpaţi;
d. M unţii Carpaţi, M area Neagră, Dunărea.
11. Legătura României cu centrul şi vestul Europei se realizează prin:
a. Câmpia Română;
b. Dealurile de Vest;
c. Dunăre;
d. Câmpia de Vest.
12. Sunt consecinţe fizico-geografîce ale poziţiei României în cadrul continentului Europa;
a. climat continental excesiv şi vegetaţie predominant de stepă;
b. climat oceanic şi vegetaţie de tundră;
c. climatul temperat şi vegetaţie bogată;
d. climatul continental moderat şi vegetaţie bogată.
13. Din lungimea totală a fluviului Dunărea, este lim itrof sau traversează teritoriul tării noastre un
segment de:
a- 38%; b. 48%; c. 30%; d. 40%.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Definiţi termenul romanitate orientală.
2. Referitor la spaţiul geografic european, notaţi trei caracteristici.
3. Se dă afirmaţia: România este o ţară carpatică. Aduceţi două argumente prin care să susţineţi această
afirmaţie.
4. Citiţi cu atenţie enunţul: România este aşezată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45^
latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică. în latitudine, România se întinde între 43^37'
şi 48° 15' latitudine nordică, iar în longitudine între 20° 1 5 'şi 29°41' longitudine estică.
Ştiind că lungimea reală a unui grad de latitudine este de cca 111 km, iar lungimea reală a unui grad de
longitudine {la latitudinea de 45°) este de cca 79 km, calculaţi:
a. La ce distanţă (în km) faţă de Ecuator se află paralela de 45° latitudine nordică?
b. La ce distanţă (în km) se află paralela de 25° longitudine estică faţă de meridianul de 0°?
c. Ce distanţă (în km) este între extremităţile de nord şi de sud şi cele de est şi de vest ale ţării noastre?
5. Citiţi denumirile statelor de mai jos şi subliniaţi cu o linie denumirile statelor mici ale Europei: San
Marino, Italia, Olanda, Danemarca, Monaco, Malta, Letonia, Vatican, Elveţia, Cipru, Austria, Andorra,
Liechtenstein, Grecia, Germania, Luxemburg.
6. Comparaţi Germania cu Grecia, identificând două asemănări şi două deosebiri privind aspectele legate
de poziţia geografică şi limitele acestora.
7. Explicaţi consecinţele aşezării României în cadrul continentului.
8. Se dă afirmaţia: România este o ţară danubiană şi pontică. Aduceţi câte două argumente, pentru
fiecare element, în sprijinul susţinerii acestei afirmaţii.
9. Pe harta de mai jos sunt reprezentate statele Europei (cu excepţia statelor mici), cu litere şi capitalele
lor, cu buline.
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Notaţi:
a. Denumirea statului situat în estul statului mediteranean marcat, pe hartă, cu litera F.
b. Litera corespunzătoare, de pe hartă, a statului Europei Estice pe teritoriul căruia se întind Munţii Ural.
c. Denumirea fluviului care traversează statul Europei Centrale marcat, pe hartă, cu litera D.
d. Litera corespunzătoare, de pe hartă, a:
- statului mediteranean pe teritoriul căruia se află Capul Roca;
- statului nord-european pe teritoriul căruia se află Capul Nord;
- statului mediteranean pe teritoriul căruia se află Capul Tarifa.
2. Completaţi tabelul de mai jos:

Litera de
Regiunea geografică Statul Capitala O unitate de relief
pe hartă
A
B
C
D
Europa Centrală E
F
G
H
I
 A
B
C
D
E
Europa Sudică F
G
H

J
K
L
A
Europa Estică B
C
A
B
Europa Vestică C
D
E
A
B
C
D
Europa Nordică
E
F
G
H

3. Notaţi punctele extreme ale României, precizând şi valorile latitudinii şi longitudinii fiecăruia dintre
acestea.

2. Elemente fîzico-geografice definitorii ale Europei şi ale României

Relieful m a jo r-tre p te , tipuri şi unităţi majore de relief

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Reprezintă o unitate montană din estul Europei, dezvoltată pe structuri hercinice, M u n ţii...
2. Ca mod de formare, Câmpia Nord-Europeană este o câmpie ...
3. Câmpiile formate pe spaţiul de oscilaţie a liniei ţărmurilor, pe baza sedimentelor aduse de fluvii şi
curenţii litorali, se numesc c â m p ii...
4. In nordul Italiei s-a format o câmpie fluvio-lacustră numită Câmpia ...
5. Munţii Apenini sunt situaţi în Peninsula ...
6. Se întind pe aproape 650 km de-a lungul ţărmului Mării Adriatice, în Peninsula Balcanică, Munţii ,.,

II. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de m ai jos şi încercuiţi Utera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Altitudinea maximă din Europa este în vârful:
a. Elbrus; b. Everest; c. Moldoveanu; d. M ont Blanc.
2. Europa este traversată de la vest spre est de un lanţ montan ramificat, format în orogeneza alpină, care
cuprinde Munţii:
a. Alpi, Carpaţi, Ural; b. Alpii Scandinaviei, Carpaţf, Urai;
c. Alpi, Carpaţi, Caucaz; d. Alpii Scandinaviei, Carpaţi, Caucaz.
3. Reprezintă areale cu manifestări vulcanice recente:
a. Islanda şi Peninsula Italică; b. Islanda şi zona M unţilor Ural;
c. Podişul Messeta şi Irlanda; d. Irlanda şi zona Mării Baltice.
4. Reprezintă o afirmaţie adevărată:
a. Europa alpină, situată în sud, este rezultatul coliziunii între fragmentele continentelor Laurasia şi
Gondwana;
b. In Peninsula Scandinavică predomină relieful de câmpie;
c. Placa Eurasiatică se subduce sub Placa Africană;
d. Vârful M ont Blanc este al treilea vârf ca altitudine din Europa.
5. Are un substrat asemănător Platformei Est-Europene:
a. Podişul Getic; b. Podişul Moldovei; c. Câmpia Română; d. Carpaţii Meridionali.
6. Reprezintă o mare acumulare sedimentară, cu strate dispuse orizontal sau uşor înclinat:
a. Munţii Pirinei; b. Câmpia Română;
c. Masivul Central Francez; d. Podişul Casimcei.
7. Dobrogea de Nord conservă structuri similare:
a. Europei caledoniene şi hercinice; b. Europei alpine;
c. Europei caledoniene şi alpine; d. Europei hercinice şi alpine.
8. Reprezintă unităţi de podişuri, pe structuri vechi, podişurile:
a. Central Rus şi Doneţk; b. Volâno Podolic şi Getic;
c. Bavariei şi Dobrogei; d. Dobrogei şi Transilvaniei.
9. Relieful montan cu litoral de tip fiord este specific ţării numite:
a. Italia; b. Norvegia; c. Spania; d. Danemarca.
10. Sunt munţi pe structuri caledoniene, cu relief glaciar cuaternar, Munţii:
a. Alpii Scandinavici şi Ural; b. Ural şi Carpaţi;
c. Penini şi Apenini; d. Alpii Scandinavici şi Penini.
11. Câmpiile fluvio-glaciare sunt prezente în:
a. Estonia şi Letonia; b. Danemarca şi Spania;
c. România şi Marea Britanie; d. Belgia şi Austria.
12. Unităţi piemontane s-au format în:
a. nordul Carpaţilor Meridionali şi al M unţilor Alpi;
b. nordul Munţilor Pirinei şi sudul Carpaţilor Meridionah;
c. estul Munţilor Apuseni şi zona M unţilor Caucaz;
d. estul Carpaţilor Orientali şi al Alpilor Scandinavici.
13. Munţii Apenini aparţin:
a. Spaniei; b. Italiei; c. Germaniei; d. Greciei.
14. Aparţin Greciei, Munţii:
a. Balcani şi Rodopi; b. Pindului şi R o d opi;, c. Balcani şi Alpi; d. Alpi şi Caucaz.
15. Munţii Pirinei despart:
a. Elveţia de Italia; b. Spania de Portugalia;
c. Franţa de Spania; d. Germania de Franţa.
16. Reprezintă o caracteristică a Munţilor Apenini:
a. altitudini sub 2000 m; b. prezenţa vulcanilor stinşi;
c. prezenţa fiordurilor; d. aparţin orogenezei caledoniene.
17. S-a format pe locul unui fost golf maritim, Câmpia:
a. Padului; b. Nord-Europeană; c. Est-Europeană; d. Panonică.
18. Reprezintă o afirmaţie adevărată referitoare la relieful Podişului Iberic:
a. este specific peisajul de mesetă; b. predomină colinele morenaice;
c. este foarte brupt şi masiv; d. are relief jurasian.
19. Se caracterizează printr-o eroziune accentuată, relieful Munţilor:
a. Caucaz; b. Balcani; c. Pirinei; d. Penini.
 20. Reprezintă un podiş de eroziune glaciară, Podişul:
a. Finlandei; b. Bavariei; c. Getic; d. Moldovei.
21. La noi în ţară, şisturile verzi apar la zi în:
a. Podişul Transilvaniei; b. Podişul Casimcei;
c. Dealurile de Vest; d. Podişul Dobrogei de Sud.
22. O caracteristică a unităţii de relief situată la exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali este:
a. dispunerea orizontală a stratelor de roci; b. prezenţa reliefului piemontan;
c. structura cutată; d. înălţimi medii sub 300 m.
23. Relieful vulcanic este prezent, la noi în ţară, în:
a. vestul Carpaţilor Occidentali; b. Carpaţii Meridionali;
c. Munţii Banatului; d. vestul’Carpaţilor Orientali.
24. Reprezintă o depresiune marginală, Depresiunea:
a. Făgăraş; b. Ciuc; c. Neamţ; d. Petroşani.
25. La noi în ţară, relieful glaciar este prezent în:
a. Carpaţii M eridionali şi Munţii Apuseni; b. Munţii Rodnei şi Munţii Banatului;
c. Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei; d. Carpaţii Meridionali şi M unţii Rodnei.
26. Şisturile cristaline sunt predominante în:
a. Podişul Casimcei; b. Carpaţii Meridionali;
c. Carpaţii Curburii; d. Munţii Apuseni.
27. O caracteristică a Carpaţilor Curburii este:
a. predominarea flişului; b. prezenţa şisturilor verzi;
c. lipsa rocilor sedimentare; d. relief pieraontan.
28. Relieful de dealuri pe structuri de tip „dom” este prezent în:
a. Subcarpaţi; b. Podişul Transilvaniei; c. Podişul Getic; d. Câmpia Română.
29. Se află situată între Jiu şi Olt, Câmpia:
a. Băileşti; b. Romanaţi; c. Mostiştei; d. Blahniţei.
30. Cea mai înaltă diviziune a Câmpiei de Vest este Câmpia:
Cărei; b. Lugojului; c. Vingăi; d. Someşului.
31. Sunt ordonate corect, de la sud spre nord, următoarele diviziuni ale subunităţilor de relief:
a. Depresiunea Zarandului, Depresiunea Beiuş, Depresiunea Vad-Borod;
b. Munţii Oaş, Munţii Gutâi, Munţii Ţibleş;
c. Depresiunea Neamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa, Depresiimea Tazlău-Caşin;
d. Munţii Harghita, Munţii Călimani, Munţii Gurghiu.
32. Reprezintă diviziunea nord-vestică a Podişului Moldovei:
a. Câmpia Jijiei; b. Podişul Bârladului; c. Podişul Casimcei; d. Podişul Sucevei.
33. Cea mai joasă câmpie din România este câmpia:
a. Mureşului; b. Şiretului Inferior; c. Buzăului; d. Bărăganului.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi o deosebire în ceea ce priveşte modul de formare a Piemontului Getic şi a Subcarpatilor
Curburii.
2. Realizaţi un text coerent şi corect din punct de vedere geografic, referitor la tipuri genetice de relief din
Europa.
3. Realizaţi corespondenţa, trasând săgeţi dinspre tipurile de câmpii, din coloana A, spre unităţile de relief
corespunzătoare, din coloana B:
A B
- câmpie de acumulare glaciară Câmpia Precaspică;
- câmpie fluvio-lacustră Câmpia Română;
- câmpie fluvio-litorală Câmpia Nord-Europeană;
- câmpii pe structură de podiş Câmpia Europei de Est.
4. Definiţi termenii: luncă, relief carstic, loess, crater vulcanic.
 îaraţi:
M. Italia şi Rusia, identificând două deosebiri referitoare la formele de relief de tip montan. Deosebirile
şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: timp de formare, m od de formare,
altitudini, alcătuire geologică, fragmentare etc.
Caipaţii Meridionali situaţi între Olt şi Jiu şi Carpaţii Moldo-Transilvani, identificând o asemănare şi
trei deosebiri referitoare la relief. Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele
elemente: timpul de formare, modul de formare, altitudini, alcătuire geologică, fi-agmentare.
-’--aţi un profil transversal prin relieful României, de-a lungul paralelei de 46° lat. N.
ţara noastră, notaţi:
- cinci subunităţi de relief în care este prezent relieful glaciar;
- tmitatea de relief în care este cel mai bine reprezentat reliefUl carstic;
- munţii vulcanici din vestul Carpaţilor Orientali, de la nord spre sud, precizând, pentru cei m ai înalţi
dintre aceştia, valoarea altitudinii maxime;
- cea mai veche subunitate de relief;
- subunitatea de relief caracterizată printr-un „mozaic petrografic”;
- unitatea de relief unde stratele de roci prezintă boltiri sub forma „domurilor gazeifere”;
- două subunităţi de relief unde sunt firecvente alunecările de teren;
- cea mai întinsă depresiune intramontană;
- vârfurile de peste 2500 m din Carpaţii Meridionali, de la vest spre est, subliniindu-1 pe cel mai înalt;
- trei caracteristici ale reliefului;
-principalele depresiuni intramontane din Carpaţii Orientali, începând cu cele din Carpaţii Maramureşului
şi ai Bucovinei şi terminând cu cele din Carpaţii Curburii;
- un argument care să susţină afirmaţia: „Cele mai mari înălţimi din Carpaţii Orientali se află în şirul central”;
- trei caracteristici ale:
a. Carpaţilor Orientali; b. Carpaţilor Meridionali; c. Carpaţilor Occidentali.
- depresiunile intramontane din Carpaţii Meridionali, subliniind cu o linie continuă depresiunea
intramontană formată între Tumu Roşu şi Cozia;
- două exemple de forme de relief care aparţin reliefului glaciar şi notaţi factorul care a dus la formarea
acestor forme de relief.
I B. Explicaţi formarea celei mai noi unităţi de relief din România.
I» . Pe harta de mai jos sunt reprezentate, prin numere, unităţi şi subunităţi de relief. Notaţi în dreptul
^ Im m e re lo r de mai jos denumirea corespunzătoare.
Unităţi şi subunităţi de relief
 1 . 14
2 . 15
3 . 16
4 . 17
5 . 18
6 . 19
7 . 20
8 . 21
9 . 22
10 23
11 24
12 25
13

Clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Europa, datorită poziţiei latitudinale, are, în cea mai mare parte, un c lim a t...
2. Izotermele sunt linii care unesc puncte cu aceeaşi valoare a ...
3. Verile calde şi secetoase şi iernile blânde şi umede sunt specifice clim atului... al Europei.
4. Climatul mai blând de pe ţărmurile nord-vestice ale Europei se datorează influenţei ...
5. Ceaţa este un fenomen climatic prezent mai ales în partea de ... a Europei.
6. Diferenţa dintre temperatura medie a lunii celei mai calde şi cea a lunii celei mai reci o reprezintă ...
7. Etajarea în înălţime a temperaturii şi a precipitaţiilor este determinată de ...
8. Temperatura medie anuală scade în România dinspre ... spre ...
9. Minima absolută s-a înregistrat, în ţara noastră, în Depresiunea ...
10. In Obcinile Bucovinei şi Podişul Sucevei pătrund influenţe climatice ...
11. In România, vânturile puternice şi temperaturile medii anuale negative caracterizează etajul climatic ...
12. Vântul cald şi uscat care coboară primăvara devreme dinspre Grupa Făgăraş spre depresiunea cu
acelaşi nume se numeşte ...
13. Pe litoralul României bat vânturi periodice numite ...
14. In România, valori pozitive ale temperaturilor medii ale lunii ianuarie de +0,3°C se întâlnesc doar în
unitatea de relief numită ...
15. In România, temperaturile medii anuale de 6-8°C corespund etajului climatic a l ....
16. Influenţe climatice pontice se resimt în partea ... a României.
17. In partea de sud-vest a României, bate vântul n u m it...
18. Teritoriul ţării noastre este afectat predominant de circulaţia maselor de aer ...
19. în România, temperatura medie a celei mai calde luni din an are valori, în etajul câmpiei, cuprinse
între 20°C şi ...
20. Vântul geros care bate, iama, dinspre estul continentului spre România se numeşte ...
21. Diferenţa de latitudine dintre sudul şi nordul României determină o scădere a temperaturii medii
anuale, de la sud la nord, cu cca ...
22. Faptul că în România valoarea precipitaţiilor medii anuale este mai mare, iar amplitudinea termică
anuală este mai mică decât în estul extrem al Europei determină caracterul... al climatului continental.
23. Vânturile de vest influenţează climatul ţării noastre mai ales prin reg im u l...
24. In România, cea mai rece lună din an este luna ..., iar cea mai caldă ...
25. Temperatura medie anuală din România are valori de cca ...
n . O itiţi cu atenţie afirm aţiile de m ai jos şi în cercu iţi litera co resp un zăto are ră sp u n su lu i corect:
1. Clima specifică vestului Europei este cea:
a. temperat continentală; b. mediteraneană;
c. temperat oceanică; d. subpolară.
2. Efectul de foehn determină:
a. răcirea aerului; b. precipitaţii bogate;
c. încălzirea aerului; d. creşterea umezelii aerului.
3. Nuanţele de ariditate ale climei se întâlnesc, în cadrul continentului european, în partea sa:
a. sudică; b. estică; c. vestică; d. nordică.
4. Clima temperat oceanică este predominantă în peninsula:
a. Balcanică; b. lutlanda; c. Italică; d. Iberică.
5. în Europa, valoarea radiaţiei solare scade:
a. de la sud spre nord; b. de la nord spre sud; c. de la est spre vest; d. de la vest spre est.
6. Inversiunile termice sunt specifice:
a. depresiunilor intramontane; b. depresiunilor „ g o lf’;
c. depresiunilor intracolinare; d. litoralului.
7. în Spania, cea mai secetoasă regiune se află situată în:
a. sud; b. est; c. vest; d. centru.
8. în Germania, este un climat blând, de adăpost, în:
a. Munţii Alpi; b. Valea Rinului; c. Podişul Bavariei; d. Câmpia Germaniei.
9. Curentul Atlanticului de Nord influenţează climatul din vestul Europei, determinând aici:
a. „îmblânzirea” climatului; b. scăderea cantităţilor de precipitaţii;
c. scăderea temperaturilor iama; d. „asprirea” climatului.
10. Amplitudinile termice mari între lunile extreme sunt specifice climatului:
a. mediteranean; b. temperat oceanic;
c. temperat continental excesiv; d. rece.
11. Precipitaţiile predominant sub formă de ninsoare sunt specifice Europei:
a. Sudice; b. Sud-Vestice;
c. Vestice; d. Nordice.
12. Cea mai mare temperatură, din România, a fost înregistrată în:
a. Câmpia de Vest; b. Delta Dunării;
c. Câmpia Moldovei; d. Câmpia Română.
13. Valorile temperaturii medii anuale de peste 11 °C (cele mai ridicate din România) sunt specifice:
a. sudului Câmpiei Române, Podişului Dobrogei, Deltei Dunării;
b. nordului Câmpiei de Vest, Câmpiei Române, Podişului Dobrogei;
c. Podişului Getic, Câmpiei Române, Podişului Dobrogei;
d. Câmpiei Române, Câmpiei Moldovei, Podişului Transilvaniei.
14. Dintre unităţile de mai jos, cea mai coborâtă temperatură medie anuală caracterizează:
a. Podişul Getic; b. Podişul Sucevei; c. Podişul Mehedinţi; d. Podişul Someşan.
15. Au şi climat alpin Munţii:
a. Retezat; b. Apuseni; c. Ciucului; d. Semenic.
16. Zilele „tropicale” sunt zile cu temperaturi maxime de:
a. 30°C; b. 20°C; c. peste 30°C; d. 25'^C.
17. Cea mai mare amplitudine termică anuală de pe teritoriul ţării noastre se întâlneşte în:
a. Carpaţii Meridionali; b. Podişul Mehedinţi;
c. Câmpia Bărăganului; d. Câmpia de Vest.
18. Dintre unităţile de relief de mai jos, cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în:
a. Munţii Apuseni; b. Câmpia de Vest; c. Carpaţii Moldo-Transilvani; d. Delta Dunării.
19. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii sunt specifice:
a. Podişului Dobrogei; b. Câmpiei Moldovei; c. Deltei Dunării; d. Câmpiei de Vest.
 20. Climatul cu influenţe submediteraneene caracterizează:
a estul României; b. sud-vestul României; c. sud-estul României; d. vestul României.
21. Iniluenţele climatice oceanice sunt predominante în:
a. Munţii Apuseni, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Delta Dunării;
b. Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Munţii Banatului, litoral;
c. Munţii Apuseni, Subcarpaţii, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi;
Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Munţii Apuseni, Depresiunea colinară a Transilvaniei.
22. 1 emperatura maximă absolută, în România, a fost înregistrată lângă:
a. Braşo^v, ^ b. Cluj-Napoca; c. Brăila; d. Constanţa.
Â5. La noi m ţara cantitatea medie anuală de precipitaţii scade:
a. de la vest spre est şi cu scăderea altitudinii; b. de la est spre vest şi cu creşterea altitudinii-
c de la sud spre nord şi cu scăderea altitudinii; d. de la nord spre sud şi cu scăderea altitudinii
24. Aversele reprezintă:
a. vânturi reci; durată;
c. ploi torenţiale; d. ninsori slabe.
25. Sunt consideraţi factori genetici ai climatului României:
a. relieful şi temperatura aerului; b. precipitaţiile şi M area Neagră;
c^ temperatura minimă absolută şi Delta Dunării; d. poziţia geografică şi relieful. ’
26. Prezenţa Mării Negre în sud-estul României determină:
a. o accentuare a vânturilor de vest în întreaga ţară;
b. nuanţe de continentalism accentuat;
c. o moderare a caracteristicilor climatului în apropiere;
d. creşterea accentuată a cantităţii de precipitaţii.
27. Foehnul este prezent în:
a. depresiunile intramontane şi Munţii Parâng;
b. Subcarpaţii Curburii şi sud-vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei-
c. Subcarpaţii Getici şi Podişul Moldovei;
d. Munţii Retezat şi vestul M unţilor Apuseni.
28. O consecinţă a prezenţei circulaţiei maselor de aer nordice şi nord-estice în România este*
a. lipsa precipitaţiilor;
b. creşterea bruscă a temperaturii aerului;
c. scăderea temperaturii aerului;
d. prezenţa inversiunilor termice în regiunile de câmpie.

HI. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Definiţi termenii: continentalism termic, radiaţie solară şi zonalitate climatică.
2. Referitor la ţările europene, precizaţi:
a. două ţări cu climat predominant mediteranean;
b. două ţări din Europa cu climat predominant temperat oceanic;
c. o ţară din Europa cu climat predominant temperat continental excesiv;
d. o ţara din Europa cu climat temperat continental moderat de tranziţie;'
e. o ţară din Europa unde este prezent şi climatul rece.
3. Precizaţi:
a. cinci factori care determină şi influenţează clima Europei;
b. elementele climatice principale;
c. valoarea medie a temperaturii medii anuale pentru cea mai nouă unitate de relief din România*
d. valoarea medie a temperaturii lunii iulie, în sudul celei mai mari tări din Peninsula Iberică
4. Comparaţi, sub aspect climatic:
a. Belgia şi România, precizând două asemănări şi trei deosebiri;
b. Italia şi România, precizând două deosebiri;
c. Finlanda şi România, precizând trei deosebiri şi o asemănare;
 d. Câmpia de Vest şi Câmpia Română, identificând trei deosebiri şi două asemănări.
Asemănările şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: influenţe climatice,
temperatura medie (anuală, a lunii iulie, a lunii ianuarie), valori ale precipitaţiilor medii (anuale, a
iernii, a verii), amplitudini termice, etaje climatice, vânturi, umiditate etc.
5. Alcătuiţi:
a. un text coerent şi corect din punct de vedere geografic (de cca cinci rânduri), în care să caracterizaţi
climatul alpin (cu precizarea denumirii unor ţări în care este prezent acest etaj climatic);
b. un text coerent şi corect din punct de vedere geografic, în care să precizaţi influenţa unei trepte de
relief (la alegere între treapta câmpiilor, treapta dealurilor şi podişurilor şi treapta munţilor) asupra
climatului României. Aduceţi cel puţin două argumente în acest sens.
6. Precizaţi denumirea a două state europene în care este prezent climatul alpin.
7. Se dă afirmaţia: In România, relieful nu influenţează distribuţia temperaturii şi a precipitaţiilor.
Aduceţi două argumente care să contrazică această afirmaţie.
8. Caracterizaţi:
a. climatul temperat continental excesiv;
b. climatul Regatului Unit;
c. climatul Carpaţilor Meridionali.
9. Explicaţi modul în care climatul influenţează regimul hidrologic al râurilor în:
a. Europa Sudică;
b. Europa Nordică;
c. Europa Vestică.

Hidrografia - aspecte generale. Dunărea şi Marea Neagră

L Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Fluviul Elba izvorăşte de pe teritoriul statului ...
2. Cea mai mare apă curgătoare care se varsă în M area Neagră se numeşte ...
3. Fluviul Volga formează la vărsare o ...
4. Cel mai important fluviu din nordul Italiei poartă denumirea de ...
5. Din lungimea totală de 2860 km a fluviului Dunărea, traversează România sau este lim itrof teritoriului
acesteia un sector cu o lungime de ...
6. Dintte capitalele sttăbătute de Dunăre, cea mai apropiată de izvoarele acestui fluviu are denumirea de ...
7. Prin intermediul canalului Dunăre-Main-Rin, Dunărea leagă M area Neagră de M area ...
8. Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb se unesc într-un singur Criş pe teritoriul sta tu lu i...
9. Someşul este format din unirea Someşului Mare şi a Someşului Mic în localitatea ...
10. Ultima unitate de relief străbătută de Mureş pe teritoriul României se numeşte ...
11. în Depresiunea colinară a Transilvaniei, râul Someş străbate subunitatea de relief denumită ...
12. Râul Barcău face parte din bazinul hidrografic a l ...
13. Râul Argeş izvorăşte din M u n ţii...
14. Singurul lac vulcanic de la noi din ţară se numeşte ...
15. Ca mod de formare, Lacul Roşu este un lac ...
16. Râul Casimcea se varsă în L a c u l...
17. Marea Neagră este o mare de tip ...

n . Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cel mai mare fluviu al Europei, ca debit şi lungime, este fluviul:
a. Dunărea; b. Rin; c. Nil; d. Volga.
2. Lacurile Ladoga şi Onega sunt, din punct de vedere al modului de formare, lacuri:
a. vulcanice; b. tectonice; c. glaciare; d. de baraj natural.
 3. Râurile care aparţin Europei Mediteraneene:
a. au debite mari tot timpul anului; b. îngheaţă iama;
c. au debite mari iam a şi mici vara; d. au debite mici iam a şi mari vara.
4. Reprezintă o afirmaţie corectă:
a. Fluviile din vestul Europei formează, la vărsare, estuare;
b. Fluviile din vestul Europei formează, la vărsare, delte;
c. Tamisa este cel mai mare râu din vestul Europei;
d. Toate râurile din Franţa se varsă în Oceanul Atlantic.
5. Aparţin Europei Centrale fluviile:
a. Rin, Elba, Ebro, Dunărea; b. Elba, Dunărea, Vistula, Oder;
c. Rin, Vistula, Volga, Ron; d. Ron, Peciora, Elba, Oder.
6. Se desfăşoară pe teritoriul Ungariei lacul:
a. Balaton; b. Maggiore; c. Boden; d. Garda,
7. Dunărea izvorăşte din munţii:
a. Carpaţi; b. Pădurea Craiului; c. Pădurea Neagră; d. Pirinei.
8. Formează la vărsare o deltă fluviul;
a. Tamisa; b. Tibru; c. Sena; d. Loire,
9. N u este amenajat, din punct de vedere hidroenergetic, râul:
a. Mureş; b. Olt; c. Bistriţa; d. Argeş,
10. N u are izvoare în regiunea muntoasă râul:
a. Teleorman; b. Olt; c. Mureş; d. Bega.
11. N u izvorăşte din România râul:
Şiret; b. Casimcea; c. Someş; d. Mureş.
12. Bara de la Sulina reprezintă:
a. o rezervaţie ştiinţifică;
b. un dig constm it de om perpendicular pe direcţia de curgere a braţului;
c. aluviuni depuse la vărsarea braţului Sulina în Marea Neagră;
d. o lagună.
13. N u se varsă direct în Dunăre râul:
a. Olteţ; b. Ialomiţa; c. Argeş; d. Prut.
14. Lacul Roşu s-a format prin bararea în anul 1837 a râului:
a. Bistriţa; b. Trotuş; c. Someş; d. Bicaz.
15. Lacul Vidram a fost amplasat pe râul:
a. Lotm; b. Argeş; c. Jiu; d. Olteţ.
16. Lotru este afiuent al râului:
Oît; b. Jiu; c. Argeş; d. Ialomiţa,
17. Lacul M angalia este cunoscut ca având:
a. nămoluri curative; b. ape sulfuroase; c. ape termale; d. ape de adâncime,
18. Are apă dulce lacul:
a.R azim ; b. Sinoe; c. Ursu; d. Siutghiol.
19. Este amenajat, din punct de vedere hidroenergetic, râul: îul:
Olt; b. Teleorman; c. Mureş; d. Casimcea.
20. Pe râul Prut a fost amenajat lacul:
a. Stânca Costeşti; b. Izvoml Muntelui; c. Cefa; d. Ocnele Mari.
21. Cel mai întins lac natural din România reprezintă:
a. un liman maritim; b. o lagună; c. un liman fluvial; d. un iaz.
22. Lacul Gâlcescu se află în munţii:
a. Făgăraş; b. Bucegi; c. Parâng; d. Retezat,
23. Lacul Izvorul Muntelui este amplasat pe râul:
a. Bistriţa; b. Olt; c. Someşul Mare; d. Trotuş.
 24. Sunt lacuri naturale;
a. Vărăşoaia, Coştiui, Mostiştea, Vidra;
b. Siutghiol, Căldăruşani, Ostrovu Mare, Floreasca;
c. Mangalia, Cefa, Taşaul, Izvorul Muntelui;
d. Sinoe, Roşu, Taşaul, Sf. Ana.
25. Cel mai întins lac glaciar din România este lacul:
a. Zănoaga; b. Bucura; c. Iezer; d. Lala.

p i . Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Pe harta de mai jos sunt reprezentate, prin cifre de la 1 la 25, principalele râuri ale Europei. Notaţi în
dreptul fiecărei cifre de mai jos denumirea râului corespunzător.
 prin cifre de la 1 la 35. principalele râuri ale României. Notati în
dreptul liecarei cifre de mai jos denumirea râului corespunzător

3. Creaţi corespondenţa dintre oraşele-capitală din Europa, ordonate în coloana A, şi râurile care le
traverseaza, ordonate în coloana B:
A B
Kiev Tamisa
Londra Loire
Paris Sena
Praga Tibm
Roma Nistru
Varşovia Dunărea
Viena Vistula
Nipru
VItava
 4. Creaţi corespondenţa între oraşele din România, ordonate în coloana A, şi râurile care le traversează,
ordonate în coloana B:
A B
Bucureşti Olt
Arad Someşul Mic
Râmnicu-Vâlcea Someş
Cluj-Napoca Argeş
Slobozia Dâmboviţa
Piatra-Neamţ Dunărea
Vaslui Târnava Mare
Satu Mare Bistriţa
k Piteşti Mureş
■ Galaţi Ialomiţa
H Oradea Bârlad
H Craiova Bahlui
Ploieşti Jiu
laşi Teleajen
H Prut
■ ^ E x p lic a ţi;
Variaţia debitelor râurilor din Europa Mediteraneană, în funcţie de anotimp.
b. Existenţa unei reţele hidrografice bogate în Europa Vestică.
c. Formarea estuarelor în cazul râurilor care se varsă în Oceanul Atlantic sau mările limitrofe acestuia
şi a deltelor în cazul râurilor care se varsă în M area Mediterană, M area Neagră şi Marea Caspică.
d. De ce nu este posibilă utilizarea din punct de vedere energetic a tuturor râurilor din Europa.
e. Debitul mare al Şiretului comparativ cu cel al Prutului.
f. Existenţa celor două straturi cu salinitate diferită din M area Neagră.
6. Prezentaţi importanţa: a. Dunării şi b. Mării Negre, din punct de vedere economic.
7. Comparaţi:
a. Franţa şi Italia, precizând o asemănare şi două deosebiri referitoare la hidrografia acestora. Vă
puteţi referi la oricare dintre următoarele: densitatea reţelei hidrografice, debitul râurilor, lungimea
râurilor, tipuri de lacuri etc.
b. Podişul Dobrogei cu Depresiunea colinară a Transilvaniei, precizând două deosebiri referitoare la
hidrografia acestora. V ă puteţi referi la oricare dintre următoarele: densitatea reţelei hidrografice,
debitul râurilor, lungimea râurilor, tipuri de lacuri etc.
8. Demonstraţi pe scurt influenţa reliefului Câmpiei Române asupra râurilor care o străbat.

k
Învelişul biopedogeografic

L Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

i 1. în sud-estul continentului, de la Dunăre la Munţii Ural, predomină vegetaţia de
2. Cernoziomurile fac parte din clasa solurilor numite ...
3. Principala însuşire a solului o reprezintă ...
4. Pădurea de conifere din nordul Europei se mai numeşte ş i ...
5. Maquis-ul reprezintă o asociaţie vegetală specifică clim atului...
6. Turbăriile sunt caracteristice pădurilor de ...
7. în ţara noastră, zona alpină se întâlneşte la altitudini mai mari de ...
8. Cel mai jos etaj al zonei de pădure îl reprezintă e ta ju l...
9. Dintre speciile de conifere de la noi din ţară, răspândirea cea mai mare o are ...
II. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. In Europa, zonele biopedogeografice au o dispunere:
a. altitudinală; b. latitudinală; c. longitudinală; d. concentrică.
2. Tundra este întâlnită în Europa în partea sa:
a. sudică; b. nord-vestică; c. estică; d. nord-estică.
3. Spodosolurile se întâlnesc sub păduri de:
a. stejar; b. fag; c. conifere; d. stejar de plută,
4. Sudul continentului este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei:
a. mediteraneene; b. de tundră; c. de stepă; d. de taiga,
5. Stejarul de plută este specific:
a. Portugaliei; b. Franţei; c. Rusiei; d. Norvegiei,
6. Vegetaţia arbustivă, de tip maquis, este prezentă în statul:
a. Ungaria; b. Spania; c. Suedia; d. M area Britanic,
7. Formaţiunea vegetală specifică Europei Nordice este:
a. taigaua; b. tundra; c. stepa; d. maquis-ul.
8. Constituie o afirmaţie adevărată referitoare la răspândirea stepei în Europa:
a. Stepa tipică are aspectul unei benzi continui, din Bărăgan până la Marea Caspică;
b. Stepa Europei se caracterizează prin vegetaţie ierboasă dezvoltată pe soluri din clasa cambisolurilor;
c. Taigaua europeană se întinde din Scandinavia până la M unţii Ural;
d. Pe munţii înalţi există o vegetaţie etajată.
9. Molisolurile se formează pe:
a. şisturi cristaline; b. roci moi; c. granit; d. şisturi verzi.
10. Mistreţul, lupul, căprioara sunt specii faunistice specifice:
a. pădurilor de foioase; b. pădurilor de conifere;
c. stepei şi silvostepei; d. zonei alpine.
11. Principalul factor de care depinde răspândirea faunei este:
a. vegetaţia; b. solul; c. vânturile de vest; d. râurile.
12. Solurile specifice pădurilor de foioase sunt:
a. cernoziomurile şi solurile brune acide;
b. solurile brune acide şi solurile bălane dobrogene;
c. solurile brune şi brun-roşcate;
d. podzolurile şi solurile brun-roşcate.
13. Animalele care coboară din zona pădurii în zona stepei sunt:
a. vulpea şi lupul; b. cerbul şi râsul;
c. mistreţul şi ursul brun; d. vulpea şi capra neagră.
14. Zonele de vegetaţie ale României sunt cuprinse între limitele:
a. zona stepei până la cca 500 m, zona pădurilor între 500 m şi 1800 m, zona alpină la peste 1800 m;
b. zona stepei până la cca 200 m, zona pădurilor între 200 m şi 1800 m, zona alpină la peste 1800 m';
c. zona stepei până la cca 200 m, zona pădurilor între 200 m şi 500 m, zona alpină la peste 500 m;
d. zona stepei până la cca 800 m, zona pădurilor între 800 m şi 1800 m, zona alpină la peste 1800 m.
15. Zona alpină lipseşte din munţii:
a. Retezat; b. Rodnei;. c. Banatului; d. Făgăraş.
16. In România, stepa propriu-zisă ocupă:
a. Câmpia de Vest; b. Câmpia Bărăganului;
c. Câmpia Transilvaniei; d. Câmpia Moldovei.
17. Solurile brune şi brune acide aparţin clasei:
a. spodosolurilor; b. argiluvisolurilor; c. molisolurilor; d. cambisolurilor.
18. Vegetaţia luncilor face parte din:
a. etajul fagului; b. vegetaţia azonală;
c. vegetaţia mediteraneană; d. etajul silvostepei.
 19. Lipsa pădurilor din zona stepei se datorează;
a. vânturilor puternice; b. precipitaţiilor insuficiente;
c. temperaturilor ridicate; d. solurilor.
20. în Podişul Dobrogei lipseşte etajul:
a. stepei; b. silvostepei; c. stejarului; d. fagului.
21. La noi în ţară, argiluvisolurile sunt soluri specifice etajului:
a. de stepă şi silvostepă; b. pădurilor de stejar;
c. alpin şi subalpin; d. pădurilor de conifere.

■ I . Răspundeţi, pe scurt, la flecare dintre următoarele cerinţe:

1. Enumeraţi trei ţări din Europa în care este prezentă zona stepei.
2. Explicaţi:
a. importanţa vegetaţiei pentru faună;
b. lipsa pădurilor din zona alpină;
c. legătura care există între vegetaţie şi soluri;
d. lipsa pădurilor din zona stepei;
e. prezenţa în sud-vestul României a vegetaţiei submediteraneene;
f. cauzele care determină etajarea vegetaţiei în România.
3. Comparaţi vegetaţia României cu vegetaţia Italiei, identificând două asemănări şi două deosebiri.
4. Comparaţi Carpaţii Orientali cu M unţii Banatului, precizând trei deosebiri şi o asemănare referitoare la
învelişul biopedogeografic.
5. Subliniaţi, din lista de mai jos, acei termeni care se referă la învelişul de soi:
biogeografic, fertilitate, pedogeneză, taiga, argiluvisol, terra rosa, cernoziom, tundră, humus, maquis.
6. Enumeraţi esenţele lemnoase specifice pădurilor de foioase din Europa.
7. Se dau următoarele specii faunistice: iepurele, vulpea, cerbul, ursul brun, lupul, prepeliţa, cocoşul de
munte, căprioara, râsul. Subliniaţi animalele specifice etajului de vegetaţie al coniferelor.
8. Menţionaţi:
a. două zone de vegetaţie din Podişul Moldovei;
b. două tipuri de sol specifice Subcarpaţilor.
9. Selectaţi, din lista de mai jos, termenii care se referă la tipurile de sol specifice regiunilor de câmpie şi
dealuri joase din România: roci moi, cernoziomuri, podzol. Umane, brune, bălane dobrogene, roci dure,
brune acide, argile, cenuşii.

Resursele naturale

I- Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Componenta predominantă a fondului funciar din Europa Nordică o constituie:
a. terenurile sărăturoase; b. pădurile;
c. păşunile naturale; d. faneţele.
2. Sunt ţări care exploatează, la scară largă, resursele piscicole;
a. România, Norvegia, Cehia; b. Islanda, Norvegia, Irlanda;
c. Islanda, Grecia, Ungaria; d. M area Britanic, Suedia, Austria.
3. Principalele amenajări hidroenergetice se află pe:
a. Volga, Dunăre, Rin, Don; b. Dunăre, Rin, Ron, Sena;
c. Volga, Loire, Tamisa, Ron; d. Don, Dunăre, Dvina de Vest.
4. Constituie o afirmaţie adevărată;
a. pădurile ocupă cca 1/2 din suprafaţa Europei;
b. în estul Europei, terenurile arabile deţin cca 1/2 din suprafaţa totală;
c. în nord-estul Europei există puţine suprafeţe împădurite;
d. în nordul Europei lipsesc păşunile naturale.
 5. Doneţk şi Silezia constituie:
a. zone de exploatare a petrolului;
b. bazinele tradiţionale de exploatare a cărbunelui inferior;
c. bazinele tradiţionale de exploatare a huilei;
d. areale cu zăcăminte de minereu de fier.
6. Areale tradiţionale de exploatare a minereului de fier sunt prezente în:
a. Federaţia Rusă, Ucraina, Suedia; b. Norvegia, Finlanda, Spania;
c. Italia, Ucraina, Polonia; d. Grecia, Polonia, Ucraina.
7. Principalele trei areale din Europa, în care sunt cantonate resursele de petrol, sunt:
a. Platforma continentală a Mării Negre, Platforma continentală a Mării Nordului şi Bazinul Parizian;
b. Câmpia Panonica, bazinul Donbas, bazinul Ruhr, Câmpia Precaspică;
c. Silezia, Munţii Ural, Platforma continentală a Mării Negre;
d. Platforma continentală a Mării Nordului, zona Volga—Ural şi Câmpia Precaspică.
8. Constituie o afirmaţie falsă:
a. zăcămintele de potasiu şi sulf ale Europei sunt semnificative la nivel mondial;
b. bazinul carbonifer Donbas este situat în Ucraina;
c. resursele scoarţei terestre cuprind resurse energetice, resurse minerale şi roci de construcţie;
d. învehşul de sol al Europei, pe cea mai mare întindere, nu este favorabil practicării agriculturii.
9. Energia geotermală este valorificată în statul:
a. Finlanda; b. Islanda; c. Itaha; d. Franţa.
10. Resurse însemnate de lignit sunt deţinute de statul numit:
a. Grecia; b. Germania; c. România; d. Ungaria.
11. Principala resursă naturală a Elveţiei este:
a. huila; b. petrolul; c. minereul de fier; d. apele curgătoare.
12. Belarus are rezerve însemnate de:
turbă; b. uraniu; c. minereu de fier; d. diamante.
13. Principalele resurse naturale ale Ucrainei sunt:
a. uraniul şi minereul de fier; b. minereurile auro-argentifere şi lignitul;
c. huila şi minereul de fier; d. pădurile şi gazul metan.
14. Cel mai bogat stat european, în resurse de gaze naturale, este;
a. Federaţia Rusă; b. Franţa; c. Italia; d. Luxemburg.
15. Principala resursă naturală a României o constituie:
a. minereul de fier; b. terenul arabil; c. cărbunii; d. păşunile.
16. Constituie o afirmaţie falsă:
a. suprafeţele ocupate cu terenurile arabile, ale ţării noastre, se află într-un proces de diminuare cauzE
de degradarea terenurilor şi de extensiunea altor utilizări;
b. suprafaţa forestieră a ţării noastre se află într-o diminuare accentuată;
c. resursele de cărbuni ale ţării noastre au o structură internă deficitară;
d. ţara noastră deţine resurse însemnate, la nivel mondial, de petrol şi gaze naturale.
17. Principala regiune de exploatare a huilei, din România, o constituie:
a. bazinul Motru—Rovinari; b. bazinul Petroşani;
c. zona Videle; d. zona Barcăului.
18. Principala resursă energetică a ţării noastre o constituie:
a. lignitul; b. petrolul; c. gazele naturale; d. huila.
19. Principala zonă de exploatare a lignitului, din România, este:
a. bazinul M otru-Rovinari; b. bazinul Petroşani;
c. bazinul Comăneşti; d. bazinul Ruhr.
20. In România, gazul metan se exploatează în:
a. Podişul Getic; b. Dealurile de Vest; c. Podişul Transilvaniei; d. Subcarpaţii Curburii.
21. România este un important producător la nivel mondial în ceea ce priveşte resursele de:
sare; b. petrol; c. uraniu; d. minereu de fier.
Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:
1. Clasificaţi resursele naturale în raport cu următoarele criterii:
a. criteriul posibilităţii de regenerare a acestora;
b. criteriul apartenenţei resurselor în cadrul fiecărei geosfere;
c. criteriul modului de folosinţă;
d. criteriul locului de exploatare şi posibilităţilor de transport;
e. criteriul durabilităţii;
f criteriul valorificării economice;
g. criteriul poziţiei lor şi apartenenţa la elementele mediului geografic.
2. Definiţi termenii:
a. minereuri complexe;
b. huilă;
c. fond funciar;
d. hidroenergie.
3. Comparaţi:
a. Suedia cu Ucraina, precizând o asemănare şi o deosebire referitoare la resursele naturale;
b. Franţa şi România, precizând o asemănare şi două deosebiri referitoare la resursele naturale;
c. Câmpia Română şi Carpaţii Meridionali, precizând trei deosebiri şi o asemănare referitoare la
resursele naturale.

Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

»rta politică a Europei. România ca stat al Europei,

ipulaţia şi caracteristicile ei geodemografice

Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Statele sunt despărţite între ele prin ...
2. Statul Europei Estice care are ieşire la M area Neagră, exceptând Ucraina, se numeşte ...
3. Italia are ieşire, spre est, la Marea ...
4. Andorra se află situată între Franţa şi ...
5. Este un stat mic în Europa Centrală s ta tu l...
6. Dintre statele foste iugoslave, exceptând Serbia, nu are ieşire la mare statul n u m it...
7. Statul Danemarca este aşezat, în cea mai mare parte, în peninsula ...
8. Numărul de persoane vii născute într-un an, raportat la numărul de locuitori, reprezintă . . iar numărul
de decedaţi, raportat Ia numărul de locuitori, reprezintă ...
9. Graficul care redă structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe se numeşte ...
10. Diferenţa dintre natalitate şi mortalitate se numeşte ...
11. Intre Germania şi Belgia se află situat s ta tu l...
12. Repartiţia geografică a populaţiei este reprezentată cu ajutorul h ă rţii... populaţiei.
13. Numărul de persoane născute în acelaşi an poartă denumirea de ...
14. Raportul dintre numărul populaţiei şi suprafaţă se numeşte ...
15. Ţinând cont de mediul de viaţă, în România predomină populaţia ...
16. Primele valori negative ale sporului natural în România s-au înregistrat în a n u l...
17. Din punct de vedere al organizaţiei administrativ-teritoriale, România cuprinde un număr de ... de
judeţe şi municipiul Bucureşti.
18. Judeţul cu cel mai mare număr de locuitori, din România, după municipiul Bucureşti, este ju d e ţu l...
19. Dintre judeţele României, cea mai mare suprafaţă o are ju d e ţu l...
20. In România, cea mai mare valoare a sporului natural s-a înregistrat în a n u l...
21. Dintre minorităţile naţionale din România, cel mai mare procent îl reprezintă ...
22. Referitor la minorităţile din România, sunt originari din India şi Pakistan ...
23. Secuii fac parte din cadrul populaţiei...
 24. Dintre provinciile istorice ale României, cel mai mare procent al populaţiei româneşti îl are iar ce
mai m ic ... ^ y ,
25. Procentul populaţiei rurale de la noi din ţară a fost egalat de cel al populaţiei urbane în anul
26. In ceea ce priveşte structura confesională a populaţiei din România, cel mai mare procent îl deţine
populaţia de religie ...
27. Dintre minorităţile naţionale din România, reprezentate de maghiari, germani şi rromi, cel mai mic
procent revine ...
28. Cei mai mulţi etnici români din afara graniţelor României se află pe teritoriul Ucrainei şi ...
29. Cel mai vechi oraş de pe teritoriul României s-a numit

II. Q tiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect-
1. Sunt state peninsulare:
a. Spanm, Danemarca, Belgia; b. Scandinavia, Polonia, Italia;
c. Grecia, Norvegia, Danemarca; d. Spania, Italia, Slovenia.
2. Aparţin Europei Mediteraneene statele:
a. Franţa, Italia, Grecia; b. Grecia, Spania, Portugalia;
c. Portugalia, Italia, Austria; d. Bulgaria, Albania, Elveţia.
3. Cel mai mare stat, ca suprafaţă, din Europa Centrală este:
a Germania; b. Polonia; c. Rusia; d. România.
4. Cel mai mare stat din Europa, ca număr de locuitori, după Germania, este:
- c c . Ucraina; d. Polonia.
5. bste stat insular:
a. Grecia; b. Islanda; c. Danemarca; d. Estonia,
o. bunt state mici ale Europei:
a. Andorra, San Marino, Vatican, Malta, Liechtenstein;
b. San Marino, Andorra, Malta, Slovenia, Vatican;
c. Andorra, Olanda, Vatican, Malta, Liechtenstein;
d. Vatican, Malta, Liechtenstein, San Marino, Belgia.
7. Referitor la statele mici ale Europei, cea mai veche organizaţie statală de tip republican o reprezintă-
a. San Marino; b. Vatican; c. Andorra; d. Malta.
8. Reprezintă o afirmaţie adevărată:
a. Hărţile politice sunt definitive;
b. Niciun stat al Europei nu se întinde pe două continente;
c. Toate statele europene au ieşire la mare;
d. După 1990 şi până în prezent harta Europei a suferit modificări, numărul statelor europene crescând
y. In Europa, populaţia cuprinsă în sectorul terţiar de activitate este predominantă în:
a. Europa Estică; b. ţările fost socialiste;
1n n Centrală şi Vestică; d. Europa Centrală şi Estică.
10. Populaţia actuală a Europei este de aproximativ:
a. 700 milioane de locuitori; b. 500 milioane de locuitori;
c^ 100 milioane de locuitori; d. 600 milioane de locuitori.
11. Statele europene independente, provenite din URSS, sunt:
a. Federaţia Rusă, Ucraina, Azerbaidjan, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania;
r ^ Belarus, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania;
c. Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Armenia, Estonia, Letonia, Lituania;
d Federaţia Rusă, Georgia, Belarus, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania.
12. Prin dezmembrarea Iugoslaviei, au apărut statele:
a. Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Slovenia;
b. Serbia şi Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, S lo v en ii
c. Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Slovenia;
d. Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova.
 13. Sunt ţări europene care au şi teritorii extraeuropene, care sunt dependente de acestea:
a. Germania, Olanda, Regatul Unit, Danemarca; b. Franţa, Belgia, Regatul Unit, Danemarca;
c. Franţa, Olanda, Grecia, Danemarca; d. Franţa, Olanda, Regatul Unit, Danemarca.
14. Sunt state eurasiatice statele:
a. Franţa şi Federaţia Rusă; b. Republica Moldova şi Turcia;
c. Ucraina şi Federaţia Rusă; d. Turcia şi Federaţia Rusă.
15. Europa se află într-un proces:
a. de întinerire a populaţiei; b. de îmbătrânire a populaţiei;
c. de creştere rapidă a populaţiei; d. de scădere bruscă a valorii populaţiei urbane.
16. Cea mai mare densitate a populaţiei dintre ţările de mai jos este în:
a. Rusia; b. Olanda; c. Albania; d. Islanda.
17. Dintre regiunile de mai jos, cea mai mare densitate a populaţiei se întâlneşte în:
a. Munţii Alpi; b. Podişul Meseta; c. Valea Ronului; d. Valea Rinului.
18. Cea mai redusă densitate a populaţiei dintre ţările de mai jos este în:
a. Norvegia; b. Italia; c. Germania; d. Belgia.
19. Populaţia care este implicată într-o anumită activitate economică şi socială face parte din categoria
populaţiei:
a. active; b. ocupate; c. tinere; d. pensionare.
20. Şomerii fac parte din categoria populaţiei:
a. urbane; b. ocupate; c. active; d. rurale.
21. Este un judeţ al României situat în cea mai mare parte în câmpie judeţul:
a. Harghita; b. Ialomiţa; c. Sibiu; d. Prahova.
22. Reprezintă o afirmaţie adevărată, referitoare la un judeţ din vestul României:
a. Judeţul Covasna este situat predominant într-o regiune montană;
b. în judeţul Prahova există numeroase staţiuni montane;
c. In judeţul Bihor se întâlnesc toate cele trei trepte de relief;
d. Judeţul Timiş nu reprezintă judeţul cu cea mai mare suprafaţă din România.
23. în România, cea mai mică valoare a densităţii populaţiei se înregistrează în:
a. Câmpia Română; b. Dealurile de Vest;
c. Delta Dunării; d. Podişul Dobrogei de Sud.
24. Spre deosebire de celelalte judeţe din România, judeţele Harghita şi Covasna au:
a. cel mai mare număr de locuitori; b. cea mai mare suprafaţă;
c. cel mai mic număr de unguri; d. cel mai mare număr de secui.
25. La începutul secolului XX, în România predomina:
a. populaţia maghiară; b. populaţia rurală; c. populaţia urbană; d. populaţia germană.
26. Principala concentraţie a populaţiei româneşti din afara graniţelor se află:
a. la vest de graniţa cu Ungaria; b. la est de Priit;
c. la sud de Dunăre; d. în Canada.
27. în România, densitatea are valori scăzute în:
a. Subcarpaţi; b. Câmpia de Vest; c. Carpaţii Meridionali; d. Câmpia Moldovei.
28. în Transilvania, cea mai numeroasă minoritate o reprezintă:
a. şvabii; b. rromii; c. maghiarii; d. tătarii.
29. Cele mai mici valori ale densităţii populaţiei sunt în:
a. Podişul Getic; b. Carpaţii Meridionali; c. Dealurile de Vest; d. Subcarpaţii Moldovei.

n i. Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:

1. Referitor la România, enumeraţi principalele momente în formarea statului.
2. Referitor la Europa, notaţi:
a. cinci state peninsulare;
 b. cinci state cu ieşire la mare, precizând şi marea la care au ieşire fiecare, exceptând pe cele insulai
Şl peninsulare ale Europei;
c. cinci monarhii;
d. trei state insulare;
e. un stat religios;
f. trei principate.
3. Definiţi termenii: antropic, stat federal, contingent, tranzitie demografică.
4. Explicaţi:
a. diferenţa dintre valorile densităţii populaţiei din Islanda şi Olanda;
b. creşterea numerică a populaţiei urbane din România în ultimele decenii;
c. valorile negative ale sporului natural din România, după anul 1991.
5. Daţi câte două exemple de:
a. unităţi de relief din Europa, în care valoarea densităţii medii a populaţiei are valori sub 50 l o c .W -
. unităţi de relief din România, în care valoarea densităţii medii a populaţiei are valori sul
z5 loc./km .

Sistemul de oraşe ale Europei. Analiza geografică a unor oraşe (din Europa şl România)

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă;

1. Se învecinează spre est cu Spania, statul a cărui capitală se numeşte
2. Capitala europeană cea mai nordică se numeşte ...
3. Cel mai întins stat mediteranean are capitala la ...
4. Dintre capitalele ţăriJor baJtice se află în centru
5. Capitala singurului stat mic din Europa Centrală se numeşte
6. Dintre capitalele Europei Mediteraneene, cea mai populată este
7. Conurbaţia R in-Ruhr se află situată pe teritoriul statului numit
8. Prima localitate urbană de pe teritoriul României se numea
9. Din punct de vedere al genezei, oraşul Cluj-Napoca este un oraş ...
10. Oraşul Constanţa se numea în Antichitate . . iar oraşul Mangalia
11. Dintre oraşele mari de pe Mureş, se află la cea mai mare altitudine oraşul
12. Râmnicu-Vâlcea se află situat în unitatea de relief numită
13. La contactul dintre Câmpia Română şi Podişul Getic, în lunca Jiului, se află situat oraşul
14. In nordul Depresiunii Braşov, pe Olt, se află oraşul mijlociu ...
15. La poalele M unţilor Meseş se află oraşul mijlociu numit
16. Dintre oraşele Ploieşti, Slatina şi Buzău, se află situat Ia nord de Bucureşti oraşul
17. A fost aproape 300 de ani capitală a Moldovei o ra şu l...
18. Cel mai populat oraş .dunărean, din România, este oraşul ...

II. Cittţi cu atenţie afirmaţiUe de mal jos şi încercuiţi Utera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cele mai vechi oraşe europene au apărut în jurul mării:
a. Baltice; b. Mediterane; c. Caspice; d. Nordului.
2. Este supranumit „Oraşul de Aur” oraşul:
P'-aga; b. Helsinki; c. Viena; d. Paris.
3. Cea mai populată aglomeraţie urbană din Europa se află situată în tara numită-
a. Federaţia Rusă; b. Regatul Unit; c. Germania; ’ d. Turcia.
4. Nucleul oraşului Londra (Londinium) are origini în:
a. Antichitate; b. Evul Mediu; c. epoca modernă; d. epoca contemporană
30 ^
 5. Sunt corect ordonate de la vest spre est oraşele-capitală:
a. Paris, Frankfurt, Praga, Kiev; b. Kiev, Varşovia, Praga, Paris;
c. Madrid, Roma, Sarajevo, Sofia; d. Londra, Berlin, Minsk, Varşovia.
6. Cel mai populat oraş din România, după datele recensământului din anul 2011, exceptând capitala, este
oraşul:
a. Timişoara; b. Cluj-Napoca;
c. Braşov; d. Iaşi.
7. Sunt ordonate corect de la nord spre sud oraşele mari:
a. Galaţi, Vaslui, laşi. Botoşani; b. Satu Mare, Oradea, Arad, Lugoj;
c. Suceava, Piatra-Neamţ, Bacău, Oneşti; d. Iaşi, Galaţi, Brăila, Constanţa.
8. Sunt oraşe reşedinţă de judeţ:
a. Alba lulia, Turda, Zalău, Satu Mare;
b. Târgu-Mureş, Sfantu-Gheorghe, Piteşti, Ploieşti;
c. Timişoara, Hunedoara, Arad, laşi;
d. Petroşani, Suceava, Baia Mare, Botoşani.
9. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din unitatea de relief situată în interiorul arcului carpatic este:
a. Sibiu; b. Cluj-Napoca;
î c. Târgu-Mureş; d. Iaşi.
10. Se află situate în Carpaţii Orientali oraşele:
a. Sfantu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Braşov; b. Buzău, Codlea, Bacău;
c. Piatra-Neamţ, Sighetu Marmaţiei, Botoşani; d. Braşov, Sighetu Marmaţiei, Bistriţa.
11. Dintre oraşele de mai jos, este mai apropiat de Suceava oraşul:
a. Iaşi; b. Roman;
c. Bacău; d. Botoşani.
12. Este o afirmaţie adevărată:
a. Oraşul Sibiu are cel mai mare număr de locuitori din România;
b. Turda este un oraş mijlociu;
c. Timişoara se află în estul României;
d. Oraşul Mangalia este supranumit „Poarta maritimă a ţării”.
13. Are funcţii complexe oraşul:
a. Caracal; b. Oradea;
c. Zalău; d. Petroşani.
14. Constituie o afirmaţie adevărată referitoare la oraşul Bucureşti:
a. Are peste trei mihoane de locuitori; b. Este un oraş mijlociu;
c. Deţine funcţii economice importante; d. Este situat în centrul ţării.
15. Oraşul Constanţa este supranumit:
a. Tomis; b. Poarta maritimă a ţării;
c. Oraşul Alb; d. Oraşul Dunării Albastre.
16. Este primul oraş din Europa cu iluminat public:
a. Bucureşti; b. Timişoara;
c. Iaşi; d. Constanţa.

i n . Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:

1. Enumeraţi câte trei exemple de oraşe europene care au următoarele funcţii:
a. comerciale;
b. industriale;
c. culturale;
d. universitare;
e. administrative şi politice;
f. financiare;
g. portuare.
 2. Completaţi tabelele de mai jos cu informaţia corectă, fâră să luaţi în consideraţie statele caucaziene
Turcia.

Tabel 1

Nr. Statul
(în ordine Capitala Aşezare Un oraş
crt
alfabetică) (în cadrul regiunii) (altul decât capitala)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45

Un oraş
Nr. Regiuni de dezvoltare Reşedinţa Indicativ (altul decât
Judeţul
crt economică de judeţ auto reşedinţa de
judeţ)
1
2
3
NORB-VEST
4
5
6
7
8
VEST
9
10
11
12
13 SUD-VEST
14
15
16
17
18
19
SUD
20
21
22
23
24
25
26
SUD-EST
27
28
29
30
31
32
NORD-EST
33
34
35
 36
37 CEN TR U
38 (exclusiv municipiul
39 Bucureşti)
40

3. Definiţi habitat urban, funcţie urbană, semiurban, infrastructură urbană, periurban

4. Caracterizaţi, la alegere, un oraş din Europa şi un oraş din România, precizând-
- poziţie/localizare;
- elemente istorice;
- elemente demografice;
- funcţii predominante;
- influenţa în teritoriu;
- particularităţi urbane.
5. Referitor la aşezările urbane, comparaţi:
a. România şi Franţa;
b. Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română.
6. a. Se dau oraşele:

Edinburgh, Liverpool, Ruse,

CardiJJ, Pireu, Florenţa, Bordeaux, Torino, Stuttgart, Belfast, Birmingham, Nisa
Selectaţi oraşele care aparţin Regatului Unit.
b. Se dau unele oraşe foarte mari, mari şi mijlocii din regiunile de deal şi podiş şi din regiunile de
Z r 'r r SuceaJ, O ^ Z
SlM na ^ ’ Târgu-Mureş, Râmnicu-Vălcea, Ploieşti, Constanţa, Slobozia,

Grupaţi denumirile în două grupe care să cuprindă:

- oraşe mari din regiunile de deal şi podiş;
- oraşe mijlocii din regiunile de câmpie.

Activităţile economice - caracteristici generale

L Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Valoarea tuturor bunurilor şi a serviciilor realizate într-un stat poartă denumirea de
2. In Anglia, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a produs fenomenul economic cunoscut sub denumirea

3. Agricultura reprezintă sectorul ... al economiei unui stat.

4. Prmcipalele rraerve de petrol şi gaze naturale ale Europei se află în Platforma continentală a Mării
5. Prima centrala mareomotrica dm lume a fost amplasată în estuarul fluviului... din statul numit
O . bencicultura este o activitate economică ce are ca scop creşterea
7. Singura atomocentrală din ţara noastră se află la ...
8. Suprafaţa de teren pe care se pot cultiva plante, solul fiind arat, se numeşte ...
1n ^ dezvoltat stat al Europei, din punct de vedere economic, se numeşte ...
U. Ce mai dezvoltat stat mediteranean, din punct de vedere economic, se numeşte ...
11. Cel mai mare producător european de grâu se numeşte ...
sistem^ hidroenergetic din România a fost construit pe Dunăre, la ...
13. Dupa 1989, in România s-a trecut de la economia centralizată la economia de ...
14. Cea mai importantă zonă viticolă a României o constituie
15. Dintre cereale, se foloseşte în industria berii ...
16. Una dintre primele rafinării din lume a fost construită la noi în tară în apropierea oraşului
17. Principalul bazin huilifer din România îl reprezintă ...
18. în cadrul industriei energiei electrice, M intia-Deva reprezintă o ...
19. Principala regiune auro-argintiferă din România o constituie ...
20. Unitatea de relief în care se exploatează gazul metan, de la noi din ţară, se numeşte ...
21. în România, cele mai multe hidrocentrale au fost construite pe r â u l...
22. în România, aluminiul se obţine în o ra şu l...
23. Principala materie primă din cadrul industriei de produse clorosodice o constituie ...
24. Zlatna este un centru de prelucrare a minereurilor ...
25. Cel mai important centru siderurgic al României, din perioada interbelică, este ...
26. în România, bauxita se exploatează din M u n ţii...
27. Centralele electrice care funcţionează pe baza combustibililor fosili se numesc ...

.Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cele mai importante centre industriale ale Poloniei sunt:
a. Cracovia şi Varşovia; b. Lodz şi Gdansk; c. Lublin şi Gdynia; d. Bialystoc şi Wroclaw.
2. Litoralul portughez este renumit pentru;
a. micile sate pescăreşti; b. culturile de cartof; c. creşterea renilor; d. fiordurile formate aici.
3. în Spania, industria grea este concentrată în partea sa:
a. nordică şi la Madrid; b. sudică şi la Cordoba; c. estică şi la Sevilla; d. vestică şi la Malaga.
4. în Franţa, cca jumătate din cantitatea de energie electrică este obţinută în centrale:
a. eoHene; b. nucleare; c. solare; d. mareomotrice.
5. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. Economia olandeză este puternic industrializată;
b. Federaţia Rusă are o economie slab dezvoltată datorită resurselor puţine;
c. Norvegia este un stat cu o valoare m ică a PIB-ului;
d. Revoluţia industrială s-a născut în Spania.
6. Agricultura este puternic mecanizată în:
a. Albania; b. Croaţia; c. Republica Moldova; d. Franţa.
7. Dintre statele Europei, cea mai dezvoltată industrie turistică o are:
a. Norvegia; b. Grecia; c. Olanda; d. Spania.
8. Citricele sunt plante de cultură specifice Europei:
a. Vestice; b. Nordice; c. Sudice; d. Centrale.
9. Economia Germaniei depinde, în cea mai mare parte, de:
a. industrie; b. cultura plantelor; c. creşterea animalelor; d. turism.
10. Structura economică a Europei este asemănătoare cu cea a:
a. Africii; b. Americii Latine; c. Americii anglo-saxone; d. Asiei.
11. în Europa predomină sectorul economic:
a. primar; b. secundar; c. terţiar; d. cuaternar.
12. Cea mai mare concentrare industrială dintre ţările de mai jos este în:
a. Elveţia; b. Germania; c. Spania; d. Ucraina.
13. Cele mai mari suprafeţe împădurite le deţine:
a. Norvegia; b. M area Britanie; c. Ungaria; d. Ucraina.
14. Dintre regiunile de mai jos, cea mai mare concentrare industrială se întâlneşte în:
a. Islanda; b. Peninsula Balcanică;
c. Munţii Alpi; d. sud-estul Marii Britanii.
15. Ucraina are o mare parte din teritoriu ocupat de:
a. teren arabil şi păşuni; b. terenuri neproductive; c. păşuni naturale; d. păduri.
16. Galaţi reprezintă un important centru al industriei:
a. lemnului; b. siderurgice; c. textile; d. metalurgiei neferoase.
17. Delta Dunării reprezintă o importantă regiune:
a. piscicolă; b. forestieră; c. viticolă; d. pomicolă.
 18. Este un important centru al metalurgiei neferoase:
a. Constanţa; b. Zalău; c. Deva; d. Baia Mare.
19. Este o plantă perisabilă:
a. grâul; b. floarea-soarelui; c. sfecla-de-zahăr; d. inul pentru ulei.
20. Sunt utilizate în industria textilă:
a. floarea-soarelui, inul, bumbacul; b. bumbacul, soia, cartoful;
c. soia, sfecla-de-zahăr, inul; d. bumbacul, inul şi cânepa.
21. Floarea-soarelui se cultivă intensiv în:
a. sud-estul României; b. sud-vestul României; c. nordul României; d. nord-estul României.
22. In România, legumele se cultivă în special în:
a. luncile râurilor şi în apropierea marilor oraşe;
b. în depresiunile intramontane şi Delta Dunării;
c. în marile oraşe şi Dealurile de Vest;
d. în depresiunile submontane şi pe versanţii cu expoziţie sudică.
23. Intră în componenţa suprafeţelor agricole:
a. pădurile; b. păşunile; c. bălţile; d. aşezările urbane.
24. Lotru-Ciunget reprezintă:
a. o hidrocentrală; b. un centru siderurgic; c. o atomocentrală; d. o termocentrală.
25. In România, la fabricarea cherestelei se foloseşte în special:
a. lemn de răşinoase; b. lemn de fag; c. lemn de stejar; d. paie.
26. Alumina se obţine la:
a. Oradea şi Timişoara; b. Craiova şi Arad; c. Tulcea şi Oradea; d. Arad şi Slatina.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi:
a. două cauze pentru care Europa este o importantă regiune turistică;
b. principalele concentrări industriale ale Europei şi explicaţi localizarea acestora.
2. Enimieraţi două caracteristici ale agriculturii europene.
3. Comparaţi economia Europei de Vest cu economia Europei de Est, identificând două cauze ale
diferenţelor care există între acestea.
4. Explicaţi:
a. de ce legumele şi leguminoasele pentru boabe se cultivă în special în zonele periurbane;
b. producţia mare de produse agricole în Franţa.
5. Se dă afirmaţia: Terenurile situate în regiunile de câmpie sunt cele mai favorabile activităţiloi
agricole. Aduceţi două argumente prin care să susţineţi această afirmaţie.
6. Definiţi termenii: tehnopol, criză energetică şi resurse neconvenţionale.
1. Precizaţi tipurile de turism care se practică în Europa şi daţi exemple de zone turistice în funcţie de
tipul de turism precizat.
8. Realizaţi o caracterizare economică a unei regiuni din Europa. Vă puteţi referi la oricare dintre
următoarele aspecte: resurse naturale, caracteristicile agriculturii, centre industriale, ramuri industriale,
caracteristicile căilor de comunicaţie etc.
9. Elaboraţi un text prin care să vă exprimaţi opinia asupra posibilităţilor de dezvoltare a economiei
României, în viitor. Argumentaţi opţiunea făcută.
isteme de transport

.Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Totalitatea navelor înregistrate într-o anumită ţară poartă denumirea de ...
2. Mijloacele de transport de tip TGV provin din ţara numită ...
3. Numărul cel mai mare de pasageri se înregistrează în transporturile ...
4. Telecomunicaţiile fac parte din categoria transporturilor ...
5. Cele nouă magistrale feroviare din România au ca punct de plecare o ra ş u l...
6. Legătura pe Dunăre dintre M area Neagră şi Marea Nordului este posibilă prin crearea canalului...
7. Cele mai multe conducte pentru transportul gazului metan în România pornesc din unitatea de relief
^u m ită ...
8. Cel mai scump tip de transporturi îl constituie transporturile ...
9. Conductele folosite la transportul petrolului se mai numesc ...
10. Fluviile Garonne şi Ron sunt legate între ele prin c a n a lu l...
11. Eurotunelul leagă între ele două ţări şi anume: ... şi ...
12. Cel mai rapid tren din Europa se numeşte ...
13. Canalul Bega trece prin o ra ş u l...
14. Principalul port maritim al ţării noastre se numeşte ...
15. Dintre braţele Deltei Dunării, este navigabil pentru vase maritime b ra ţu l...
16. M agistrala feroviară Bucureşti-Braşov-Arad se continuă în afara graniţelor ţării prin punctul de
[frontieră ...
17. Dintre râurile interioare ale României este navigabil r â u l...
18. Prin intermediul canalului Dunăre-M ain-Rin, M area Neagră este legată de M area ...
19. Vasele maritime pătrund pe Dunăre până la o ra ş u l...

.Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Reprezintă o afirmaţie adevărată:
a. Europa ocupă locul ai treilea în lume în ceea ce priveşte densitatea reţelei de căi ferate;
b. Europa dispune de cea mai lungă reţea de căi ferate din lume;
c. Europa are cea mai densă reţea de căi ferate din lume;
d. Toate ţările europene dispun de o reţea de căi ferate modernă.
2. Printre ţările europene cu cea mai densă reţea de căi ferate se numără:
a. Belgia, Germania, Cehia; b. România, Franţa, Olanda;
c. Belarus, Republica Moldova, Grecia; d. Ungaria, Norvegia, Finlanda.
3. Cele mai lungi şi mai circulate linii de metrou se află în:
a. Moscova, Londra, Paris, Berlin; b. Moscova, Bucureşti, Paris, Berlin;
c. Moscova, Londra, Chişinău, Berlin; d. Moscova, Londra, Paris, Skopje.
4. Feribotul reprezintă:
a. un nou mijloc de transport rutier;
b. un vapor utilat cu şine de cale ferată, folosit în special la transportul locomotivelor şi vagoanelor;
c. un avion special;
d. un tren de mare viteză care circulă doar în ţările Europei Vestice.
5. Ţara europeană cu cea mai lungă reţea de drumuri este:
a. România; b. Belgia; c. Franţa; d. Irlanda.
6. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. în Europa magistralele feroviare au, în general, acelaşi traseu cu cele rutiere;
b. în Europa Estică lipsesc podurile rutiere;
c. Cel mai lung canal maritim din Europa este canalul Dunăre—M area Neagră;
d. Drumurile europene sunt notate cu „E” şi nu traversează teritoriul României.
7. în Europa, cea mai mare flotă aparţine:
a. Norvegiei; b. Italiei; c. Greciei; d. Rusiei.
 8. Cel mai mare aeroport, după traficul de pasageri, este în;
a. Paris; 5 Moscova; c. Frankfurt-
d. Londra.
. Traflsportunle fluviale în Europa se realizează îndeosebi pe-
fl k i n * 1. T r 1 r •
b. Volga; c. Ron; d. Sena.
10. Cel mai mare port maritim european este;
a. Dortmund; b. Duisburg;
c. Constanţa; d. Rotterdam,
11. Cel mai mare port fluvial european e ste
a. Londra; b. Hamburg; c. Duisburg; d. Paris,
12. Reţeaua feroviară a României este dispusă:
13 P rtrin ^ î’f •’■ ^diar şi concentric; c. semicircular; d. longitudinal,
13. Principalul aeroport dm vestul României se află la-
a. CIuj-Napoca; b. Arad; c Timi.narî,-
14. Un pod feroviar s-a construit între oraşele* d. Sibiu.

b. Rotterdam; c. Amsterdam- d. Londra,

6. P nn punctul de frontieră feroviar Episcopia Bihor, se trece în:
17 .. Moldova; c. Serbia; d. Ungaria.
17. Ruta internaţionala E60 trece prin oraşele;
a. Arad, Sibiu, Braşov, Bucureşti, Giurgiu;
Braşov, Bucureşti, Slobozia;
c. Satu Mare, Targu-Mureş, Sibm, Piteşti, Bucureşti;
d. Giurgiu, Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Bacău, Suceava.

a. “ " k o t“ ; “ c. Borş; P™
Giurgiu,
19. Artera rutieră E70 intră în România dinspre;
b. Ungaria; c. Republica Moldova; d. Bulgaria.
^v. Lei mai important aeroport românesc este:
b. Băneasa; c. Clui-Nanora- d. Timişoara.
* p g f drumurile europene de mai jos, nu străbate Carpatii-
“•■ESI; b .E 68; c. E 7 0 ;'
d. E85.
III. Răspundeţi, pe scurt, Ia fiecare dintre următoarele cerinţe-
1 . Explicaţi importanţa portului Rotterdam

'; S “ ! i i r s p e : S . “ ‘^‘= — a,ie învăţate, exclusiv

4. C om p% i™ ** Constanţa la Rotterdam.

b ttansnoîSrile t P>-ezentând o asemănare şi trei deosebiri-

5. P r e c iz a ţr şi două deosebiri într’e acestea.
a. principalele magistrale feroviare din România;
. doua poduri feroviare şi două poduri rutiere din România*
c. modalităţi de telecomunicaţie;
d. principalele porturi dunărene din România, dinspre aval spre amonte.

4. Mediu înconjurător şi peisaje

'■ “E E B E S E E
c. poluanţi* ’ indirecte datorate activităţii omului;
’' d. noxe.
 2. Procesul de transformare a mediului înconjurător şi a peisajelor datorită intervenţiei omului poartă
denumirea de:
a. degradare; b. alunecări de teren; c. antropizare; d. echilibru ecologic.
3. Echilibru natural reprezintă:
a. situaţie de echilibru care se realizează numai între elementele de floră;
b. situaţie de echilibru care se realizează numai între elementele faunistice;
c. situaţie de echilibru care se realizează între elementele, fenomenele şi procesele naturale;
d. situaţie de echilibru care se realizează numai între elementele de floră şi faună.
4. La nivelul Europei, se pot distinge mai multe tipuri de medii geografice zonale, printre care:
a. mediu forestier rece, mediu polar şi mediu mediteranean;
b. mediu deşertic, mediu montan şi mediu oceanic;
c. mediu continental, mediu oceanic, mediu arid şi semiarid;
d. mediu continental, mediu montan şi mediu deşertic.
5. Termenul „zonalitate” se referă la:
a. caracteristica fenomenelor naturale de a se dispune în anumite fâşii paralele, latitudinale;
b. caracteristica fenomenelor naturale de a se dispune în anumite fâşii paralele, longitudinale;
c. caracteristica fenomenelor naturale de a se dispune în anumite fâşii paralele, altitudinale;
d. caracteristica fenomenelor naturale de a se dispune în anumite fâşii paralele, dispuse în funcţie de
tipurile de sol.
6. In România, mediul continental cu nuanţe de ariditate caracterizează următoarele unităţi de relief:
a. Dealurile şi Câmpia de Vest;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei şi Carpaţii Orientali;
c. Carpaţii Occidentali şi Podişul Moldovei;
d. Delta Dunării şi Podişul Dobrogei.
7. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. Peisajele naturale sunt schimbătoare;
b. Peisajele naturale nu suportă modificări de-a lungul timpului;
c. Peisajele naturale europene nu au fost modificate radical de activitatea umană;
d. în Europa nu au dispărut peisaje naturale, prin intervenţia indirectă/directă a omului.
8. în Europa, peisajul munţilor tineri poate fi observat în mai multe unităţi de relief montane, printre care:
a. Alpi şi Pirinei; b. Ural şi Carpaţi; c. Apenini şi Ural; d. Penini şi Scandinavici.
9. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. Peisajul mediteranean este specific Europei Sudice, cu climă caldă şi ploioasă vara şi blândă şi
secetoasă iama;
b. Peisajul Europei oceanice deţine suprafeţe însemnate în estul Europei;
c. în Europa, peisajul pădurilor de foioase nu se schimbă în funcţie de anotimpuri;
d. în peisajele lagunare şi deltaice ale Europei, principalul element natural este apa.
10. Peisajul alpin este definit prin:
a. relief accidentat, vegetaţie săracă, prezenţa umană redusă;
b. reh ef glaciar, vegetaţie formată predominant din păduri de conifere, lipsa prezenţei umane;
c. relief neted, vegetaţie săracă, prezenţa umană redusă;
d. reh ef ondulat, vegetaţie arbustivă şi frecvenţa mare a prezenţei umane.
11. Peisajul Europei Atlantice se deosebeşte faţă de cel al Europei Mediteraneene prin prezenţa în cadrul
Europei Atlantice a:
a. ţărmurilor cu delte; b. maquis-ului; c. ţărmurilor cu fiorduri şi estuare; d. tundrei.
12. Peisajul Europei Centrale înalte aparţine:
a. Europei vechi; b. Europei tinere; c. Europei hercinice; d. Europei caledoniene.

I. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Definiţi termenii:
a. mediu înconjurător, b. mediu geografic', c. peisaje;
d. antropizare; e. reconstrucţie ecologică.
 2. Precizaţi:
E m o p e f" determină şi influenţează caracteristicile mediului înconjurător, la nivel,

b. trei cauze care duc Ia eroziunea terenurilor;

c. domeniile degradării mediului înconjurător;
d. trei surse de poluare a aerului;
e. trei domenii de combatere a degradării mediului înconjurător.
3. Daţi trei exemple de rezervaţii ale biosferei din România

■— .. F .
S. Enumeraţi elementele, fenomenele şi procesele introduse de om, în cadrul mediului înconjurător.

5. Regiuni geografice în Europa şi în România

Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România.

Studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii

propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Munţii Carpaţi încep la est de Bazinul ... şi se termină la Valea
2. Inalţimea niaximă a arcului carpatic este atinsă în V f .... din Munţii
3. Carpaţii se întind, sub forma unui arc de cerc, pe o lungime de km
4. In m tenom l arcului carpatic se întinde Depresiunea
5. Munţii Tatra aparţin sectorului... al Carpaţilor.

f încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Munţii Alpii Scandinavici au denumirea de Alpi datorită’
a. reliefului accidentat; b. înălţimilor foarte mari;
c. form am lor m orogeneza alpină; d. prezentei fiordurilor.
2. Constituie o asemănare între munţii Alpi şi Alpii Scandinavici-
a. hpsa etajului climatic alpin; b. lipsa gheţarilor-

3. Constimie o afirmaţie adevărată referitoare la relieftil Alpilor Scandinavici-

a. Au înălţimi medii de peste 2000 m;
b. Predomină precipitaţiile sub formă de ninsoare;
c. înălţimile maxime depăşesc în puţine locuri 2000 m;
d. Temperaturile medii anuale au valori mici.
4. Vestul Alpilor Scandinavici se caracterizează prin prezenta:
a. deltelor, ^ fiordurilor;
c. depresiumlor interioare; d. mlaştinilor,
l^odişul Iberic se suprapune unui peisaj specific denumit:
b. campos; c. mesetă; d. lianos.
6. Vârfurile M onte Rosa şi Matterhorn aparţin munţilor-
’ ’ ^'-Caucaz; d. Dinarici.
7. Podişul Podolic se află situat:
a. la exteriorul arcului carpatic; b. în interiorul arcului carpatic;
8 Pnrf T r t T 3 de Munţii Pirinei.
O. Podişul Central Francez are un substrat;
a. hercinic; ub. Caledonian;
^ •
j,
c. lorm at din roci sedimentare moi; d. alpin
III. Răspundeţi, pe scurt, ia fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Definiţi termenul: regiune geografică.
2. Enumeraţi:
a. principalele unităţi regionale ale Europei;
b. principalele regiuni geografice ale României, precizând şi denumirea unei unităţi/subunităţi de relief
pentru fiecare.
3. Caracterizaţi, la alegere, o regiune geografică din Europa şi o regiune geografică din România, făcând
apel la toate noţiunile cunoscute (poziţie geografică, relief, climă, învelişul biopedogeografic, elemente de
geografie umană şi activităţi economice).
4. Precizaţi:
a. componentele fragmentului european al sistemului alpino-carpato-himalayan.
b. denumirea celor trei sectoare ale Carpaţilor, precizând pentru fiecare denumirea statelor pe teritoriul
cărora se desfăşoară.
5. Explicaţi producerea cutremurelor din zona curburii Carpaţilor.

6. Tarile vecine României

I. Pe harta de mai jos sunt reprezentaţi vecinii României. Notaţi în dreptul cifirelor denumirea statelor
'corespunzătoare:
 n . Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:
1. Cea mai lungă graniţă terestră a României este cea cu ţara numită ...
2. Este graniţă în totalitate fluvială graniţa României cu ţara numită ...
3. România are două sectoare de graniţă cu ţara numită ...
4. Este situată între România şi Ucraina ţara numită ...
5. Este al doilea stat ca întindere din Europa, după Federaţia R u să ,...
6. Comparând Ucraina şi Republica Moldova, populaţia urbană are un procent mai mare în ..,
7. Oraşele Bălţi, Tighina, Cahul aparţin statului n u m it...
8. Se vorbeşte o limbă cu deosebiri dialectice minore faţă de limba română în statul n u m it...
9. Podişul Moldovei se continuă pe teritoriul statu lu i...
10. Dintre capitalele statelor vecine României, cel mai mic număr de locuitori se află în ...
11. Cu excepţia Ucrainei, dintre statele cu care se învecinează România, are ieşire la M area Neagră
12. Graniţa României cu Ungaria se desfăşoară pe direcţie ...
13. Munţii Stara Pianina aparţin statului n u m it...

III. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sunt elemente fizico-geografice comune pentru România şi Ucraina:
a. cursul inferior al Dunării şi ţărmul Mării Negre;
b. Munţii Carpaţi şi Podişul Dobrogei;
c. influenţele climatice submediteraneene şi Podişul Podolic;
d. Podişul Moldovei şi Munţii Carpaţi.
2. Constituie o afirmaţie adevărată;
a. Atât România, cât şi Republica Moldova au ieşire la Marea Neagră;
b. Apele termale sunt prezente atât în vestul României, cât şi în Ungaria;
c. Republica Moldova nu are funcţii economice agrare;
d. Carpaţii Păduroşi sunt prezenţi în Serbia.
3. Resurse însemnate de cărbime sunt specifice:
a. Republicii Moldova; b. Ucrainei; c. Serbiei; d. Bulgariei.
4. Un relief mai înalt în sud şi mai jos în nord este specific statului numit:
a- România; b. Ungaria; c. Serbia; d. Ucraina.
5. Dunărea, Sava şi Drava traversează teritoriul:
a^ României; b. Serbiei; c. Republicii Moldova; d. Ungariei.
6. Câmpia Alfold se întinde pe teritoriul statului:
a- România; b. Ungaria; c. Serbia; d. Ucraina.
7. Dunărea împarte, de la nord la sud, în două părţi aproximativ egale, teritoriul:
a. României; b. Serbiei; c. Republicii Moldova; d. Ungariei.
8. Szeged, Gyor, Miskolc sunt oraşe din:
a. România; b. Ungaria; c. Serbia; d. Ucraina.
9. Voivodina este o regiune geografică din nordul:
a. României; b. Serbiei; c. Republicii Moldova; d. Ungariei.
10. Este o afirmaţie falsă:
a. Ungaria are resurse însemnate de bauxită şi minereu de fier;
b. In Ucraina sunt prezente influenţele climatice de ariditate;
c. In Voivodina există o minoritate maghiară, iar în Kosovo o minoritate albaneză;
d. Crişurile se întâlnesc într-un singur Criş pe teritoriul Ungariei.

IV. Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:

1. Precizaţi câteva elemente comime pentru:
a. România şi Ungaria; b. România şi Serbia;
c. România şi Republica Moldova; d. România şi Ucraina;
e. România şi Bulgaria.
 2. Comparaţi România şi Ucraina, precizând două asemănări şi două deosebiri referitoare la elemente de
geografie fizică.
3. Definiţi denumirea: Transnistria.
4. Enumeraţi principalele unităţi de relief din Bulgaria.
5. Notaţi câte trei oraşe (exceptând oraşele-capitală) din fiecare stat vecin cu România.

t. ROMÂNIA Şl UNIUNEA EUROPEANĂ

Formarea Uniunii Europene. Evoluţia integrării europene

.Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Spania şi Portugalia devin state membre ale UE în a n u l...
2. S-a creat Zona Euro, la care au aderat 11 state, în a n u l...
3. Cel mai mare val al extinderii UE s-a realizat în anul 2004, când au devenit state membre alte ... state.
4. România şi Bulgaria au aderat la UE în data de ...
5. în prezent UE cuprinde un nimiăr de ... state.
6. Ultima extindere a UE s-a realizat în a n u l...
7. Sediul UE se află la ...
8. Sediul Parlamentului European se află la ...
9. Deviza Uniunii Europene este ...
10. Ziua Europei se sărbătoreşte în data de ...

Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Declaraţia Schuman a fost rostită la:
a. 9 mai 1950; b. 9 mai 1957; c. 1 ianuarie 2007; d. 1 ianuarie 1992.
2. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. Tratatul de la Roma pune bazele Comunităţii Economice Europene (CEE), cunoscută şi sub denu­
mirea de „Piaţa comună”;
b. în 1973 UE avea 7 state membre;
c. UE nu a fost fondată pe principiile democraţiei;
d. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului a fost fondată în 1991.
3. Cele şase state fondatoare ale UE sunt:
a. Franţa, Belgia, Croaţia, Luxemburg, Ţările de Jos şi Italia;
b. Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos;
c. Germania, Regatul Unit, Belgia, Franţa, Liechtenstein şi Italia;
d. Austria, Belgia, Ungaria, Franţa, Germania şi Italia.
4. Numărul de zece state membre ale UE este atins în anul:
a. 1990; b. 2000; c. 1981; d. 1986.
5. Tratatul de la Maastricht a fost semnat în anul:
a. 1992; b. 1995; c. 1990; d. 1999;
6. în anul 1995 devin membre ale UE statele:
a. Suedia, Finlanda, Austria; b. România, Finlanda, Estonia,
c. Suedia, Austria, Ungaria; d. Estonia, Letonia, Lituania.
7. Croaţia a devenit stat membru al UE în anul:
a. 2007; b.2013; c. 2012; d. 2004.
8. UE are aproape:
a. un miliard de locuitori; b. 500 milioane de locuitori;
c. 350 milioane de locuitori; d. 20 milioane de locuitori.
 9. în UE se vorbesc:
a. 22 de limbi oficiale; b. 100 de limbi oficiale; c. 55 de limbi oficiale; d. 46 de limbi oficiale.
10. Mottoul UE a fost folosit pentru prima dată în anul:
a. 2000; b. 2013; c. 1950; d. 1957.
11. Ziua Europei sărbătoreşte:
a. Pacea şi unitatea în Europa;
b. Realizarea unei apărări comune, credibile şi rezistente;
c. Introducerea liberei circulaţii pentru toţi cetăţenii statelor membre;
d. Respectarea dreptului internaţional.

III. Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:

1. Enumeraţi:
a. Simbolurile Uniunii Europene;
b. Principalele instituţii ale Uniunii Europene.
2. Prezentaţi principalele momente în istoria Uniunii Europene.
3. Definiţi termenul: zona euro.

2. Caracteristici geografice, politice şl economice actuale ale Uniunii Europene

I. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sunt ţări care nu fac parte din UE, dar corespund din punct de vedere al criteriilor europene de eficienţă
socială şi economică:
a. Norvegia şi Elveţia; b. Suedia şi Austria;
c. Croaţia şi Serbia; d. Germania şi Macedonia.
2. Cea mai importantă întindere interioară a Europei care nu face parte din UE se referă la:
a. nord-vestul Peninsulei Balcanice; b. sudul Peninsulei Balcanice;
c. sud-vestul Europei; d. vestul Peninsulei Scandinave.
3. Poate fi considerată capitala UE:
a. Paris; b. Amsterdam; c. Strasbourg; d. Bruxelles.
4. în ceea ce priveşte producţia mondială de automobile, UE deţine cca:
a. 27% din total; b. 50% din total; c. 1% din total; d. 85% din total.
5. UE este cea mai mare producătoare mondială de:
a. energie atomică; b. hidroenergie; c. termoenergie; d. bioenergie.
6. Din cadrul populaţiei ocupate a UE, lucrează în agricultură:
a. 50%; ’ b. 5%; c. 25%; d. 70%.
7. Constituie o afirmaţie adevărată referitoare la UE:
a. Creşterea anuală PIB s-a m enţinut într-un ritm ridicat;
b. Sporul natural are valori mari;
c. Sporul migratoriu are valori foarte mici;
d. Este ultima destinaţie turistică din lume.
8. Constituie o afirmaţie falsă:
a. Criza economică din ultimii ani nu a afectat ţările UE;
b. Criza economică din ultimii ani a afectat şi ţările UE;
c. UE contribuie cu 1/3 la PIB-ul mondial;
d. în cadrul serviciilor, în UE lucrează cca 67% din totalul populaţiei ocupate.

II. Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:

1. Precizaţi:
a. două tipuri de energie alternativă utilizate în ţările din vestul UE, precizând şi avantajele folosiri
celor două tipuri de energie;
 b. două caracteristici ale economiei UE;
c. două argumente care să explice valoarea pozitivă a bilanţului migratoriu în ţările din vestul UE.
2. Se dă afirmaţia: Ţările UE au un potenţial turistic ridicat. Aduceţi două argumente care să susţină această
afirmaţie.
3. Comparaţi Franţa şi Bulgaria şi explicaţi diferenţele în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate, în
sectorul primar.

3. Statele Uniunii Europene

L Pe harta de mai jos sunt reprezentate, prin numere, ţările Europei.

Notaţi ţările membre ale Uniunii Europene, precizând numerele corespunzătoare de pe hartă, după modelul
de mai jos:
Germania - 1 - ...................................... - ...................................... - ......................................
 II. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu i n f o r m a ţ i a corectă:
1. Dintre statele Uniunii Europene, ocupă primele două locuri în ceea ce priveşte suprafaţa statele ... ş i ...
2. Cel mai populat stat membru al Uniunii Europene este statul
3. Dintre statele UE, ocupă primele două locuri în ceea ce priveşte cele mai mici valori ale sporului
natural, statele ... ş i ...
4. Cea mai mare valoare a sporului natural, dintre statele UE, se înregistrează în ...
5. Cel mai mare producător de oţel, dintre statele UE, este sta tu l...
6. Cel mai mare producător de grâu, dintre statele UE, este statul ...
7. Dintre statele UE, cea mai mare pondere în ceea ce priveşte comerţul mondial o are s ta tu l...
8. In ceea ce priveşte producţia de energie electrică, primele două state producătoare s u n t... ş i ...

III. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Este a şasea putere economică mondială, are o agricultură modemă, o prezentă activă în lumea
contemporană şi este membră UE:
a. Franţa; b. Belgia; c. Turcia; d. Germania.
2. Reprezmtă o concentrare urban-industrială din Regatul Unit:
a. Merseyside; b. Galicia; c. Rin-Ruhr; d. La Mancha.
3. Reprezintă o afirmaţie falsă:
a. Grecia are cea mai mare flotă comercială;
b. Sistemul urban şi portuar A tena-Pireu concentrează sub 10% din populaţie şi din activitatea econo­
m ică a Greciei;
c. Grecia a devenit stat membru al UE înaintea României;
d. In Grecia turismul este favorizat de condiţiile naturale.
4. Dintre statele membre ale UE, nu are ieşire la mare:
a. România; b. Austria; c. Elveţia; d. Estonia.
5. Dintre ţările membre ale UE, are relief predominant muntos, datorită prezenţei Munţilor Alpi:
a-Italia; b. Spania; c. Germania; ’ d. Austria.
6. Cea mai dezvoltată regiune a Italiei o reprezintă:
a. Câmpia Fadului; b. regiunea Mezzogiomo;
c. Italia insulară; litoralul estic.
7. Bazinul Vienei este situat în cadrul ţării în partea sa:
a. nord-vestică; b. nord-estică; c. sud-vestică; d. centrală.
8. Constituie o afirmaţie adevărată referitoare la cel mai întins stat mediteranean:
a. In nordul Italiei se află „triunghiul industrial” M ilano-Torino-Genova;
b. Poziţia Spaniei a favorizat navigaţia maritimă, începută în perioada „marilor descoperiri geografice”;
c. Portugalia este cunoscută prin „vinul de Porto”;
d. Catalonia, Andaluzia, Galicia şi Aragon aparţin Italiei.
9. Este stat al UE, descendent din Imperiul Habsburgic:
a. Elveţia; b. Germania; c. Italia; d. Austria.
10. Prezintă o asemănare urmată de o deosebire referitoare la Austria şi Elveţia:
a. niciuna nu este membră NATO, iar membru UE este doar Elveţia;
b. niciuna nu este membră NATO, iar membru UE este doar Austria;
c. ambele sunt membre NATO, iar membru UE este doar Austria;
d. ambele sunt membre NATO, iar membru UE este doar Elveţia.'

IV. Răspundeţi, pe scurt, următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi rolul pe care l-a avut poziţia geografică a Regatului Unit de-a lungul timpului.
2. Enumeraţi câteva elemente comune între România şi Italia.
3. Explicaţi relaţia care există între nordul Italiei şi sudul acesteia, din punct de vedere economic.
4. Identificaţi trei elemente comune între Belgia, Olanda şi Luxemburg.
România ca parte a Uniunii Europene

.jrtu n ită ţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană.

>mânia şi ţările Uniunii Europene - interdependenţe geografice, economice şi culturale

spundeţi, pe scurt, următoarelor cerinţe:

1. în ceea ce priveşte rolul poziţiei geografice a României în cadrul integrării europene, precizaţi:
a. câteva aspecte favorabile;
b. câteva aspecte nefavorabile.
2. Notaţi câte un exemplu pentru fiecare relaţie de cooperare economică dintre România şi alte state ale
UE, după modelul:
a. la producţia de textile: Italia;
b. la producţia de autoturisme;
c. la producţia de ciment.
3. Definiţi termenul: integrare europeană.
4. Daţi trei exemple de areale economice din România, de interes european.
5. Se dă afirmaţia: între România şi ţările Uniunii Europene există multiple interdependenţe geografice,
economice şi culturale. Aduceţi argumente în sprijinul acestei afirmaţii.

Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România

Răspundeţi, pe scurt, următoarelor cerinţe:

1. Resursele energetice neregenerabile ale Europei sunt:
a. epuizate în totalitate; b. modeste;
c. imposibil de exploatat; d. suficiente la nivelul continentului.
2. Reprezintă o tendinţă manifestată în ţări din UE:
a. interzicerea exploatării petrolului; b. creşterea ponderii energiei atomice;
c. scăderea ponderii energiei atomice; d. interzicerea amplasării centralelor eoliene.
3. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. Resursele de petrol şi gaze naturale din platforma Mării Nordului acoperă întreg necesarul statelor
membre UE;
b. Resursele de petrol şi gaze naturale din platforma Mării Nordului sunt epuizate;
c. Resursele de petrol şi gaze naturale din platforma Mării Nordului sunt exploatate doar de Regatul Unit;
d. Resursele de petrol şi gaze naturale din platforma Mării Nordului nu sunt suficiente, în porturile
europene fiind importate mari cantităţi de petrol şi gaze naturale.
4. UE se aprovizionează cu cărbunii exploataţi:
a. numai din bazinele carbonifere proprii;
b. numai din bazinele carbonifere europene;
c. din bazinele carbonifere europene şi din alte continente;
d. doar din alte continente.
5. Sunt mari bazine carbonifere ale UE:
a. Doneţk şi Ruhr;
b. Krivoi Rog şi Silezia;
c. Ruhr şi Silezia;
d. Kiruna şi Doneţk.
6. Constituie o afirmaţie falsă:
a. Există certitudinea că aria problemelor comune, pentru spaţiul UE, nu se va extinde;
b. Aria problemelor comune, pentru spaţiul UE, este posibil să se extindă foarte mult în următoarele
decenii;
 c. în ceea ce priveşte aria problemelor comune pentru spaţiul UE, pot apărea preocupări legate de
incalzirea globală şi utilizarea resurselor de apă; ’h p preocupări legate ac
d. In spaţiul UE se va extinde, probabil, utilizarea resurselor energetice neconvenţionale.

II. Răspundeţi, pe scurt, următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi câteva probleme comune cu care se confruntă ţările din UE
membre in UE. in 2004. flu xu l migratoriu din aceste tări
p re ţările din vestul Europei a crescut. Aduceţi argumente care să explice acest fenomen

a ;e a k S e T p Z ir

C. EUROPA Şl UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Rolul Europei în constituirea lumii contemporane
Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopoiitice ale lumii contemporane
Mondiahzare, mternaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
Europa Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane
m urmatoarele decenii ’

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. ^^^omenul de creştere rapidă a populaţiei globului poartă denumirea de ...
- Io Evul Medm, principalele oraşe-state localizate pe ţărmul Mării Mediterane se numeau şi
3. La mceputul secolului XX, Australia Tacea parte din imperiul colonial a l ... -
. Regiunea istonca Kosovo se află pe teritoriul statu lu i... şi are o populaţie majoritar ...
5. Un vector al globalizăm îl reprezintă limba
6. ^ a b i a Saudită şi Kuweit fac parte din categoria ţărilor exportatoare de ..
7. In oraşul Turda, reprezintă un factor de poluare industria
8. Perioada anilor 1949-1990 este cunoscută sub denumirea de
lO ^ n T n T M M r ! a ţărilor care au aparţinut Im periului...
I U . In zona M ani Caspice s-au descoperit importante resurse de ... şi de ...

L Cons“ ■ "" “ resp u n zăto are răspunsului corect:

fatel'anum itor sp afe‘"“' P™ “ P™ “ ’ ®‘^‘’ili-

b. Populaţia mondială se află în scădere numerică uşoară;
c. Resursele de energie alternativă se utilizează într-o mică măsură;
d. Resursele biotice ale planetei se diminuează.
2. La Cemobîl, în 1986, s-a produs o poluare accidentală a:
, p ^ t». solului; c. aerului; d. mării
3. Expansiunea Europei datorită imperiilor coloniale a atins apogeul la începutul secolului al-
. î ’ d XXM ea
4. Madagascar a făcut parte din imperiul colonial:
a. britanic; b. francez; c. spaniol; ' d. olandez
5. Um impenul colonial britanic au făcut parte:
a. India, Etiopia, Australia; b. Canada, India, Australia;
c. Etiopia, Africa de Sud, India; d. Canada, Libia, India.
<î. Indonezia a fost posesiune;
a. spaniolă; b. portugheză; c. italiană; d. olandeză.
7. Din categoria ţărilor industrializate fac parte:
a. Italia, Grecia, Canada, Japonia; b. SUA, Japonia, Germania, Norvegia;
c. Canada, Franţa, Brazilia, Australia; d. Rusia, Marea Britanie, Germania, Spania.
8 .0 ţară aflată în dezvoltare şi în tranziţie este:
a. China; b. Japonia; c. Columbia; d. Belgia.
9. în Africa, majoritatea ţărilor sunt:
a. exportatoare de petrol; b. subdezvoltate; c. în tranziţie; d. industrializate.
10. în lumea contemporană, un rol crescând îl are:
a. Japonia; b. SUA; c. China; d. Germania.
11. Constituie o afirmaţie adevărată:
a. Produsul total brut al UE este de 1/3 din cel mondial;
b. Produsul total brut al UE este de 1/2 din cel mondial;
c. Produsul total brut al UE este de 1/4 din cel mondial;
d. Produsul total brut al UE este de 90% din cel mondial.
12. Groenlanda aparţine statului numit;
a. M area Britanie; b. Islanda; c. Canada; d. Danemarca.
13. Portugalia are relaţii privilegiate cu statele:
a. SUA, Canada, Spania; b. Brazilia, Angola, Mozambic;
c. Canada, Elveţia, Italia; d. Austraha, Noua Zeelandă, Brazilia.
14. Extinderea NATO din anul 2002 a cuprins un număr de:
a. 7 state; b. 15 state; c. 3 state; d. 10 state.
15. Maroc, Algeria, Tunisia, Oman fac parte din gruparea economică şi comercială:
a. Africa Subsahariană; b. ALENA;
c. Mahgreb şi Orientul Mijlociu; d. Asia de Sud.
16. Teritoriul cu tendinţe autonomiste Ţara Bascilor (Euskadia) aparţine;
a. Italiei; b. Spaniei; c. Elveţiei; d. Franţei.
17. Un stat rezultat dintr-o secesiune recentă este:
a. Muntenegru; b. Scoţia; c. Albania; d. Catalonia.
18. în prezent Scoţia reprezintă:
a. un stat independent; b. un stat rezultat dintr-o secesiune recentă;
c. o regiune cu sentimente recesioniste majore; d. o regiune cu sentimente separatiste minore.
19. Din gruparea economică şi comercială a Asiei de Sud fac parte:
a. Vietnam, China, Japonia, Laos; b. Irak, Iran, Afganistan, Qatar;
c. India, Nepal, Pakistan, Bangladesh; d. Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan.
20. N u este membră a ALENA:
a. SUA; b. Canada; c. Mexic; d. Brazilia.

[. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Definiţi termenii: mondializare şi globaîizare.
2. Daţi trei exemple de probleme cu care se confhintă lumea contemporană.
3. Care sunt sursele majore de poluare din industria României?
4. Explicaţi ce efecte are, la nivel european, migraţia extraeuropeană.
5. Precizaţi care sunt modelele europene care contribuie la globaîizare.
6. Identificaţi care este ansamblul regional:
a. cel mai extins;
b. cel mai populat;
c. care are cele mai multe asemănări cu Uniunea Europeană;
d. situat la est faţă de Uniunea Europeană, menţionând şi două state care fac parte din acesta.
7. Identificaţi două consecinţe ce ar decurge din integrarea Turciei în Uniunea Europeană.
8. Care sunt cele două ţări europene cu un nivel foarte ridicat de trai şi care nu sunt membre UE?
 este după modelul M.E.N
Testul 1
Examenul de bacalaureat 2014. Proba E. d). Proba scrisă la Geografie - Varianta 4
Filiera te o re tic ă profilul um anist, specializările: filo log ie , ştiin ţe sociale; filie ra te h no lo g ică , profilul se rvicii, to a te specializările- filie
vocaţionala: profi a rtis tic, specializările: m uzică, core g ra fie, arta acto ru lu i, a rh ite ctu ră , arte am bientale si design, arte plastice ai
decorative, p ro fil sportiv, to a te specializările; profil pedagogic, specializările: în vă tă to r/e d u ca to a re , bibliotecar-docum entar
m stru cto r-a n im a to r, in s tru c to r pentru a ctivită ţile extra şco la re, pedagog şcolar: p ro fil ordine si se cu rita te publică (Licee
M iniste ru lu i A dm m istraţiei şt Internelor) specializarea ştiin ţe sociale; profil te o lo g ic, to a te specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Subiectul I (3 0 de puncte)

numere) ^e referă Ia subiectul I A - E. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu

A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera F;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12.
i. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte ...
2. Oraşele-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 14 şi 6 sunt străbătute de flu v iu l...
3. Statul care are o mare parte din suprafaţă acoperită cu calotă glaciară este marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

!. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
ii jos:
1. Munţii Stara Pianina (Balcani) se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. G d. J 2 puncte
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numeşte:
a. Atena b. Monaco c. Nicosia d. Valletta (La Valletta) 2 puncte
3. Insulele Sicilia şi Sardinia aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. I d. J 2 puncte
4. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte:
a. Bratislava b. Ljubljana c. Praga d. Viena 2 puncte
5. Minereuri de fier se exploatează în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. G d. I 2 puncte

k Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera E şi clima statului marcat, pe hartă,
litera J.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de
climă, temperaturi medii anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama,
vânturi cu frecvenţă ridicată.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al statului marcat, pe hartă, cu litera G.
4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

o 20 40 60 lOOW
i

ta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), râuri (cu
lere de la 1 la 6) şi oraşe (cu numere de la 7 la 12).
 A. Precizaţi;
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 1.

examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:

1. R ehef ^ a c ia r se găseşte m unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ....
.B raţul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte
3 Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este străbătut de râul n u m it... 6

L S : răspunsului corect pentru fieeare dintre afirmaţiile de|

1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte:
a. A lbalulia b. Deva c MeHific aj i
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 străbate oraşul ' Targu-Mureş 2 p„„cte|
a. Alexandria b. Bucureşti c Piteşti H
n « ” “ “ ‘ ^ minereurilor neferoase a fost construit în oraşul marcat, pe h ^ " " «

4. Z ă c to in te de gaz metan se exploatează din unitatea^de relief marcată, pe t a ă , cu litera: ^

5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte: ^ ^ puncte]

a. Bistriţa b. Jijia c. Moldova d. Suceava 2punct(

h i S r a l ' ^ " ' ’” A şi reliefai unităţii marcate, p.

ttaÎri dintre următoarele aspecte ale relie& lui' mod de formare ■

separat. ^ vor fi prezentate comparativ şi m

6 punctel
E. Prezentaţi două cauze care explică densitatea redusă a populaţiei din Munţii Carpaţi.
4 puncte
Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

W e ^ r n o v i u T u f o l t e r * ^ ™edu|
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului mediu lunar şi luna în care s-a înregistrat;
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar şi luna în care s-a înregistrat.

* . 1. Calculaţi diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a debitului mediu lunar.
2. Precizaţi o cauză care determină valorile ridicate ale debitului la sfârşitul primăverii.
3. Precizaţi o cauză care determină valorile scăzute ale debitului în intervalul septembrie-noiembrie.
6 puncte

(C. Pentru Franţa, precizaţi:

1. numele a două state vecine, membre ale Uniunii Europene;
2. numele a două unităţi de relief;
3. numele a două cursuri de apă;
4. două tipuri de climă;
5. numele a două oraşe, altele decât capitala. 10 puncte

D. Aveţi în vedere următorul tabel:

P opulaţia PIB
S tatul
(nr. loc.) (miliarde $)
Malta 404.000 8
România 21.670.000 162
Suedia 9.047.000 456
Sursa: The World Economic Outlook Database, F M , estimări la nivelul anului 2010
Notă: Datele referitoare la PIB au fo s t rotunjite.
1. Calculaţi valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor în Malta.
2. Precizaţi o cauză a valorii scăzute a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor în România.
3. Precizaţi o cauză a valorii ridicate a Produsului Intem Brut (PIB) pe locuitor în Suedia. 6 puncte

E. 1. Prezentaţi un avantaj şi un dezavantaj al utilizării combustibililor fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale)
pentru obţinerea energiei electrice. 2 puncte
2. Menţionaţi două state care au fost admise în Uniunea Europeană în anul 2004. 2 puncte
 Testul 2
Examenul de bacalaureat 2013. Proba E. d). Proba scrisă la Geografie - Varianta 2
Filiera te o re tic ă , profilul um anist, specializările: filo log ie , ştiin ţe sociale; filie ra te h no lo g ică , profilul se rvicii, to a te specializările; f ilie r a !
voca ţion a lă : profil a rtistic, specializările: m uzică, core g ra fie, arta acto ru lu i, a rh ite ctu ră , arte am bientale şl design, arte plastice, a rte |
decorative; p ro fil sportiv, to a te specializările; profil pedagogic, specializările: în vă ţă to r/e d u ca to a re , b ib lio te c a r-d o c u m e n ta ris tj
in stru cto r-a n im a to r, in s tru c to r pentru a ctivită ţile e xtra şco la re, pedagog şcolar; profil ordine şi se cu rita te publică (Licee ale|
M iniste ru lu i A d m in istra ţie i şi Internelor) specializarea ştiinţe sociale; profil te o lo g ic, to a te specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Subiectul I (3 0 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul I A - E. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
3. numele statului marcat, pe hartă, cu litera C;
4. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este capitala statului n u m it...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte ...
3. Capitala statului Slovenia este oraşul marcat, pe hartă, cu nu m ăru l... 6 puncte!

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte:
a. Liechtenstein b. Luxemburg c. Monaco d. San Marino 2 puncte
 2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a. Amsterdam b. Berlin c. Berna d. Bruxelles 2 puncte
3. Munţii Pirinei se află în nord-estul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. H d .I 2 puncte
4. Minereuri de fier se exploatează în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. G d. J 2 puncte
5. Oraşul Varşovia este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 7 d. 10 2 puncte

B . Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera E şi clima statului marcat, pe hartă,
« a litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de
climă, temperaturi medii anuale/vara/iama, amplimdine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama,
vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

t 1. Precizaţi numele a două dintre statele marcate pe hartă cu litere, care prezintă relief modelat de calota
glaciară cuatemară. 2 puncte
2. Prezentaţi o cauză care să explice diferenţa de densitate a populaţiei între statele marcate, pe hartă, cu
literele C şi J. 2 puncte

iblectul al ll-lea (30 de puncte)

irta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
imere de Ia 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

Precizaţi:
3. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 6;
4. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 7.

Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte ....
 2. Munţii Apuseni sunt marcaţi, pe hartă, cu litera ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte ...

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Zăcăminte de gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ ^ ® C d- D 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 4 este traversat de râul:
a. Călmăţui b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Prahova 2 puncte
3. Influenţe climatice scandinavo-baltice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ ^ c. F d. H 2 punctc
4. Oraşui marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte:
b. Oradea c. SatuM are d. Zalău 2 punct*
5. Munţi formaţi în orogeneza hercinică se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ C c. D d. E 2 punctf

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G şi relieful unitătii marcate
hartă, cu litera H .
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orientarea culmilor şi
văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale rehefului.
Nota 2; Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi m
6 punctc

E. 1. Precizaţi două resurse de subsol exploatate din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E. 2 puncte
2. Explicaţi prezenţa vegetaţiei de stepă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A. 2 punctc

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia temperaturi
aerului şi a precipitaţiilor la staţia meteorologică Palermo.

T e m p e r a tu r a (°C}
P r e c ip ita ţii (mm]
30
150

VI VII VIU
lu n ile a n u lu i

( P re c ip ita ţii (mm ) -T em p eratu ra (*C)

A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a cantităţii de precipitaţii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează. 4 punctel
I t Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Amplitudinea termică are valori cuprinse între:
k a.4-7°C b. 8- n ° C c.l2-15°C d. 17-20°C
B î . Diferenţa dintre cea mai ridicată şi cea mai scăzută cantitate de precipitaţii lunare este:
r a. 77-80 mm b. 83-86 m m c. 91-94 mm d. 98-101 mm
3. Tipul de climat caracteristic staţiei meteorologice este;
a. mediteranean (subtropical) b. subpolar
c. temperat continental excesiv d. temperat oceanic 6 puncte
C . Pentru statul Ungaria, precizaţi:
1. numele a trei state vecine, membre ale Uniunii Europene;
2. numele a două unităţi de relief;
3. numele a două ape curgătoare;
4. o zonă de vegetaţie caracteristică în câmpie;
5. numele a două oraşe. 10 puncte
i Aveţi în vedere următorul tabel:

Statul Suprafaţa (km^) Populaţia (loc.)

Slovacia 48 845 5 379 500
Olanda 41 526 16 656 000
Sursa: ktîp://epp. eurostat. ec. europa, eu
Notă: Datele referitoare la populaţie au fo s t rotunjite.
1. Precizaţi care dintre cele două state are o densitate medie a populaţiei mai mare.
2. Prezentaţi două cauze ale diferenţei de densitate a populaţiei între cele două state. 6 puncte

E . Precizaţi doi factori socio-economici care determină deplasarea populaţiei în spaţiul Uniunii Europene.
4 puncte
 Testul 3
Examenul de bacalaureat 2012. Proba E. d). Proba scrisă la Geografie - Varianta 1
Filiera te o re tic ă , profilul um anist, specializările: filo log ie , ştiin ţe sociale; filie ra te h no lo g ică , profilul se rvicii, to a te specializările; filie ra
vocaţională: profil artistic, specializările: m uzică, core g ra fie, arta actorului, a rh ite ctu ră , arte am bientale şi design, arte plastice, arte
deco ra tive : profil sportiv, to a te specializările; profil pedagogic, specializările; în vă ţăto r/e du ca to a re , biblio te ca r-d o cu m e n ta rist,
in stru cto r-a n im a to r, in stru c to r pentru a ctivităţile extra şco la re, pedagog şcolar; profil ordine şi se cu rita te publică (Licee ale
M in is te ru lu i A dm in istra ţie i şi Internelor) specializarea ştiin ţe sociale; profil te o log ic, to a te specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Subiectul I (3 0 de puncte)

SMIffii

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. mamele statului marcat, pe hartă, cu litera D;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Oraşul Roma este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este capitala statului n u m it... 6 puncte
58
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
^Daijos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte:
a. Belarus b. Estonia c. Letonia d. Lituania 2 puncte
2. Teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera I este străbătut de fluviul:
a. Dunăre b. Rhin c. Rhone d. Sena 2 puncte
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte:
a. Luxembourg b. Nicosia c. San Marino d. Valletta 2 puncte
4. Conurbaţia Randstad-Holland se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera-
a. A b. D c .F d .J 2 puncte
5. Cel mai mare oraş european, ca număr de locuitori, este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 8 c. 9 d. 14 2 puncte

a Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat pe hartă
cu Htera H. ’r ^
Nota 1:. Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, etaj
; climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii
; anuale/vara/iama, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

E. 1. Prezentaţi o cauză care determină necesitatea forţei de muncă externă (imigranţi) pentru unele state
’ 2 puncte
2. Precizaţi un factor care a determinat prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi. 2 puncte

Subiectul al IMea (3 0 de puncte)

‘‘^ R o m â n ia - u n ită ţi d e relief, r â u r i şi o ra ş e -
L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

lim ită d e u n ita te /

s u b u D ila tc d e re lie f

(I 2 0 40 60 8 0 100 km
I____I I I ■ I

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
Bumere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 ia 12).
A. Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 1.
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, pe care îl străbate râul marcat, pe harta, cu numărul 4 se
numeşte ...
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se numeşte ...
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1 . Un combinat siderurgic se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte:
a. Cem a b. Cibin c. Lotru d. Motru 2 puncte
3. Relief vulcanic există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a .B b. C c .E d .H 2 puncte
4. Influenţe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a .B b. D c. F d. G 2 puncte
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte:
a. Piteşti b. Ploieşti c. Slatina d. Târgovişte 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful
unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefiilui: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, înclinare, dispunerea
depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Prezentaţi doi factori naturali care favorizează cultivarea plantelor în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera B. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

R ep rezen tarea grafică de m ai jos se refe ră la subiectul III Â şi B şi p rezin tă evoluţia precipitaţiilor
m edii lu n are la o an u m ită staţie m eteorologică.

A. Precizaţi:
1. valoarea cea mai mare a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în care s-a înregistrat;
2. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în care s-a înregistrat.
B. Precizaţi:
1. intervalul de trei luni consecutive în care s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaţii;
2. diferenţa dintre valorile precipitaţiilor medii din lunile noiembrie şi decembrie;
3. diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare. 6 puncte

C.î^entru Germania, precizaţi numele:

1. a două unităţi montane;
2. unei unităţi de câmpie şi o caracteristică fizico-geografică a acestei câmpii;
3. oraşului-capitală;
4. unui bazin carbonifer;
5. a două oraşe-port. 10 puncte

D. Aveţi în vedere următorul tabel:

Populaţia
Statul Anul PIB (mUiarde $) (număr de
locuitori)
Italia 2010 2 037 60 626 000
Bulgaria 2010 44,8 7 351 000
Notă: Datele referitoare la populaţie au fo s t rotunjite.

1. Calculaţi valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor pentru fiecare stat din tabel.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele dintre cele două state, referitoare la valoarea Produsului
Intern Brut (PIB) pe locuitor. 6 puncte

E. 1. Londra este situată la 51° lat. N, iar Moscova este situată la 55° lat. N. Deşi sunt situate la latitudini
apropiate, la Londra temperatura medie a lunii ianuarie este +4°C, iar la Moscova temperatura medie a
lunii ianuarie este de -9°C . Explicaţi această diferenţă de temperatură. 2 puncte
2. Menţionaţi două state care au fost admise în Uniunea Europeană în anul 2007. 2 puncte
 Examenul de bacalaureat 2011. Proba E. d). Proba scrisă la Geografie - Varianta 9
FNiera te o re tic ă p ro filu l um anist, specializările: filo log ie , ştiin ţe sociale; filie ra te h no lo g ică , profilul se rvicii to a te specializările- filie ra

Te r " a r h ite c tu r i arte am bientala si d e s t a " f i ' s i o e arîe

in s tru c to r -a n im a to r 'T n s tru c to r Pedagogic, specializările: în vă ţă to r/e d u ca to a re , biblio te ca r-d o cu m e n ta rist,
S teru u a I „ ^ p ro fil ordine şi se cu rita te publică (Licee ale
A d m in istra ţie i şi Internelor) specializarea ştiin ţe sociale; profil te o log ic, to a te specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Subiectul I (3 0 de puncte)

" „ te r e ) ' 1» *«biec,u, I A ^ D . Pe hartă s„„, marcate state (c„ litere) şi oraşe-Lpitală (cu

A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera E;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12.
4 puncte
B. Scrieţi pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos-
1. Statul marcat, pe hartă, CU litera G se n u m eşte... ’
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte
3. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14 se numeşte
 Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
ii jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte:
a. Albania b. M untenegru c. Serbia d. Slovenia 2 puncte
2. Insulele Sicilia şi Sardinia aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. I 2 puncte
3. O parte din Munţii Pirinei sunt localizaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A ’ b. C ’ c. G d. J 2 puncte
4. Este o monarhie constituţională statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. G d. J 2 puncte
5. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a. Ljubljana b. Sarajevo c. Skopje d. Zagreb 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat, pe hartă,
cu litera J.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, etaj
climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iama, vânturi cu frecvenţă ridicată.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
Prezentaţi două cauze care au condus la apariţia, dispariţia sau modificarea teritoriului unor state
europene. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

R o m â n ia - u n ită ţi d e relief, r â u r i şi o ra ş e
L egendă:

u n ita t c / s u b u D Îta t e
d e re lie f

o r a ; c u p este
5 0.000 lo c u ito ri

in d ic ă r â u l d e
l ' ' id e n tific a t
^ ------------U m ilă d e u n ita te /
s u b u n ita te d e r e lie f

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
■umere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de Ia 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 2;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 8. 4 puncte

63
 B. Scrieţi pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai ios:
1. Kaul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte ...
3' " l 'r “ “ relief marcată, pe hartă, cu litera ..
J. Uraşui marcat, pe harta, cu numărul 3 se numeşte ... ^ pune

mai^os: “ ^espunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile

1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte:

a^ Barcău b .C rişu lA lb c. Crişul Negru d. Crişul Repede 2 pune
2. Oraşul marcat, pe harta, cu numărul 5 este străbătut de râul:
3 C . Moldova d. Şiret 2 punct
3. K ehef glaciar exista m unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ C c. F d H 2 punctc
4. Petrol, cărbuni şi gaze naturale există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera-
^ b. D c. E d G 2 punctf
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte:
P>°ieşti e. Slobozia d. Târgovişte 2 puncte!

K ' c t l t o f a ® marcate, p
Nota 1 : Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului- mod de formare
tipuri de roci pe care s-a format reheful, altitudini, fragmentare, tipuri de reUef înclinare dispunere’
depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefiilui. mcimare, dispunere

Teplrat ™ ^ P^zcntate comparativ şi n

6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză care a determinat amplasarea unor rafinării la exteriorul Subcarpatilor Curburii 2 puncte
. o cauza care explica diferenţa de temperatură medie anuală dintre sudul şi nordul ţării. 2 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă Ia subiectul III A - B şi prezintă evoluţia temperaturii
medu lunare, ia staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în anul 2006.

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează-
2. valoarea mimmă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează ’
 B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre afirmaţiile de
•mai jos:
1. Amplitudinea termică este de aproximativ:
a. 14-16°C b. 17-19°C c. 20-22°C d. 25-2T C
2. Cea mai mare diferenţă de temperatură între două luni consecutive este între:
a. ianuarie şi februarie b. martie şi aprilie
c. iunie şi iulie d. noiembrie şi decembrie
3. Temperaturile au valori ridicate în lunile de vară datorită pătrunderii maselor de aer:
a. ecuatorial b. mediteranean c. polar continental d. polar maritim
6 puncte
C. Pentru Ucraina, precizaţi:
1. două state vecine, membre ale Uniunii Europene;
2. o peninsulă ce aparţine acestui stat;
3. numele a două unităţi de relief;
4. numele a două fluvii;
5. numele a trei oraşe. 10 puncte

D. Tabelul de mai jos prezintă contribuţia principalelor activităţi la realizarea Produsului Intern Brut, în anul
2007, în câteva state europene.

Industrie (inclusiv
Ţara Agricultură (%) Servicii (% )
construcţii) (Vo)
Elveţia 28 71
Grecia 4 23 73
România 7 41 52
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, estimări la nivelul anului 2007

Explicaţi:
1. ponderea mare a serviciilor şi ponderea redusă a agriculturii în PIB-ul Greciei;
2. ponderea mai mare a agriculturii în PIB-ul României decât în PIB-ul Elveţiei;
3. ponderea mai mică a serviciilor în PIB-ul României decât în PIB-ul Elveţiei. 6 puncte

1. Suprafaţa statului M alta este de 316 km^, iar la 1 iulie 2008, populaţia era de 400 000 locuitori.
Calculaţi densitatea medie a populaţiei.
2. Explicaţi valoarea densităţii medii a populaţiei Maltei, în comparaţie cu densitatea medie a populaţiei
Europei, care era, la 1 iulie 2008, de aproximativ 71 loc./km . 4 puncte
 Examenul de ţacalaureat 2010. Proba E.d). Proba scrisă la Geografie - Varianta 8

^ P -ia ,iz â rile ; filie,

decorative; p ro fil sportiv, toate specializările'D m f’îl npdannnir cnor'' ambientale şi design, arte plastice, ar
anim ator, In stru cto r pentru activitătlle extrascolare le la a n n bibliotecar-docum entarist, instructo

Adm inistraţiei şM nternelor) specializarea ştiinţe sociale; profil teologic J o a te ? p lc i![fe ^

• Toate subiectele sunt obUgatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

• Timpul efectiv de iucru este de 3 ore.

Subiectul I (3 0 de puncte)

Harta de mai sus se referă la « iiih i p p f n i t a t» l 7 ---------------------------------- ^-----------------------------------

numere). subiectul I A - D. Pe harta sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capltalâ (cu

A. Precizaţi:
1 . numele statului marcat, pe hartă, cu litera H ;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4.
4 puncte

1 O r L 'î v t t care completează propoziţiile de mai jos-

1. Oraşul Varşovia este marcat, pe hartă, cu nu m ăru l...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B are ieşire la Marea
3. Munţii Ural se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera
66
 Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
K ijo s :
l.O raşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte:
a. Copenhaga b. Helsinki c. Riga d. Tallin 2 puncte
2. Insula Creta aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d. J 2 puncte
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte:
a. Dubhn b. Londra c. Reykjavik d. Stockholm 2 puncte
4. Este străbătut de fluviul Sena oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 5 c. 8 d. 15 2 puncte
5. Oraşul Zagreb este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 6 c. 11 d. 13 2 puncte
& Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat, pe hartă,
litera C.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, etaj
climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
i 1. Menţionaţi o cauză care explică faptul că Europa Mediteraneană reprezintă o importantă regiune
turistică a Europei.
2. Precizaţi un factor care determină mobilitatea teritorială a populaţiei în Europa. 4 puncte

kibiectul al ll-lea (30 de puncte)

Varta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
mere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).
 A. Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 3;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 7.
4 punc(
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte ...
2. Domurile gazeifere sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. M unţii formaţi în orogeneza hercinică se află în unitatea de relief marcată pe hartă, cu litera .. .6 punci

examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:

1. R ehef carstic bine dezvoltat (peşteri şi chei) există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

2. Pe hartă, cu numărul 9 este marcat braţul Dunării numit: ^

a Borcea b. Chilia c. Sfantu Gheorghe d. Sulina 2 punct
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte:
d ■ A- b. Râmnicu-Vâlcea c. Slatina d. Târgu-Jiu 2 punci
. Temperaturi medn anuale m adm an de lO^C sunt specifice unităţii marcate, pe hartă, cu litera:

5. Un combinat de prelucrare a metalelor neferoase se află în oraşul marcat, pe h art^ cu numărul:^

d. 6 2 punci
— rel i ef marcate, pe hartă, cu litera A şt clima uttttăţti de reUei

Nota 1 : Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă; temperaturi medii
^ u a le , precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
^ p lra t* complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fî prezentate comparativ şi m
6 puncte]
E. Pentru M area Neagră prezentaţi:
1. o caracteristică referitoare la curenţi;
2. o caracteristică referitoare la salinitate. ^ . I
4 puncte I
Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şl prezintă evoluţia temperaturilorI
medu lunare şi a precipitaţiilor medii lunare la o staţie meteorologică din Europa.

IV V VI V II V III IX X XI XII
precipitaţii m ed iilunare temperaturi m edii lunare

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a cantităţii de precipitaţii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
 :rieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
ijos:
1. Diagrama climatică de mai sus redă tipul de climă:
a. mediteraneană (subtropicală) b. temperat continentală
c. temperat oceanică d. subpolară
2. Amplitudinea termică este de aproximativ:
a. \0 -U °C b. 18-20°C c. 23-25°C d. 35-37°C
3. Temperaturile au valori ridicate în lunile de vară datorită pătrunderii maselor de aer:
a. ecuatorial b. polar continental c. polar maritim d. tropical 6 puncte

Pentru Bulgaria, precizaţi:

1. numele a trei unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. numele unui râu sau fluviu;
4. o zonă de vegetaţie;
5. numele a două oraşe;
6. numele unei regiuni turistice;
7. anul intrării în Uniunea Europeană. 10 puncte

•Analizaţi datele statistice din tabelul de mai jos.

Suprafaţa Populaţia
Statui
(km^)’ (nr. loc.)
Olanda 41 526 16 491 000
Estonia 45 226 1 324 000
Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006
Notă: Datele referitoare la populaţie au fo s t rotunjite.

1. Calculaţi valoarea densităţii populaţiei în cele două ţări.

2. Precizaţi o cauză a diferenţei de densitate a populaţiei între cele două state. 6 puncte

Precizaţi un avantaj şi un dezavantaj al producerii hidroenergiei comparativ cu alte modalităţi de obţinere

lergiei electrice. 4 puncte
fum ere? I ^ - E. Pe hartă s„„t marcate state (cu litere) oraşe-eapitală (c„'

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 12 şi 14.
4 puncte

r ‘" “ '1 ‘corecte care completează propoziţiile de mai ios-

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are ieşire la Marea e u e m a ijo s .
2. Cel ma, nou stat membru al UE se învecinează spre nord cu statul marcat, pe hartă cu litera
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera G ocupă partea nordică a P eninsulei... '' g p „ „ ete

C Scrirti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de

1. Munţii Penini sunt situaţi pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:

2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8, este capitala stetolui: ^

a. Norvegia b. Finlanda c Suedia a c 4. ■
3. Fluvml Po (Pad) străbate partea nordteă a statulu. m ^ h a r t ă , cu litera: ^

4. Valoare ridicată a densităţ:^ m^^edii a populaţiei se înregistrează în statul m arcat'pe hartă, cu l i t e l " " " * ^

Europei, L e marcat, pe

‘=-> d. 13 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori care determină şi influenţează clima, amplitudine
termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte
t . Precizaţi două argumente care să demonstreze că statul marcat, pe hartă, cu litera C prezintă un sistem de
%ansport diversificat, funcţional şi modern. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

o 20 40 60 8 0 100 km
.................

Harta de mai sus se referă la subiectul II A —E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
■amere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 11 şi 12;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 3. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Lacul Vidra a fost amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Cel mai important centru siderurgic din perioada interbelică este oraşul marcat, pe hartă, cu nu m ăru l...
3. Crovurile sunt forme de relief care apar frecvent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Relieful vulcanic este cel mai bine reprezentat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. G b. A c. C d. F 2 puncte
 2. Unitatea montană în care s-a dezvoltat un oraş mare este situată la sud de unitatea de relief marcată pe
hartă, cu litera: ’
- ^ ^ d. H 2 puncte
3. Temperaturi medii anuale de peste 11°C sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
^ ^ H d. F 2 puncte
4. bare şi petrol se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
e ^ ^ ^ 2 puncte
5. Keprezmta un centru al industriei metalurgiei neferoase oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
^ ^ d. 4 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unitătii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieftil
unităţii marcate cu litera G.
N ota t : Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.
ota 2; Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fî prezentate
comparativ şi nu separat.

E. Prezentaţi:
1. o cauza care explică valorile mici ale precipitaţiilor medii anuale din unitatea de reh ef marcată pe
hartă, cu litera F; ’^
2. un factor care a determinat amplasarea unei mari termocentrale în unitatea de relief marcată pe hartă
cu litera H. a /
4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia valorilor temperaturii medii
lu n are la o staţie m eteorologică din M unţii C arp aţi.

A. Precizaţi:
1. luna în care se înregistrează valoarea maximă a temperaturii medii lunare;
2. luna în care se înregistrează valoarea minimă a temperaturii medii lunare;
3. valoarea maximă a temperaturii medii lunare;
4. valoarea minimă a temperaturii medii lunare.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al temperamrii medii anuale;
2. numărul de luni în care valoarea temperaturii medii lunare este negativă;
3. un factor determinant al variaţiei temperaturilor medii lunare.
C. Pentru Bulgaria, precizaţi:
1. un stat vecin, membru al UE;
2. două unităţi de relief;
3. un tip de climă;
4. două râuri sau fluvii;
5. un oraş-port maritim şi un oraş-port fluvial;
6. o cultură agricolă tradiţională;
7. o regiune turistică.

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D şi cuprinde date referitoare la numărul de locuitori şi
suprafaţa statelor Portugalia şi Suedia.

Statul Suprafaţa (km^) Populaţia (nr. loc.)

Portugalia 92 390 9 016 595
Suedia 449 960 10 605 871

D. Precizaţi:
1. valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat în parte;
2. o cauză care determină diferenţa de densitate a populaţiei dintre cele două state. 6 puncte

E. Precizaţi doi factori care au condus la creşterea suprafeţelor afectate de degradarea accentuată a
terenurilor în Europa Centrală. 4 puncte
H arta de mai sus se referă la subiectul I A - E. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 9. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Peninsula Crimeea este situată în sudul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Cei mai întinşi munţi de pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 3 sunt
M u n ţii...
3. Intre statele marcate, pe hartă, cu literele K şi C se găseşte statul n u m it... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera F este străbătut de râul:
b. Ron c. Sena d. Guadalquivir 2 puncte
2. Dintre oraşele de mai jos, cele mai mici temperaturi medii anuale se înregistrează în capitala marcată,
pe hartă, cu numărul:
^ b. 11 c. 12 d. 15 2 puncte
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera K se numeşte:
a. Bruxelles b. Riga c. Tallin d. Vilnius 2 puncte
 4. Mistralul este un vânt care bate pe teritoriul statului a cărei capitală este marcată, pe hartă, cu numărul;
“■^'l' 7^ c. 12 d. 14 2 Dunct
puncte
5. Unităţi de relief apărute în orogeneza caledoniană se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
^ ^ c. G d. H 2 puncte

D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat pe hartă, cu litera F şi clima statului marcat, pe hartă,
cu litera H.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică, factori care
determină şi influenţează clima.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6

E. Prezentaţi două argumente prin care să demonstraţi diversitatea tipurilor de relief în statul marcat, pe
hartă, cu litera C. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

R o m â a ia - u n ită ţi d e relief, r â u r i şi o ra ş e
V \ l; Legendă:
u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

ora $ c u p este
5 0 .000 lo c u ito ri

lim ită d e u n ita te /

s u b u n ita te d e r e lie f

O 20 40 60 80 100 km
(__I I I I

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
■umere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 12;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 4. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai mare oraş străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 poartă denumirea de ...
2. Braţul navigabil, pentru vase maritime, din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D, se
num eşte...
3. Cel mai important centru siderurgic din România se află situat la nord de oraşul marcat, pe hartă, cu
n u m ăru l... 6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B bate vântul numit:
a. austrul b. brizele marine c. crivăţul d. vânturile de vest
2 puncte
2. Principala resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F este:
a. gazul metan b. huila c. lignitul d. petrolul 2 puncte
3. Este un piemont unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. F 2 puncte
4. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în unitatea de relief din care izvorăşte râul marcat, pe hartă,
cu numărul:
a. 11 b. 8 c. 7 d. 9 2 puncte
5. Altitudinile cele mai mari se întâlnesc la est de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. F 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera D.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Precizaţi doi factori care au contribuit la formarea unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D.
4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia temperaturilor şi precipitaţiilor
medii lunare la o staţie meteorologică din Europa.

mm

t F M A M I A S O N D
■Precipitaţii medii lunare -T em p eratu ri medii lunare

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare şi luna în care se înregistrează;
2. două luni în care precipitaţiile medii anuale au valori sub 20 mm. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre următoarele
afirmaţii:
1. Tipul de climă în care se înregistrează valorile menţionate în diagrama climatică de mai sus este:
a. subpolar b. mediteranean
c. temperat oceanic d. temperat continental
 2. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii medii anuale se înregistrează în lunile:
a. iulie - august b. mai - iunie
c. noiembrie - decembrie d. decembrie - ianuarie
3. O caracteristică a acestui tip de climat este:
a. frecvenţa mare a ceţii b. veri răcoroase şi ploioase
c. ierni lungi şi geroase d. veri fierbinţi şi secetoase

C. Realizaţi un text coerent şi corect, din punct de vedere geografic, în care să caracterizaţi cei mai întins stat
al Europei Centrale, precizând:
1. poziţia geografică;
2. două unităţi de relief;
3. o caracteristică a reliefiilui;
4. un tip de climă;
5. un canal navigabil;
6. un oraş-port;
7. o regiune industrială;
8. o resursă naturală importantă. 10 puncte

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D şi cuprinde date referitoare la suprafaţa, populaţia şi
PIB-ul din Austria, Bulgaria şi Germania:

Suprafaţa Populaţia
Statul PIB (mld. euro)
(km^)’ (nr. loc.)
Austria 83 870 8 192 880 279
Bulgaria 110910 7 385 367 77
Germania 35 7021 82 422 299 2585

D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei în Austria.

2. Precizaţi o cauză care să justifice valoarea scăzută a PIB-ului în Bulgaria.
3, Precizaţi o cauză care să justifice diferenţa dintre valoarea PIB în Austria şi valoarea PIB în Germania.
6 puncte

E. Menţionaţi două argumente care să explice faptul că infrastructura de transport constituie un element
important în dezvoltarea economică a Uniunii Europene. 4 puncte
 < * ____________ )
Harta de mai sus se referă
numere). " - b i-tu , , A - U. harta sun, „arcate state ('cu litere) ora.Lcapitală (cu

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D-
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele I şi 9 .
4 puncte

3. Este port Ia Marea Nordului' eap.tala mareată! p e T a S “ ” "‘’ ™ ,

Opuncte
c . Scrieţi, pe foaia de examen, l.tera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afinnaţiile de

1. R e s^ se n ,a„ de gaz metan^se exploatează în stătu, a eăru. capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:

2. Se află situat pe fluviul Sena oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:

3. C u ra tu l Atlanticulu, de N ordlnfluenţează climatul staî^ u t marcat, pe hartă, c t l a : '

t. N u este membru al UE statul a cărui capitală este mslrcată, pe hartă, cu litera: ^ 2 puncte

C f\ w j. C .6 d. 9 2 puncte
. Ucupa o parte din Insula Irlanda statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul
b . 13 C .6 d . 14
2 puncte
 D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima zonelor litorale ale statului marcat, pe hartă, cu litera E
şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine
termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate com­
parativ şi nu separat. 5 puncte

E. Prezentaţi două argumente care să contrazică afirmaţia: Norvegia are un potenţial hidroenergetic scăzut.
4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, oraşe (cu
■umere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 Ia 12).

A* Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi B;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 3. 4 puncte

B, Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Depresiunea Loviştei este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Oraşul Alba lulia este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Subunitatea de relief care aparţine Podişului Moldovei şi este marcată, pe hartă, are un climat cu
influenţe predom inant... 6 puncte

1C . Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Unitatea de reh ef marcată, pe hartă, cu litera F este alcătuită predominant din:
a. şisturi cristaline b. calcar c. granit d. şisturi verzi 2 puncte
2. S-a format prin încreţirea scoarţei terestre unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
â. G b. C c. D d. A 2 puncte
 3. Unitatea de relief în care se exploatează gaz metan este marcată, pe hartă, cu litera-
. ^ c. D d .B 2 puncte
4. Etaj climatic alpin se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ c-D d .H 2 puncte
5. Kaul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte:
a.B arcău b .C rişu lA lb c. Crişul Repede d. Crişul Negru 2 puncte

™
Nota 1 : Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefiilui- mod
de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief
N ota 2. Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări şi deosebirea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat ,
6 puncte

4 puncte
Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

s ,™ ir .s 's :;r “ °

m^/s

F M A M I l A S O N O
Lunile anului
A. Precizaţi:
1. două luni în care valoarea debitului mediu lunar este mai mare sau egală cu 350 mVs-
2. valoarea minimă a debitului lunar şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. diferenţa dintre valoarea debitului mediu lunar din luna mai şi valoarea debitului mediu lunar din luna
lanuariej
2. o cauza a scăderii valorii debitului mediu lunar în lunile decembrie şi ianuarie;
3. tipul de climat specific acestor variaţii de debit. ’ ^ puncte

C. Pentru statul Suedia, precizaţi:

1. două state vecine;
2. o unitate de relief;
3. un tip de climă;
4. un etaj de vegetaţie şi un tip de sol;
5. două oraşe;
6. două resurse naturale.
 Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D şi cuprinde date referitoare la producţia de energie
i«lectrică în Franţa şi Rusia:

Producţia de Tipuri primare de energie

Statul energie electrică Energie electrică
Hidroenergie Energie nucleară
(mii. kwh) convenţională
Franţa 511 736 46 056 71 643 394 037
Rusia 862 700 596 263 172 540 94 897

D. 1. Calculaţi ponderea energiei nucleare în totalul producţiei de energie electrică a Franţei.

2. Explicaţi diferenţa dintre valoarea producţiei de hidroenergie şi valoarea producţiei de energie electrica
convenţională în Franţa.
3. Calculaţi ponderea energiei convenţionale în totalul producţiei de energie electrică a Rusiei.
6 puncte

E. Precizaţi două cauze care să vină în sprijinul afirmaţiei: Europa Sudică are o pondere redusă a pădurilor.
4 puncte
 ____________ )
Harta de mai
numere). D. Pe hartă sunt marcate state (cu Utere) şi oraşe-capitală (c

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 9 .
4 puncte
mspunsurile corecte care completează propoziţiile dc mai jos:
^raşu i marcat, pe harta, cu numărul 6 este capitala statului

pe hartă, cu numărul 15,

3. „Poldere” se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ... 6 p „ „ ,^

litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de|

1. H uvm l Doneţk străbate terUoriulI sstatului

ta tu lu i a
P cărui
n 5 tn ii captolă este
^ ^ 4 — _______ •
marcată, pe1 hartă, cu numărul:

2. Reprezintă capitala unui stat-monarhie constituţională oL şul marcat, pe h a rtă ,tu numărul: ^

c ; „1 ^ 1:” “" ^ " u i statului a căau capitală este marcată, pe" h " t

4. Dintre statele baltice este situat în centru statul a căr^i capitală este marcată, pe h a L , cu n u m ă ^ r " '* '
2 puncte
 5. Vegetaţia de tundră este specifică nordului peninsulei pe teritoriul căreia este situat statul marcat, pe
hartă, cu litera:
a. B b. A c. E d. 1 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima statului marcat, pe harta, cu litera A şi clima statului
|B rc a t, pe hartă, cu litera D.
N ota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine
termică.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E . Precizaţi doi factori care influenţează regimul hidrologic al fluviilor europene. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

o 2 0 4 0 '6 0 8 0 > 100 km

....................
Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
■unere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. num ek unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi B;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 10 şi 12. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este reşedinţa ju d e ţu lu i...
2. Grinduri şi ostroave există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Râul care străbate Podişul Sucevei este marcat, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

C . Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii cad în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi D b. C şi G c. H şi D d. A şi D 2 puncte
 2. C u lto a cerealelor este extinsă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ b. F ^c .G
n
d .B 2 pune
marc i:
a- D b. H c.
c .Ff d .C 2 pune
4. Traversează Depresiunea Petroşani râul marcat, pe hartă, cu numărul-
b. 2 ' c. 1 d. 5
5. Petrol se extrage din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera- 2 punci
a -H b .C c .D
d .G 2 punct

° reltef marcate, pe hartă, cu Htera A ş, ch.

e o m p a r X ş i n i se“ a ^ ‘™ ‘ şi deosebirea vor fi prezent

6 punci

« r i î : dintre valonle medii ale dens.tăţii populaţie, din judeţe,

4 punci
Subiectul al lil-lea (3 0 de puncte)

« - - t i a .e „ p e r a .H .o r .

i f m a m i i a s o n
Temperatura — ^
Precipitaţii

A. Precizaţi:

a & rie ţ, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de

I 'T t l b t t o ” ' ” î^egi^trează valorile menţionate în diagrama climatică alăturată este:

e. mediteranear, b ecuatorial
2. Valorile ridicate ale precipitaţiilor medii anuale sunt o con^ecTuţăT-™'''

e.' f
3 Renre7int3 iir» ot + regimului temperaturii aemlui
d iag ram ă înregistrează valorile menţionate di,
a. Rusia
b. Bulgaria
c. M area Britanic
d. România
C. Pentru statul care ocupă Peninsula lutlanda, precizaţi:
1. un stat vecin;
2. două insule care îi aparţin;
3. două mări la care are ieşire;
4. treapta de relief predominantă;
5. tipul de climă specific;
6. un factor care influenţează clima;
7. oraşul-capitală;
8. o activitate economică.

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D şi reprezintă rata natalităţii şi a mortalităţii în trei ani
diferiţi:

Anul 1977 1992 2002

Rata natalităţii (%) 9,4 9,6 8,1
Rata mortalităţii (%) 5,8 6,2 8,5

D. 1. Calculaţi bilanţul natural al populaţiei pentru anii 1977 şi 2002.

2. Precizaţi o cauză care a determinat valoarea negativă a sporului natural în anul 2002. 6 puncte

E. Precizaţi două avantaje ale creşterii producţiei de hidroenergie la nivelul continentului Europa. 4 puncte
 - H arta [mMtieă

Le^('»ilS
n o ra ^ ca p iu ii

mfme referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (ci

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi C;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 12 şi 15. 4 puncte!

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos;
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 aparţine statului n u m it...
2. Canalul Corint este situat în statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul
3. Paralela de 66°30’ traversează statul marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte!

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile ât
mai jos:
1, Este un important fluviu al Europei Centrale, fluviul:
_ b. Guadiana c. Ron d. Sena 2 puncte]
2. Centrala mareomotrică de la La Rance a fost amplasată pe ţărmul statului marcat, pe hartă, cu litera:
- ® C d. D 2 puncte)
Capitala Bulgariei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
A . . . d. 10 2 puncte!
. Munţii Padurea Neagră sunt situaţi pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată pe hartă ci
numărul: ’
^ ^ d. 15 2 p u n ctel
5. Singura pădure din Europa, în care zimbrii trăiesc în libertate, este situată pe teritoriul statului marcat,i
pe hartă, cu litera: '
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului marcat, pe hartă,
cu litera D.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Precizaţi două argumente pentru a susţine următoarea afirmaţie: Turismul cultural este o caracteristică a
oraşului Roma. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

o r a ; cu p este
50.000 lo c u ito ri

in d ic ă r â u l dc
id e n tific a t
lim ită d e u n ita te /
s u b u n ita te d e re lie f

O 2 0 4 0 > 6 0 8 0 - 100 k m
I--I I I I I

fiarta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), râuri (cu
■umere de la 1 la 6) şi oraşe (cu numere de ia 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 4;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 10. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
I. Cele mai mari înălţimi se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...

L 2. Relieful vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...

Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cele mai multe iazuri de la noi din ţară sunt situate în unitatea de relief traversată de râul marcat, pe
hartă, cu numărul:
6 puncte

a. 5 b. 3 c. 6 d. 1 2 puncte
2. Este situat pe Someşul M ic oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 10 b. 11 c. 9 d. 8 2 puncte
3. Influenţe climatice scandinavo-baltice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. B d. C 2 puncte
 4. Reşedinţa judeţului Alba este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
3-8 b. 11 c. 10 d. 12 2 puncte
. Lacul Vidram este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera-
b .E e .F ■ d .D 2 puncte

de"fom a^" deosebirea se pot referi Ia oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod
Note “ r fragmentare, tipuri de relief.
fo rÎ> ;^ a S sepa7^^^^ ™
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză care să explice varietatea tipurilor genetice de lacuri din regiunile de munte-
2. doua exemple de tipun genetice de lacuri din Munţii Carpaţi. ’ 4 pu„cte

Subiectul al IIMea (3 0 de puncte)

S u di „"E“ ™ ^ ® ale unui

mVs
2S0
200
ISO

n
1 1
1 1 1 i
1 1 1 1 1 1 1 1 i I
■
I F M A M l i A s O N D
________ Lunile anului

m ; L l u n t . '““ ™l»are a debitului

4 puncte
B, Precizaţi:
1. valoarea diferenţei de debit dintre lunile martie şi octombrie;
2. luna în care se înregistrează o valoare a debitului mediu de 175 m^/s;
3. un factor natural care influenţează variaţiile debitului mediu lunar. ’ 6 puncte
C. Pentru statul cu care se învecinează Elveţia spre vest, precizaţi:
1. două unităţi de relief (una montană şi una de podiş);
2. valoarea înălţimii maxime;
3. tipul de climă din partea sudică;
4. două râuri (m u l care formează, la vărsare, o deltă şi unul care formează, la vărsare, un esmar)-
5. doua oraşe (altele decât capitala); c^udi;,
6. două obiective turistice.
10 puncte
2 Ucraina care au favorizat, în acest stat, dezvoltarea industriei siderurgice.
, T argument care sa vma m sprijinul afirmaţiei: Agricultura britanică produce 60% din
necesarul de hrană alţării, cu doar 1% din populaţia activă.

cel d ro T a n d t" " din Spania este mai dezvoltat şi mai diversificat decât
gg 4 puncte
Dumere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai mic stat al Europei este o enclavă situată pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe
hartă, cu n u m ăru l...
2. Bora este un vânt care bate pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul
3. Fluviul Ron se află în statul marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Are o vegetaţie de păşuni şi tundră, fiind lipsit de păduri, statul marcat, pe hartă, cu litera:
3.. A b. G c. F d. C 2 puncte
2. Una dintre plantele tradiţionale cultivate pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera D este:
a. trandafirul b. măslinul c. citricele d. bumbacul 2 puncte
3. In statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 3 tipul de climă dominant este cel:
a. oceanic b. mediteranean
c. temperat continental excesiv d. subpolar 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera E are ieşire la Marea:
a. Mânecii b. Caspică c. Norvegiei d. Baltică 2 puncte
5. Vegetaţia de tip garriga este specifică statelor ale căror capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
1 şi 11 b. 7 şi 8 c. 7 şi 12 d. 9 şi 14 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între reliefiil statului marcat, pe hartă, cu litera F şi relieful statului a cărui
capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 1.
N ota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: mod de formare, trepte de relief,
tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Precizaţi două argumente care să vină în sprijinul afirmaţiei: Vegetaţia predominantă în statul marcat, p e j
hartă, cu litera C este de păduri de foioase. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

RomâDia - unităţi de relief, râ u ri şi oraşe

L egendă:

u n ita te ^ s u b u n ita te
d e re lie f

o ra ş c u p este
5 0.000 lo c u ito ri

1 in d ic ă r â u l d e
id e n tific a t

1slimu b itău n itad cteu nditae rtee lie/ f

0 20 40 60 80 100 km
__1 LIII

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităti de relief (cu litere), râuri (cu
numere de ia 1 la 6) şi oraşe (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi B;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 3. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 traversează oraşul n u m it...
2. Cea mai nouă unitate de relief din România este marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Lacul Stânca Costeşti este situat pe râul care limitează, spre est, unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Depozite groase de loess există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
t). C c. E d. A 2 puncte
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este afiuent al:
a. Someşului b. Oltului c. Bistriţei d. Mureşului 2 puncte
 3. Autoturisme se fabrică în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 12 b. 8 o. 9 d. 11 2 puncte
4. Petrol se extrage din unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. C şi E b. A şi B c. F şi D d. G şi E 2 puncte
5. Influenţele climatice oceanice sunt predominante în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. A c. B d. D 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. un factor care explică extinderea vegetaţiei de stepă şi silvostepă în partea centrală şi sudică a Podişului
Dobrogei;
2. o cauză care expHcă extinderea culturilor de legume şi leguminoase în apropierea marilor oraşe.
4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă numărul de locuitori pentru unele state
membre ale UE în anul 2005.

mii. loc.

n
G erm ania F ran ţa
i
Spania
■
Polonia O landa U ngaria

A. Precizaţi:
1. numele statului cu populaţia cea mai puţin numeroasă şi valoarea acesteia;
2. diferenţa dintre numărul de locuitori din Franţa şi respectiv Spania. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Constituie o cauză a valorii mari a numărului de locuitori din Germania:
a. reheful de câmpie care acoperă peste 90% din suprafaţa statului;
b. climatul subtropical
c. resursele bogate de petrol
d. dezvoltarea economică
2. Statul a cărui valoare a numărului de locuitori se apropie cel mai mult de cea a Spaniei este:
a. Franţa b. Polonia
c. Olanda d. Germania
3. Cea mai mare diferenţă, în ceea ce priveşte numărul de locuitori, este între statele:
a. Franţa şi Spania b. Spania şi Polonia
c. Germania şi Ungaria d. Ungaria şi Olanda 6 puncte
 C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, precizaţi;
1. aşezarea geografică;
2. o mare la care are ieşire;
3. tipul predominant de climat şi o caracteristică a acestuia;
4. un râu care străbate capitala;
5. două oraşe, altele decât capitala;
6. o resursă energetică;
7. o realizare importantă în ceea ce priveşte economia;
8. un obiectiv turistic.
10 puncte

u r b a te 'îffr / referitoare Ia suprafaţa, numărul de locuitori şi ponderea populaţiei

urbane in totalul populaţiei din cadrul a două state europene:

Ţara
Albania Belgia
Suprafaţa (km^) 28700 30500
Populaţia (mii. loc.) 3,2 9,9
Ponderea populaţiei urbane 38 97

D. l . Calculaţi diferenţa dmtre valoarea densităţii populaţiei celor două state.

^ populaţiei urbane în cadrul populaţiei totale ale celor
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale tendinţei de scădere a numărului de locuitori în statele Europei Estice.
4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi B;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 2 . 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Gibraltarul este un teritoriu dependent de statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Capul Roca este localizat în vestul extrem al statului marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Lacul glaciar Garda este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Oraşul Chişinău este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 6 c. 4 d. 12 2 puncte
2. în statul marcat, pe hartă, cu litera A, majoritatea populaţiei este de religie:
a. catolică b. greco-catolică c. reformată d. ortodoxă 2 puncte
3. Cele mai mari rezerve de minereu de fier se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. I b. B c. C d. F 2 puncte
4. Statul apărut pe teritoriul Europei după căderea comunismului are capitala marcată, pe hartă, cu
numărul:
a. 5 b. 13 c. 1 d. 15 2 puncte
5. Vulcanul Hekla se află situat pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 5 c. 8 d. 15 2 puncte
 p . Precizaţi trei asemănări între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera C şi relieful statului marcat pe
harta, cu litera F. ’^
N ota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte legate de relief: mod de formare,
tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, grad de fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte
specifice ale rehefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. ,
6 puncte

E. Prezentaţi două cauze care determină distribuţia neuniformă a precipitaţiilor medii anuale în Europa.
4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

Legendă:
u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

lim ită d e u n ita te /

s u b u n ita te d c re lie f

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de Ia 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de rehef marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 2 . 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. După modul de aranjare a gospodăriilor în teritoriu, în unitatea de relief marcată, pe hartă cu litera B
exista tipuri de state ...
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A s-a format prin
3. Altitudini de peste 2500 m există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scneţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 străbate oraşele:
a. Cluj-Napoca şi Turda b. Alba lulia şi Turda
c. Targu-Mureş şi Deva d. Arad şi Hunedoara 2 puncte
 2. Reliefiil carstic este cel mai bine reprezentat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera;
H b. F c. B d. D 2 puncte
3. Solurile dm clasa molisoluri caracterizează unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. E şi C b. F şi G c. A şi G d. C şi G 2 puncte
4. Principala apă curgătoare care este limitrofa sau străbate teritoriul ţării noastre este cea marcată, pe
hartă, cu numărul:
^ c. 8 d. 11 2 puncte
5. Lacuri în masive de sare s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ ^ B d. H 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză care să explice lipsa vieţuitoarelor la adâncimi mai mari de 200 m în M area Neagră.
2. un factor natural care favorizează dezvoltarea unor areale viticole extinse în Subcarpaţii Curburii.
4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă valoarea numărului de locuitori ai
Franţei pe medii rezidenţiale.

■ P opulaţia urbană
(mii. loc.)
■ P o p u laţia rurală
(mii. loc.)
1-1861
2-1911
3-1921
4-1931
5-1946
6-1954
7-1968
8-1982
9-1990
9 10 10-1992

A. Precizaţi două cauze ale creşterii populaţiei urbane din Franţa în perioada 1861-1992. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. valoarea numărului de locuitori din Franţa în anii 1921 şi respectiv 1990;
2. anul în care valoarea populaţiei urbane a egalat valoarea populaţiei rurale;
3. ponderea populaţiei urbane în 1992. 6 puncte

C. Pentru statul Europei Sudice pe teritoriul căruia se întind Munţii Apenini, precizaţi:
1. două state vecine, din nord;
2. două insule;
3. doi vulcani;
4. două lacuri;
5. un tip de vegetaţie specific;
6. un tip de turism. 10 puncte
95
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D şi reprezintă rata natalitătii şi a mortalitătii populaţiei
din Romania, m diferiţi ani. ^ i'

Anul Natalitate Mortalitate

1956 24,2 %o 9,9 %o
1977 19,6 %o 9,6 %o
1998 10,5 %o 12,0 %o
2004 10,0%o 11,9 %o

D. 1. Calculaţi sporul natural pentru anul cu cea mai mare valoare a natalitătii şi pentru anul cu cea mai mare
valoare a mortalităţii.
2. Precizaţi un factor care a determinat valori tot mai mici ale sporului natural în România. 6 puncte

E, 1. Precizaţi ce ţări sunt legate prin eurotunelul construit prin Marea Mânecii.
2. Precizaţi o activitate economică, din cadrul sectorului terţiar, care a dus la creşterea PIB-ului în Franţa.
4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi I;
2. numele oraşelor-capitaiă marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 15. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Munţii Rila sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Oraşul Sankt Petersburg este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Râul Severin traversează teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu num ărul... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Are o agricultură puternic mecanizată statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. I d. A 2 puncte
2. Oraşul Salonic este situat pe teritoriul statului care se învecinează spre nord cu statul marcat, pe hartă,
cu litera:
a. A b. D c. E d. F 2 puncte
3. A fost timp de patru secole o provincie a Imperiului Otoman statul a cărui capitală este marcată, pe
hartă, cu numărul:
a. 10 b. 7 c. 11 d. 3 2 puncte
4. Fluviul Dunărea străbate nordul statului din Europa Centrală a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul:
 5. Statul care îşi asigură în proporţie de aproape 100% energia electrică din resurse hidroenergetice se
învecinează spre est cu statul marcat, pe hartă, cu litera:
3^- B b. H c. F d. E 2 puncte

D. Precizaţi trei asemănări între clima celui mai întins stat din Europa Mediteraneană şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera G.
N ota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Prezentaţi două caracteristici ale reliefului Europei Estice. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi sau subunităţi de relief (cu litere),
oraşe (cu numere de la 1 ia 6) şi râuri (cu numere de ia 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 11;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Prezintă relief de domuri unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Lacuri glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Alumină se obţine în oraşul marcat, pe hartă, cu nu m ăru l... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Silvostepa se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a -E b. G c. F d. B
 2. Este reşedinţa judeţului Bihor oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 4 c. 3 d. 1 2 puncte
3. Este considerată „unicat” unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. H c. E d .B 2 puncte
4. Este situat pe râul Ialomiţa oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 4 c. 3 d. 6 2 puncte
5. Influenţe climatice pontice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. G b. B c .F d. C 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful
unităţii marcate cu litera E.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E, Precizaţi două elemente care fac din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, cea mai tipică regiune
de podiş din România. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi prezintă valorile medii lunare ale precipitaţiilor
la staţiile meteorologice Constanţa şi Cernavodă.

Pmm
70
□ C o n s ta n ta
C ern av o d ă

M A M I I A S O
lu n ile a n u lu i

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă şi valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare la staţia meteorologică Cernavodă;
2. lunile în care valorile medii lunare ale precipitaţiilor la staţia meteorologică Constanţa sunt aproximativ
egale. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. modul de calcul al precipitaţiilor medii anuale;
2. o influenţă climatică prezentă în zona oraşului Constanţa.
3. un tip de precipitaţie care determină în luna iunie creşterea valorii medii ale precipitaţiilor, la staţia
meteorologică Cernavodă. 6 puncte

C . Pentru statul cu care se învecinează spre vest România, precizaţi:

1. aşezarea geografică;
2. treapta de relief predominantă;
3. un tip de climat;
 4. cea mai importantă apă curgătoare;
5. un tip genetic de lac şi un exemplu de astfel de lac;
6. o zonă de vegetaţie;
7. două oraşe altele decât capitala;
8. o cultură agricolă specifică.

Graficul de mai jos se referă la subiectul III D şi cuprinde date geodemografice ale Cehiei şi N orvegiei

I Cehia "Norvegia

90,910

Natalitatea M ortalitatea

D. 1. Calculaţi valorile sporului natural, în valori absolute, pentru Cehia şi Norvegia.

2, Prezentaţi o cauză care determină diferenţe ale valorilor bilanţului natural în cele două state. 6 puncte
E. 1. Prezentaţi un argument care să demonstreze faptul că din arealul mediteranean al Europei se obţin
aproape trei sferturi din producţia de măsline.
2. Precizaţi un factor care favorizează un flux turistic puternic spre Spania. 4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
■umere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 9. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Este situat în Peninsula Balcanică statul marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Cel mai mic stat al Europei Centrale este situat la est de statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul ...
3. Podişul Meseta este situat în centrul statului marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Se învecinează spre est cu Polonia statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. 1 d. H 2 puncte
2. Are un climat subtropical statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
3. Capitala celui mai întins arhipelag din Europa se numeşte:
a. Reykjavik b. Dublin c. Londra d. Atena 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are ieşire la Marea:
a. Egee b. Adriatică c. Tireniană d. Mânecii 2 puncte
 s. o câmpie de origine fluvio-glaciară se afla pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă,
cu numărul:
^ > b. 9 c. 8 d. 14 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat, pe hartă,
cu litera B.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
6 puncte

E. Prezentaţi două cauze care au favorizat dezvoltarea reliefului glaciar în M unţii Alpi. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

Rom ânia - unităţi de relief, râ u ri şi oraşe

L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d e r e lie f

o ra ş c u p este
50.000 lo c u ito ri

^ I in d ic ă r â u l d e
d e a tif îc a t

lim ită d e u n ita te /

s u b u n ita te d e re lie f

0 2 0 4 0 - 6 0 8 0 - 100 km
....1 ......

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 11 şi 12;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 6. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Unitatea de relief caracterizată prin prezenţa influenţelor climatice oceanice şi scandinavo-baltice este
marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Lacurile glaciare Bucura şi Zănoaga sunt situate la vest de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera ...
3. Bauxita se exploatează din subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte
 C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Atitudini maxime de 2519 m le are unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ ^ ^ 2 puncte
2. Este situat în sudul reşedinţei judeţului Hunedoara oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
^ ^-4 c. 6 d. 5 2 puncte
3. Străbate Podişul Getic râul marcat, pe hartă, cu numărul:
. ^ d. 11 2 puncte
4. Cele mai multe amenajări hidroenergetice se află pe râul care traversează oraşul marcat, pe hartă, cu
numărul:
^ c. 3 d. 12 2 puncte
5. Cel mai mare afluent de stânga al râului marcat, pe hartă, cu numărul 9 este:
a. Jijia . b. Bistriţa c. Buzău d. Bârlad 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera B.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. un argument care să vină în sprijinul afirmaţiei: în unitatea de relief marcată, p e hartă, cu litera A
există o mare diversitate petrogrqfîcă;
2. un factor natural care nu favorizează dezvoltarea culturilor agricole în unitătile de relief marcate, pe
hartă, cu literele F şi H. ’ 4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia debitului mediu
lunar al unui râu din Europa.

m^/s
30Q

eso ttv
800

150
l l l l .
im l l l l ____
50 n i i i i i iinn
o lljjlli llll
I F M A M I A s O iNj D irii

A. Precizaţi:
1. valoarea debitului în luna ianuarie;
2. valoarea debitului în luna mai;
3. diferenţa dintre valoarea debitului în luna mai şi în luna ianuarie. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. două cauze ale diferenţelor de debit dintre lunile extreme;
2. două luni în care debitul mediu lunar are valori aproximativ egale, mai mici de 100 mVs. 6 puncte
C. Realizaţi un text coerent şi corect, din punct de vedere geografic, referitor la statul Europei Sudice care
are capitala Ia Ljubljana, precizând:
1. două state vecine;
2. marea la care are ieşire;
3. două unităţi de relief;
4. o influenţă climatică;
5. un râu care izvorăşte pe teritoriul acestui stat;
6. o zonă de vegetaţie;
7. denumirea statului din care a făcut parte înainte să devină stat independent. 10 puncte

D. Se dă afirmaţia: In Europa, Uniunea Europeană reprezintă o grupare regională de state de natură

politică, socială şi economică. Precizaţi:
1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;
2. statul care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013;
3. două state, membre ale Uniunii Europene, situate în Europa Mediteraneană;
4. un stat din Uniunea Europeană situat în Peninsula Scandinavă;
5. un stat din Uniunea Europeană care se învecinează spre nord cu Slovacia. 6 puncte

E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a energiei nucleare în structura energetică a
Franţei. 4 pm jcte
 0 400 800 km
1 I I
H arta de mai sus se referă la subiectul I A —C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 12. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai populat oraş-capitală din Europa Nordică se numeşte ...
2. Ţara europeană cu cea mai mare altitxidine medie se învecinează, spre nord, cu statul marcat, pe hartă,
cu litera ...
3. Este situat pe valea râului Vltava, oraşul-capitală a statului care se învecinează spre vest cu statul
marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Este supranumit „Ţara focului şi a gheţii” statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 12 d. 13 2 puncte
2. Regiunile Norrland, Svealand şi Gotaland aparţin statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul:
a. 7 b. 13 c. 10 d. 11 2 puncte
3. Cel mai mare fluviu al Europei traversează statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 10 b. 6 c. 11 d. 14 2 puncte
 4. Câmpia Voivodinei este situată pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
ir d - 12 2 puncte
z>. bste un stat peninsular şi insular statul marcat, pe hartă, cu litera:
^ c. D d. H 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei Nordice şi clima Europei Sudice.
Nota 1 ; Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
M uale precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ si nu
scparât. ’
6 puncte

E. Prezentaţi o cauză care determină formarea estuarelor pe ţărmul european al Oceanului Atlantic. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităti de relief (cu litere) oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de Ia 7 la 12). ’ ^ ^

A. Precizaţi:
1. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 2;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 12.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se numeşte
2. Sectorul Bălţilor Dunării începe în apropierea oraşului marcat, pe hartă, cu numărul
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G este alcătuită predominant din roci nuraite ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos-
1. Strabate Depresiunea Făgăraş râul marcat, pe hartă, cu numărul:
^ d. 11 2 puncte
 2. In unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se găsesc resurse de:
a. fier şi marmură b. calcar şi petrol c. lignit şi turbă d. bauxită şi huilă
2 puncte
3. Dintre oraşele marcate, pe hartă, cel mai mare număr de locuitori se află în oraşul marcat cu numărul:
a. 1 b. 5 c. 2 d. 4 2 puncte
4. Etajul climatic al dealurilor înalte este întâlnit în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera;
3^- H b. B c. F d. G 2 puncte
5. Zona stepei ocupă areale însemnate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
A b. D c. F d. B 2 puncte

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera G şi clima unităţii
marcate cu litera E.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi Ia oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări şi deosebirea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. un factor care determină construirea unui număr mare de iazuri şi heleştee în Câmpia Jijiei;
2. un factor care influenţează debitul râurilor din România. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi reprezintă evoluţia temperaturii medii lunare Ia o
anumită staţie meteorologică din Europa.

T° C
25
20
15 11 1
10
1 1 11
1 1 1 1
■ I I I 1 1 11 ■
n ■
-10
I F M A M I I A S o N D
Lunile anului |
A. Precizaţi:
1. două luni cu valorile cele mai mari ale temperaturii medii lunare;
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare şi luna în care se înregistrează. 4 puncte

B. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Amplitudinea termică anuală are valori de ...
2. Valorile, medii lunare ale temperaturii, prezentate în grafic, sunt specifice climatului . . iar un exemplu
de stat care este situat într-un astfel de climat este ...
3. Cele mai mici valori pozitive reprezintă .. °C şi sunt înregistrate în luna ... 6 puncte

C. Pentru statul balcanic care are ieşire şi la Marea Egee şi la M area Ionică, precizaţi:
1. două insule sau arhipelaguri care-i aparţin;
2. o unitate de relief montană;
3. o caracteristică climatică a anotimpului vara;
 4. două oraşe-porturi;
5. două culturi agricole specifice;
6. două obiective turistice.
■ 10 puncte

D. Analizaţi datele statistice reprezentate în tabelul de mai jos:

Ţara Lungimea căilor ferate

(km)
România 11 370
Germania 38 120

1. Calculaţi ponderea lungimii căilor ferate din România şi Germania, raportată Ia nivelul Europei, ştiind
că lungimea totală a căilor ferate din Europa este de aproximativ 369 000 km.
2. Precizaţi două cauze care să explice diferenţele dintre valoarea lungimii căilor ferate în cele două state.
6 puncte
E. Precizaţi două caracteristici ale economiei Uniunii Europene. 4 puncte
 EUR(H»A

o 40U 800 k m
■ I I
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi F;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 6. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se învecinează spre sud cu statul n u m it...
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 aparţine statului n u m it...
3. Are ieşire Ia Marea Mânecii şi la M area M editerană statul marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte:
a. Belarus b. Letonia c. Polonia d. Estonia 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B are în partea nordică un climat:
a. polar b. subpolar c. mediteranean d. tropical 2 puncte
3. Capitala situată la cea mai mare latitudine din Europa este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 10 c. 9 d. 3 2 puncte
 4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este capitala statului:
a. Albania b. Croaţia c. Serbia d. Bosnia-Herţegovina
2 puncte
5. Bazinul carbonifer Silezia Superioară se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a- A b. B c. C d. E 2 puncte

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului
marcat cu litera D.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de
climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică, etaj climatic.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările şi deosebirea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. 1. Precizaţi două culturi agricole specifice în statele Europei Mediteraneene.

2. Notaţi două state din regiunea amintită anterior în care aceste culturi agricole au o pondere însemnată.
4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (c«j
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele H şi G;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 4. 4 puncte]

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai mare oraş situat în lunca Mureşului este oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte ...
3. Cele mai vechi roci care apar la zi sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 pun(
r. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 12 străbate oraşul:
a. Vaslui b. Buzău c. Slobozia d. Sfântu-Gheorghe
2 puncte
2. Unitatea de relief situată la sud de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E are resurse de.
a. lignit şi petrol b. huilă şi gaz metan c. cupru şi lignit d. petrol şi huilă 2 puncte
3. Lacul hidroenergetic Izvorul Muntelui a fost amenajat pe râul care străbate oraşul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 4 b. 1 c. 5 d. 3 2 puncte
4. A apărut în Antichitate oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 3 d. 6 2 puncte
5. Străbate Podişul Someşan râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii marcate cu
HteraE.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.
Nota 2- Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.

E. Prezentaţi:
1. o cauză care să explice scăderea numerică a populaţiei României după anul 1990;
2. un factor natural care favorizează dezvoltarea unor areale viticole importante în Subcarpaţii Curburii.
4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă ponderea hidroenergiei în producţia de
energie electrică în câteva ţări europene.

A. Precizaţi;
1. cea mai mică producţie de hidroenergie şi cea mai mare producţie de hidroenergie;
2. o tară a cărei producţie de hidroenergie este între 5% şi 10% şi ţara cu cea mai mare producţie de
hidroenergie. ^ puncte

B. Analizând graficul de mai sus, scrieţi pe foaia de examen răspunsul corect:

1. Reprezintă două state cu valori aproximativ egale în ceea ce priveşte ponderea hidroenergiei în totalul
producţiei de energie electrică:
a. Bulgaria şi Austria b. Belgia şi Ungaria
c Germania şi Lituania d. Lituania şi Bulgaria
 2. O cauză a ponderii reduse a hidroenergiei în Ungaria o reprezintă-
a. predominarea reliefului montan
b. lipsa apelor curgătoare
c. predominarea reliefului de câmpie
d. prezenţa pe suprafeţe întinse a stepei

intră Insulele Baleare, precizaţi-

1. statul yecm care are ieşire la M area Mediterană-
. doua m itaţi de relief (una montană şi una de podiş);
3. tipul de climat specific centrului ţării-

s; “ ™ - ^ - m e a z ă spre vest;
6. doua oraşe de pe ţărmul estic;
7. un obiectiv turistic.
10 puncte

cele trei sectoar! de T J y Im I rentrJ^fnelVsUfeurop^^^^^^ ponderea populaţiei active pe

Ponderea populaţiei active

“ ■2 S e c iz a t! d e n Z i r e ' T f 1“ ™ ^ ‘««tar.
recizaţi denumirea statului cu cea mai mare pondere a sectorului primar.
6 puncte

L f g a r i i r '' ° ® populaţiei din sectorul terţiar din totalul populaţiei active

2. ftecizaţi o cauză a pondeni scăzute a populaţiei d:n sectorul primar din totalul populaţiei active a
4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 7. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 15 este capitala statului n u m it...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F este situat în Peninsula ...
3. Peninsula Kola aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile d^
mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este capitala statului:
a. Elveţia b. Cehia c. Slovacia d. Austria 2 puncte
2. Este 0 monarhie, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. G b .H c .l d .F 2 puncte
3. Cultura măslinului este specifică statelor marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi C b. G şi E c. E şi F d. H şi I 2 puncte
4. Celebrul vin de Porto provine din statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d .E 2 puncte
5. Fluviul Garrone străbate sud-vestul statului notat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d .E 2 puncte

113
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera D şi relieful
statului marcat cu litera F.
N ota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, altitudini, grad de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, trepte şi
forme de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fî prezentate
comparativ şi nu separat. ^ puncte

E. Prezentaţi două cauze ale valorilor mai scăzute ale densităţii populaţiei (sub 20 loc./km^) în ţările din
Peninsula Scandinavă. ’ ’ 4 puncj-g

Subiectul al IMea (3 0 de puncte)

L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d c re iie f

I o ra ş c u p este
I 5 0.000 lo c u ito ri

in d ic ă r ul d e
id e n tific a t
lim ită d e u n ita te /
s u b u n ita te d e re lie f

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 Ia 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 11;
2, numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 2. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspimsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Este situat la poalele Munţilor Meseş oraşul' marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Cel mai important afluent al Prutului este marcat, pe hartă, cu numărul
3. Este situat în amonte de Brăila oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Se varsă direct în Dunăre râul marcat, pe hartă, cu numărul:
. b. 12 c. 7 d. 10 2 puncte
2. Oraşul Slobozia este situat pe râul al cărui afluent principal este marcat, pe hartă, cu numărul:
^ b. 8 c. 11 d. 12 2 puncte
 3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G este delimitată spre sud de râul:
a. Crişul Repede b. Bega c. Mureş d. Sebeş 2 puncte
4. Influenţe climatice pontice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. F b. B c. D d. C 2 puncte
5. Delimitează spre nord Câmpia Jijiei unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. H b. F c. B d. A 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între resursele naturale ale unităţii marcate, pe hartă, cu litera G şi
resursele naturale ale unităţii marcate, pe hartă, cu litera B.
Notă: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. o cauză care să explice producerea frecventă, pe unele râuri, a inundaţiilor în Câmpia de Vest;
2. o diferenţă între sectorul Baziaş - Porţile de Fier şi sectorul Porţile de Fier - Călăraşi. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi reprezintă valori ale sporului natura! pentru
câteva state europene.

A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a sporului natural pozitiv şi numele statului în care se înregistrează;
2. valoarea maximă a sporului natural şi valoarea sporului natural negativ din Bulgaria. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. o cauză a sporului natural negativ din Bulgaria;
2. o cauză a sporului natural ridicat din Irlanda;
3. două state cu o valoarea a sporului natural negativ cuprinsă între -1 şi —4. 6 puncte

C. Alcătuiţi un text coerent şi corect, din punct de vedere geografic, referitor la cel mai vestic stat din Europa
Vestică, precizând:
1. marea care-i scaldă ţărmurile estice;
2. treapta de relief predominantă;
3. un tip de climat şi două caracteristici ale tipului de climat precizat;
 4. cel mai lung râu;
5. o zonă de vegetaţie;
6. oraşul-capitală;
7. religia predominantă.

D. Analizaţi graficele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Populaţia (nr. loc.) Suprafaţa (km^)

90 .000.000 S'» ICO 400.000
80 .000.000
70.000.000 350.000
« 0 ,000,000 300.000
50 .000.000
250.000
40 .000.000

.
30 .000.000
20 000.000
10 ,000,000
I Populaţia (nr.loc.)
200.000
150.000
o 100.000
50,000
O
Ita lia G e rim u ia G recia F inlanda

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru Germania şi Finlanda.

2. Precizaţi o cauză a valorii mici a densităţii populaţiei în Finlanda. 6 puncte

E. Precizaţi doi factori care favorizează practicarea sporturilor de iama în Austria. 4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele J şi I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 6 şi 8. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Dintre statele marcate, pe hartă, are ieşire la M area Neagră cel marcat cu litera ...
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este capitala statului n u m it...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are capitala în oraşul n u m it... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
m aijos:
1. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11 este traversat de fluviul:
a. Duero b. Loara c. Rin d. Sena 2 puncte
2. Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. F 2 puncte
3. Numeroase lacuri glaciare s-au format pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. B c. H d. E 2 puncte
4. Importante cantităţi de lignit se extrag din statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. J c. H d. G 2 puncte
5. Insulele Baleare aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A ’ b. B c. C d. G
 D . Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între hidrografia Peninsulei Scandinave şi hidrografia Peninsulei Italice.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de hidrografic:
reţea hidrografică (bazin hidrografic, regim hidrologic), lacuri (geneză).
Nota 2. Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. ^ puncte

E. Prezentaţi două cauze care determină valorile ridicate ale densităţii populaţiei în statele Europei Vestice.
4 puncte
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

s u b u n ita te d e re lie f

H arta de mai sus se referă la subiectul H A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), râuri (cu
numere de la 1 la 6) şi oraşe (cu numere de la 7 la 12).
A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 5;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 12. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos;
1. Dintre râurile marcate, pe hartă, nu izvorăşte de pe teritoriul României râul marcat cu numărul
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se numeşte ...
3. Râul care străbate unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B s-a format prin unirea Someşului
M are cu Someşul Mic în dreptul oraşului ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cuprinde două rânduri de dealuri şi depresiuni unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a- H b. B c. G d. F 2 puncte
2. Soluri din clasa spodosolurilor sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. H b. G c. A d. E 2 puncte
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 izvorăşte din Munţii:
a. Rodnei b. Hăşmaşu Mare c. Harghita d. Bistriţei 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este reşedinţa judeţului:
a. Vrancea b. Vâlcea c. Prahova d Bacău 2 puncte
 5. Lacuri de crov se formează la est de unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. F 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera H şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera A.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte
E, Prezentaţi:
1. o cauză care să explice construirea la Galaţi a unui centru siderurgic;
2. o cauză care determină distribuţia inegală a temperaturilor medii anuale pe teritoriul ţării noastre.
4 puncte
Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia temperaturii
medii lunare la o staţie meteorologică din Europa.

A. Precizaţi:
1. două luni cu cele mai mari valori ale temperaturii medii anuale;
2. două luni cu cele mai mici valori ale temperaturii medii anuale. 4 puncte
B. Precizaţi;
1. valoarea celei mai mari temperaturi medii anuale;
2. valoarea celei mai mici temperaturi medii anuale;
3. valoarea amplitudinii medii anuale. 6 puncte
C. Pentru statul european pe teritoriul căruia se găseşte oraşul Kosice, precizaţi:
1. două state vecine (unul care are ieşire la mare şi unul care nu are ieşire la mare);
2. treapta predominantă de relief;
3. două unităţi de relief;
4. un tip de climat;
5. cea mai importantă apă curgătoare;
6. oraşul-capitală;
7. religia predominantă;
8. o ramură industrială. 10 puncte
D . Precizaţi câte o cauză a:
1. diferenţelor privind numărul de locuitori din Europa Nordică şi Europa Vestică;
2. diferenţei dintre amplitudinea termică medie anuală din Europa Vestică şi Europa Estică;
3. amplasării unor ferme mari, de tip industrial, în apropierea marilor oraşe ale Rusiei. 6 puncte
E. Precizaţi tipul de climă din Peninsula Crimeea şi o cauză care influenţează clima acestei regiuni. 4 puncte
H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi H;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 12 şi 14. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Este supranumit „Oraşul de Aur” oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Câmpia Padului se află pe teritoriul statului a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
3. Dintre statele marcate, pe hartă, cele mai mari zăcăminte de mangan le are statul marcat cu litera ...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Este considerat capitala modei şi a parflimurilor oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 14 b. 8 c. 4 d. 13 2 puncte
2. Tundra este prezentă în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. G d. J 2 puncte
3. Un nou stat apărut pe harta Europei după căderea comunismului este statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. G d. J 2 puncte
4. Are ieşire spre sud la Marea Neagră statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. C c. H d. E 2 puncte
5. Statul european cu cele mai multe lacuri este statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 6 c. 10 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Munţilor Pirinei şi relieful Munţilor Apenini.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: mod de formare,
tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, grad de fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte
specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări şi deosebirea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E, Precizaţi:
1. un factor care favorizează dezvoltarea vegetaţiei de stepă în sud-estul Europei;
2. o cauză a scăderii numărului populaţiei din Ucraina. 4 puncte

Subiectul al fl-lea (3 0 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi E;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 4. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Subcarpaţii Moldovei sunt delimitaţi, spre nord, de râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Dintre oraşele marcate, pe hartă, este un important centru al industriei automobilelor oraşul marcat cu
numărul ...
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 face parte din bazinul hidrografic a l ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Aluminiu se produce în oraşul marcat, pe hartă, cu litera:
a. 3 b. 2 c. 5 d. 6 2 puncte
2. Oraşul Sibiu este situat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 12
 3. Cuestele sunt unităţi de relief frecvent întâlnite în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. E d. G 2 puncte
4. Râul Bahlui este principalul afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul:
a- 7 b. 11 c. 8 d. 9 2 puncte
5. Etajul fagului ocupă suprafeţe însemnate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. F 2 puncte

D, Precizaţi trei asemănări între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe
hartă, cu litera B.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fî prezentate comparativ şi nu
separat. g puncte

E. Prezentaţi:
1. un factor care a favorizat dezvoltarea industriei de cherestea în Carpaţii Orientali;
2. un factor care determină varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre, precizând şi un
exemplu de tip de influenţă climatică. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A şi prezintă valori demografice pentru două state
europene.

P op u laţia (n r.loc.) Natalitatea Mortalitatea

7 0 .0 0 0 .0 0 0

6 0 .0 0 0 .0 0 0

5 0 .0 0 0 .0 0 0

4 0 .0 0 0 .0 0 0

3 0 .0 0 0 .0 0 0

5 0 .0 0 0 .0 0 0

.
10 000.000
IS'r.născuţilor v ii N r.deceselor
o
Ita lia U n g aria ■ Ita lia « U n g a ria

A. 1. Calculaţi, în valori absolute, bilanţul natural pentru fiecare stat din tabel.
2. Precizaţi denumirea statului în care se înregistrează un bilanţ natural negativ şi o cauză care determină
această valoare. 4 puncte

B. Se dă afirmaţia: In această regiune climatul se caracterizează prin veri scurte şi răcoroase şi prin ierni
lungi şi geroase. Precizaţi:
1. denumirea regiunii din Europa caracterizată prin aceste aspecte climatice;
2. denumirea unei ţări în care se întâlneşte un astfel de climat;
3. o caracteristică a solului din această regiune. 6 puncte

C. Pentru ţara Europei Centrale supranumită „Ţara muzicii şi a sporturilor de iarnă”, precizaţi:
1. două state cu care se învecinează spre est;
2. două unităţi de relief;
3. două râuri sau fluvii;
 4. o zonă de vegetaţie;
5. două oraşe;
6. un tip de turism.

D. Analizaţi graficul de mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe, ştiind că populaţia totală a Europei este de
706 000 000 locuitori, iar producţia totală de vin este, în medie, de 179 000 000 hectolitri/an.

Pi’oducţia de vin în unde state europene

rap ortată la numărul de loaiitori
70^00^00
60^00^00
50^00^00
40^00^00
30^00^00
20^00^00
10^00^00
Ita lia F ra n ţa Spania
■ Populaţia (nr. loc.) 58,13^,509 62,752,136 40,397,842
■ P roducţia de r in
(liecto liataii) 58,000,000 57.000,000 37,000,000

1. Calculaţi ponderea de vin pe cap de locuitor pentru continentul Europa şi pentru cele trei ţări.
2. Precizaţi doi factori naturali care favorizează producţia de vin în ţările Europei Mediteraneene.
6 puncte

E. Precizaţi două efecte negative produse de dezvoltarea transporturilor terestre asupra mediului din spaţiul
Uniunii Europene. 4 puncte
 EUROPA -H a rta palMicil -------^

* 1

0 400 800 k m
___ 1 I I

H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu Utere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 9. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte ...
2. Câmpia Panonică se află pe teritoriul statului a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu num ărul...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este capitala sta tu lu i... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
Are un climat temperat oceanic statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. F c. G d .H 2 puncte
Bazinul carbonifer Ruhr este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. C c. B d .F 2 puncte
Capitala Serbiei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 7 c. 2 d. 10 2 puncte
Statul marcat, pe hartă, cu litera F are ieşire la mările:
a. Caspică şi Mânecii b. Neagră şi Caspică
c. Norvegiei şi Kara d. Mânecii şi Egee 2 puncte
Vegetaţia de tip maquis este specifică statelor marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi C b. A şi H c. B şi D d. H şi G 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Arhipelagului Britanic şi clima Peninsulei Italice.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tempe­
raturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze potentialul hidroenergetic ridicat al râurilor din Munţii
^ ‘P‘- 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12 ).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 9;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 6. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Râul care realizează, în totalitate, o graniţă este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Relieful glaciar este cel mai bine reprezentat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera
3. Este alcătuită din roci specifice munţilor şi are înălţimi specifice regiunilor deluroase unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera ... ^ puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cea mai joasă câmpie din România se află pe cursul inferior al râului marcat, pe hartă, cu numărul:
^ ^ c. 11 d. 12 2 puncte
2. S-a format prin acumularea sedimentelor relativ recente, peste un fundament care reprezintă părţi ale
celui mai vechi uscat european, unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ c- H d. C 2 puncte
 3. Limita dintre Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali este realizată de râul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 7 b. 6 c. 12 d. 4 2 puncte
4. Importante zăcăminte de sare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. E 2 puncte
5. Reşedinţa judeţului Gorj este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 6 c. 3 d. 2 2 puncte

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H şi relieful
unităţii marcate cu litera G.
Nota 1; Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod
de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări şi deosebirea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. o cauză care determină variaţiile de debit ale râului Ialomiţa
2. un factor care a determinat amplasarea unor termocentrale în Podişul Getic şi Carpaţii Meridionali
situaţi la vest de Olt. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia debitului mediu lunar al râului
Mureş.

m
400
3$0
360 n
250
200

150
11 __________
100 H I I I I I rrm m
50 ■1 11 II I II I n
O I I I I I I I I I I L
I F A M i 1 A S O N D
L u n ile anului

A. Precizaţi:
1. două luni în care valoarea debitului lunar este, aproximativ, între 175 şi 200 mVs;
2. valoarea maximă a debitului mediu lunar, precum şi luna în care se produce. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. anotimpul în care se înregistrează cele mai mari debite;
2. diferenţa dintre valoarea maximă a debitului mediu lunar şi valoarea minimă a acestuia;
3. o cauză a scăderii valorii debitului mediu lunar în luna ianuarie.

C. Pentru al doilea stat, ca suprafaţă, din Europa Centrală, precizaţi:

1. marea la care are ieşire;
2. treapta de relief predominantă;
3. o influenţă climatică;
 4. doua râuri;
5. un oraş-port;
6. o plantă de cultură;
7. o resursă naturală şi o ramură industrială dezvoltată pe baza acestei resurse;
8. un obiectiv turistic. 10 puncte

D. Pe ţărmul nord-vestic al Europei climatul este blând, cu amplitudini termice reduse, temperaturi şi
precipitaţii care permit dezvoltarea unei vegetaţii bogate, deşi latitudinea are valori cuprinse între 50° şi 70°
lat. N, valori specifice unui climat mai rece.
1. Menţionaţi un factor care determină existenţa unui climat mai blând la aceste latitudini.
2. Numiţi două state aşezate la această latitudine şi care sunt caracterizate printr-un astfel de climat şi
capitalele lor.
3. Menţionaţi o activitate economică desfăşurată în aceste state. 6 puncte

E. Precizaţi două argumente care să vină în sprijinul afirmaţiei: Lipsa de combustibili clasici, în Suedia, a
impus construirea, aici, a numeroase hidrocentrale şi centrale nucleare, fiecare categorie contribuind cu
aproximativ 40Vo la producerea de energie electrică. 4 puncte
 0 40(1 800 km
1 I
______ I y-fr (_____________
H arta de mai sus se referă la subiectele I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi G;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 7. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F este străbătută de râul ...
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este capitala statului n u m it...
3. Câmpia Andaluziei se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Munţii Pirinei constituie graniţa nordică a statului marcat, pe hartă, cu litera:
a" .D
^ b. E c. G d. J 2 puncte
2. Fluviul Dunărea străbate oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b.
b .77 c. 12
iz d. 13 2 puncte
3. Climatul temperat oceanic este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a .C ’b. G c. E
F, d. J 2 puncte
4. Port la Marea Nordului este oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 144 b .9 c. 5 d. 3 2 puncte
5. Fluviul Tamisa străbate oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 10O b. 11 c. 12 d. 13 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Peninsulei Scandinave şi relieful Peninsulei Italice.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor
principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E, Se dă afirmaţia: în vestul Europei amplitudinea termică anuală are valori mai mari decât în estul extrem
al continentului. Aduceţi două argumente pentru a contrazice această afirmaţie. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

Harta de mai sus se referă Ia subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi G;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Amenajarea hidroenergetică Lotru-Ciunget se află situată pe râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 străbate reşedinţa ju d e ţu lu i...
3. Crovurile sunt forme de relief specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Influenţele climatice continentale sunt predominante în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu
numerele:
a. A, F, E b. F, C, G c. E, D, B d. H, G, B 2 puncte
2. Este situat la limita dintre Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 6 c. 3 d .4 2 puncte
 3. Este formată din roci sedimentare mai dure unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
b. E c. H d. D 2 puncte
4. Mozaicul petrografic este specific unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
s n^ ^ ^ d. C 2 puncte
5. Reprezmtă un centru al industriei constructoare de automobile oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
^ d. 1 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi clima
unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D.
Nota 1 : Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2. Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. g puncte

E. Prezentaţi:
1. o cauză care să explice efectivele mari de bovine din Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;
2. o cauză care să explice formarea celei mai noi unităţi de relief din România. ’ 4 puncte

Subiectul al IlI-lea (30 p)

Graficul de mai jos se referă Ia subiectul IU A - B şi reprezintă evoluţia temperaturilor medii lunare
Ia o staţie meteorologică din Europa.

tem p. °C
25
20
15 Ttt
■ ■ ■ ■
10

1
-5
I F M A M I I A S O N D
lunile anului

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea negativă a temperaturii medii anuale şi valoarea temperaturii din luna octoinbrie. 4 puncte
B. Precizaţi:
1. valoarea amplitudinii termice medii anuale;
2. un stat din Europa care se caracterizează prin tipul de climat căruia îi sunt specifice valorile prezentate
în grafic;
3. modalitatea de calcul a temperaturii medii anuale.

C. Pentru Croaţia, precizaţi:

1. două state vecine, membre ale UE;
2. anul în care a devenit membră a UE;
3. o mare la care are ieşire;
4. o unitate de relief;
5. o influenţă climatică;
 6. două râuri;
7. oraşul-capitală;
8. o activitate economică.

Graficul de mai Jos se referă la subiectul III D şi cuprinde date referitoare la principalele ţări
cnropene producătoare de grâu în anul 2005.

35.00 -joSff
30.00

■ P roducţie (mii. t)
■ P o n d e r e •/»

D. Calculaţi:
1. ponderea totală a producţiei de grâu a celor mai mari trei ţări producătoare;
2. diferenţa dintre producţia de grâu a Franţei şi Italiei;
3. producţia de grâu a Franţei şi Germaniei, luate împreună. 6 puncte

E. 1. Precizaţi două condiţii, impuse de Comisia Europeană, de aderare la UE pentru statele candidate.
2. Explicaţi, pe scurt, fiecare condiţie de aderare amintită mai sus. 4 puncte
 EU ROPA —H n rta {tolitică

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (c b
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi J;
2 . numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 6 şi 15. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Sunt state baltice statele ale căror capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele ...
2. In sudul statului marcat, pe hartă, cu litera F predomină c lim atu l...
3. In statul marcat, pe hartă, cu litera C predomină vegetaţia de ... 6 punct

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile
mai jos:
1. Fluviul Dunărea străbate capitalele marcate, pe hartă, cu numerele:
şi 11 b. 9 şi 10 c. 10 şi 12 d. 3 şi 10 2 puncl
2. Stejarul de plută este un arbore specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
^ ^ H d. F 2 pun)
3. Luxemburg este situat în sud-estul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul;
^ ^ c. 12 d. 10 2 punctelj
4. Sunt state insulare statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. H şi G b. D şi F c. A şi I d. A şi D 2 puncte
5. In Europa, altitudinea maximă se întâlneşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
^ G c. H d. 1 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera H şi clima statului marcat cu litera F.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al României şi Ucrainei. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

0 20 40 60 80 > 100 km
1 I I I I I

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
Bumere de Ia 1 ia 6) şi râuri (cu numere de Ia 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 5;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 11. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Reprezintă un oraş mare din Dealurile de Vest oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l... '
2. Sectorul maritim al Dunării se desfăşoară în aval de oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l..
3. Lacul Vărăşoaia este situat în unitatea de relief din care izvorăşte râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi B au în comun:
a. altitudini maxime de peste 2500 m b. trei fâşii paralele de roci
c. lipsa reliefului vulcanic d. prezenţa şisturilor cristaline 2 puncte
2. Petrol şi sare se exploatează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a .E b .D c .F d. G 2 puncte
3. Ruta internaţională E 81 trece prin oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 4 c. 5 d. 1 2 puncte
4. Râurile Târnava M ică şi Târnava Mare traversează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a .C b. H c. E d .F 2 puncte
133
 5. Singura atomocentrală care funcţionează în România este amplasată în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a. E b. H c. G d. F 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între climatul de câmpie şi climatul de dealuri joase.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, tipuri predominante de precipitaţii, intensitatea vânturilor.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
seP^at. 6 puncte
E. Prezentaţi:
1. un argument prin care să contraziceţi afirmaţia: Câmpia Transilvaniei este o regiune de câmpie',
2. o cauză care să demonstreze că cea mai nouă unitate de relief de la noi din ţară este o câmpie în
devenire, prin aluvionare. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul I II A - B şi prezintă evoluţia temperaturii medii lunare ia
Moscova.

A. Precizaţi:
1. cea mai m ică şi cea mai mare valoare a temperaturii medii anuale;
2. două luni în care valorile temperaturii medii anuale sunt negative. 4 puncte
B. Completaţi spaţiile libere de mai jos cu informaţia corectă:
1. Diferenţa dintre valorile extreme ale temperaturii medii anuale este de ...
2. Valorile prezentate în diagramă sunt specifice clim atului...
3. Valoarea temperaturii medii anuale în luna septembrie este de ... 6 puncte
C. Pentru cel mai împădurit stat european, precizaţi:
1. o mare la care are ieşire;
2. un stat cu care se învecinează;
3. o influenţă climatică;
4. tipul genetic predominant de lacuri şi un exemplu de lac din această categorie;
5. un etaj de vegetaţie;
6. trei oraşe;
7. o ramură industrială specifică. 10 puncte
D. Precizaţi:
1. două avantaje ale producţiei hidroenergiei comparativ cu alte tipuri de energie electrică;
2. o caracteristică a climatului specific nordului extrem al Europei. 6 puncte

E. Explicaţi şi exemplificaţi (două exemple) distribuţia inegală a populaţiei în regiunile europene. 4 puncte
134
H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi F;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 10. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 13 se numeşte ...
2. Climatul specific statului marcat, pe hartă, cu litera A este climatul ...
3. Lisabona este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F este:
a. Ljubljana b. Zagreb c. Sarajevo d. Skopje 2 puncte
2. Una dintre principalele plante de cultură din statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul
12 este:
a. cartoful b. bumbacul c. viţa-de-vie d. orzul 2 puncte
3. Are un climat temperat continental cu nuanţe de ariditate statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b .H c .F d. C 2 puncte
4. Este supranumit şi „Insula Verde” sau „Insula Smaraldului” statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. D 2 puncte
5. Ţărm cu fiorduri este prezent în statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu litera:
a 9 b 3 c. 2 d. 1 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful M unţilor Ural.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: mod de formare,
tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, grad de fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte
specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. 1. Precizaţi două materii prime folosite în industria siderurgică.

2. Notaţi două state europene unde se exploatează aceste resurse. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

0 20 40 60 80 100 km
--- 1 l _ l _________ I ,1_________I I

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de Ia 1 la 6) şi râuri (cu numere de Ia 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 6. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Dintre cele trei Crişuri nu este marcat, pe hartă, C rişu l...
2. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din Podişul Moldovei, este oraşul marcat, pe hartă, cu
n u m ăru l...
3. Cele mai multe amenajări hidroenergetice de la noi din ţară au fost amplasate pe râul care străbate
oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, r^punsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul Mediaş este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a* 11 b. 9 c. 7 d. 10 2 puncte
 2. Principala resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B este:
a. gazul metan b. huila c. lignitul d. petrolul 2 puncte
3. Este situată la sud faţă de cea mai veche unitate de relief de la noi din ţară, unitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera:
a. C b. B c. H d. G 2 puncte
4. Depresiunea Comâneşti este străbătută de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 11 c. 12 d. 10 2 puncte
5. Soluri din clasa argiluvisolurilor sunt specifice unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi G b. C şi H c. A şi E d. F şi C 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Podişului Getic şi reheful Subcarpaţilor Getici.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, tipuri de relief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. o premisă naturală a practicării creşterii animalelor în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;
2. o premisă naturală a practicării culturii cerealelor în Câmpia Română. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Analizaţi diagrama în coloane care prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare în oraşul Belgrad.
Diagrama se referă la subiectul III A - B.

T®C

lunile anului

A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. luna în care se înregistrează cea mai mică valoare pozitivă a temperaturii medii lunare şi valoarea
acesteia;
2. luna în care se înregistrează cea mai mare valoare a temperaturii medii anuale şi valoarea acesteia.
4 puncte

B. înlocuiţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă.

1. Cea mai mică valoare a temperaturii medii anuale se înregistrează în luna ...
2. Valoarea amplitudinii termice medii anuale este de ...
3. Iarna valoarea temperaturii medii anuale este mai mare decât în regiunile cu climat temperat
continental datorită influenţelor climatice:
a. submediteraneene b. de ariditate
c. scandinavo-baltice d. oceanice 6 puncte
C. Pentru statul european format în anul 1993 prin desprinderea de Slovacia, precizaţi:
1. douâ state vecine;
2. două regiuni istorice;
3. o unitate de relief;
4. un tip de climă şi o caracteristică a acestui tip de climat;
5. douâ fluvii care izvorăsc de pe teritoriul statului;
6. un oraş.

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D şi prezintă valori ale suprafeţei şi numărului de locuitori
pentru unele state membre ale UE,

Statul Populaţia (nr. loc.) Suprafaţa (km^)

Bulgaria 7 385 367 110910
Finlanda 5 231 372 338 145
Luxemburg 474 413 2 586
Polonia 38 536 869 312 685
Slovacia 5 439 448 48 845
Slovenia 2 010 347 20 273
Suedia 9 016 596 449 964

D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei din statul cu cel mai mare număr de locuitori.
2. Calculaţi densitatea medie a populaţiei din statul cu cea mai mare suprafaţă.
3. Precizaţi o cauză a diferenţei dintre valorile densităţii medii a populaţiei din Polonia şi din Suedia.
6 puncte

E . Precizaţi:
1. o cauză care să explice faptul că Serbia face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea;
2. o cauză care să explice prezenţa vegetaţiei de stepă, pe suprafeţe întinse, în Ungaria. 4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
lamere).

; A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi H;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 10 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este traversat de r â u l...
2. Strâmtoarea Gibraltar este situată în sudul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul
3. Oraşul Zagreb este marcat, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
ijos:
1. In Peninsula Balcanică este situat statul marcat, pe hartă, cu litera:
^ c. G d. A 2 puncte
2. Statul a cărui suprafaţă a fost recuperată de sub apele mării în proporţie de cca 50% este marcat, pe
hartă, cu litera:
â- E b. C c. I d. G 2 puncte
3. Lacul Balaton este situat în statul care se învecinează spre nord cu statul marcat, pe hartă, cu litera:
^ b. H c. I d. E 2 puncte
4. Oraşele Leipzig şi Duisburg aparţin statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
^ t». 8 c. 11 d. 12 2 puncte
 5. Vârful Snowdon este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b .A c .E d .F

D. Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Panonice şi relieful Câmpiei Fadului.
N ota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci, altitudini, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. ^ puncte

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor din Munţii
4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

’^ R o m â n i a - u n ită ţi d e relief, r â u r i şi o ra ş e
L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

o r a ş cu p este
5 0.000 lo c u ito ri

in d ic ă r â u l d c
id e n tific a t
lim ită d e u n ita te /
s u b u n ita te d e re lie f

O 2 0 4 0 6 0 SO 100 km
....................

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe liartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), râuri (cu
numere de la 1 la 6) şi oraşe (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 9. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai mare oraş din Câmpia de Vest este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Alumina se obţine în oraşele marcate, pe hartă, cu numerele ...
3. Reprezintă reşedinţa unui judeţ în care populaţia predominanta este formată din secui oraşul marcat, pe
hartă, cu cifi-a... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Influenţe climatice submediteraneene sunt prezente în imitatea montană de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
 2. Locomotive se obţin într-im oraş situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. G b. B o. F d. C
3. Există trei fâşii paralele de roci în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ ^ ^ d. H 2 puncte
4. Lacurile glaciare Bucura şi Zănoaga se găsesc la est de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ E c. B d. A 2 puncte
5. Se află în apropierea M unţilor Zarand oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
^ ^ ^0 d. 12 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B şi clima
unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C.
N ota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
N ota 2, Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi doi factori care determină existenţa a două straturi de apă cu salinitate diferită în Marea
’ 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

R eprezentarea grafică de m ai jos se re fe ră la subiectul III A - B şi p rezin tă evoluţia tem p e ra tu rilo r şi
precipitaţiilor m edii lunare.

A. Precizaţi:
1. valorile maxime şi minime ale temperaturii medii lunare;
2. valorile maxime şi minime ale cantităţii medii lunare de precipitaţii. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. lunile în care se înregistrează cea mai mare valoare a temperaturii medii lunare şi cea mai mică valoare
a temperaturii medii lunare;
2. lunile in care se înregistrează cea mai mare valoare a cantităţii medii lunare de precipitaţii şi cea mai
mică valoare a cantităţii medii lunare de precipitaţii;
3. tipul de climat căruia îi sunt caracteristice valorile din diagramă şi o caracteristică a acestui climat.
6 puncte

C. Pentru statele baltice, precizaţi:

1. cel mai sudic stat;
2. statul care are ieşire la Golful Finic;
3. o unitate de relief;
 4. o influenţă climatică şi o consecinţă a prezenţei acesteia;
5. un râu care traversează Letonia;
6. trei oraşe-capitală;
7. o plantă de cultură.

Graficul şi tabelul de mai jos se referă Ia subiectul III D şi cuprind date referitoare la suprafaţa şi
numărul de locuitori din cadrul unor state membre ale UE.

400.000
imno
350.000 - IM p t i i UQilO 7mMT
300.000 iGvmaiM
250.000
200.000
150.000 I Suprafaţa (km-)
100.000
50,000
O
-A ‘A
/ < / /
^ CT

D. Precizaţi:
1. statul cu cea mai mică suprafaţă;
2. statul cu cea mai mare suprafaţă;
3. statul cu cea mai mare valoare a densităţii medii a populaţiei. 6 puncte

E. Se dă afirmaţia: Londra este o importantă metropolă economică şi culturală a lumii. Aduceţi două
argumente care să susţină această afirmaţie. 4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A ~ C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi I;
2 . numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 6 şi 1 2 . 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte ...
3. Bazinul carbonifer Silezia Superioară se află pe teritoriul statului a cărui capitală este oraşul marcat, pe
hartă, cu n u m ăru l... ^ puncte

C, Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului învecinat spre sud cu statul numit:
a. Ungaria b. Croaţia c. Serbia d. Elveţia 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte:
a. Albania b. Grecia c. Croaţia d. M untenegru 2 puncte
3. Are ieşire, spre vest, la M area Baltică, statul marcat pe hartă cu litera:
a. E b. J c. B d. D 2 puncte
4. Cea mai mare parte a populaţiei din statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8
este de religie:
a. catolică b. ortodoxă c. islamică d. protestantă 2 puncte
 5. Este cel mai nou membru al Uniunii Europene statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. J

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful M unţilor Pirinei şi relieful Munţilor Alpi.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod
de formare, structură petrografică, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea
culmilor şi a văilor principale, alte aspecte specifice reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările şi deosebirea vor fi prezentate com­
parativ şi nu separat. 5 puncte

E. Precizaţi doi factori care determină şi influenţează climatul temperat oceanic din vestul Europei.
4 puncte

Subiectul al IMea (3 0 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu Utere), râuri (cu
numere de la 1 Ia 6) şi oraşe (cu numere de Ia 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 4. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Munţii Cem a se află situaţi în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Subdiviziunea Subcarpaţilor care se învecinează spre est cu Culoarul Şiretului este marcată, pe hartă,
cu litera ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este reşedinţa ju d e ţu lu i... 6 puncte
 , Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
ijos:
1. Relieful eolian este prezent în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. F b. C c. E d. B 2 puncte
2. In unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C cea mai numeroasă minoritate naţională o formează:
a. germanii b. rromii c. secuii d. grecii 2 puncte
3. în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se exploatează resurse de:
a. aur şi argint b. bauxită c. fier d. lignit 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este situat în unitatea de relief numită:
a. Câmpia de Vest b. Dealurile de Vest c. Podişul Dobrogei d. Podişul Getic 2 puncte
5. Este situat pe Someşul M ic oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte

ID. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi
l^ian a subunităţii de reh ef marcate, pe hartă, cu litera D.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: valori ale
temperaturi medii anuale, valori ale precipitaţiilor medii anuale, etaje climatice, influenţe climatice,
vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate com­
parativ şi nu separat. 6 puncte

^ Se dă afirmaţia: Cele mai mari valori ale densităţii medii ale populaţiei, în România, le au Delta Dunării
şi Munţii Carpaţi. Prezentaţi două argumente care să contrazică această afirmaţie. 4 puncte

^Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

ICraficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia debitelor medii ale fluviului
i Dunărea la Intrarea în deltă.

mc/s

aI F M A M l l A S O N D

lunile amilui

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului mediu lunar şi luna în care se înregistrează;
2. două luni în care debitul mediu lunar depăşeşte 4 000 m^/s. 4 p un cte

B. Analizaţi valorile debitelor medii înscrise în graficul de mai sus şi precizaţi:

1. luna în care se înregistrează valoarea cea mai mică a debitului mediu lunar;
2. valoarea debitului mediu în luna decembrie;
 L d iU influenţează regimul hidrologic al fluviului, în luna cu valoarea maximă a debitului
6 puncte
C. Pentru Italia, precizaţi:
1. două insule care aparţin acestui stat;
2. doi vulcani activi;
3. două tipuri de climă;
4. două state cu care se învecinează spre nord;
5. două oraşe din Italia insulară. „
IU puncte

!?■ Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu cel al Elveţiei,

precizând o asemanare şi două deosebiri. ’
şi ‘deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: caracteristicile
reliefului, climei, reţelei hidrografice, învelişului biopedogeografic.
S L ^ ş i ’r T s S a t ^ ” ' ’’"* ™ ® deosebirile vor fi prezentate com-
6 puncte
E. Se dă tabelul următor:

Ţara Lungimea căilor ferate (km)

Germania 38 126
România 11 376

Precizaţi două cauze care să explice valoarea diferită a lungimii căilor ferate în cele două state. 4 puncte
H arta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi E;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 12. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Tamisa străbate capitala statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Insulele Baleare aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Staml mic cu care se învecinează, spre nord, statul marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Are ieşire la M area Adriatică, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a* A b. B c. C d. E 2 puncte
2. Insula Creta aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 10 b. 12 c. 6 d. 5 2 puncte
3. In statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 2, tipul de climă dominant este cel:
a. oceanic b. mediteranean
c. subpolar d. temperat continental excesiv 2 puncte
4. Are ţărmuri abrupte şi crestate de fiorduri statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. B d. F 2 puncte
5. Oraşele Ziirich şi Biel aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. G c. E d. D 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera A şi relieful
statului marcat, pe hartă, cu litera F.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: mod de formare,
trepte de relief, tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, tipuri de relief, alte aspecte
specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Explicaţi şi exemplificaţi dispunerea în benzi latitudinale a vegetaţiei din Europa Estică. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

L egendă:

u n ita te /s u b u n ita te
d e re lie f

^ |o r a ş cu p este
*50.000 d e lo c u ito ri

llim ili d e u n ita te /

s u b u n ita te d e r e lie f

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi D;
2, numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 4 este reşedinţa judeţului n u m it...
2. Reliefiil glaciar există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Relieful carstic este ce! mai bine reprezentat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Prin oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 trece ruta internaţională:
>E81 b .E 6 0 c .E 7 0 ’ d. E 85 2 puncte
2. In estul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F predomină influenţele climatice:
a. oceanice b. scandinavo-baltice c. submediteraneene d. pontice 2 puncte
 3. Unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi C au în comun:
a. marea varietate de roci b. prezenţa depresiunilor tip „ g o lf’
c. prezenţa şisturilor cristaline d. formarea în orogeneza hercinică 2 puncte
4. N u reprezintă o caracteristică a reliefului unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G;
a. prezenţa crovurilor b. prezenţa domurilor
c. formarea prin aluvionare d. prezenţa rocilor sedimentare 2 puncte
5. Sunt situate pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 10, oraşele:
a. Piatra-Neamţ şi Bacău b. Bacău şi Oneşti
c. Suceava şi Piatra-Neamţ d. Suceava şi Iaşi 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera B.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. Se dă afirmaţia: Prutul are debit mai mare decât Şiretul. Aduceţi două argumente prin care să contra­
ziceţi această afirmaţie. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi redă date referitoare la populaţia, suprafaţa şi
densitatea populaţiei unor ţări din Europa, în anul 2008.

Densitatea
Populaţia Suprafaţa
Ţări populaţiei
(mii loc.) (km^)
(loc/km^)
Albania 3,1 28500 112
Croatia 4,4 56500 80
Danemarca 5,1 43100 128
Islanda 0,3 103000 3
Letonia 2,3 64600 35
Macedonia 2,0 25700 79
Olanda 16,5 41500 397
România 21,5 238400 90
Serbia 9,8 88400 106
Slovenia 1,9 20300 100

A. Precizaţi denumirea statului cu:

1. cea mai mare suprafaţă;
2. cel mai mare număr de locuitori;
3. cei mai mic număr de locuitori;
4. cea mai mare densitate a populaţiei. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre următoarele
afirmaţii:
1. Statul cel mai apropiat, din punct de vedere al poziţiei geografice, de statul care are suprafaţa de
238400 km^ se numeşte:
 2. Gheizerele sunt specifice statului a cărui densitate a populaţiei are valori de-
a. 35_loc./km b. 90 loc./km^ c. 3 l o c . W d. 128 lo c ./W
S. Ocupa Peninsula Yutlanda statul a cărui suprafaţă este de:
a. 41500 W b. 64600 W ' c .2 3 0 0 W d. 43100 W 6 puncte

C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord precizaţi:

1. tipul de climă specific şi doi factori care determină şi influenţează acest tip de climat-
2. denumirea fluviului care traversează capitala;
3. două resurse de subsol;
4. două ramuri industriale care utilizează resursele mentionate mai sus-
5. două oraşe, altele decât capitala. ’ n .
^ 10 puncte
D. Comparaţi cadrul natural al Elveţiei cu cel al Greciei, precizând trei deosebiri.
unnătoarele elemente ale cadrului natural: relief, climă
reţea hidrografica, vegetaţie şi soluri.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. 1 . Explicaţi diferenţa dintre temperatura medie a lunii ianuarie din Londra (+4“C) şi temperatura medie a

2 Prezentaţi un argument care să vină în sprijinul afirmaţiei: Canalele fluviale europene reprezintă
elemente de legătură importante în transporturile navale europene.
4 puncte
Hartâ de msi sus se referă la suhiep^il i a _
Humere). * marcate state (cu litere) şi oraşe-eapitală (cu

A. Precizaţi;
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi B;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 6 şi 12 ^
^ 4 puncte

L ir r r ™
3. Penmsula Bretagne aparţme statului marcat, pe hartă, cu litera ^
o puncte
C. M e ţ i , pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de

1. Câmpia Voivodinei este situată în nordul statului marcat, pe hartă, cu litera:

b B c C
2. Vo^ga străbate statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul: ^ ^

3. Oraşul Sankt Petersburg este situat în estul golfhlui ear'e mărgmcşte spre sud s t L marcat, p e S ' c u

^ b A. c F
4. Cel mai înalt vârf din Munţii Alpi aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera: ^ ^
b B c C
5. t o c vară fierbinte şi secetoasă, în centru, statul a c L capitală este marcată, pe1,artă, cu n u m M ” ' ‘*
^ 2 puncte
D. Comparaţi vegetaţia din nordul extrem al Rusiei şi vegetaţia din Finlanda, precizând o deosebire şi o
asemănare.
N ota 1: Deosebirea şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de vegetaţie: zona
sau tipul de vegetaţie, specii de vegetaţie, caracteristici ale vegetaţiei.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirea şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi principalele simboluri ale Uniunii Europene. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi B;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 4. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B este situată în ju d e ţu l...
2. Munţii Gutâi şi Ţibleş aparţin unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera ...
3. Sectorul „bălţile” Dunării începe în aval de o r^ u l marcat, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Are înălţimea maximă de 2303 m unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. H d. A 2 puncte
2. Crovurile apar frecvent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. G b. B c. D d. H 2 puncte i
3. Unitatea de relief în care se exploatează huilă este marcată, pe harta, cu litera:
a. A b. C c. D d. B 2 puncte
 4. Lacul Stânca Costeşti a fost construit pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 11 c. 10 d. 8 2 puncte
5. Cel mai important centru siderurgic din perioada interbelică este oraşul marcat, pe hartă cu numărul:
1 h. 6 c. 2 d. 5 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între reheful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F şi relieful
unităţii marcate cu litera C.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi:
1. un argument care susţine afirmaţia: „Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B este cea mai nouă
unitate de re lie f’.
2, o caracteristică a unităţii de relief situate la exteriorul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E.
4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia valorilor medii ale debitelor
lunare ale unui râu din Europa.
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a debitului mediu şi luna în care se înre­
gistrează această valoare;
2. valoarea maximă a debitului mediu şi luna în care se înregis­
trează această valoare. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. anotimpul în care se înregistrează debite medii lunare maxime;
2. anotimpul în care se înregistrează debite medii lunare minime;
3. diferenţa dintre debitul maxim şi debitul minim. 6 puncte

C. Pentru statul care are capitala la Chişinău, precizaţi:

1. numele a două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. numele a două râuri care străbat ţara sau sunt limitrofe;
4. o zonă de vegetaţie;
5. numele a două oraşe, altele decât capitala;
6. numele a două puncte de frontieră cu România (unul rutier şi unul feroviar). 10 puncte

D. Se dă următorul tabel:

Statul Rata natalităţii %o Rata mortalităţii %o

Croatia 9,4 9,6
Liechtenstein 5,8 6,2
Ungaria 9,7 13,2
1. Calculaţi sporul natural pentru primele două state din tabel;
2. Precizaţi o cauză care explică valorile sporului natural din Ungaria. 6 puncte

E. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa de densitate a reţelei de căi rutiere şi feroviare între Belgia
şi Suedia. 4 puncte
Harta de mai sus se referă la subiectul I A - E. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitaiă (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele F şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera E are ieşire la Marea ...
2. Este un mic regat în nordul Europei, ce cuprinde Peninsula lutlanda şi numeroase insule în Marea
Baltică, statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu n u m ăru l...
3. Este străbătut de cea mai lungă cale ferată din lume, statul marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Oraşele Miinchen şi Koln aparţin statului care se învecinează, spre est, cu statul a cărui capitală este
marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 8 c. 2 d. 10 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8, este capitala statului:
a. Danemarca b. Belarus c. Letonia d. Polonia 2 puncte
3. Statele marcate, pe hartă, cu literele F, C şi D au în comun faptul că:
a. au mari flote; b. au ieşire la Oceanul Atlantic;
c. au relieful predominant format din munţi tineri; d. nu au relief glaciar. 2 puncte
 4. Majoritatea râurilor sunt adunate de Vistula şi Oder, în statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul:
a. 8 b. 10 c. 5 d. 7 2 puncte
5. Vulcanul Hekla aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. D d. A 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F şi clima statului marcat cu litera D.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori care determină şi influenţează clima, amplitudine
termică.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Se dă afirmaţia: în centrul statului a cărui capitală este marcată, p e hartă, cu numărul 7, există condiţii
^ i e ln i c e pentru dezvoltarea vegetaţiei ierboase şi de tufişuri. Aduceţi două argumente care să vină în
(ţ)rijinul acestei afirmaţii. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A —D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), râuri (cu
Mumere de la 1 la 6) şi oraşe (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 4;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 10. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cele mai mari înălţimi se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Relieful vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Cele mai întinse suprafeţe viticole se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos;
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 constituie limita vestică a Câmpiei:
a. Blahniţei b. Romanaţilor c. Băileştilor d. Piteştilor 2 puncte
2. Este situat pe Someşul Mic oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 10 b. 11 c. 12 d. 8 2 puncte
3. Influenţe climatice scandinavo-baltice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. H b. E c. B d. F 2 puncte
4. Reşedinţa judeţului Sălaj este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 12 c. 7 d. 10 2 puncte
5. Lacul glaciar Bâlea este situat în unitatea de reUef marcată, pe hartă, cu litera:
a. H b. B c. F d. C 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E şi
relieful unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale rehefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi denumirea depresiunilor „ g o lf’ care pătrund în vestul M unţilor Apuseni, dinspre sud spre nord,
numind şi principalele râuri care le drenează. 4 puncte

SU BIECTU L al IlI-le a (30 de puncte)

Diagrama de mai jos se referă la subiectul III A - B şi reprezintă evoluţia temperaturilor medii lunare
în oraşul Budapesta.

T^C
22
20
18
16
14
12
10

I -
-2
M A M I 1 A S O N D
lu n ile a n u lu i

A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează. 4 pun

B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile âc
mai jos:
1. Amplitudinea termică are valori cuprinse între:
a .2 0 ş i2 3 ° C b. 1 7 şi2 0 °C c. 4 şi 7°C d. 8 ş ill° C
2. Tipul de climat caracteristic este:
a. temperat oceanic b. mediteranean
c. subpolar d. temperat continental moderat
 3. Valoarea temperaturii medii lunare specifice lunii octombrie este de aproximativ:
a. r C b. 11°C c. 16°C d.20°C 6 p u n c te

Pentru statul a cărui capitală este Lisabona precizaţi;

1. denumirea peninsulei în care este situat statul;
2. tipul predominant de climat şi două caracteristici ale acestuia;
3. două râuri;
4. un tip de vegetaţie;
5. un oraş, altul decât capitala;
6. anul aderării la UE;
7. tipul predominant de aşezări. 10 puncte

D. Se dă tabelul de m ai jos:

A nul R ata natalităţii (%o) R ata mortalităţii(%o)

1977 9,4 5,8
1992 9,6 6,2
2002 8,1 8,5

1. Calculaţi bilanţul natural al populaţiei pentru anii 1992 şi 2002.

2, Precizaţi o cauză care a determinat valoarea negativă a sporului natural în 2002. 6 puncte

E. în Europa Sudică şi Centrală există areale extinse afectate de eroziunea solului, o situaţie similara
istând şi în România. Precizaţi două cauze care au condus la extinderea acestor areale. 4 puncte
«u m eret ^ ~ *'artă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele G şi I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 5.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se învecinează, spre est, cu statul numit
2. Graniţa de nord a statului marcat, pe hartă, cu litera J este realizată de Munţii
3. Estul statului marcat, pe hartă, cu litera I este scăldat de Marea ... ’ 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
m aijos: ’
1. Râul Main aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
b. 4 c. 8 d. 7 2 puncte
2. Climatul temperat continental excesiv este specific statului a cărui capitală este marcată, pe hartă cu
nuniâruii

^ ^ 2 d. 4 2 puncte
3. be învecinează, spre nord, cu Ungaria statul marcat, pe hartă, cu litera:
^ ^ d. C 2 puncte
 4. Oraşul Sankt Petersburg aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul;
a. 3 b. 7 c. 2 d. 5 2 puncte
5. Unităţi de relief apărute în orogeneza caledoniană se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a. G b. J c. B d. D 2 puncte

D. Comparaţi regiunile montane din statele marcate, pe hartă, cu literele G şi D, precizând trei deosebiri din
punct de vedere al reliefului.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orien­
tarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. Pentru statele marcate, pe hartă, cu literele A, B, C, F, precizaţi:

1. din ce ţară au făcut parte;
2. în ce an au devenit independente;
3. denumirea a două (dintre cele la care se face referire) care au ieşire la Marea Adriatică. 4 puncte

Subiectul al IMea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă Ia subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 2. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Limita vestică a Subcarpaţilor Getici este dată de râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H s-a format prin ...
3. Câmpia Olteniei este marcată, pe hartă, cu litera ...
 C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este reşedinţa judeţului:
a. Prahova^ b. Dâmboviţa c. Argeş d. Teleorman 2 puncte
2. bste situat în sudul Câmpiei Jijiei, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
^ -1 1 1- 1 ^-^ . . . 2 puncte
j . bolurile dm clasa molisoluri caracterizează unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
, P ^ ® b. C şi H c. E şi B d. C şi F 2 puncte
4. Kaul Irotuş este afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul:
- ^ ‘7 . . . ^ d -9 2 puncte
5. L-ele mai mari cantitaţi de precipitaţii se formează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
c .A d .F 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D şi clima unitătii de relief
marcate, pe hartă, cu litera F.
Nota 1 : Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fî prezentate comparativ şi nu
separat. ^
o puncte

E. Precizaţi succesiunea unităţilor de relief pe traseul paralelei de 46° lat. N, de la vest spre est. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia cantitătii de
precipitaţii medii lunare înregistrate la o staţie meteorologică din Sicilia - Italia, în perioada 1995-

mm
300

M A M I 1 A S O N D
lu n ile a n u lu i

A. Precizaţi:
1. lunile în care se înregistrează valori maxime şi minime ale precipitaţiilor;
2. două luni în care cantităţile medii lunare de precipitaţii sunt sub 1OO' mm. 4 puncte

B. Analizând cantităţile lunare marcate pe diagrama de mai sus, scrieţi, pe foaia de examen, litera cores­
punzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Cea mai m ică cantitate de precipitaţii se înregistrează în anotimpul:
_ b. primăvara c. toamna d. vara
2. O consecinţă a valorilor de precipitaţii din lunile de iarnă, asupra debitelor râurilor, este;
a. scăderea bruscă a lor b. menţinerea lor la valorile din timpul verii
c. creşterea lor scăderea lentă a lor
 3. Cantităţile reduse de precipitaţii din anotimpul vara sunt o consecinţă a:
a. prezenţei vânturilor de vest b. invaziei de aer tropical
c. prezenţei crivăţului d. reliefului 6 puncte

C. Pentru cea mai înaltă ţară europeană, precizaţi:

1. două state vecine;
2. două fluvii care izvorăsc de pe teritoriul acestui stat;
3. două lacuri;
4. o zonă de vegetaţie;
5. un oraş, altul decât capitala;
6. două limbi naţionale. 10 puncte

D. Pe ţărmul nord-vestic al Europei, între 50° lat. N şi 70° lat. N, climatul este blând, cu amplitudini termice
reduse şi temperaturi şi precipitaţii ce permit dezvoltarea unei vegetaţii bogate.
1. Menţionaţi un factor care determină aceste valori de temperatură.
2. Numiţi un stat care beneficiază de acest tip de climat şi precizaţi capitala lui. 6 puncte

E. Precizaţi un avantaj şi un dezavantaj al utilizării energiei eoliene. 4 puncte

H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe-capitală cu numere.

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 11. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai mare ierbivor care trăieşte în nordul peninsulei în care este poziţionat statul marcat, pe hartă,
cu litera A poartă denumirea de ...
2. Statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 4 are ieşire, spre nord, la Golful
3. Lacurile glaciare Garda, Commo şi Maggiore sunt situate pe teritoriul statului marcat, pe hartă cu
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Carpaţii Păduroşi aparţin statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
b. 8 c. 5 d. 12 2 puncte
2. Podişul Karst este simat în zona graniţei dintre două state, unul fiind marcat, pe hartă, cu litera:
. ^ ^ c. E d. C 2 puncte
3. Cel mai adânc lac tectonic, din lume, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
. ® C D 2 puncte
4. In estul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 10, se află:
a. Munţii Ural b. Podişul Doneţk
c. Munţii Laila d. Podişul Volâno-Podolic 2 puncte
 5. Stejarul de plută este un arbore specific statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numănn:
a. 9 b. 3 c. 10 d. 2 2 poncte

D. Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între relieful Rusiei (partea europeană) şi relieful Italiei.
Nota 1: Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte legate de relief: mod
de formare, vechime, tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, grad de jfragmentare, tipuri
de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. ^ puncte

E. Prezentaţi două caracteristici ale climatului Europei Vestice. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
înm ere de Ia 1 Ia 6) şi râuri (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 12;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 2. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Prezintă un mozaic petrografic unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Cele mai bogate zăcăminte de lignit se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este reşedinţa ju d e ţu lu i... 6 puncte

C . Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cel mai lung sector românesc, al fluviului marcat, pe hartă, cu numărul 9 este sectorul:
a. „Defileul Dunării” b. Porţile de Fier-Călăraşi
c. „Bălţile” Dunării d. „Dunărea M aritimă”
 2. Râul Trotuş este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11
3. Oraşul Oradea este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ t). A c. F d. E 2 puncte
4. Influenţe climatice scandinavo-baltice caracterizează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
® b. F c. D d. G 2 puncte
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numea în Antichitate:
a. Apullum b. Potaisa c. Callatis d. Napoca 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful unitătii de
relief marcate, pe hartă, cu litera B.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
6 puncte

E. Explicaţi, pe scurt, consecinţele poziţiei, pe glob şi în cadrul continentului, a României. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se refera la subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia debitelor medii
lunare ale Şiretului.

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului mediu lunar şi una dintre lunile în care se înregistrează această valoare;
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar şi luna în care se înregistrează această valoare. 4 puncte

B. Precizaţi:
1. modul de calcul ai debitului m ediu anual;
2. anotimpul cu cele mai mari valori ale debitului mediu lunar şi un factor determinant;
3. anotimpul cu cele mai mici valori ale debitului mediu limar şi un factor determinant. 6 puncte
C. Pentru statele mici din Europa Sudică precizaţi:
1. numărul lor;
2. denumirea celui mai mic stat şi localizarea lui;
3. denumirea celui mai nordic stat;
4. denumirea statului insular şi denumirea capitalei acestuia;
5. unitatea de relief în care este situat statul Andorra şi denumirea statelor cu care se învecinează;
6. denumirea statului în componenţa căruia intră districtul Monte Carlo. 10 puncte

D. Se dă următorul tabel:

Ţ a ra Bosnia şi Herţegovina Danemarca

S u p rafaţa (km^) 51.100 43.000
Populaţia (loc.) 3.800.000 5.500.000
PIB -ul (m ld .€ -2 0 1 0 ) 11,78 91,85

1. Calculaţi valoarea densităţii medii a populaţiei pentru Danemarca.

2. Calculaţi valoarea PIB-ului pe locuitor pentru cele două state. 6 puncte

E. Precizaţi două cauze care să explice migraţia populaţiei dinspre estul spre vestul Europei. 4 puncte
H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe-capitală cu numere.

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele I şi H;
2 . numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 12 şi 13. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Aglomeraţia urbană londoneză este marcată, pe hartă, cu numărul ...
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de un fluviu care se varsă în Marea
3. Câmpia Andalxiziei aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
m a i jo s :

1. Capitala statului Finlanda este marcată, pe hartă, cu numărul:

-7 , b. 13 c. 1 d. 11 2 puncte
l . Climatul temperat oceanic este caracteristic statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
, . b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
5. insula Corsica aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera :
4 p ^ . c. G d. J 2 puncte
4. Kelietul montan este predominant în statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
_ f 2 puncte
3. t,ste un stat tost sovietic statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
C.13 d .l 2 puncte
 D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei Italice.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care explică potenţialul agricol ridicat al unor ţări ca: Ungaria, România, Ucraina.
4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), râuri (cu
r Bumere de la 1 Ia 6) şi oraşe (cu numere de la 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi B;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 9. 4 puncte

R Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este situat în lunca râului n u m it...
2. Dintre unităţile de relief marcate, pe hartă, cu litere cele mai întinse suprafeţe pomicole se găsesc în
unitatea marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud, oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l... 6 puncte

ICL Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Lacul Sf. Ana aparţine unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. B b. G c. A d. D 2 puncte
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 străbate depresiunea „ g o lf’ denumită Depresiunea:
a. Vad-Borod b. Ciucea c. Zarandului d. Beiuş 2 puncte
3. Câmpia Blahniţei este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. C d. H 2 puncte
167
 4. O unitate de relief piemontană este situată la nord de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ ^ c. D d. H 2 puncte
5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 izvorăşte din Munţii:
a. Harghita b. Rodnei c. Apuseni d. Oaş 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unitătii de
relief marcate, pe hartă, cu litera D.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ si nu
separat ^ ^
6 puncte

E. Daţi exemple de forme de relief care aparţin reliefului carstic şi notati principalul factor care a dus la
formarea acestuia. .
4 puncte

Subiectul al Nl-lea (3 0 de puncte)

Graficul de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia valorilor medii lunare ale
precipitaţiilor atmosferice la o anumită staţie meteorologică din Europa.

A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea maximă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte la cerinţele de mai jos:

1. diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare;
2. diferenţa dintre valorile cantităţilor medii de precipitaţii din lunile august şi decembrie;
3. un factor care determină cantităţi reduse de precipitaţii în anotimpul de iarnă.

C. Pentru cel mai mare stat din lume, precizaţi:

1. o mare la care are ieşire spre sud;
2. trei unităţi de relief (una montană, una de podiş şi una de câmpie);
3. tipul de climat specific nordului extrem;
4. un fluviu din partea europeană;
 5. un oraş, altul decât capitala;
6. două resurse ale subsolului;
7. o ramură industrială dezvoltată pe baza uneia dintre resursele mai sus menţionate.

rezentarea grafică de mai jos reprezintă surse de energie utilizate în Europa de Vest şi Centrală şi
ita lor de creştere anuală.

1%0% Surse de energie

■ eoliană

■ geoterm ală

; hidroelectrică

nucleară

□ cărbune 0 %

Rata de creştere anuală (%)

D. Precizaţi:
1. două cauze ale scăderii ponderii cărbunelui în balanţa energetică a Europei de Vest;
2. denumirea unui stat european în care hidroenergia are o pondere însemnată în balanţa energetică;
3. denumirea unui stat european în care energia nucleară are o pondere însemnată în balanţa energetică;
4. două argumente care să explice ponderea ridicată a energiei nucleare în structura energetică a ţării mai
sus menţionate. 5 puncte

E. Precizaţi:
1. o cauză care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii înregistrată în Bucureşti faţă de cea
înregistrată în Bergen (Norvegia);
2 . un argument care să explice importanţa estuarelor, din punct de vedere economic. 4 puncte
H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu
11UXHCl ţr/«

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 12. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Câmpia Fadului este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera
2. Cel mai nou stat membru al Uniunii Europene este statul marcat, pe hartă, cu litera
3. Râul Sena traversează teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile
m aijos:
1. Are, în jum ătatea sudică, un climat cu veri fierbinţi şi secetoase şi ierni blânde şi umede, statul marcaţii
pe hartă, cu litera: ™

7 ] t u - ^ ^ puncl
.raşul m ^cat, pe harta, cu numărul 3, aparţine statului care are, în partea sudică, ieşire la mările:
a. Neagră şi Mediterană b. Neagră şi Caspică
Nordului d. Nordului şi Mânecii 2 pun<
3. Râul Guadiana străbate statul marcat, pe hartă, cu litera:
c .D d .C 2 pun.
 4. Cea mai mare insulă vulcanică de pe glob aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul:
^•3 b. 11 c. 12 d. 1 2 puncte
5. Este situat la nord de Strâmtoarea Skagerrak, statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
^■4 b. 10 c. 11 d. 2 2 puncte

D. Comparaţi vegetaţia din sudul extrem al Europei cu vegetaţia din nordul extrem al Europei identificând
două deosebiri şi precizaţi factorii care determină aceste deosebiri.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de vegetaţie: Zone de vegetaţie,
specii de vegetaţie, densitatea vegetaţiei, factorii determinanţi.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi factorii determinanţi, vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi două argumente care să explice de ce Norvegia, situată Ia aceeaşi latitudine cu Groenlanda, are
un climat mai blând şi o vegetaţie mai bogată. 4 puncte

Subiectul al IMea (3 0 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de Ia 1 Ia 6) şi râuri (cu numere de Ia 7 la 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 9;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Formaţiunile stâncoase „Babele” şi „Sfinxul” aparţin unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera ...
2. Râul Câlmăţui drenează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
3. A l doilea oraş din Rom ânia, ca mărime dem ografică este străbătut de râul m arcat, pe hartă, cu
n u m ă ru l... 6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1 Limita nordică a Subcarpatilor Moldovei este dată de râul marcat, pe hartă, cu numărul.
a. 6 b. 11 c. 10 d .9 2 puncte
2. Râul Beea izvorăşte din unitatea de relief marcată, pe harta, cu litera:
a .E b .D c .H d. C ^ 2 puncte
3 Lacul Izvorul Muntelui a fost amenajat pe râul care străbate oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 6 c. 3 d. 4 2 puncte
4 Lacuri în masive de sare s-au format în unitatea de relief marcata, pe hartă, cu litera.
a .E b .C c .G d .A 2 puncte
5. Reşedinţa judeţului Dolj este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a/3 b .4 C.5 d .6 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera G şi clima unităţii marcate, pe hartă,
cu litera F. , ^ ^ ■ a --
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de clima: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
N ota 2; Punctaiul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
6 puncte
separat. ^

E. Precizaţi: . _r - •
1. un argument care să vină în sprijinul afirmaţiei; Câmpia Transilvaniei este o regiune de câmpie.
2. componentele fondului funciar din România. ^ puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

G raficul de m ai jos se referă Ia subiectul III A - B şi p rezin tă lungim ea celor m ai m ari fluvii europene.

A. Precizaţi:
1. denumirea statului pe teritoriul căruia se desfăşoară cel mai lung fluviu;
2. denumirea mării în care se varsă fluviul cu cea mai mică lungime. 4 puncte

B. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cel mai important fluviu al Europei Centrale este fluviul a cărui lungime are valoarea de.
a. 912 km b. 3534 km c. 2845 km d. 1047 km
2. Este legat de râul Main printr-un canal fluviul:
a. Ron b. Rin c. Vistula d. Oder
3. Străbate teritoriul Franţei fluviul:
a. Tajo b. Oder c. Vistula d. Loara 6 puncte
C. Pentru Europa Centrală, precizaţi:
1. denumirea statului cu cea mai mare suprafaţa şi a unui stat cu care se învecinează spre est;
2. două unităţi de relief;
3. un lac tectonic;
4. două râuri sau fluvii;
5. denumirea unui stat mic;
6. denumirea unui stat cu care se învecinează Ungaria spre est;
7. denumirea statului care nu este integrat juridic în UE. 10 puncte

D. Se dă următorul tabel:

Numărul total al
Statul Anul Suprafaţa (km^)
populaţiei (loc.)
Bulgaria 2006 110.910 7.385.367
Finlanda 2006 338.145 5.231.372

1. Scrieţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru cele două state din
tabel.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele care apar între cele două state, referitor la densitatea medie
a populaţiei. 6 puncte

E. Prezentaţi două consecinţe demografice şi economice determinate de scăderea populaţiei României după
1992. 4 puncte
 L egendă:
^ I oraş-capitală

H arta de mai sus se referă la subiectele I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capltală (cu
numere).
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi G;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 6 şi 10. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H este străbătută de flu v iu l.
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este capitala statului n u m it...
3. Cel mai m ic stat din lume se află pe teritoriul statului a cărui capitală este m arcată, pe hartă cu
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos;
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera D, are ieşire la:
a. M area Neagră b. Strâmtoarea Kattegat
c. Golful Finic Marea Mânecii 2 puncte
2. Au apărut ca urmare a separării, dintr-un singur stat, statele marcate, pe hartă, cu literele;
a. D şi I b. G şi H c. I şi F d. F şi G 2 puncte
3. Cracovia aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
^•2 b. 3 c. 4 d. 7 2 puncte
4. Este numită şi „Ţara focului şi a gheţii”, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a- A b. C c. B d. D 2 puncte
5. Râul Tibru străbate capitala marcată, pe hartă, cu numărul:
5 b. 6 c. 7 d. 8 2 puncte
D. Comparaţi sudul şi nordul regiunii Europa de Est, din punct de vedere a componentelor biopedoclimatice,
identificând trei deosebiri.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte biopedoclimatice: zone de vege­
taţie, specii faunistice, clase/tipuri de sol, tipuri de climă, influenţe climatice etc.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6

E. 1. Explicaţi existenţa ţărmurilor cu fiorduri în Norvegia.

2. Precizaţi denumirea a două state care au devenit membre în Uniunea Europeană în anul 2004. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 5;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 11. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Reprezintă un oraş mare din Dealurile de Vest oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Are cel mai mare şantier naval din ţară, oraşul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
3. Lacuri glaciare se află situate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. S-a format prin încreţirea scoarţei terestre, unitatea deluroasă de relief marcată, pe hartă, cu Htera:
C d. B d. H 2 puncte
2. Reprezintă o unitate de relief care are roci asemănătoare regiunilor montane şi înălţimi specifice
regiunilor deluroase, unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a- D b. E c. F d. C 2 puncte
 3. Ruta internaţională E 81 trece prin oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
. ^ d. 2 2 puncte
4. Kaurile lam av a Mica şi Târnava Mare traversează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
_ ^ ^ d. B 2 puncte
bingma atomocentrală care funcţionează în România este amplasată în unitatea de relief în care este
situat oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
C.2 d. 1 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între climatul Podişului Sucevei şi climatul Dealurilor Banatului.
N ota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, tipuri predominante de precipitaţii, influente climatice
intensitatea vânturilor.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. ^
6 puncte

E. Se dă afirmaţia: Activitatea agricolă predominantă în regiunile muntoase o reprezintă creşterea ani­

malelor Şl nu cultura plantelor. Aduceţi două argumente prin care să susţineţi această afirmaţie. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)

Diagrama de mai jos se referă la subiectul III A - B.

A. Precizaţi:
1. valoarea maximă (aproximativă) a sporului natural şi ţara în care se înregistrează;
2. valoarea minimă (aproximativă) a sporului natural şi ţara în care se înregistrează. 4 puncte

B. 1. Precizaţi o cauză a sporului natural ridicat din Irlanda.

2. Calculaţi diferenţa dintre valorile sporului natura) din Irlanda şi din Italia.
3. Precizaţi o cauză a sporului natural redus din Bulgaria.

C. Pentru statul a cărui capitală este oraşul M insk notaţi:

1. denumirea statelor cu care se învecinează spre sud şi spre est;
2. forma de relief predominantă;
3. tipul de climă predominant;
4. un râu;
5. două religii predominante;
 6. o planta de cultură specifica;
7. o întrebuinţare pentru rezervele de turba de care dispune;
8. un avantaj referitor la dezvoltarea transporturilor.

D. Se dă următorul tabel:

Ponderea populaţiei ocupate

Statul
Agricultură (%) Industrie (%) Servicii (Vo)
Belgia 2 73
România 23 47
Franţa 4 24 72
Grecia 23 12 65
Spania 4 24 72

1. Calculaţi ponderea populaţiei ocupate în:

a. industrie în Belgia;
b. agricultură în România.
2. Argumentaţi valorile mici ale ponderii populaţiei ocupate în agricultură, în Franţa. 6 puncte

E. Se dă afirmaţia: Lungimea fluviilor europene creşte dinspre vest spre est. Aduceţi două argumente care să
vină în sprijinul acestei afirmaţii. 4 puncte
 EURO PA - H a rta politică

Legendă:
oraş-capitală

H arta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitalâ (cu
numere).

A. Precizaţi:
1. niimele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 9. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de jos:

1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte ...
2. Climatul specific sudului statului marcat, pe hartă, cu litera E este climatul
3. Tirana este marcată, pe hartă, cu n u m ăru l... 5 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Statele baltice sunt marcate, pe hartă, cu literele:
a .A ,D , G b. G ,F ,J c. D, G, F d. C, J, F 2 puncte
2. Ţara Galilor aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a- 5 b. 4 c. 2 d. 11 2 puncte
3. Sunt specifice culturii statului marcat, pe hartă, cu litera B:
a. bananierul şi cartoful b. viţa-de-vie şi orzul
c. citricele şi măslinul d. bananierul şi citricele 2 puncte
4. Andorra este un stat mic al Europei, situat la nord de statul marcat, pe hartă, cu litera:
S b. E c. H d. F 2 puncte
5. O mare parte din teritoriu este ocupat de gheţan în statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
b .5 c .4 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Apenini şi relieful munţilor Ural.
N ota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: mod de formare,
tipuri de roci, altitudini, orientarea culmilor muntoase, grad de fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte
specifice ale reliefului.
N ota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi factorii care duc la formarea estuarelor, la gura de vărsare a fluviilor care se varsă în Oceanul
Atlantic, şi a deltelor, la gura de vărsare a fluviilor care se varsă în Marea Mediterană. Daţi câte un exemplu
pentru fiecare. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de puncte)

H arta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (cu litere), oraşe (cu
numere de la 1 la 6) şi râuri (cu numere de la 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 10;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 6. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Este graniţă în totalitate fluvială, graniţa formată de râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
2. Cea mai mare depresiune intramontană, din ţara noastră, aparţine unităţii de relief marcate, pe hartă, cu
litera ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este situat în lunca râului den u m it... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G este prezent frecvent:
a. austrul b. brizele marine c. crivăţul d. vânturile de vest 2 puncte
 2. Principala resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe harta, cu litera B este:
a. gazul metan b. huila c. Hgnitul d. petrolul 2 puncte
3. Şisturile verzi apar, la zi, în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ b. B c. H d. C 2 puncte
4. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în unitatea de relief din care izvorăşte râul marcat, pe hartă,
cu numărul:
c -" . î^'^. . ^ 2 puncte
5. Este formată în totalitate din fliş, unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
^ C c. E d. F 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D şi clima unitătii de relief
marcate, pe hartă, cu litera C.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, etaj climatic, influenţe climatice, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
6 puncte
E. Precizaţi:
1. un argument care să vină în sprijinul afirmaţiei: Terenurile din unitatea de relief în care sunt situate
oraşele marcate, p e hartă, cu numerele 3, 5 şi 6 sunt cele mai favorabile culturii cerealelor.
2. un argument care să justifice valorile negative ale sporului natural după anul 1991, la noi în ţară.
4 puncte
Subiectul al lll-lea (3 0 de puncte)
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şi redă numărul aproximativ de
locuitori din unele aglomeraţii urbane din Europa.

mii. loc.
14
12.1
1 1 ,4 n a

Aglomeraţii urbane din Europa

A. Precizaţi:
1. denumirea celor două ţări care au câte două aglomeraţii urbane;
2. denumirea a două aglomeraţii urbane care au sub 4 mii. Ioc. 4 puncte

B. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Aglomeraţia urbană care are 11,4 mii. loc. aparţine statului numit:
a. Rusia b. Germania c. Spania d. Franţa
2. Cel mai mic număr de locuitori se înregistrează în:
a. Moscova b. Berlin c. Atena d. Milano
3. N u sunt oraşe-capitală:
a. Milano şi Berlin; b. Berlin şi Atena
c. Rhein—Ruhr şi Milano d. Madrid şi Rhein—Ruhr
C. Pentru Islanda, precizaţi:
1. originea insulei pe care o ocupă;
2. denumirea oceanului în care este localizată;
3. o paralelă importantă care atinge ţărmurile nordice;
4. două fenomene naturale întâlnite frecvent;
5. denumirea unui vulcan;
6. un tip de vegetaţie;
7. oraşul-capitală;
8. o sursă de energie specifică Islandei;
9. o activitate economică importantă.

D. Referitor la graficul de mai jos:

1. calculaţi sporul natural pentru anul 1956;
2. calculaţi sporul natural pentru anul 2004;
3. daţi două exemple de ţări în care natalitatea şi mortalitatea au valori mici. 6 puncte

■ Natalitate (%)
■ Mortalitate {%)

E. 1. Explicaţi prezenţa lacurilor glaciare în Finlanda.

2. Precizaţi o cauză a scăderii numărului de locuitori din Europa de Est în ultimii 20 de ani. 4 puncte
^ r t a de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state (cu litere) şi oraşe-capitală (cu

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi I;
2, numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 10. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte ...
2. Canalul Corint a fost construit pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera
3. Podişul Meseta aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
m aijos:
1. Are ca resurse naturale principale minereul de fier, pădurile şi hidroenergia, statul marcat, pe hartă cu
htera:
, f'^ ^ ^ ® C 2 puncte
2. Are ieşire la Golful Riga, statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
^ 2 d. 9 2 puncte
3. Intre statele marcate, pe hartă, cu literele G şi E, se află statul numit:
a. Luxembi^g b. Andorra c. Monaco d. Liechtenstein 2 puncte
4 . 1-oehnul se formeaza frecvent pe versanţii munţilor din statul marcat, pe hartă, cu litera:
^ -4“ ^ ^ ^ puncte
5. 1undra este specifica nordului statului marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 9 şi clima
statului marcat, pe hartă, cu litera D.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine
termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. 6 puncte

E. 1. Precizaţi doi factori care au contribuit la dezvoltarea regiunii industriale Rhin-Ruhr.

2. Precizaţi numele a două state care au aderat la Uniunea Europeană în anul 1973. 4 puncte

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - C. Pe hartă sunt marcate unităţi sau subunităţi de relief (cu litere),
oraşe (cu numere de Ia 1 Ia 6) şi râuri (cu numere de Ia 7 Ia 12).

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief notate, pe hartă, cu literele G şi D;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 5 şi 6. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Stepa este specifică unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera ...
2. Lacuri glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. O parte a limitei vestice a Carpaţilor Meridionali o realizează râul marcat, pe hartă, cu n u m ăru l...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Este situat în estul Munţilor Poiana Ruscă, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 1 c. 4 d. 5 2 puncte
2. Este reşedinţa judeţului Maramureş, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 ’ b. 2 c. 4 d. 5 2 puncte
 3. Grindurile sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. F b. H c. D d. C 2 puncte
4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 12 străbate, în zona montană, Depresiunea:
a. Loviştei b. Braşov c. Petroşani d. Domelor 2 puncte
5. Influenţe climatice submediteraneene pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
® b. H c. D d. C 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între transporturile feroviare şi transporturile rutiere din ţara noastră.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte specifice transpor­
turilor: organizare, avantaje/dezavantaje, mijloace de transport, căi de comunicaţie şi alte aspecte speci­
fice transporturilor.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. g puncte

E. 1. Precizaţi o importanţă economică a Platformei continentale a Mării Negre.

2. Explicaţi numerică a populaţiei urbane în ultimele decenii. 4 puncte

Subiectul al lll-lea (30 de puncte)

Analizaţi graficul de mai jos, care prezintă repartiţia populaţia Franţei pe medii rezidenţiale şi se
referă la subiectul III A - B.
A. Precizaţi două cauze care au determinat creşte­
rea numerică a populaţiei urbane din Franţa în
perioada 1861-1992. 4 puncte

B. Pe baza datelor din graficul alăturat, calculaţi;

■Populaţia ut1)ană(mii.
loc.) 1. populaţia totală din Franţa în anii 1931 şi
■Populaţia rurală (mii. 1990;

11
loc.) 2. ponderea populaţiei rurale în anul 1921;
3. ponderea populaţiei urbane în 1992.
6 puncte

C. Pentru statul european pe teritoriul căruia se află situat V f M ont Blanc, precizaţi:
1. două caracteristici ale agriculturii;
2. două resurse de subsol;
3. două râuri sau fluvii;
4. oraşul unde se află sediul Parlamentului European şi un oraş de pe ţărmul sudic;
5. două obiective turistice. 10 puncte

D. Tabelul de mai jos redă suprafaţa şi numărul de locuitori în Islanda şi Ungaria.

Ţara Suprafaţa Populaţia (mii. loc.)

Islanda 102819 0,3
Ungaria 93032 10,1

1. Calculaţi densitatea populaţiei din Islanda şi Ungaria.

2. Precizaţi o cauză a diferenţei de densitate a populaţiei din cele două state. 6 puncte

E. Precizaţi două cauze ale sporului natural negativ în Bulgaria. 4 puncte

 Bareme de evaluare si notare
Tem e recapitulative

A. EUROPA Şl R O IVIÂ N IA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european

1 .1. Eurasia. 2. Ural. 3. peninsulară. 4. Estonia, Letonia, Lituania. 5. vest. 6. 60%. 7. Ecuator şi Polul Nord.
8. Republica Moldova. 9. Beba Veche. 10. Ungaria. 11. Tisa.

IL 1. c. 2. a. 3. a. 4. b. 5. c. 6. d. 7. b. 8. c. 9. c. 10. d. 11. c. 12. d. 13. a.

III. 1. Se va defini termenul cerut. 2. Se vor nota trei caracteristici referitoare la spaţiul european, dintre următoarele:
ţărmuri sinuoase, întinse peninsule marginale, numeroase insule, organizare naturală pe fâşii latitudinale paralele, mări
interioare. 3. Se vor aduce două argumente care să susţină afirmaţia că România este o ţară carpatică (de ex. deoarece
55% din lanţul carpatic se desfaşoară la noi în ţară iar ponderea reliefului carpatic în România este de 60%). 4. a. 4995
km; b. 1975 km; c. 475,08 km; 721,54 km. 5. San Marino, Monaco, Malta, Vatican, Andorra, Liechtenstein. 6. Se vor
compara cele două state (Germania şi Grecia), identificându-se două asemănări şi două deosebiri referitoare la poziţia
geografică şi limitele acestora. 7. Se vor arăta consecinţele ce decurg din aşezarea României aproape în centnil
continentului. 8. Se vor aduce două argumente care să susţină afirmaţia conform căreia România este o ţară danubiană
şi pontică: 97% din teritoriul ţării este situat în bazinul hidrografic al Dunării, 38% din cursul Dunării se află pe
teritoriul României, zona de vărsare a Dunării este pe teritoriul ţării noastre (Delta Dunării), aproape toate râurile din
România se varsă în Dunăre; România are ieşire la Marea Neagră, numită în trecut „Pontus Euxinus”. 9. T. a. Serbia;
b. A; c. Dunărea; d. A, A, B.
2.
R egiunea L ite ra O u n ita te de relief
Ţ a ra C a p itala
g eografică de pe h a rtă (exem ple)
A Germania Berlin Podişul Bavariei
B Polonia Varşovia Podişul Lublin
C Cehia Praga Podişul Cehiei
D Slovacia Bratislava Munţii Carpati
E u ro p a C e n tra lă E Elveţia Berna Munţii Alpi
F Austria Viena Munţii Alpi
G Ungaria Budapesta Câmpia Panoniei
H România Bucureşti Munţii Carpati
I Moldova Chişinău Câmpia Bălţi
A Portugalia Lisabona Sierra Da Estrela
B Spania Madrid Podişul Meseta
C Italia Roma Munţii Apenini
D Slovenia Ljubljana Podişul Karst
E Croaţia Zagreb Alpii Dinarici
E u ro p a Sudică
F Bosnia-Herţegovina Sarajevo Alpii Dinarici
G Serbia Belgrad Câmpia Voivodinei
H Bulgaria Sofia Munţii Balcani
I Grecia Atena Munţii Pindului
J Albania Tirana Munţii Albaniei
K Macedonia Skopie Munţii Dinarici
L Muntenegru Podgorica Munţii Alpii Dinarici
A Rusia Moscova Câmpia Europei de Est
E u ro p a E stică B Ucraina Kiev Podişul Donetk
C Belarus Minsk Câmpia Belarusă
 A Franţa Paris Masivul Central Francez
B Belgia Bruxelles Podişul Ardeni
E u ro p a V estică C Olanda Amsterdam/Haga Câmpia Olandei
D Marea Britanic Londra Munţii Penini
E Irlanda Dublin Câmpia Irlandei
A Norvegia Oslo Alpii Scandinavi
B Suedia Stockholm Alpii Scandinavi
C Finlanda Helsinki Câmpia Finlandei
E u ro p a N ordică
D Estonia Tallinn Câmpia Europei de Est
E Letonia Riga Câmpia Europei de Est
F Lituania Vilnius Câmpia Europei de Est
G Danemarca Copenhaga Câmpia Danemarcei
H Islanda Reykjavik Podişul Islandei

3. Se vor nota punctele extreme ale României, precizând şi valoarea latitudinii şi longitudinii fiecăruia dintre acestea:
- în nord: Horodiştea: 48°15'06" lat. N ; 26®42'05" long. E;
- în sud: Zimnicea: 43°37'07" lat. N; 25°23'32'' long. E;
- în est; Sulina: 45®09'36" lat. N; 29®41’24” long. E;
- în vest: Beba Veche: 46°07’27" lat. N; 20°15'44" long. E.

2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şl ale României

Relieful m ajor-trepte, tipuri şi unităţi de relief

1 .1. Ural. 2. fluvio-glaciară. 3. fluvio-litorale. 4. Fadului. 5. Italică. 6. Alpii Dinarici.

n . 1. a. 2. b. 3. a. 4. a. 5. b. 6. b. 7. a. 8. a. 9. b. 10. d. 11. a. 12. b. 13. b. 14. b. 15. c. 16. b. 17. a. 18. a. 19. d. 20. a.
21. b. 22. c. 23. d. 24. a. 25. d. 26. b. 27. a. 28. b. 29. b. 30. c. 31. a. 32. a. 33. b.

III. 1. Se va preciza, conform cerinţelor, deosebirea în geneza Podişului Getic faţă de cea a Subcarpaţilor Curburii.
2. Se va realiza un text coerent şi corect, referitor la tipurile genetice de relief din Europa. 3. Câmpie de acumulare
glaciară: Câmpia Nord-Europeană; câmpie fluvio-lacustră: Câmpia Română; câmpie fluvio-litorală: Câmpia Precaspică;
câmpie pe structură de podiş: Câmpia Europei de Est 4. Se vor defini termenii solicitaţi. 5. Se vor compara: a. Italia şi
Rusia (două deosebiri referitoare la formele de relief de tip montan) şi b. Carpaţii Meridionali situaţi între Olt şi Jiu şi
Carpaţii Moldo-Transilvani (o asemănare şi două deosebiri referitoare la relief). 6. Se va realiza profilul transversal prin
România, de-a lungul paralelei de 46° lat. N, precizând principalele unităţi de relief.
7. - cinci subunităţi de relief în care este prezent reliefiil glaciar: Caipaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (grupa
nordică a Carpaţilor Orientali), Grupa Bucegi, Grupa Făgăraş, Grupa Parâng, Grupa Retezat-Godeanu;
- unitatea de relief în care este cel mai bine reprezentat relieful carstic: Carpaţii Occidentali;
-m unţii vulcanici din vestul Carpaţilor Orientali, de la nord spre sud: Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu,
Harghita; Călimani - 2100 m - Vf. Pietrosu;
- cea mai veche subunitate de relief: Podişul Casimcei (Podişul Dobrogei Centrale);
- unitatea de relief caracterizată printr-un „mozaic petrografic”: Munţii Apuseni;
-unitatea de relief unde stratele de roci prezintă boltiri sub forma „domurilor gazeifere”: Depresiunea colinară a
Transilvaniei;
- două subunităţi de relief unde sunt frecvente alunecările de teren: de exemplu, Podişul Bârladului, Subcarpaţii
Curburii şi Podişul Transilvaniei;
- cea mai întinsă depresiune intramontană: Braşov;
-vârfiirile de peste 2500 m din Carpaţii Meridionali, de la vest spre est: Peleaga, Parângu Mare, Negoiu,
Moldoveanu. Omu.
- trei caracteristici ale reliefului: varietatea, proporţionalitatea, concentricitatea;
- principalele depresiuni intramontane din Carpaţii Orientali, începând cu cele din Caipaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei şi terminând cu cele din Carpaţii Curburii: Depresiunea Maramureşului, Depresiunea Câmpulung
Moldovenesc, Depresiunea Domelor, Depresiunea Giurgeu, Depresiunea Ciuc, Depresiunea Comăneşti; Depresiu­
nea Braşov, Depresiunea Baraolt, Depresiunea întorsura Buzăului;
 - un argument care să susţină afirmaţia Cele mai mari înălţimi din Carpaţii Orientali se află în şirul central: şirul
central al Carpaţilor Orientali este format predominant din roci dure - şisturi cristaline, care se erodează mai greu;
- trei caracteristici ale:
a. Carpaţilor Orientali: au trei fâşii paralele de roci - vulcanice, dure, sedimentare; au mălţimea maximă de 2303 m
în Vf. Pietrosu din Munţii Rodnei; au relief vulcanic - în vest;
b. Carpaţilor Meridionali: sunt cei mai înalţi dintre ramurile Carpaţilor româneşti (2544 m înălţimea maximă, în
Vf. Moldoveanu); sunt formaţi predominant din şisturi cristaline; au relief glaciar bine reprezentat;
c. Carpaţilor Occidentali: înălţimea maximă nu ajimge la 2000 m (Vf. Bihor 1849 m); au o mare varietate de
roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, fliş); au un relief carstic (chei, peşteri, doline etc.) foarte bine
reprezentat;
- depresiunile intramontane din Carpaţii Meridionali, subliniind cu o linie continuă depresiunea intramontană
formată între Tumu Roşu şi Cozia: Depresiunea Lovistei. Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului;
- două exemple de forme de relief care aparţin reliefului glaciar şi notaţi factorul care a dus la formarea acestor
forme de relief: circuri glaciare, văi glaciare; gheţarii.
8. Se va explica modul de formare al Deltei Dunării, precizând argumente legate atât de rolul Dunării, cât şi al Mării
Negre (origine fluvio-maritimă), enumerându-se factorii genetici: aluviunile în cantitate mare transportate de Dunăre,
lipsa mareelor, panta redusă a fluviului la vărsare, curenţii circulari ai Mării Negre, oscilaţiile cuatemare de nivel ale
Mării Negre;
9. 1 - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (grupa nordică a Carpaţilor Orientali); 2 - Carpaţii Moldo-Transilvani
(grupa centrală a Carpaţilor Orientali); 3 - Carpaţii Curburii (grupa sudică a Carpaţilor Orientali); 4 - Grupa Bucegi;
5 - Grupa Făgăraş; 6 - Grupa Parâng; 7 - Grupa Retezat-Godeanu; 8 - Munţii Banatului; 9 - Munţii Apuseni; 10 - Po­
dişul Someşan; 11 - Câmpia Transilvaniei; 12 - Podişul Tâmavelor; 13 - Subcarpaţii Moldovei; 14 - Subcarpaţii
Curburii; 15 - Subcarpaţii Getici; 16 - Podişul Getic; 17 - Dealurile Silvaniei; 18 - Podişul Sucevei; 19 - Câmpia
Jijiei; 20 - Podişul Bârladului; 21 - Podişul Dobrogei; 22 - Câmpia de Vest; 23 - Câmpia Olteniei; 24 - Câmpia
Găvanu-Burdea; 25 —Bărăganul Călmăţuiului.

Clima (factori genetici, elemente climatice, regionarea climatică)

I. 1. temperat. 2. temperaturii. 3. mediteranean. 4. curentului Atlanticului de Nord. 5. vest. 6. amplitudinea termică.
7. relief. 8. sud spre nord. 9. Braşov. 10. scandinavo-baltice. 11. alpin. 12. vântul mare. 13. brize marine. 14. Podişul
Dobrogei. 15. dealurilor înalte. 16. sud-estică. 17. austru. 18. vestice. 19. 23°C. 20. crivăţ. 21. 2°C. 22. moderat.
23. precipitaţiilor. 24. ianuarie/iulie. 25. 10°C.

II. 1. c. 2. c. 3. b. 4. b. 5. a. 6. a. 7. d. 8. b. 9. a. 10. c. 11. d. 12. d. 13. a. 14. b. 15. a. 16. c. 17. c. 18. a. 19. c.
20. b. 21. d. 22. c. 23. a. 24. c. 25. d. 26. c. 27. b. 28. c.

III. 1. Se vor defini termenii solicitaţi. 2. a. ex.: Grecia, Italia etc.; b. ex.: Belgia, Olanda etc.; c. ex.: Rusia, Belarus etc.;
d. ex.: Ungaria; e. ex.: Suedia. 3. a. radiaţia solară. Curentul Atlanticului de Nord, relieful (mai ales cel înalt), masa
continentală estică, circulaţia generală a aerului; b. temperatura medie anuală (izotermele medii anuale) şi cantitatea
medie anuală de precipitaţii; c. Delta Dunării - peste 11°C; d. Spania - peste 15°C. 4. Se vor compara, sub aspect
climatic: a. Belgia şi România; b. Italia şi România; c. Finlanda şi România; d. Câmpia de Vest şi Câmpia Română,
ţinându-se cont de aspectele date. 5. Se vor alcătui textele geografice solicitate, caracterizând climatul alpin şi
argumentând influenţa reliefului asupra climei. 6. De ex.: Austria, Elveţia. 7. în România, creşterea altitudinii reliefului
determină scăderea temperaturii medii anuale (precizându-se etajele termice), precum şi creşterea cantităţii medii anuale
a precipitaţiilor (precizându-se valorile medii ale precipitaţiilor, în funcţie de relief). 8. Se vor caracteriza tipurile de
climate solicitate, facându-se referire la cantitatea de precipitaţii, temperaturi (ale verii/iernii), amplitudini termice,
vânturi predominante, frecvenţa ceţii etc. 9. Se va explica modul în care climatul influenţează în mod direct, prin
regimul precipitaţiilor, regimul hidrologic al râurilor din regiunile date.

Hidrografia - aspecte generale. Dunărea şi Marea Neagră

I. 1. Cehia. 2. Dunărea. 3. deltă. 4. Pad. 5. 1075 km. 6. Viena. 7. Nordului. 8. Ungaria. 9. Dej. 10. Câmpia de Vest.
II. Podişul Someşan. 12. Crişului. 13. Făgăraş. 14. Sf Ana. 15. de baraj natural. 16. Taşaul. 17. continental.

II. 1. d. 2. c. 3. c. 4. a. 5. b. 6. a. 7. c. 8. b. 9. a. 10. a. 11. a. 12. c. 13. a. 14. d. 15. b. 16. a. 17. b. 18. d. 19. a.
20. a. 21. b. 22. c. 23. a. 24. d. 25. b.
III.
1.
1 -R in 6 - Dvina de Vest 11 - Nipru 16 - Duero 21 -T ibru
2 - Weser 7 - Dunăre 12-D o n 17-Tejo 22 - Garonne
3 - Elba 8 - Tisa 13-V olga 18 - Guardiana 23 - Loire
4 - Oder 9 -P ru t 14 - Dvina de Nord 19 - Guadalquivir 24 - Sena
5 - Vistula 10 - Nistru 15-Ebro 20 - Pad 25 - Tamisa
2.
1 - Tisa 8 -Tim iş 15-V edea 22 - Suceava 29 - Bahlui
2 - Someş 9-B ârzava 16-Argeş 23 - Moldova 3 0 -P ru t
3 - Crişul Repede 10 - Nera 17 - Dâmboviţa 24 - Bistriţa 31 - Casimcea
4 - Crişul Negru 11 - Cema 18 - Ialomiţa 25 - Trotuş 32 - Someşul Mic
5 - Crişul Alb 12 - Jiu 19 -Teleajen 26 - Buzău 33 - Târnava Mică
6 - Mureş 13 - Olt 20 - Prahova 2 7 -Bârlad 34 - Târnava Mare
7 -B ega 14-O lteţ 2 1 -Ş iret 28 - Jijia 35 - Dunărea
3. Kiev - Nipru; Londra - Tamisa; Paris - Sena; Praga - Vltava; Roma - Tibru; Varşovia - Vistula; Viena - Dunărea.
4. Bucureşti - Dâmboviţa; Arad - Mureş; Râmnicu-Vâlcea - Olt; Cluj-Napoca - Someşul Mic; Slobozia - Ialomiţa;
Piatra-Neamţ —Bistriţa; Vaslui —Bârlad; Satu Mare —Someş; Piteşti - Argeş; Galaţi —Dunăre; Oradea —Crişul Repede;
Craiova - Jiu; Ploieşti - Teleajen; Iaşi - Bahlui.
5. a. Se va explica faptul că debitul râurilor din Europa Mediteraneană este mare iama şi scăzut vara datorită regimului
precipitaţiilor specific climatului mediteranean; b. Se va preciza că existenţa unei reţele hidrografice dense în Europa
Vestică se datorează precipitaţiilor bogate specifice climatului temperat-oceanic; c. Se vor aduce precizări legate de
faptul că formarea estuarelor şi a deltelor este rezultatul amplitudinii diferite a mareelor din mări şi oceane; d. Se va
face referire la regimul hidrologic diferit al râurilor europene şi la faptul că potenţialul hidroenergetic este influenţat şi
de caracteristicile reliefului; e. Se vor enunţa cauzele care determină debitul mare al Şiretului (bazin hidrografic extins;
numeroşi afluenţi cu debit relativ ridicat datorită faptului că au izvoarele în zona montană, unde cantitatea medie anuală
de precipitaţii este mai mare - 1000-1200 mm/an, chiar peste această valoare) comparativ cu ce! al Prutului (afluenţi
mai puţini; afluenţii au izvoare în zona de deal sau podiş, unde cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori mai
mici - 500-700 mm/an, chiar sub această valoare; influenţe de ariditate); f Se va explica faptul că stratul de la suprafaţă
are o salinitate mai redusă, este mai uşor (deci mai puţin dens) şi că acesta va „pluti” peste stratul de la adâncime (mai
sărat, deci mai dens şi mai greu) şi că nu se pot forma curenţi verticali care să amestece cele două strate.
6. Se va face referire la:
a. hidroenergie, navigaţie, pescuit, irigaţii, turism etc.;
b. exploatarea hidrocarburilor, peştelui, nisipurilor, sărurilor, navigaţie/turism etc.
7. Se vor compara cele două ţări şi regiuni din punct de vedere hidrografic, facându-se referire la oricare dintre
elementele solicitate în cerinţă.
8. Se va explica faptul că:
a. Dunărea colectează aproape toate râurile din România, excepţie făcând câteva râuri mici din Podişul Dobrogei (care
se varsă în lacurile de pe ţărmul Mării Negre);
b. dubla înclmare a Câmpiei Române modifică direcţia de curgere a râurilor care o străbat, aducându-se exemple concrete.

învelişul biopedogeografic
1 .1. stepă. 2. molisoluri. 3. fertilitate. 4. taiga. 5. mediteranean. 6. conifere. 7.1800 m. 8. stejarului. 9. moUdul.

IL 1. b. 2. d. 3. c. 4. a. 5. a. 6. b. 7. a. 8. a. 9. b. 10. a. 11. a. 12. c. 13. a. 14. b. 15. c. 16. b. 17. d. 18. b. 19. b
20. d. 21. b.

III. 1. De ex.: România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Rusia.

2. Se va explica:
a. că vegetaţia asigură faunei hrană şi adăpost;
b. că lipsa pădurilor din zona alpină se datorează temperaturilor scăzute, vânturilor puternice şi solurilor subţiri,
„scheletice”;
c. legătura şi interconexiunea dintre vegetaţie şi soluri: de ex.: substanţele organice din sol provin din descompunerea
resturilor vegetale, vegetaţia are nevoie de soliui pentru a se fixa şi a extrage apa şi nutrienţii necesari, vegetaţia
protejează solul, pe un anumit tip de sol se va dezvolta un anumit tip de vegetaţie etc.;
d. că pădurile lipsesc din zona stepei datorită cantităţii insuficiente de precipitaţii şi a temperaturilor ridicate;
e. că datorită influenţelor climatice subraediteraneene din sud-estul României a fost posibilă apariţia unei vegetaţii
specifice submediteraneene;
f. că etajarea altitudinală determină implicit şi etajarea vegetaţiei.
3. Se vor identifica două asemănări şi două deosebiri între vegetaţia Italiei şi cea a României.
4. Se vor compara Carpaţii Orientali şi Munţii Banatului sub raport biopedogeografic, precizându-se două deosebiri şi o
asemănare.
5. biogeografic, fertilitate, pedogeneză. taiga, argiluvisoL terra rosa. cernoziom, tundră, humus, maquis.
6. stejar, stejar pufos (cer, gâmiţă), gorun, fag, frasin, tei, ulm, arţar.
7. iepurele, vulpea, cerbul, ursul brun, lupul, prepeliţa, cocosul de munte, căprioara, râsul.
8. a. zona stepei şi silvostepei, zona de pădure; b. brune şi brune acide.
9. cemoziomuri, brune, bălane dobrogene, cenuşii.

Resursele naturale
I . 1. b. 2. b. 3. a. 4. b. 5. c. 6. a. 7. d. 8. d. 9. b. 10. b. 11. d. 12. a. 13. c. 14. a. 15. b. 16. d. 17. b. 18. c. 19. a.
20. c. 21. a.

II. 1. a. regenerabile şi neregenerabile; b. extraatmosferice, atmosferice, litosferice, biosferice; c. energetice, de materii

prime industriale, agroalimentare; d. transportabile şi netransportabile; e. inepuizabile şi epuizabile; f. teoretice,
măsurate sau estimate, exploatabile şi exploatate; g. în interiorul scoarţei terestre şi în exteriorul scoarţei terestre. 2. Se
vor defini termenii solicitaţi.
3. Se vor compara, din punct de vedere al resurselor naturale:
a. Suedia şi Ucraina;
b. Franţa şi România;
c. Câmpia Română şi Carpaţii Meridionali.

3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

Harta politică a Europei. România ca stat ai Europei.

Popuiaţia şi caracteristiciie ei geodemografice
I. 1. graniţe. 2. Rusia. 3. Adriatică. 4. Spania. 5. Liechtenstein. 6. Macedonia. 7. lutlanda. 8. natalitatea/mortalitatea.
9. piramida vârstelor. 10. spor natural. 11. Luxemburg. 12. densităţii. 13. contingent. 14. densitatea populaţiei.
15. urbană. 16. 1992. 17. 41. 18. Prahova. 19. Timiş. 20. 1967. 21. maghiarii. 22. romii. 23. maghiare. 24. Moldova/
Crişana şi Muntenia. 25. 1985. 26. ortodoxă. 27. germanilor. 28. Republica Moldova. 29. Histria.

IL 1. c. 2. a. 3. a. 4. a. 5. b. 6. a. 7. a. 8. d. 9. c. 10. a. 11. b. 12. a. 13. d. 14. d. 15. b. 16. b. 17. d. 18. a. 19. b.
20. c. 21. b. 22. c. 23. c. 24. d. 25. b. 26. b. 27. c. 28. c. 29. b.

III. 1. Existenţa unei populaţii predominant romanice; unirea Munteniei cu Moldova, integrarea Dobrogei, Marea Unire
de la 1918, fixarea graniţelor actuale după al Doilea Război Mondial. 2. a. De ex.: Norvegia, Suedm, Danemarca,
Spania; Portugalia, Italia, Grecia; b. De ex.: România - Marea Neagră; Franţa - Marea Mediterană/Marea Mânecii,
Olanda - Marea Nordului; Belgia - Marea Nordului, Estonia - Marea Baltică, Germania - Marea Nordului/Marea
Baltică, Finlanda - Marea Baltică; c. De ex.: Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Danemarca, Spania, Olanda, Belgia;
d. Irlanda, Marea Britanie, Islanda, Malta, Cipru; e. Vatican; f. Monaco, Andorra, Liechtenstein. 3. Se vor defini
termenii ceruţi. 4. a. Se va face precizarea că Islanda are o densitate mai mică decât Olanda, explicând că există cauze
naturale nefavorabile (ex.: Islanda: stat insular în Europa Nordică relativ izolat, gheţari pe suprafeţe extinse, vulcani,
climat nefavorabil). Densitatea mare a Olandei se explică prin condiţiile socio-economice favorabile: Olanda este o ţară
dezvoltată cu economie performantă, un pilon al comerţului global; Olanda este ţară recunoscută prin multiculturalism
şi toleranţa, a devenit locul de refiigiu pentru cei persecutaţi politic, religios şi intelectual (aportul imigranţilor);
b. Dezvoltarea industriei în localităţile urbane, apariţia de noi oraşe (începând cu industrializarea forţată din perioada
comunistă) a atras forţă de muncă şi astfel numărul locuitorilor din oraşe a crescut continuu, deci implicit şi populaţia
urbană; c. Natalitatea a scăzut drastic din cauze economice şi sociale (măsuri legislative privind liberalizarea
avorturilor, perioadă de schimbări economice, emigrare, noi orientări în dimensionarea familiei etc.), valorile acesteia
devenind mai mici decât ale mortalităţii, astfel sporul natural devenind negativ. 5. a. De ex.: nordul Câmpiei Europei de
Est, Munţii Scandinavici, podişul vulcanic al Islandei; b. De ex.: Delta Dunării, Carpaţii Meridionali.

Sistemul de oraşe ale Europei. Analiza geografică a unor oraşe (din Europa şi România)
I. 1. Lisabona. 2. Reykjavik. 3. Madrid. 4. Riga. 5. Vaduz. 6. Madrid. 7. Germania. 8. Histria. 9. antic. 10. Tomis/
Callatis. 11. Târgu-Mureş. 12. Subcarpaţii Getici. 13. Craiova. 14. Sfantu-Gheorghe. 15. Zalău. 16. Ploieşti. 17. Iaşi.
18. Galaţi.

II. 1. b. 2. a. 3. a. 4. a. 5. c. 6. b. 7. d. 8. b. 9. b. 10. a. 11. d. 12. b. 13. b. 14. c. 15. b. 16. b.

III. 1. a. De ex.; Genova, Leipzig, Anvers, Lyon, Cracovia; b. De ex.: Manchester, Birmingham, Essen, Katov^ice,
Doneţk, Torino, Bilbao, Milano; c. De ex.: Viena, Roma, Florenţa, Salzburg; d. De ex.: Cambridge, Oxford, Heidelberg,
oraşele mari ale Europei; e. Se pot menţiona capitalele Europei sau oraşe cu semnificaţie regională; f De ex.: Londra,
Paris; Zurich, Frankfurt; g. De ex.: Hamburg, Rotterdam, Liverpool, Constanta, Gdansk, Marsilia, Oslo etc.
2.
Tabel 1
Nr. Aşezare (regiunea) Un oraş (ex.)
Statui Capitala
crt. (în cadrui statului) (altul decât capitala)
1 Albania Tirana Europa Sudică Durres
2 Andorra Andorra la Vella Europa Sudică Canillo
3 Austria Viena Europa Centrală Salzburg
4 Belarus Minsk Europa Estică Vitebsk
5 Belgia Bruxelles Europa Vestică Anvers
6 Bosnia-Herţegovina Sarajevo Europa Sudică Mostar
7 Bulgaria Sofia Europa Sudică Vama
8 Cehia Praga Europa Centrală Bmo
9 Cipru Nicosia Europa Sudică Lamaca
10 Croatia Zagreb Europa Sudică Split
11 Danemarca Copenhaga Europa Nordică Arhus
12 Elveţia Berna Europa Centrală Geneva
13 Estonia Tallinn Europa Nordică Tartu
14 Finlanda Helsinki Europa Nordică Turku
15 Franţa Paris Europa Vestică Lyon
16 Germania Berlin Europa Centrală Hamburg
17 Grecia Atena Europa Sudică Salonic
18 Irlanda Dublin Europa Vestică Cork
19 Islanda Reykjavik Europa Nordică Kopavogur
20 Italia Roma Europa Sudică Milano
21 Letonia Riga Europa Nordică Liepaia
22 Liechtenstein Vaduz Europa Centrală Schaan
23 Lituania Vilnius Europa Nordică Kaunas
24 Luxemburg Luxemburg Europa Vestică Remich
25 Macedonia Skopje Europa Sudică Ohrid
26 Malta Valletta Europa Sudică Sliema
27 Marea Britanic Londra Europa Vestică Manchester
28 Moldova Chişinău Europa Centrală Bălti
29 Monaco Monaco Europa Sudică Fontvieille-Monte Carlo
30 Muntenegru Podgorica Europa Sudică Budva
31 Norvegia Oslo Europa Nordică Bergen
32 Olanda Amsterdam/Haga Europa Vestică Rotterdam
33 Polonia Varşovia Europa Centrală Cracovia
34 Portugaha Lisabona Europa Sudică Porto
35 România Bucureşti Europa Centrală Cluj-Napoca
36 Rusia Moscova Europa Estică Sankt Petersburg
 37 San Marino San Marino Europa Sudică Dogana
38 Serbia Belgrad Europa Sudică Novi Sad
39 Slovacia Bratislava Europa Centrală Kosice
40 Slovenia Ljubliana Europa Sudică Maribor
41 Spania Madrid Europa Sudică Barcelona
42 Suedia Stockholm Europa Nordică Goteborg
43 Ucraina Kiev Europa Estică Donetk
44 Ungaria Budapesta Europa Centrală Debrecen
45 Vatican Vatican Europa Sudică

Tabel 2
R egiuni de Un oraş
N r. R eşedinţa In d icativ
d ezvoltare Ju d e ţu l (altul decât
crt. de ju d e ţ a u to
econom ică reşedinţa de judeţ)
Bihor Oradea BH Salonta
2 Bistriţa-Năsăud Bistrita BN Beclean
3 Cluj Cluj-Napoca CJ Turda
4 Maramijreş B aia Mare MM Borşa
5 Satu Mare Satu Mare SM Cărei
6 Sălaj Zalău SJ Jibou
7 Arad Arad AR Lipova
8 Caraş-Severin Reşiţa CS Oraviţa
VF'^T
9 H unedoara Deva HD Hunedoara
10 Timiş Timişoara TM Lugoi
11 Dolj Craiova DJ Calafat
12 Gorj Târgu-Jiu GJ M otru
13 SUD-VEST M ehedinţi Drobeta-Tum u Severin MH Strehaia
14 Olt Slatina OT Caracal
15 Vâlcea Râmnicu-Vâlcea VL Drăgăşani
16 Argeş Piteşti AG Câmpulung
17 Călăraşi Călăraşi CL Olteni ta
18 Dâmboviţa Târgovişte DB Câmpina
19 Giurgiu Giurgiu GR M ihăileşti
s irn
20 Ialomiţa Slobozia IL Urziceni
21 Prahova Ploieşti PH Sinaia
22 Teleorman Alexandria TR Videle
23 Ilfov Buftea B Voluntari
24 Brăila Brăila BR Făurei
25 Buzău Buzău BZ Râm nicu Sărat
26 Constanta Constanţa CT M angalia
SUD-EST
27 Galaţi Galaţi GL Tecuci
28 Tulcea Tulcea TL Sulina
29 Vrancea Focşani VN Adiud
30 Bacău Bacău BC Oneşti
31 Botoşani Botoşani BT Dorohoi
32 Iaşi Iaşi IS Paşcani
EST
33 N eamţ Piatra-Neamt NT Roman
34 Suceava Suceava SV V atra Domei
35 Vaslui Vaslui VS Bârlad
36 Alba A lba lulia AB Sebeş
37 Braşov Braşov BV Făgăraş
38 CENTRU Covasna Sfântu Gheorghe CV Târgu Secuiesc
39 H arghita M iercurea-Ciuc HR Toplita
40 Mureş Târgu-M ureş MS Luduş
41 Sibiu Sibiu SB M ediaş
BUCUREŞTI B
3. Se vor defini termenii menţionaţi.
4. Se vor caracteriza, conform cerinţelor, un oraş din Europa şi unul din România.
5. Se vor realiza, conform cerinţelor, analizele comparative, :fâcându-se referire la:
a. gradul de urbanizare a celor două ţări, dimensiunea şi infrastructura oraşelor;
b. dimensiunea şi numărul oraşelor.
6. a. Glasgow, Manchester, Edinburgh, Cardiff, Belfast, Birmingham;
b. - oraşe mari din regiunea de podiş: Baia Mare, Suceava, Bacău, Târgu-Mureş, Râmnicu-Vâlcea;
- oraşe mijlocii din regiunea de câmpie: Alexandria, Giurgiu, Călăraşi, Slobozia.

Activităţile economice - caracteristici generale

1. 1. produs naţional brut. 2. revoluţie industrială. 3. primar. 4. Nordului. 5. Rance/Franţa. 6. viermilor de mătase.
7. Cernavodă. 8. teren arabil. 9. Germania. 10. Italia. 11. Franţa. 12. Porţile de Fier. 13. piaţă. 14. Subcarpaţii Curburii.
15. orz. 16. Ploieşti. 17. Petroşani. 18. termocentrală. 19. Munţii Apuseni. 20. Depresiunea colinară a Transilvaniei.
21. Olt. 22. Slatina. 23. sarea. 24. neferoase. 25. Reşiţa. 26. Pădurea Craiului. 27. termocentrale.

II. 1. a. 2. a. 3. a. 4. b. 5. a. 6. d. 7. d. 8. c. 9. a 10. c. 11. c. 12. b. 13. a. 14. d. 15. a. 16. b. 17. a. 18. d. 19. c
20. d. 21. a. 22. a. 23. b. 24. a. 25. a. 26. c.

III. 1. a. Infrastructură dezvoltată, peisaje variate, climat favorabil (mai ales cel mediteranean, numeroase vestigii
istorice, muzee vestite, locul de desfăşurare a numeroase festivaluri etc.); b. Concentrări industriale: existenţa unor
materii prime: zona Rin-Ruhr (existenţa cărbunilor), bazinul Doneţk din Ucraina (fier), Silezia Superioară din Polonia
(cărbuni), marile oraşe europene (existenţa unor pieţe importante de desfacere şi consum), sud-estul şi centrul Marii
Britanii (locul de origine al revoluţiei industriale/forţă de muncă calificată), zona Rotterdam, Marsilia, Barcelona
(poziţie geografică favorabilă) etc.
2. De ex.: modernă, productivitate ridicată, specializarea producţiei, concentrări sub formă de ferme, intensificarea
exploatării fondului funciar, integrare agroindustrială.
3. Se va face precizarea că economia Europei de Vest e mai dezvoltată şi mai productivă decât cea a Europei de Est. Se
vor identifica unele cauze din registrul istorico-social (debutul revoluţiei industriale s-a făcut în Europa de Vest,
perioada comunistă a reprezentat o stagnare economică pentru Europa de Est).
4. a. In centrele urbane cererea de ^tfel de produse este mai mare, iar cultivarea lor în apropierea oraşelor nu necesită
transportul la distanţe mari; b. Agricultură modernă: specializare, mecanizare; tradiţie agricolă; calificarea forţei de
muncă; condiţii climatice şi pedologice bune.
5. Soluri fertile, de obicei din clasa molisoluri, climă favorabilă (temperatură medie anuală mai ridicată decât în alte
regiuni), suprafeţe netede etc.
6. Se vor defini termenii solicitaţi.
7. Turism litoral (zona mediteraneană, Marea Neagră, Oceanul Atlantic), turism montan şi al sporturilor de iarnă (zona
Munţilor Alpi), turism balnear (Karlovy Vary, Spa), turism cultural (capitalele europene, castelele de pe Valea Loirei
etc.), turismul religios (Vatican, Lourdes etc.).
8. Se va realiza o caracterizare economică a unei regiuni din Europa, respectând cerinţele.
9. Se va elabora un text argumentativ referitor la posibilităţile de dezvoltare a economiei României.

Sisteme de transport
I . 1. flotă. 2. Franţa. 3. rutiere. 4. speciale. 5. Bucureşti. 6. Dunăre-Main-Rin. 7. Depresiunea colinară a Transilvaniei.
8. aeriene. 9. oleoducte. 10. Canal du Midi. 11. Marea Britanie şi Franţa. 12. TGV. 13. Timişoara. 14. Constanţa.
15. Sulina. 16. Curtici. 17. Bega. 18. Nordului. 19. Brăila.

II. 1. c. 2. a. 3. a. 4. b. 5. c. 6. a. 7. c. 8. d. 9. a. 10. d. 11. c. 12. b. 13. c. 14. b. 15. b. 16. d. 17. b. 18. d. 19. a
20. a. 21. c.

III. 1. Rotterdam este cel mai important port maritim al Europei datorită poziţiei favorabile a acestuia la Marea
Nordului (o mare cu important trafic maritim). De asemenea, este posibilă interconectarea transportului maritim cu cel
fluvial, prin reţeaua de canale din Europa de Vest şi Centrală; Rotterdam este situat aproape de confluenţa Rinului cu
Mass.
2. Se va realiza traseul solicitat, respectând cerinţa.
3. Canalul Dunăre-Main-Rin.
4. Se vor identifica asemănările şi deosebirile dintre sistemele de transport franceze şi cele româneşti.
5. a. Bucureşti - Timişoara; Bucureşti - Arad; Bucureşti ~ Oradea; Bucureşti - Satu Mare; Bucureşti - Suceava;
Bucureşti - Iaşi; Bucureşti - Galaţi; Bucureşti - Constanţa; b. Poduri feroviare: Feteşti - Cernavodă, Giurgiu - Ruse;
poduri rutiere; Giurgeni - Vadu Oii, Giurgiu - Ruse, Feteşti - Cernavodă; c. Modalităţi de telecomunicaţie: telefonie,
televiziune, satelit, radio; d. Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Tumu Măgurele, Calafat,
Drobeta-Tumu Severin, Orşova.

4. Mediu înconjurător şi peisaje

1 .1. b. 2. c. 3. c. 4. c. 5. a. 6. d. 7. a. 8. a. 9. d. 10. a. 11. c. 12. b.

II. 1. Se vor defmi termenii solicitaţi.

2. a. Poziţia geografică a continentului, relieful, elementele biogeografice şi climatice, transformarea antropică şi evo­
luţia postglaciară. b. De ex.: defrişările, suprapăşunatul, monocultura, diferite tehnici agricole etc.; c. Poluarea aerului,
poluarea apelor, eroziunea terenurilor, defrişările, poluarea fonică, poluarea radioactivă, poluarea solurilor, degradarea
peisajului prin cariere, mine, halde de steril etc.; d. Naturale (erupţii vulcanice, furtuni de praf), antropogene (trans­
porturi, obiective industtiale, arderea substanţelor organice, activitatea urbană şi rurală, accidente tehnologice etc.);
e. Reducerea cantităţii de poluanţi introduşi în mediu, conservarea caracteristicilor actuale ale mediului înconjurător,
reconstrucţia ecologică a unor teritorii.
3. Delta Dunării, Munţii Retezat, Munţii Rodnei.
4. Se vor descrie peisajele Europei Atlantice, Europei Centrale înalte. Europei joase. Europei continentale. Europei
Mediteraneene.
5. Aşezările omeneşti, obiective şi activităţi economice, sistemul de transporturi, fenomene indirecte datorate acti­
vităţilor umane (poluare, zgomot etc.).

5. Regiuni geografice în Europa şi în România

Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România.

Studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii
1 .1. Dunării (Vienei)/Timocului. 2. Gerlachovka/Tatra. 3. 1200 km. 4. colinară a Transilvaniei. 5. nord-vestic.

II. 1. a. 2. d. 3. c. 4. b. 5. c. 6. b. 7. a. 8. a.

III. 1. Se va defini termenul de regiune geografică. 2, a. Europa Mediteraneană, Europa oceanică. Europa Nordică
(Scandinavia şi Finlanda), Europa de Est, Europa Centrală, zona caucaziană; b. Carpaţii şi Depresiunea colinară a
Transilvaniei (de ex.: Carpaţii Meridionali), regiunile extracarpatice (de ex.: Câmpia Română), regiunile pontice (de
ex.: Podişul Dobrogei). 3. Se va caracteriza, respectând cerinţele, o regiune geografică din Europa/România.
4. a. Cordiliera Betică, Munţii Pirinei, Mimţii Carpaţi, Alpii Dinarici, Stara Pianina, Munţii Caucaz; b. Carpaţii de
Nord'Vest (Slovacia), Carpaţii de Mijloc (Ucraina), Carpaţii Sud-Estici (România, Serbia). 5. Datorită deplasării
plăcilor tectonice şi a fragmentelor acestora s-a format o zonă de coborâre, pe planul căreia se produc mişcări tectonice
generatoare de cutremure.

6. Ţările vecine României

1 .1. Ungaria. 2. Serbia. 3. Bulgaria. 4. Republica Moldova. 5. Ucraina.

II. 1. Ungaria. 2. Republica Moldova. 3. Ucraina. 4. Republica Moldova. 5. Ucraina. 6. Ucraina. 7. Republica Moldova.
8. Republica Moldova. 9. Republica Moldova. 10. Chişinău. 11. Bulgaria. 12. NE-SV. 13. Bulgaria.

III. 1. a. 2. b. 3. b. 4. c. 5. b. 6. b. 7. d. 8. b . 9. b. 10. a.
 preciza câteva elemente comune pentru fiecare dintre ţările menţionate. 2. Se vor identifica două
asemanan şi două deosebiri ale cadrului natural din România şi Ucraina. 3. Se va defini termenul cerut. 4. Munţii
Balcani (Stara Pianina), Podişul Prebalcanic, Munţii Pirin, Rila, Rodopi, Câmpia Tracică Superioară. 5. Ungaria: de ex.
Miskolc Gyor; Serbia: de ex. Novi Sad, Nis, Subotica; Bulgaria: de ex. Vama, Burgas, Ruse; Republica
Moldova: de ex. Bălţi, Tiraspo!, Cahul; Ucraina; de ex. Cernăuţi, Odessa, Sevastopol.

B. ROMÂNIA Şl UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Formarea Uniunii Europene. Evoluţia integrării europene

L i . 1986. 2. 1999. 3. 10. 4. 1 ianuarie 2007. 5. 28. 6. 2013. 7. Bruxelles. 8. Strasbourg. 9. „Unitate în diversitate”.
IU. 9 mai.

II. 1. a. 2. a. 3. b. 4. c. 5. a. 6. a. 7. b. 8. b. 9. a 10. a. 11. a.

III. 1. a. prapelul, imnul, mottoul; b. Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Agenţia
Europeana a Mediului, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană pentru Investitii, Curtea de Justitie, Comitetul
Economic şi Social. ’
2. 1950 - declaraţia Schuman; 1957 - s-a înfiinţat Comunitatea Economică Europeană; 1973 - aderarea Irlandei a
Regatului Unit Şl a Daiiemarcei; 1981 - includerea Greciei; 1986 - aderarea Spaniei şi Portugaliei; 1992-tratatul de’la
Maastricht, 1995 aderarea Suediei, Fmlandei şi a Austriei; 1999 - crearea zonei euro; 2004 - aderarea a 10 tari
(Estonia, Letonia, Lituania Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Malta); 2007 - aderarea României şi a
Bulgariei, 2013 aderarea Croaţiei. 3. Se va defini termenul de zonă euro.

2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene

1.1. a. 2. a. 3. d. 4. a. 5. a. 6. b. 7. a. 8. a.

eoliană, energie mareomotrică, energie solară; nepoluante şi utilizează resurse inepuizabile-

b. Posibile răspunsuri: pnncipala putere economică mondială, predomină serviciile, principala putere comercială
mondiala, principala destinaţie turistică a lumii. 2. Se poate face referire la infi-astructura turistică dezvoltată la vesti­
giile istorice, la tradiţia turistică, la evenimentele de anvergură organizate, la peisajele naturale etc. 3. Se vor compara
cele doua ţari m ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate în agricultură şi se va explica faptul că procentul mai mic
m cazul l^ranţei este invers proporţional cu productivitatea agriculturii franceze (foarte performantă).

3. Statele Uniunii Europene

^ Slovacia - 4; Austria - 7; Ungaria - 8; România - 9; Estonia - 15; Letonia -

16, Liti^nia 17, Suedia - 20; Finlanda - 22; Irlanda - 23; Marea Britanie - 24; Franţa - 25; Belgia - 26- Olanda - 27-
Luxemburg - 2 8 ; Portugaha - 29; Spania - 30; Italia - 33; Malta - 36; Slovenia - 37; Croatia - 38; Bulgaria - 44'
Orecia-45, Cipru-46. » ’ & »

Fra^ta^^^” ’^ ^ ^ ^^ ^ ' Bulgaria/Letonia. 4. Irlanda. 5. Germania. 6. Franţa. 7. Germania. 8. Germania/

III. 1. a. 2. a. 3. b. 4. b. S. d. 6. a. 7. a. 8. b. 9. d. 10. b.

IV 1. Se va preciza că poziţia geografică (stat insular în Europa de Vest) a contribuit la dezvoltarea unui vast imperiu
colonial Şl implicit la dezvoltarea economică a Marii Britanii. 2. Pot fi menţionate elemente comune, cura ar fi- limbaiul
neolatm, istoria comuna, elemente culturale similare. 3. Se vor face precizări cu privire la faptul că sudul Italiei
(„Mezzogiomo ) este mai slab dezvoltată decât nordul Italiei. în prezent forţa de muncă tânără pleacă spre nordul
dezvoltat, iar nordul industrial construieşte în sud obiective economice menite să dezvolte regiunea. 4. Se pot menţiona
elemente cum ar fi: remirea celor trei ţări sub denumirea comună de Benelux, întrepătrundere lingvistică, istorică
geografica şi culturala. De asemenea, se pot face referiri la elemente comune de ordin fizico- şi economico-geografice
194
4. România ca parte a Uniunii Europene
Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană
România şi ţările Uniunii Europene - interdependenţe geografice, economice şi culturale
1. a. Se vor menţiona aspecte legate de: deschiderea spre Marea Neagră, apropierea UE, prin intermediul României, de
zona ponto-caspică şi de Orientul Apropiat; b. Se vor menţiona aspecte legate de: apropierea de anumite focare de
conflict, precum şi migraţia internaţională ilegală din spaţiul asiatic spre Europa.
2. a. Producţia de textile: Italia; b. Producţia de autoturisme: Franţa; c. Producţia de ciment: Germania. 3. Se va defini
termenul de integrare europeană.
4. Se pot da următoarele exemple de areale economice din România de interes european: regiunea Braşov-Ploieşti-
Bucureşti; regiunea Constanţa-Midia-Mangalia; regiunea Galaţi-Brăila.
5. Se pot aduce argumente în favoarea afirmaţiei date, cum ar fi: arcul carpatic, bazinul dunărean, Marea Neagră,
caracteristici bioclimatice (pentru interdependenţele geografice), modelele ţărilor integrate înaintea României şi
necesitatea creşterii productivităţii muncii la nivelul UE (pentru interdependenţele economice), afinităţile lingvistice şi
istorice cu alte ţări din UE (pentru interdependenţele culturale).

5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România

I . 1. b. 2. b. 3. d. 4. c. 5. c. 6. a.

II. 1. Se pot preciza următoarele: creşterea demografică redusă, ritm înalt al imigraţiei, poluarea etc. 2. Se vor aduce
argumente legate de diferenţele de salarizare şi de standard de viaţă, arabele în favoarea statelor din vestul Europei, fapt
ce determină atractivitate şi implicit un fiux raigratoriu spre această regiune. 3. Arealele menţionate au urmat politicile
antipoluare şi privind mediul înconjurător ale UE, transformându-şi succesiv tehnologia.

C. EUROPA Şl UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Rolul Europei în constituirea lumii contemporane
Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
Mondializare, internaţionalizare şi giobalizare din perspectivă europeană
Europa, Uniunea Europeană şl România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în
următoarele decenii

I. 1. explozie demografică. 2. Veneţia şi Genova. 3. Marea Britanie. 4. Serbia/albaneză. 5. engleză. 6. petrol.

7. cimentului. 8. Războiul Rece. 9. britanic. 10. petrol/gaze.

II. 1. b. 2. c. 3. b. 4. b. 5. b. 6. d. 7. b. 8. a. 9. b. 10. c. 11. a. 12. d. 13. b. 14. a. 15. c. 16. b. 17. a. 18. d. 19. c. 20. d.

III. 1. Se vor defini temenii solicitaţi. 2. Se vor da trei exemple referitoare la principalele probleme cu care se confmntă
lumea contemporană, cum ar fi: modificări ale mediului înconjurător, explozia demografică, conflictele interne şi
externe, epuizarea resurselor neregenerabile, explozia urbană, reducerea diversităţii biologice, diminuarea resurselor
biotice, fenomenele meteo extreme, creşterea cantităţii de deşeuri nereciclate, migraţia necontrolată etc. 3. Industria
minieră, industria metalurgică, petrochimia, industria cimentului, termoenergia, industria chimică. 4. Dintre efectele
migraţiei extraeuropene la nivelul continentului nostru se poate face referire la creşterea sporului natural şi schimbarea
structurii etnice şi religioase a ţărilor din Europa. 5. Se pot menţiona modele europene care contribuie Ia giobalizare
cum ar fi: modelul coeziunii interne între o asociere de state (modelul Uniunii Europene), modelul democraţiilor
evoluate, modelul economiei de piaţă, modelul culturii modeme şi contemporane. 6. a. Pacificul occidental; b. Pacificul
occidental; c. ALENA; d. Federaţia Rusă şi spaţiul conex; de ex.: Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia,
Azerbaidjan, Kazahstan, Mongolia etc. 7. Se pot menţiona consecinţe cum ar fi: mărirea dimensiunilor demografice şi
economice ale UE, schimbări sensibile în structura etnică şi religioasă a UE. 8. Elveţia şi Norvegia.
 Teste după modelul M.E.N.
• Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin îm părţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

TESTUL 1

Subiectul I (3 0 de p u n cte )
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. F Germania. 2.12 - Londra. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă cate 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Portugalia. 2. Dunăre. 3. A. jo ta l (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. 2. d. 3. d. 4. a. 5. d. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
i). Se acorda cate 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Irlandei şi clima Italiei. Pentru răspunsuri
parţial corecte se acordă câte Ip.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, factori genetici, temperaturi medii
anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor
A~ - - Total 6 puncte
be acorda cate 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se acordă punctaj intermediar
Total 4 puncte
Subiectul al ll-lea (3 0 de p u n cte )
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 12 - Timişoara; 2. 1 - Mureş. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă cate 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. F. 2. ChUia. 3. Jiu. (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acorda cate 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a^ 2. b. 3. c. 4. a 5. d. Xotal (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acorda cate 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Carpaţilor Curburii şi relieful Subcarpatilor
Moldovei. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte Ip.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini,
gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 1; Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru
tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă fie cu
denumirile lor reale. Total 6 puncte
L. Se acordă cate 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se acordă punctaj intermediar
Total 4 puncte
Subiectul al lll-lea (3 0 de p u n c te )
A. Se acordă 4p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 12100 şi 12400 mVs - Ip.; mai - Ip.;
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 4100 şi 4400 m7s - Ip.; octombrie - Ip. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 7700 şi 8300 mVs - 2p.;
2. o cauză care determină valorile ridicate ale debitului la sfârşitul primăverii - 2p. (pentru răspuns partial corect se
poate acorda punctaj intermediar Ip.);
3. o cauză care determină valorile scăzute ale debitului în intervalul septembrie-noiembrie - 2p. (pentru răspuns partial
corect se poate acorda punctaj intermediar Ip.). Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element:
1. 2 state vecine, membre ale Uniunii Europene - 2p. (câte Ip. pentru fiecare);
2. 2 unităţi de re lie f-2p.;
3. 2 cursuri de apă - 2p.;
4. 2 tipuri de clim ă-2p.;
5. 2 oraşe, altele decât capitala - 2p. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D . Se acordă 6p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 19.000 şi 20.000 $/loc. - 2p.;
2. o cauză a valorii scăzute a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor în România - 2p. (pentru răspuns parţial corect
se poate acorda punctaj intermediar Ip.);
3. o cauză a valorii ridicate a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor în Suedia - 2p. (pentru răspuns parţial corect se
poate acorda punctaj intermediar Ip.)- Total 6 puncte
E. 1. Se acordă Ip. pentru un avantaj şi Ip. pentru un dezavantaj al utilizării combustibililor fosili pentru obţinerea
energiei electrice.
2. două state care au fost admise în Uniunea Europeană în anul 2004 - 2p. (câte Ip. pentru fiecare). Total 4 puncte

TESTUL 2
Subiectul I (3 0 d e p un cte )
F. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspims corect:
1. C - Belgia. 2.11 - Sofia. Total (1+2) = 4 puncte
G. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Portugalia. 2. Serbia. 3. 4. Total (1+2+3) = 6 puncte
H. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
I. a. 2. a. 3. c. 4. d. 5. d. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
1. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Islandei şi clima Spaniei. Pentru răspunsuri
parţial corecte se acordă câte Ip.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, factori genetici, temperaturi medii
anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor
reale. Total 6 puncte
J. 1. Se acordă câte Ip. pentru fiecare stat precizat corect.
2. Se acordă 2p. pentru o cauză care să explice diferenţa de densitate a populaţiei între statele Belgia şi Suedia. Pentru
răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.). Total 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 de p u n cte )

A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 6 - Craiova. 1.1 - Buzău. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. Olt. 2. E. 3. Piteşti. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. c. 3. a. 4. b. 5. a. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Carpaţilor Curburii şi relieful Subcarpaţilor
Getici. Pentru r^punsuri parţial corecte se acordă câte Ip.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini,
gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru
tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu
denumirile lor reale. Total 6 puncte
E. 1. Se acordă câte Ip. pentru fiecare resursă de subsol exploatată din Munţii Apuseni.
2. Se acordă 2p. pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.).
Total 4 puncte
 Subiectul al lll-lea (3 0 de p u n c te )
F. Se acordă 4p. astfel:
1. 5 m m -Ip .; iulie - Ip.
2. 26°C - Ip.; august - Ip. Xotal ^i+2) = 4 puncte
G. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c - 2p.
2. c - 2p.
TT ^ Total (1+2+3) = 6 puncte
H. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element:
I. 3 state vecine, membre ale Uniunii Europene - 3p. (câte Ip. pentru fiecare).
2. două unităţi de relief- 2p.
3. două ape curgătoare - 2p.
4. o zonă de vegetaţie caracteristică în câmpie - Ip.
5. două oraşe - 2p. (j+2+3+4+5) = 10 puncte
I . Se acordă 6p. astfel:
1. Olanda - 2p.
2. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată. Pentru răspuns partial corect se poate acorda punctaj
intermediar (Ip.) ^ 4p. ’ Total 6 puncte
J. Se acordă câte 2p. pentru fiecare factor socio-economic corect precizat. Pentru răspuns partial corect se poate acorda
punctaj intermediar (Ip.). ’ 4

TESTUL 3

Subiectul I (3 0 d e p un cte )
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Finlanda. 2.13 - Madrid. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspims corect:
1. 8; 2. Lisabona. 3. Danemarca. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. a. 3. d. 4. d. 5. a. Xotal (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Franţei şi clima Ucrainei. Pentru răspunsuri
parţial corecte se acordă câte Ip. Deosebirile se pot referi Ia oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama,
vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor
c ^•'1 Total 6 puncte
IL. 1. Se acorda 2p. pentru o cauză prezentată corect. Pentru răspuns partial corect se poate acorda punctaj intermediar
(Ip.).
2. Se acordă 2p. pentru un factor care a determinat prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi. Total 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 d e p u n cte )

A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.12 - Timişo^a. 2.1 - Mureş. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Bucureşti. 2. Podişul Bârladului. 3. Buzău. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
L b^ 2. a. 3 c. 4. c. 5. b. Xotal (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D . Se acordă cate 2p. pentru fiecare deosebire sau asemănare corect formulată între relieful Munţilor Banatului şi
relieful Grupelor Bucegi şi Făgăraş. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte Ip. Deosebirile se pot referi la
oncare dmtre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fi-agmentare,
înclinare, tipuri genetice de relief, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 1: Punctajul complet va fî acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru
tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu
denumirile lor reale. Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare factor natural care favorizează cultivarea plantelor în Podişul Dobrogei. Pentru
răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.)- Total 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de p un cte )

A. Se acordă 4p. astfel:
1. 75 mm - Ip.; iunie - Ip.;
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 26 şi 29 mm - Ip.; februarie - Ip. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. mai-iulie - 2p.
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 16,5 mm şi 21 mm - 2p.
3. se acceptă orice valoare cuprinsă între 46 mm şi 49 mm - 2p. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element:
1. două unităţi montane - 2p. (câte Ip. pentru fiecare).
2. o unitate de câmpie - Ip.; o caracteristică fizico-geografică a acestei câmpii - Ip.
3. două fluvii navigabile - 2p.
4. oraşul-capitală - Ip.
5. un bazin carbonifer - Ip.
6. două oraşe-port - 2p. Total (1+2+3+4+5+6) = 10 puncte
D. Se acordă 6p. astfel:
1. Italia 33599 $/loc. (se acceptă orice valoare cuprinsă între 33500 şi 33600 $/loc.) - 2p.;
Bulgaria 6094 mld. $/loc. (se acceptă orice valoare cuprinsă între 6000 şi 6100 $/Ioc.) - 2p.;
2. O cauză care să explice diferenţele dintre cele două state, referitor la PIB/locuitor - 2p. Total 6 puncte
E. 1. Se acordă 2p. pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.).
Exemplu de răspuns: La Londra clima este temperat oceanică, influenţată de Oceanul Atlantic şi de Curentul Cald al
Atlanticului de N (care fac ca temperatura să fie mai ridicată iama), în timp ce la Moscova clima este temperat
continentală excesivă, iar extinderea mare a uscatului şi încălzirea sa diferită faţă de ocean (continentalismul ridicat) fac
ca, iama, temperatura să fie foarte coborâtă. Se acceptă oricare altă explicaţie corectă.
2. Două state admise în Uniunea Europeană în anul 2007 - 2p. Total 4 puncte

TESTUL 4

Subiectul I (3 0 de p un cte )
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Belarus. 2.12 - Moscova. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. Polonia. 2. Atena. 3. Dublin. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. a. 3. b. 4. d. 5. d. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Italiei şi clima Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte Ip. Deosebirile se pot referi la oricare dintre
următoarele elemente de climă: tip de climă, etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale/vara/iama,
amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor
reale. Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză prezentată corect. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar (Ip.). Total 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Trotuş. 2. E. 3. Sfantu Gheorghe. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d, 2. a. 3. a, 4. c. 5. b. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Podişului Bârladului şi relieful Masivului
Dobrogei de Nord. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte Ip. Deosebirile se pot referi la oricare dintre
următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, înclinare, tipuri
genetice de relief, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru
tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă fie cu
denumirile lor reale. ^ j^ ta l 6 puncte
E. 1. Se acordă 2p. pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns partial corect se poate acorda punctaj intermediar
(Ip.).
2. Se acordă 2p. pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar
Total 4 puncte
Subiectul al IIM ea (3 0 de p u n cte )
A. Se acordă 4p. astfel:
1. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 23°C şi 24°C - Ip.; iulie - Ip.
2. Se acceptă orice valoare cuprinsă între -2,5°C şi -2,8°C - Ip.; ianuarie - Ip. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspims corect:
1. d. 2. b. 3. b. Xotal (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element:
1. două state vecine, membre ale Uniunii Europene - 2p. (câte Ip. pentru fiecare).
2. o peninsulă ce aparţine acestui stat - Ip.
3. două unităţi de relief- 2p.
4. două fluvii - 2p.
5. trei oraşe - 3p. (j+2+3+4+5) = 10 puncte
D. 1 Se acordă Ip. pentru explicarea ponderii mari a serviciilor în PIB-ul Greciei; se acordă Ip. pentru explicarea
ponderii reduse a agriculturii în PIB-ul Greciei.
2. Se acordă 2p. pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.).
3. Se acordă 2p. pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.).
_ ^ Total 6 puncte
E. 1. Malta: 1265,8 loc./km (se acceptă şi 1265 sau 1266 loc./km^) - 2p.
2. Se acordă 2p. pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.).
Total 4 puncte

TESTUL 5

Subiectul I (3 0 de p u n cte )
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. H - Elveţia. 2 .4 - Chişinău. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 10. 2. Baltică. 3. G. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. b. 3. a. 4. c. 5. c. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Irlandei şi clima Greciei. Pentru răspunsuri
parţial corecte se acordă câte Ip.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, etaj climatic, factori genetici, tem­
peraturi medii anuale/vara/iama, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iama, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor
reale.
Nota 3: In cazul în care sunt scrise mai multe deosebiri, se iau în considerare, pentru a fi notate, oricare trei deosebiri
corecte şi complete. Xotal 6 puncte
E. 1. Se acordă 2p. pentru precizarea corectă a unei cauze. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar (Ip.)-
2. Se acordă 2p. pentru precizarea corectă a unui factor. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar (Ip.). Total 4 puncte

Subiectul al ll-lea (3 0 d e p u n cte )

A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 . 3 - Bucureşti. 2. 7 - Someş. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Braşov. 2. D. 3. A. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. b. 4. d, 5. a. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Podişului Dobrogei şi clima Munţilor
Apuseni. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte Ip.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii
anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru
tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu
denumirile lor reale.
Nota 3: In cazul în care sunt scrise mai multe deosebiri, se iau în considerare, pentru a fi notate, oricare trei deosebiri
corecte şi complete. Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare caracteristică corect precizată. Pentru răspunsuri parţial corecte se poate acorda
punctaj intermediar (Ip.). ’ Total 4 puncte

Subiectul al lll-lea (3 0 de p u n cte )

A. Se acordă 4p. astfel:
1. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 26®C şi 29°C - Ip.; iulie - Ip.
2. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 5 mm şi 10 mm - Ip.; iulie - Ip. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. d. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element:
1. trei unităţi de relief - 3p. (câte Ip. pentru fiecare).
2. un tip de clim ă-Ip .
3. un râu sau fluviu - Ip.
4. o zonă de vegetaţie - Ip.
5. două oraşe - 2p. (câte Ip. pentru fiecare).
6. o regiune turistică —Ip.
7. 2007 —Ip. Total (1+2+3+4+5+6+7) = 10 puncte
D. Se acordă 6p. astfel:
1. Olanda 397,1 loc./km^ (se acceptă orice valoare cuprinsă între 395 şi 400 loc./km^ inclusiv) - 2p.;
Estonia 29,2 loc./km^ (se acceptă orice valoare cuprinsă între 28 şi 30 loc./km^) - 2p.
2. Se acordă 2p. pentru o cauză corect precizată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (Ip.).
Total 6 puncte
E. Se acordă 2p. pentru un avantaj şi 2p. pentru un dezavantaj corect precizate. Pentru răspunsuri parţial corecte se
poate acorda punctaj intermediar (Ip.). Total 4 puncte

TESTUL 6
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Nordului. 2. F. 3. Balcanice.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. d. 4. b. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Norvegiei (A) şi clima Bulgariei (G). De
exemplu: Norvegia are o climă temperat oceanică, iar Bulgaria o climă temperat continentală; în Norvegia temperatura
medie anuală este mai scăzută decât în Bulgaria, cantitatea anuală de precipitaţii este mai mare în Norvegia faţă de
Bulgaria etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument care demonstrează că Italia are un sistem de transport modem şi
diversificat.
De exemplu: Italia dispune de numeroase autostrăzi; reţeaua feroviară este extinsă, modernă şi funcţională; există
numeroase aeroporturi mari etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1* 11 - Cema; 12 - Jijia. 2.1 - Giurgiu; 3 - Mediaş.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 10. 2. 4. 3.B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. d. 4. d. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între relieful Carpaţilor Moldo-Transilvani
(C) şi relieful Munţilor Poiana Rusca (G).
Deosebiri —de exemplu: altitudinea maximă a Carpaţilor Moldo-Transilvani este mai mare decât cea a Munţilor Poiana
Ruscă; spre deosebire de Munţii Poiana Ruscă, Carpaţii Moldo-Transilvani au şi relief vulcanic etc.
Asemănare - de exemplu: în ambele unităţi de relief există roci metamorfice (şisturi cristaline).
E. Se acordă câte 2p. pentru:
1. precizarea corectă a unei cauze care să explice valorile mici ale precipitaţiilor medii anuale din Podişul Dobrogei de
Sud (F), de exemplu: influenţele climatice de ariditate.
2. prezentarea unui factor care a determinat amplasarea unei mari termocentrale în Podişul Getic (H), de exemplu:
rezervele mari de lignit din această unitate de relief

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. august. 2. februarie. 3. 4. 11 °C.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. media aritmetică a temperaturilor medii lunare. 2. 7.3. succesiimea anotimpurilor (datorită mişcării de revoluţie).
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Bulgaria:
1. România. 2. de exemplu: Munţii Balcani, Câmpia Dunării. 3. de exemplu: temperat-continentală. 4. de exemplu:
Dunărea, Mariţa. 5. de exemplu: Vama/Ruse. 6. de exemplu: trandafirul. 7. de exemplu: litoralul Mării Negre.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Pormgalia: 97,5 loc./km^, Suedia: 23,5 loc./km^. 2. De exemplu oricare dintre următoarele cauze: Suedia are o
densitate mai mică datorită climatului aspru (subpolar pe mari întinderi), reliefiilui muntos.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată. De exemplu: defrişarea tot mai intensă a pădurilor,
utilizarea agricolă îndelungată.

TESTUL 7
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Marea Britanic (Regatul Unit); I - Austria. 2. 2 - Dublin; 9 - Oslo.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. C. 2. Balcani. 3. Belarus.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. d. 3. d. 4. b. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare corect formulată între clima Spaniei (F) şi clima Greciei (H).
Asemănări - de exemplu: atât în Spania, cât şi în Grecia predomină climatul mediteranean, iar temperatura medie
anuală este ridicată; în ambele ţări regimul precipitaţiilor prezintă un minim vara şi un maxim iama.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument precizat corect.
Diversitatea tipurilor de relief din Ucraina - de exemplu: relief fluvial (pe Nipru şi Doneţk), relief litoral (cu limane şi
lagune la Marea Neagră), relief montan (în Carpaţi).

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 .8 - Buzău; 12 - Jiu.
2. 2 - Zalău; 4 - Botoşani.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Satu Mare. 2. Sulina. 3. 3.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. d. 4. a. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Câmpiei de Vest (A) şi clima Deltei Dunării p ) .
Deosebiri - de exemplu: în Delta Dunării precipitaţiile medii anuale sunt mai reduse cantitativ decât în Câmpia de Vest;
Câmpia de Vest prezintă influenţe oceanice şi submediteraneene, iar Delta Dunării influenţe pontice; etajele climatice
sunt diferite: de litoral şi deltă în Delta Dunării şi de câmpie în Câmpia de Vest.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării. De exemplu:
cantitatea mare de aluviuni transportată de Dunăre, lipsa mareelor, panta redusă a fluviului şi a platformei Mării Negre,
curenţii circulari din Marea Neagră, oscilaţiile nivelului mării în Cuaternar.

Subiectul al Iii-iea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. oricare dintre valorile cuprinse între 26‘^C şi 2T C - Ip.; iulie - Ip. 2. iulie şi august - 2p.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. d. 3. d.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element introdus corect în texml referitor la Germania:
1. Europa Centrală. 2. de exemplu: Podişul Renan, Câmpia Germaniei. 3. de exemplu: altitudinea scade de la sud la
nord. 4. de exemplu: temperat oceanică. 5. de exemplu: Kiel. 6. de exemplu: Duisburg. 7. de exemplu: Ruhr. 8. de
exemplu: cărbuni superiori (huilă). Se acordă Ip. pentru coerenţa şi corectitudinea textului.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 97,6 loc./km^. 2. De exemplu: nivelul de dezvoltare economică mai scăzut din Europa de Est; Bulgaria a făcut parte
din blocul ţărilor comuniste. 3. De exemplu: Germania este cel mai dezvoltat economic stat al Europei, cu o economie
de piaţă cu o productivitate ridicată; Germania este cel mai industrializat stat al Europei.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată.
De exemplu: asigură fluxul de materii prime între zonele cu resurse şi centrele de prelucrare; asigură transportul
produselor finite către pieţele de consum.

TESTUL 8

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. B - Islanda; D - Portugalia. 2.1 - Londra; 9 - Sarajevo.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Lisabona. 2. A. 3. 6.
C. Se acordă-câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. c. 3. b. 4. d. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între clima zonei litorale a Germaniei (E)
şi cea a Croaţiei (H).
Deosebiri - de exemplu: clima zonei litorale a Croaţiei aparţine tipului de climă mediteranean, iar zona litorală a
Germaniei se încadrează în tipul climei temperat oceanice; precipitaţiile medii anuale sunt mai bogate în zona litorală a
Germaniei decât în cea a Croaţiei. Asemănare - de exemplu: în ambele zone litorale bat vânturi cu caracter local numite
brize marine.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect care să contrazică afirmaţia din text.
De exemplu; Norvegia are râuri cu debit bogat tot timpul anului; râurile sunt scurte, cu pantă şi viteză mare de scurgere,
ceea ce le face să aibă un mare potenţial hidroenergetic.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Podişul Sucevei; B - Podişul Dobrogei. 2.2 - Timişoara. 3 - Vaslui.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. H. 2.12.3. scandinavo-baltice.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. a. 3. b. 4. d. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între reliefiil Podişului Sucevei (D) şi
relieful Subcarpaţilor Curburii (G).
Asemănare - de exemplu: ambele unităţi de relief sunt Augmentate de către reţeaua hidrografică; ambele unităţi
prezintă depresiuni submontane.
Deosebiri - de exemplu: Podişul Sucevei s-a format prin sedimentare, iar Subcarpaţii Curburii prin încreţire; în
Subcarpaţii Curburii stratele sedimentare sunt cutate, iar în Podişul Sucevei nu.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a două cauze care explică predominarea sectorului animalier în agri­
cultura regiunilor montane. De exemplu: existenţa unor păşuni întinse, solurile slab fertile, clima prea rece pentru
majoritatea culturilor agricole etc.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. aprilie - Ip.; mai - Ip. 2. se acceptă valori cuprinse între 60 şi 75 mVs - Ip.; ianuarie - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 280 si 3000 m^/s. 2. fenomenul de îngheţ. 3. temperat continental.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element precizat corect cu privire la Suedia:
1. Norvegia, Finlanda. 2. de exemplu: Alpii Scandinavici. 3. de exemplu: subpolar. 4. de exemplu: pădure de
conifere/spodosoluri. 5. de exemplu: Stockholm, Goteborg. 6. de exemplu: minereuri de fier, păduri.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 77%. 2. Existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat (râuri montane cu debite mari şi cu pantă ridicată); resurse
reduse de combustibili fosili. 3. 69,1%.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată.
De exemplu: defi’işări intense, incendiile din timpul verilor calde şi secetoase.

TESTUL 9

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. B - Suedia; D - Belarus. 2. 2 - Dublin; 9 - Praga.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Spania. 2. glaciară. 3. F.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. c. 4. c. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între clima Portugaliei (A) şi clima]
Belarusului (D).
Deosebiri - de exemplu: Portugalia are o climă temperat oceanică şi mediteraneană, în timp ce Belarus are o clii
temperat continentală; în Belarus amplitudinile termice anuale sunt mai mari decât în Portugalia.
Asemănări - de exemplu: în ambele ţări există etaj climatic de câmpie.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare factor precizat corect, de exemplu oricare doi factori dintre: clima (regimi
pluviometric în special), relieful, solul.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Mehedinţi. 2. G. 3.12.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. a. 3. d. 4. c. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între clima Carpaţilor Orientali (A) şi
clima Munţilor Apuseni (E).
Asemănare - de exemplu: ambele unităţi de relief aparţin etajului climatic montan; în ambele unităţi de relief se resimt
influenţe climatice oceanice.
Deosebiri - de exemplu: în Munţii Apuseni lipseşte etajul climatic alpin, acesta fiind prezent în Carpaţii Orientali;
Carpaţii Orientali au şi influenţe scandinavo-baltice (în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), iar Munţii Apuseni nu.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a doi factori care determină diferenţa dintre valorile medii ale densităţii
populaţiei din judeţele Caraş-Severin şi Prahova. De exemplu: în judeţul Prahova relieful este, în mare parte, un relief de
deal sau câmpie, favorabil locuirii, în comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este muntos şi fi-agmentat;
judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile economice sunt mult mai dezvoltate decât în judeţul Caraş-Severin.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1 .15°C - Ip.; se acceptă valori între 70 şi 90 mm - Ip. 2. iulie şi august - 2p.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. a. 3. o.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element precizat corect cu privire la Danemarca:
1. Germania. 2. de exemplu: Groenlanda, Fionia. 3. Nordului, Baltică. 4. câmpie. 5. temperat oceanică. 6. de exemplu:
vânturile de vest. 7. Copenhaga. 8. de exemplu: agricultura (creşterea animalelor).
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 3,6%; -0,4% - 4p. 2. scăderea natalităţii - 2p.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare avantaj corect menţionat.
De exemplu: nepoluantă, utilizează resurse inepuizabile, eficienţă etc.

TESTUL 10

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Letonia; C - Franţa. 2.12 - Dublin; 15 - Madrid.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Norvegia. 2 .7 .3 . D.
C . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. c. 3. c. 4. a. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Franţei (C) şi clima Finlandei (D).
Deosebiri - de exemplu: Franţa are în partea sa sudică o climă mediteraneană, în timp ce în Finlanda lipseşte acest tip
de climă; în Finlanda temperatura medie anuală este mai coborâtă decât în Franţa; zilele cu precipitaţii sub formă solidă
sunt mai numeroase în Finlanda decât în Franţa.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument care să ateste caracteristica turismului specific pentru Roma (turism
cultural). De exemplu: numeroase vestigii ale Imperiului Roman, muzee renumite etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1.3 - Bistriţa; 4 - Târnava Mare. 2. 9 - Târgu Jiu; 10 - Sfantu-Gheorghe.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.F . 2. A. 3. D.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
h a. 2. d. 3. a. 4. b. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între relieful grupei Retezat-Godeanu (E)
^ relieful grupei Făgăraş (F).
[lAsemănare - de exemplu: ambele unităţi de relief sunt formate în orogeneza alpină; atât în grupa Retezat-Godeanu, cât
fi în grupa Făgăraş este prezent relieful alpin.
Deosebiri - de exemplu; altitudinea maximă a grupei Făgăraş este mai mare decât altitudinea maximă a grupei Retezat-
Godeanu, relieful carstic este mai bine dezvoltat în grupa Retezat-Godeanu decât în grupa Făgăraş.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă:
1. a unei cauze care să explice varietatea tipurilor genetice de lacuri din regiunile de munte. De exemplu: altitudinea.
2. a două exemple de tipuri genetice de lacuri din Carpaţi. De exemplu; lac glaciar, lac de crater vulcanic etc.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel;
1. aprilie - 2p. 2. august - 2p.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. se acceptă oricare valoare cuprinsă între 150 şi 160 mVs. 2. februarie. 3. cantitatea de precipitaţii.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Franţa;
1. de exemplu; Munţii Alpi, Podişul Ardeni. 2. 4807, 3. mediteraneană. 4. de exemplu; Ron şi Sena. 5. de exemplu;
Lyon şi Marsilia. 6. de exemplu: muzeul Louvre, tumul Eiffel.
D. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
1. minereuri de fier şi cărbuni superiori. 2. de exemplu; agricultură foarte modernă: mecanizată, chimizată,
productivitate ridicată, forţă de muncă calificată.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect precizat. De exemplu: potenţialul turistic natural şi antropic este
mai mare în Spania decât în Olanda, favorizând practicarea tipurilor majore de turism: estival (datorită climatului
mediteranean durata sezonului estival este mare), montan, balnear, cultural (numeroase obiective incluse în patrimoniul
UNESCO) etc.

TESTUL 11

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. B - Portugalia; D - Bulgaria. 2.1 - Berlin; 5 - Praga.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.7. 2. 9. 3.C.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. a. 2. a. 3. c. 4. c. 5. c.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare corect formulată între relieful Poloniei (F) şi cel al Germaniei (capitala
notată cu 1 - Berlin).
Asemănări - de exemplu: în ambele ţări altitudinea reliefului scade de la sud la nord; atât în Polonia, cât şi în Germania
nordul este ocupat de către o câmpie (Câmpia Germano-Poloneză); în ambele ţări sunt munţi formaţi în orogeneza
alpină şi hercinică; ambele state au relief litoral etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect, cu privire la predominarea pădurilor de foioase în vegetaţia
Franţei. De exemplu; Franţa are o climă temperată propice pentru dezvoltarea pădurilor de fag; nu s-au făcut defrişări
intense ca şi în Regatul Unit.

Subîectui al li-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
A - Câmpia de Vest; B - Delta Dunării. 2.1 - Someş; 3 - Suceava.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. Bucureşti. 2. B. 3. D.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. d. 3. b. 4. a. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Câmpiei de Vest (A) şi clima Câmpiei
Bărăganului (E).
Deosebiri - de exemplu: în Câmpia de Vest precipitaţiile medii anuale sunt mai bogate decât în Câmpia Bărăganului;
Câmpia de Vest are influenţe oceanice şi submediteraneene, iar Câmpia Bărăganului influenţe de ariditate; în Câmpia
de Vest bat vânturile de vest, iar în Câmpia Bărăganului bate crivăţul.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unui factor care explică extinderea vegetaţiei de stepă şi silvostepă în partea centrală şi sudică a Podişului Dobrogei.
De exemplu: cantitatea redusă de precipitaţii.
2. unei cauze care explică extinderea culturilor de legume şi leguminoase în apropierea marilor oraşe. De exemplu:
existenţa unei pieţe importante de desfacere în oraşele mari.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. Ungaria - Ip.; 10 milioane - Ip. 2.20 milioane locuitori - 2p.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.d .2 .b .3 .c .
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
1. de exemplu: stat insular în Europa Atlantică. 2. de exemplu: Marea Nordului. 3. temperat oceanică, precipitaţii
bogate. 4. Tamisa. 5. de exemplu: Manchester şi Liverpool. 6. de exemplu: cărbunii. 7. revoluţia industrială. 8. de
exemplu: Big Ben.
D. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 231 loc./km^. 2. Ponderea populaţiei urbane este mai ridicată în Belgia decât în Albania datorită gradului diferit de
dezvoltare economică: Belgia are o economie mult mai dezvoltată şi un nivel de trai mult mai ridicat decât Albania.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect identificată. De exemplu: degradarea nivelului de trai şi scăderea
natalităţii, migrarea populaţiei spre vestul Europei etc.

TESTUL 12

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. A - Rusia; B - Suedia. 2.1 - Madrid; 2 - Oslo.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.5.2. E. 3. F.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. d. 3. b. 4. d. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare corect formulată între reliefiil Franţei (C) şi cel al Italiei (F).
Asemănări - de exemplu: în ambele ţări există relief glaciar în Munţii Alpi; atât în Franţa cât şi în Italia se întâlneşte
relieful litoral; câmpii de origine fluvială există în ambele state.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză enunţată corect (două cauze) care să explice distribuţia neuniformă a
precipitaţiilor în Europa. De exemplu: depărtarea faţă de Oceanul Atlantic, relieful, circulaţia maselor de aer deasupra
continentului etc.

Subiectul al il-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Podişul Dobrogei; F - Munţii Banatului. 2. 4 - Baia Mare; 2 - Slobozia.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. risipite. 2. încreţire. 3. D.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. a. 4. c. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Subcarpaţilor Curburii (A) şi clima Podişului
Dobrogei (E).
Deosebiri - de exemplu: în Subcarpaţii Curburii precipitaţiile medii anuale sunt mai bogate decât în Podişul Dobrogei,
Subcarpaţii Curburii aparţin cu preponderenţă etajului climatic de dealuri înalte, iar Podişul Dobrogei celui al dealurilor
joase şi celui de câmpie; în Podişul Dobrogei nu bate foehnul, iar în Subcarpaţii Curburii da.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei cauze care explică lipsa vieţuitoarelor la adâncimi mai mari de 200 metri în Marea Neagră. De exemplu: lipsa
oxigenului şi acumularea de gaze toxice, de tipul hidrogenului sulfiarat.
2. unui factor natural care favorizează dezvoltarea unor areale viticole extinse în Subcarpaţii Curburii. De exemplu:
solurile favorabile, climatul prielnic etc.

Subiectul al IIMea
A. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a unei cauze care a determinat creşterea populaţiei urbane din Franţa. De
exemplu: dezvoltarea economică continuă, evoluţia istorică favorabilă, migraţia internă rural-urban etc.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 1921: se acceptă orice valoare cuprinsă între 32 şi 35 milioane de locuitori; 1990: se acceptă orice valoare între 54 şi
57 milioane de locuitori. 2. 1931.3. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 44% şi 46%.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire Ia Italia:
1. de exemplu: Elveţia, Austria. 2. de exemplu; Sicilia, Sardinia. 3. de exemplu: Etna, Stromboli. 4. de exemplu: Como,
Garda. 5. de exemplu: vegetaţie mediteraneană (maquis). 6. de exemplu; turism cultural.
D. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 1956 - 14,3%, 1998 - 1,5% . 2. scăderea continuă a natalităţii sau creşterea migraţiei.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Regatul Unit şi Franţa. 2. de exemplu: turismul.

TESTUL 13
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. H - Rusia; I - Estonia. 2. 3 - Tirana; 15 - Kiev.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. A. 2. H. 3. 11.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. a. 3. D. 4. c. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare corect formulată între clima celui mai întins stat mediteranean (Spania)
şi cea a Italiei (G).
Asemănări - de exemplu: în ambele ţări există climat mediteranean; atât în Spania, cât şi în Italia regimul precipitaţiilor
prezintă un maxim de iama şi un minim de vară; în ambele ţări, pe ţărm, bat vânturi locale numite brize marine etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare caracteristică precizată corect referitoare la relieful Europei Estice (două
caracteristici). De exemplu: predomină relieful jos, de câmpie; Europa Estică păstrează, în partea sa nordică, urme ale
gheţarilor de calotă (relief glaciar, cu morene) etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 . 9 - Bârlad; 11 - Mureş. 2. 4 - Piteşti; 5 - Sibiu.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.D . 2. E. 3.3.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. b. 4. d. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între relieful Munţilor Apuseni (A) şi
relieful grupei Retezat-Godeanu (E).
Asemănare - de exemplu: ambele unităţi de relief sunt formate în orogeneza alpină, în ambele unităţi este prezent
relieful carstic.
Deosebiri - de exemplu: altitudinea maximă a Munţilor Apuseni este mai redusă decât altitudinea maximă a grupei
Retezat-Godeanu, relieful glaciar apare în grupa Retezat-Godeanu şi lipseşte în Munţii Apuseni.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a două elemente care fac din Podişul Dobrogei cea mai tipică regiime de
podiş din România. De exemplu: rigiditatea reliefului datorită rocilor dure, vechimea mare a rocilor, caracterul
nefragmentat şi slab ondulat al terenului.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 63 şi 65 mm — Ip.; se acceptă orice valoare cuprinsă între 36 mm şi
39 mm - Ip. 2. august şi septembrie - Ip.; mai şi iulie - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. media aritmetică a valorilor precipitaţiilor medii lunare. 2. influenţele climatice pontice. 3. convective.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Ungaria:
1. de exemplu: Europa Centrală. 2. câmpie. 3. temperat continentală. 4. Dunăre. 5. de exemplu: tectonic/Balaton.
6. stepă. 7. de exemplu: Debrecen, Miskolc. 8. de exemplu: grâul.
D . Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect;
1. Cehia: 10091; Norvegia: 15232. 2. de exemplu: Norvegia are un nivel de trai mult mai ridicat decât Cehia, precum şi
o speranţă de viaţă mai mare.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect precizat.
1. Climatul mediteranean este propice pentru cultura măslinului. Mari producătoare de măsline sunt ţările din Europa
Sudică Mediteraneană: Grecia, Spania, Italia, inclusiv în gospodăriile individuale. 2. De exemplu: potenţialul turistic
natural şi antropic este foarte mare în Spania (durata sezonului estival este mare), există de asemenea turism montan,
balnear, cultural (numeroase obiective incluse în patrimoniul UNESCO) etc.

TESTUL 14
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. A - Albania; H - Germania. 2. 8 - Budapesta; 9 - Roma.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. A. 2. 5. 3. G.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. c. 3. c. 4. b. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Albaniei (A) şi cea a Islandei (B).
Deosebiri - de exemplu: în Albania temperatura medie anuală este mai ridicată decât în Islanda, în Islanda bat vânturile
de vest, iar în Albania nu, precipitaţiile solide cad în cantitate mai mare în Islanda decât în Albania etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză care a favorizat dezvoltarea reliefului glaciar în Alpi precizată corect. De
exemplu: altitudinea reliefului, clima.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1.11 - Călmăţui; 12 - Barcău. 2. 4 - Slobozia; 6 - Botoşani.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. G. 2. F. 3. A.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. b. 4. a. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Dealurilor Silvano-Someşene (E) si clima
Podişului Bârladului (E).
Deosebiri - de exemplu: în Dealurile Silvano-Someşene precipitaţiile medii anuale sunt mai bogate decât în Podişul
Bârladului, Podişul Bârladului are influenţe climatice de ariditate, iar Dealurile Silvano-Someşene au influenţe
oceanice, în Podişul Bârladului bate crivăţul, iar în Dealurile Silvano-Someşene bat vânturile de vest.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unui argument care să vină în sprijinul afirmaţiei conform căreia în Munţii Apuseni există o mare diversitate petro-
grafică. De exemplu: în Munţii Apuseni se întâlnesc atât roci vulcanice, cât şi roci metamorfice şi sedimentare cutate.
2. unui factor natural care nu favorizează dezvoltarea culturilor agricole în Grupa Parâng şi Grupa Făgăraş. De exemplu:
solurile slab fertile (spodosoluri), clima aspră (temperaturi medii anuale coborâte, vânturi puternice).

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 60 şi 70 mm - Ip. 2, se acceptă orice valoare cuprinsă între 300 mm şi
310 mm - Ip. 3. se acceptă orice valoare cuprinsă între 230 mm şi 250 mm - 2p.
B. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
1. regimul precipitaţiilor, regimul de îngheţ. 2. noiembrie şi decembrie.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Slovenia:
1. de exemplu: Croaţia şi Austria. 2, Adriatică. 3. de exemplu: Alpii lulieni, Podişul Karst. 4. de exemplu:
mediteranean. 5. de exemplu: Sava. 6. de exemplu: pădure. 7. Iugoslavia.
D . Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 28. 2. Croaţia. 3. de exemplu: Italia şi Grecia. 4. de exemplu: Suedia. 5. Ungaria.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect precizat.
ţa dispune de importante resurse de uraniu, este o ţară dezvoltată economic, care poate susţine financiar costurile

f
e de construirea unor atomocentrale.

209
 TESTUL 15
Subiectul i
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. A - Marea Britanie (Regatul Unit); F - Lituania. 2.4 - Amsterdam (Haga); 12 - Roma.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Stockholm. 2. B. 3. B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect'
1. b. 2. a. 3. d. 4. c. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Europei Nordice şi clima Europei Sudice
Deosebiri de exemplu; în Europa Sudică temperatura medie anuală este mai ridicată decât în Europa Nordică Europa
Nordica are im climat temperat oceanic şi subpolar, iar în Europa Sudică predomină climatul mediteranean; austrul bate
m Europa Sudica, in timp ce în cea nordică bat vânturile polare.
E Se acordă 4p. pentru precizarea corectă a unei cauze care a favorizat formarea estuarelor pe ţărmul european al
Atlanticului. De exemplu: maree puternice.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1.1 - Braşov; 2 - Iaşi. 2. 9 - Dunăre; 12 - Prut.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Podişul Dobrogei. 2. 3. 3. metamorfice (şisturi cristaline).
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. c. 4. a. 5. d.

C * (O)

bo“ e L T o o t iT o W
Deosebiri - de exemplu: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei pătrund influenţe climatice scandinavo-baltice iar în
grupa Parang nu. ’
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unui factor care determină construirea unui număr mare de iazuri şi heleştee în Câmpia Jijiei. De exemplu; reţinerea
apei m penoadele secetoase frecvente datorită influenţelor climatice de ariditate.
2. unui factor care influenţează debitul râurilor din România. De exemplu: regimul precipitaţiilor.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel;
1. luhe Şl august - 2p. 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -5°C şi - 6°C - Ip.; ianuarie - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. se accepta orice valoare cuprinsă între 30°C şi 31°C. 2. temperat continentală, de exemplu: Ungaria. 3. 1°C* martie.
C. î>e acorda cate Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Grecia;
1. de exemplu: Creta şi Corfu. 2. de exemplu; Munţii Pindului. 3. de exemplu: secetă. 4. de exemplu: Pireu şi Salonic
5. de exemplu: măslinul, viţa-de-vie. 6. de exemplu: Parthenonul; palatul din Knossos.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Romania - 3,08%; Germania - 10,3%. 2. Germania are o suprafaţă mai mare şi o infrastructură mai dezvoltată decât
Komama (datonta unui nivel mult mai mare de dezvoltare economică).
E Se acordă câte 2p pentoi fiecare caracteristică enunţată corect. De exemplu: UE este principala putere economică
mondia a, UE este cel mai mare exportator de tehnologie şi produse industriale, UE este lider mondial în domeniul
rurismiilui 6tc.

TESTUL 16
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Italia. 2. Ucraina. 3. d.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.b. 2. b. 3. d. 4. d. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între clima Irlandei fA) si cea a Franţei
(D).
Asemănări - de exemplu: în ambele state există climă temperat oceanică; atât în Irlanda, cât şi în Franţa bat vânturile de
vest etc.
Deosebire - Franţa are şi climat mediteranean, acest tip de climat lipsind în Irlanda.
E. 1. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a două culturi specifice pentru Europa Mediteraneană. De exemplu:
citrice, măslin, viţă-de-vie, legume, tutun.
2. Se acordă două puncte pentru precizarea corectă a două state mediteraneene în care aceste culturi au o pondere
semnificativă. De exemplu: Spania - legume, Italia - măsline, Grecia - citrice etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. H - Grupa Bucegi; G - Carpaţii Moldo-Transilvani. 2. 2 - Focşani; 4 - Bacău.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 .6. 2. Lotru. 3. F.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. a. 3. c. 4. c. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Podişului Bârladului (B) şi relieful
Subcarpaţilor Getici (E).
Deosebiri - de exemplu: Podişul Bârladului s-a format prin sedimentare, iar Subcarpaţii prin cutare; Subcarpaţii Getici
au altitudini mai mari decât Podişul Bârladului, Podişul Bârladului este un podiş, iar Subcarpaţii Curburii reprezintă o
zonă submontană tipică, cu dealuri şi depresiuni.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei cauze care să explice scăderea numerică a populaţiei după 1990. De exemplu: scăderea natalităţii, deci a sporului
natural care a devenit negativ, creşterea migraţiei.
2. unui factor natural care favorizează dezvoltarea unor areale viticole importante în Subcarpaţii Curburii. De exemplu:
solurile favorabile, climatul propice.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. orice valoare între 12% şi 13% - Ip.; orice valoare între 1% şi 2% - Ip. 2. Bulgaria - Ip.; Austria - Ip.
B. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
l.b. 2. c.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Spania:
1. Franţa. 2. de exemplu: Munţii Pirinei, Podişul Meseta. 3. temperat continental. 4. de exemplu: Duero, Tajo.
5. mediteraneană. 6. de exemplu: Barcelona, Valencia. 7. de exemplu: muzeul Prado.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Franţa. 2. Bulgaria. 3. Bulgaria.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect precizată.
1. De exemplu: Bulgaria este o ţară cu un nivel de dezvoltare economică mai redusă.
2. De exemplu: Franţa are o agricultură performantă, modernă, mecanizată, de mare productivitate.

TESTUL 17

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. A - Islanda; G - Cehia. 2.1 - Minsk; 7 - Berlin.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Elveţia. 2. Balcanică. 3. H.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. c. 3. c. 4. b. 5. c.
 D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între relieful Franţei (D) şi cel al Greciei
(D). Deosebiri: altitudinea maximă din Franţa este mai mare (4807 m - vârful Mont Blanc) decât cea din Grecia (vârful
Ohrap - 2911 m); relieful glaciar este prezent în Franţa şi absent în Grecia; Asemănare - de exemplu: în ambele ţări
există munţi tineri, formaţi în orogeneza alpină.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect identificată care să explice densitatea scăzută a populaţiei din
peninsula Scandinavă. De exemplu oricare două dintre: factori fizico-geografici nefavorabili (clima aspră, neprielnică,
relief accidentat), factori demografici specifici (natalitate scăzută, îmbătrânirea populaţiei).

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 8 - Prahova; 11 - Trotuş. 2.1 - Sibiu; 2 - Giurgiu.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.5. 2.12. 3.2.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect-
1. d. 2. b. 3. c. 4. d. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între resursele naturale ale Munţilor
Apuseni (G) şi cele ale Subcarpaţilor Curburii (B).
Deosebiri - de exemplu: în Munţii Apuseni există minereuri auro-argentifere, iar în Subcarpaţii Curburii nu, bauxita se
exploatează doar din Munţii Apuseni, Subcarpaţii Curburii au rezerve de petrol, iar Munţii Apuseni nu au.
Asemănări: în ambele unităţi se exploatează roci de construcţie.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei cauze care să explice producerea frecventă a inundaţiilor în Câmpia de Vest. De exemplu: cursul foarte sinuos în
sectoarele joase, panza freatică situată la adâncimi mici etc.
2. unei diferenţe între sectorul Baziaş - Porţile de Fier şi sectorul Porţile de Fier - Călăraşi. De exemplu: în sectorul
Baziaş - Porţile de Fier, Dunărea formează un defileu, iar în sectorul Porţile de Fier - Călăraşi formează o luncă largă.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. 1% - Ip.; Belgia - Ip. 2. 9% - Ip.; 5% - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. de exemplu: natalitate scăzută determinată de condiţii economice precare. 2. de exemplu: natalitate ridicată datorită
religiei predominant catolice. 3. Germania şi Ungaria.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Irlanda:
1. Irlandei. 2. câmpie. 3. temperat oceanic; de exemplu: precipitaţii bogate, amplitudini termice anuale reduse
4. Shannon. 5. păşuni. 6. Dublin. 7. catolică.
D. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 230 loc./km - Germania; 15,4 loc./km^ - Finlanda. 2. De exemplu: climă rece pe mari întinderi/suprafată mare
ocupată de lacuri.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare factor corect identificat.
De exemplu: Austria este o ţară alpină; Austria este o ţară dezvoltată economic, cu o foarte bună infrastructură pentru
sporturile de iarnă.

TESTUL 18
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. J - Ungaria; I - Norvegia. 2 . 6 - Berna; 8 - Zagreb.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. G. 2. Albania. 3. Londra.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. c. 3. d. 4. a. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între hidrografia Peninsulei Scandinavice
şi hidrografia Peninsulei Italice. Deosebiri —de exemplu: în Peninsula Scandinavică râurile au bazine hidrografice mai
mici decât în Peninsula Italică; râurile scandinave au debite mai mari decât cele din Peninsula Italică. Asemănare —de
exemplu: în ambele peninsule există lacuri glaciare.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect identificată, care să explice densitatea ridicată a populaţiei din Europa
de Vest. De exemplu oricare două dintre: clima favorabilă, regiune dezvoltată economic cu un aflux de populaţie din
alte zone etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 .2 - Buzău; 5 - Someş. 2. 9 - Braşov; 12 - Deva.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 .6. 2. Dealurile Lipovei. 3. Dej.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. b. 3. b. 4. a. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Podişului Sucevei (H) şi clima sectorului
central al Câmpiei Române (A).
Deosebiri - de exemplu: sectorul central al Câmpiei Române are influenţe de tranziţie, iar Podişul Sucevei are influenţe
climatice scandinavo-baltice; în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută decât în sectorul central al
Câmpei Române; sectorul central al Câmpei Române are precipitaţii medii anuale mai reduse cantitativ decât Podişul
Sucevei.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei cauze care să explice construirea la Galaţi a unui centru siderurgic. De exemplu: Galaţiul este situat pe Dunăre,
iar materia primă pentru siderurgie (cărbuni superiori şi minereu de fier) este adusă din import, cu ajutorul navelor.
2. unei cauze care determină distribuţia inegală a temperaturilor medii anuale pe teritoriul României. De exemplu:
latitudinea sau altitudinea.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. iulie - Ip.; august - Ip. 2. decembrie - Ip.; ianuarie - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 18°C şi 19°C. 2 .-5^C. 3. se acceptă orice valoare cuprinsă între 23°C şi 24®C.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Slovacia:
1. de exemplu: Polonia şi Cehia. 2. muntoasă. 3. Munţii Carpaţi; Câmpia Dunării. 4. temperat continentală.
5. Dunăre. 6. Bratislava. 7. catolică. 8. de exemplu: metalurgică.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. de exemplu: o mare parte din Europa Nordică are un climat rece, nefavorabil unor mari aglomeraţii de populaţie, în
timp ce în Europa Vestică este un climat mai blând, temperat oceanic, favorabil concentrărilor de populaţie. 2. de
exemplu: Europa Vestică are un climat temperat oceanic, cu veri mai răcoroase şi ierni mai blânde decât cele din
Europa Estică, care are un climat temperat continental. 3. de exemplu: datorită pieţei de desfacere pe care o reprezintă
marile oraşe.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect identificat. Peninsula Crimeea are un climat subtropical. O cauză ce
determină acest tip de climă este influenţa Mării Negre.

TESTUL 19

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. B - Polonia; H - Bosnia - Herţegovina. 2.12 - Reykjavik; 14 - Berlin.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.15. 2. 13.3. E.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. d. 3. b. 4. d. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între relieful Munţilor Pirinei şi relieful
Munţilor Apenini.
Asemănări - de exemplu: ambii munţi s-au format în orogeneza alpină; atât Munţii Pirinei, cât şi Munţii Apenini sunt
munţi de încreţire etc.
Deosebire - de exemplu: altitudinea Pirineilor este mai mare decât cea a Apeninilor.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unui factor ce favorizează dezvoltarea vegetaţiei de stepă în sud-estul Europei. De exemplu: precipitaţii reduse,
insuficiente pentru dezvoltarea pădurilor. 2. unei cauze care a dus la scăderea numărului populaţiei în Ucraina. De
exemplu: oricare dintre imnătoarele cauze: scăderea natalităţii sau creşterea migraţiei.
Subiectul al il-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Podişul Soraeşan; E - Podişul Dobrogei de Sud. 2.3 - Târgovişte; 4 - Mediaş.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 9. 2. 1.3. Crişurilor.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. d. 3. d. 4. c. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare corect formulată între relieful Subcarpaţilor Getici (A) şi relieful
Subcarpaţilor Moldovei (B). De exemplu: ambele unităţi de relief sunt formate datorită eforturilor de cutare şi ridicare a
arcului carpatic; în ambele unităţi stratele sedimentare sunt cutate; atât în Subcarpaţii Getici, cât şi în cei ai Moldovei
există depresiuni submontane etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unui factor care a favorizat dezvoltarea industriei de cherestea în Carpaţii Orientali. De exemplu: suprafaţa mare
ocupată de pădurile de răşinoase. 2. unui factor care determină varietatea influenţelor climatice în România şi a unui
exemplu de influenţă climatică. De exemplu: circulaţia maselor de aer preponderent din sectorul vestic influenţe
oceanice.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. Italia: 11826 - Ip.; Ungaria: 21135 - Ip. 2. Ungaria - Ip.; de exemplu: natalitate scăzută datorită problemelor
economice - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Europa Nordică. 2. de exemplu: Norvegia. 3. de exemplu: slab fertile.
C. Se acordă Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Austria:
1. Ungaria, Slovacia. 2. Munţii Alpi, Câmpia Dunării. 3. de exemplu: Dunărea, Irm. 4. de exemplu: pădure. 5. de
exemplu: Salzburg, Linz. 6. de exemplu: hibernal.
D . Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 300 î!\oc. —Europa; 101 i!\oc. —Italia; 110 iHoc. —Franţa; 109 tHoc. —Spania. 2. De exemplu: climat mediteranean;
soluri care se pretează la cultivarea viţei-de-vie.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare efect negativ corect identificat.
De exemplu: poluarea aerului prin evacuarea necontrolată a gazelor de eşapament - un punct, creşterea alarmantă a
numărului de accidente de circulaţie soldate cu victime.

TESTUL 20

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. H - Grecia; I - Estonia. 2.2 - Belgrad; 9 - Dublin.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Chişinău. 2. 5. 3. Ucraina.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.a . 2. b. 3. c. 4.b. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Arhipelagului Britanic şi clima Peninsulei
Italice.
Deosebiri - de exemplu: Arhipelagul Britanic are o climă temperat oceanică, spre deosebire de clima Peninsulei Italice
care este majoritar mediteraneană; în Peninsula Italică cantitatea de precipitaţii este mai redusă decât în Arhipelagul
Britanic; în Peninsula Italică bate austrul, iar în Arhipelagul Britanic bat vânturile de vest etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect formulat (două argumente) care să demonstreze potenţialul
hidroenergetic ridicat al râurilor din Munţii Alpi. De exemplu: râurile au pante mari şi viteză mare de scurgere, debitele
sunt ridicate tot timpul anului etc.
 Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
1 .7 - Prahova; 9 - Şiret 2. 2 - Alba lulia; 6 - Buzău.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.8.2. E. 3.B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. d. 3. a. 4. a. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între relieful Dealurilor Silvano-Someşene
(H) şi relieful Podişului Sucevei (G).
Asemănări - de exemplu: ambele unităţi de relief sunt formate prin sedimentare, în ambele unităţi stratele sedimentare
sunt necutate etc.
Deosebire: altitudinile în Podişul Sucevei sunt mai mari decât în Dealurile Silvano-Someşene.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei cauze care determină variaţiile de debit ale râului Ialomiţa. De exemplu: variaţiile regimului pluviometric
datorate influenţelor de ariditate din Bărăgan. 2. unui factor care a determinat amplasarea unor termocentrale în Podişul
Getic şi Carpaţii Meridionali situaţi la vest de Olt. De exemplu: rezervele mari de lignit din Podişul Getic.

Subiectul al IIMea
A. Se acordă 4p, astfel:
1. martie şi iulie - 2p. 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 355 şi 365 mm - Ip.; mai - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. primăvara. 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 290 mm şi 310 mm. 3. de exemplu: fenomenul de îngheţ al
râurilor.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Polonia:
l. Baltică. 2. câmpia (treapta joasă). 3. de exemplu; oceanice. 4. de exemplu: Vistula, Oder. 5. de exemplu: Gdansk,
de exemplu; sfecla. 7. de exemplu: cărbunii/siderurgie. 8. de exemplu: Cracovia.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Curentul cald al Atlanticului de Nord. 2. Norvegia - Oslo; Danemarca - Copenhaga. 3. pescuitul.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument care să vină în sprijinul afirmaţiei din text. De exemplu: relieful
accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu debite mari şi constante a favorizat construirea a numeroase hidrocentrale;
Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive şi dispune de tehnologii avansate pentru obţinerea energiei
■omoelectrice.

TESTUL 21

Hectul I
. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
f1- C - Irlanda; G - Austria. 2.1 - Oslo; 7 - Sofia.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
L Vistula. 2. Marea Britanie (RegamI Unit). 3. D.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
L a. 2. d. 3. a. 4. b. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Peninsulei Scandinave şi cel al Peninsulei
fealice.
iteosebiri - de exemplu; în Peninsula Scandinavă munţii sunt formaţi într-o orogeneză mai veche decât cei din
fcninsula Italică; Peninsula Italică nu are fiorduri, în timp ce acestea sunt caracteristice ţărmului scandinav; în
teiinsula Italică există relief vulcanic, acesta lipsind în Peninsula Scandinavă etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect formulat (două argumente) care să contrazică afirmaţia potrivit
cireia în vestul Europei amplitudinea termică medie anuală are valori mai mari decât cea din estul Europei. De
aemplu: vestul Europei are un climat temperat oceanic, iar estul extrem are un climat temperat continental excesiv;
iile în Europa de Vest sunt mai blânde decât în estul extrem, în timp ce verile sunt lipsite de caniculă etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
L C - Subcarpaţii Curburii; G - Podişul Someşan. 2. 2 - Reşiţa; 5 - Petroşani.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare r^puns corect:
1 . 9. 2. Ialomiţa. 3. E.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. d. 4. b. 5. b.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între clima Câmpiei Moldovei (A) şi clima
Podişului Sucevei (D).
Asemănare - de exemplu: ambele unităţi au temperaturi medii anuale asemănătoare, între 6®C şi 10°C.
Deosebiri - de exemplu: în Podişul Sucevei pătrund influenţe climatice scandinavo-baltice, iar în Câmpia Moldovei nu,
în Podişul Sucevei cantitatea de precipitaţii anuale este mai mare decât în Câmpia Moldovei.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei cauze care să explice existenţa unui număr mare de bovine din Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei. De
exemplu: existenţei unor suprafeţe întinse ocupate de păşuni. 2. unei cauze care să explice formarea Deltei Dunării. De
exemplu: cantitatea mare de aluviuni transportată de Dunăre, lipsa mareelor, panta redusă a fluviului şi a platformei
Mării Negre, curenţii circulari din Marea Neagră, oscilaţiile nivelului mării în cuaternar.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 22°C şi 23°C - Ip.; iulie ~ Ip. 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -0,5°C
şi -1,5°C - Ip.; se acceptă orice valoare cuprinsă între 12°C şi 13°C - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 22,5°C şi 24,5°C. 2. Se acceptă orice stat care are un climat temperat
continental moderat, de exemplu: România, Ungaria, Slovacia etc. 3. Media aritmetică a temperaturilor medii lunare.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Croaţia;
1. de exemplu: Ungaria, Slovenia. 2. 2013. 3. Adriaticâ. 4. de exemplu: Alpii Dinarici. 5. mediteraneană. 6. de exemplu:
Sava, Drava. 7. Zagreb. 8. de exemplu: turismul.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.11,3%. 2. 24,2 mii. t. 3. 49,8 mii. t - două puncte,
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.
1. De exemplu: condiţii democratice şi condiţii economice. 2. Condiţii democratice: pluralism politic, alegeri libere,
separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor, a statutului minorităţilor etc. Condiţii economice:
economie de piaţă capabilă să se încadreze în cerinţele şi standardele UE.

TESTUL 22
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. B - Polonia; J - Olanda. 2. 6 - Stockholm; 15 - Moscova;
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1.4, 5. 2. mediteranean. 3. păduri.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. a. 4. d. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Norvegiei (H) şi clima Portugaliei (F).
Deosebiri - de exemplu: în Norvegia temperatura medie anuală este mai mică decât în Portugalia; în Portugalia există
climat mediteranean, iar în Norvegia nu; în Portugalia temperatura medie a verii este mai ridicată decât în Norvegia etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect enunţată (două cauze) care să demonstreze faptul că potenţialul agricol
al României şi Ucrainei este ridicat. De exemplu: solurile fertile (cernoziomuri), temperaturile ridicate vara etc.

Subiectul ai li-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 .1 - Lugoj; 5 - Sfântu Gheorgbe. 2 . 1 - Vedea; 11 - Argeş.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 6. 2. 2. 3. 9.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. b. 3. b. 4. b. 5. c.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între climatul de câmpie şi climatul de dealuri joase.
Deosebiri - de exemplu: climatul de câmpie are temperatura medie anuală mai ridicată (10°C) faţă de cel de dealuri
joase (8°C - 10°C); precipitaţiile medii anuale sunt mai bogate cantitativ în climatul de dealuri joase faţă de cel de
câmpie; etajele climatice sunt diferite etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unui argument care să contrazică afirmaţia potrivit căreia Câmpia Transilvaniei este o regiune de câmpie. De
exemplu: Câmpia Transilvaniei este o subunitate a Podişului Transilvaniei, altitudinile sunt de 500-600 m, deci mai
mari decât cele ale unei câmpii, prezintă un relief de domuri şi cueste şi în general un aspect deluros etc.
2. unei cauze care să demonstreze că Delta Dunării este o câmpie în devenire, prin aluvionare. De exemplu: se formează
o deltă secundară la vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. 20 grade Celsius - Ip.; se acceptă orice valoare cuprinsă între -17°C şi -IS^C - Ip. 2. se acceptă oricare două dintre
lunile ianuarie, februarie, decembrie - 2p.
B. Se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 37®C şi 39°C. 2. temperat continentală. 3. 11®C.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la Finlanda:
1. Baltică. 2. de exemplu: Norvegia. 3. de exemplu: scandinavo-baltică. 4. glaciar, de exemplu: Saimaa. 5. etaj de
vegetaţie: pădure de conifere. 6. de exemplu: Helsinki, Turku, Tampere. 7. de exemplu: industria lemnului.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. de exemplu: este nepoluantă, de mare productivitate, utilizează resurse inepuizabile - 4p. 2. de exemplu: temperatura
medie anuală este scăzută - 2p.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect precizată şi exemplificată.
De exemplu: în Europa de Vest densitatea populaţiei este mai mare decât în alte regiuni ale Europei datorită condiţiilor
naturale favorabile locuirii, cât şi nivelului ridicat de dezvoltare economică; Europa Nordică are o densitate scăzută a
populaţiei datorită climei aspre şi reliefului accidentat.

TESTUL 23
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. C - Ucraina; F - Croaţia. 2 . 9 - Oslo; 10 - Stocldiolm.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Minsk. 2. temperat oceanică. 3. G.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. c. 3. d. 4. a. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între relieful Munţilor Alpi şi relieful
Munţilor Ural.
Asemănare: atât Munţii Alpi, cât şi Munţii Ural sunt munţi de încreţire.
Deosebiri - de exemplu: altitudinea Alpilor este mai mare decât cea a Uralilor, Munţii Alpi sunt formaţi în orogeneza
alpină, iar Munţii Ural în orogeneza hercinică etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă:
1. a două materii prime folosite în industria siderurgică: cărbune superior (huilă), minereu de fier.
2. a două state europene unde se exploatează aceste resurse. De exemplu: Rusia, Germania, Polonia, Franţa.

Subiectul al ll-iea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Podişul Sucevei; G - Podişul Bârladului. 2.3 - Miercurea-Ciuc; 6 - Botoşani.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Negru. 2. 4. 3.3.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. c. 3. a. 4. b. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Podişului Getic şi relieful Subcarpaţilor
Getici.
Deosebiri - de exemplu: Subcarpaţii Getici sunt formaţi prin încreţire, iar Podişul Getic prin sedimentare, altitudinea
Subcarpaţilor Getici este mai mare decât cea a Podişului Getic; Podişul Getic are caracter piemontan, iar Subcarpaţii
Getici nu etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a:
1. unei premise naturale care a dus la practicarea creşterii animalelor în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei. De
exemplu: existenţa, pe mari întinderi, a păşunilor. 2. unei premise naturale care a dus la practicarea culturii cerealelor în
Câmpia Română. De exemplu: solurile fertile din clasa molisoluri (cernoziomurile).

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 1,5°C şi 1,9°C - Ip.; februarie - Ip. 2. iulie - Ip.; 22°C - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. ianuarie. 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 22°C şi 22,5°C. 3. b.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire Ia Cehia:
1. de exemplu: Austria, Germania. 2. Moravia şi Boemia. 3. de exemplu: Podişul Cehiei. 4. temperat continentală; de
exemplu: amplitudini termice mari. 5. de exemplu: Elba, Oder. 6. de exemplu; Bmo.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. 123 loc./km^ - Polonia. 2. 20 loc./km^ - Suedia. 3. de exemplu: Suedia are o densitate mai mică datorită faptului că o
mare parte din teritoriul său nu este favorabil pentru amplasarea de aşezări: climă aspră, relief muntos.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect precizată.
1 . De exemplu: Serbia este străbătută de Dunăre, care trece inclusiv prin capitala acestui stat. Belgrad; de asemenea, pe
teritoriul Serbiei curg şi afluenţi importanţi ai Dunării: Tisa, Drava, Sava, Morava. 2. De exemplu: precipitaţiile
insuficiente din climatul temperat continental.

TESTUL 24

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. C - Marea Britanic (Regatul Unit); H - Slovacia. 2.10 - Copenhaga; 5 - Belgrad.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Nipru. 2. 4. 3. l.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. b. 4. b. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare corect formulată între relieful Câmpiei Panonice şi relieful Câmpiei
Padului. De exemplu: ambele sunt câmpii de origine fiuvio-lacustră, au suprafeţe plane şi altitudini reduse.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect formulat (două argumente) care să demonstreze potenţialul
hidroenergetic ridicat al râurilor din Munţii Alpi. De exemplu: râurile au pante mari şi viteză mare de scurgere, debitele
sunt ridicate tot timpul anului etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspims corect:
1. E - grupa Parâng; G - Munţii Banatului. 2. 7 - Piteşti; 9 - Sfantu Gheorghe.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 .5.2 . 12,8.3. 9.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. c. 4. b. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între clima Dealurilor Silvano-Someşene
(B) şi clima Podişului Bârladului.
Asemănare - de exemplu: ambele unităţi au temperaturi medii anuale asemănătoare, între 6°C şi 10®C.
Deosebiri - de exemplu; în Podişul Bârladului pătrund influenţe climatice de ariditate, iar în Dealurile Silvano-
Someşene pătrund influenţe oceanice; în Dealurile Silvano-Someşene cantitatea de precipitaţii anuale este mai mare
decât în Podişul Bârladului etc.
E. Se acordă 4p. pentru precizarea corectă a doi factori care determină existenţa a două straturi de apă cu salinitate
diferită în Marea Neagră. De exemplu: curenţii de compensaţie, densitatea mai mare a apelor sărate, lipsa curenţilor |
verticali etc.
 Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 26°C şi 28°C - Ip.; se acceptă orice valoare cuprinsă între T C şi 9°C - Ip
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 72 mm şi 75 mm - Ip.; se acceptă orice valoare cuprinsă între 7 ram şi 9 mm - Ip.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. iulie; ianuarie. 2. decembrie; iulie. 3. mediteranean; de exemplu: veri secetoase.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare element corect precizat cu privire la statele baltice:
1. Lituania. 2. Estonia. 3. Câmpia Europei de Est. 4. de exemplu: baltică: precipitaţii bogate. 5. Dvina de Vest.
6. Tallinn, Riga, Vilnius. 7. de exemplu: cartoful.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Austria. 2. Germania. 3. Germania.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect enunţat;
De exemplu: Londra reprezintă o mare aglomeraţie urbană; Londra este sediul financiar, economic şi cultural al Marii
Britanii, o mare putere economică mondială.

TESTUL 25

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. C - Italia; I - Danemarca. 1 . 6 - Kiev; 12 - Reykjavik.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Germania. 2. E - Minsk. 3. 9.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. a. 3. b. 4. b. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între relieful Munţilor Alpi şi relieful
Munţilor Pirinei.
Deosebire - de exemplu: Munţii Alpi au altitudini mai mari (4807 m) decât Munţii Pirinei (3404 m).
Asemănări - de exemplu: atât Munţii Alpi, cât şi Munţii Pirinei sunt munţi tineri, formaţi în orogeneza alpină; ambii
munţi sunt formaţi prin încreţire.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare factor precizat corect.
Factori care determină şi influenţează climatul temperat oceanic al Europei de Vest - de exemplu: apropierea de
Oceanul Atlantic, vânturile de vest, curentul cald al Atlanticului de Nord.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Podişul Tâmavelor. 2. G - Subcarpaţii Getici.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. H. 2. B. 3. Tulcea.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. d. 4. a. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între clima Podişului Bârladului (A) şi
clima Podişului Tâmavelor (D).
Deosebiri - de exemplu: în Podişul Tâmavelor cantitatea medie anuală de precipitaţii este mai mare decât cea din
Podişul Bârladului; în Podişul Tâmavelor pătrund influenţe climatice oceanice, iar în Podişul Bârladului influente de
ariditate.
Asemănare - de exemplu: etajul climatic de dealuri joase este specific atât Podişului Tâmavelor, cât şi Podişului
Bârladului.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument care să contrazică afirmaţia dată.
De exemplu: în Delta Dunării şi în Munţii Carpaţi densitatea populaţiei prezintă valori scăzute datorită unor factori cum
ar fi: accesul dificil, întindere mare de apă (pentru Delta Dunării), clima aspră (temperaturi medii anuale scăzute,
vânturi putemice), relief accidentat, soluri slab fertile pentm Carpaţi.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă 4p. astfel:
1.10000 m^/s - Ip.; mai - Ip. 2. oricare două dintre lunile: martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie - 2p.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. octombrie. 2. 5000 m^/s. 3. precipitaţiile, topirea zăpezilor.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
1. de exemplu: Sicilia, Sardinia. 2. de exemplu: Etna, Vezuviu. 3. de exemplu: mediteraneană, temperată. 4. Elveţia,
Austria. 5. de exemplu: Palermo, Cagliari.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între cadrul natural al Regatului Unit al
Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi cadrul natural al Elveţiei.
Asemănare - de exemplu: atât în Regatul Unit, cât şi în Elveţia există păduri de foioase.
Deosebiri - de exemplu: clima Regatului Unit este temperat oceanică, iar cea a Elveţiei este majoritar alpină şi temperat
continentală; în Regatul Unit munţii sunt vechi (de exemplu Munţii Penini), iar Elveţia are munţi tineri (de exemplu
Munţii Alpi).
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect prezentată.
De exemplu: în Germania lungimea căilor ferate este mai mare decât în România datorită suprafeţei mai mari şi datorită
nivelului mai ridicat de dezvoltare economică.

TESTUL 26

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
!• D - Belarus; E - Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. 2. 3 - Copenhaga; 12 - Tirana.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. E. 2. A. 3. Andorra.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. b. 4. d. 5. G.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între relieful Spaniei (A) şi relieful
Norvegiei (F):
Deosebiri: de exemplu - pe teritoriul Spaniei există munţi tineri, formaţi în orogeneza alpină (Munţii Pirinei), iar munţii
din Norvegia sunt printre cei mai vechi din Europa, formaţi în orogeneza caledoniană (Alpii Scandinavici); în Peninsula
Scandinavă sunt prezente fiordurile, iar în Spania lipsesc etc.
Asemănare: în ambele ţări există relief glaciar etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru explicarea distribuţiei vegetaţiei, în benzi latitudinale, în Europa Estică şi pentru exem­
plificarea acestei distribuţii.
De exemplu: - în Europa Estică vegetaţia este dispusă în benzi latitudinale, dinspre sud (de la nord de Marea Neagră şi
Caspică) spre nord datorită întinderii mari în latitudine, astfel:
- zona vegetaţiei xeromorfe de semideşerturi;
- stepa şi silvostepa;
- păduri de amestec (conifere şi foioase);
- păduri de conifere;
- tundra.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. C - Gr. Parâng; D - Subcarpaţii Curburii. 2.2 - Timişoara; 5 - Galaţi.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Dolj. 2. C. 3. A.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. d. 3. c. 4. a. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Munţilor Apuseni şi clima Podişului
Moldovei.
Deosebiri: de exemplu - în Munţii Apuseni cantitatea medie de precipitaţii are valori mai mari (între 1000 şi
1200 mm/an) decât în Podişul Moldovei (între 400 şi 700 mm/an); în zonele mai înalte ale Munţilor Apuseni
temperatura medie anuală are valori mai mici (între O şi 6°C) decât în Podişul Moldovei (6-10®C); în Podişul Moldovei]
sunt predominante influenţele climatice continentale, iar în Munţii Apuseni, cele oceanice etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument care să contrazică afirmaţia conform căruia Prutul are debit mai mare ]
decât Şiretul.
 De exemplu: Prutul are debit mai mic decât Şiretul. Prutul adună mai puţini afluenţi decât Şiretul. Afluenţii Prutului
izvorăsc din zone deluroase sau de podiş, unde cantitatea de precipitaţii are valori mai mici, iar afluenţii Şiretului
izvorăsc, majoritatea, din zone montane unde cantitatea de precipitaţii este mai mare.

Subiectul ai ill-iea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
1. România. 2. România. 3. Slovenia. 4. Olanda.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.b . 2. c. 3. d.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect precizat cu privire la Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord-
1. chmă temperat oceanică, vânturile de vest. Curentul Atlanticului de Nord. 2. Tamisa. 3. cărbune, petrol 4. industria
siderurgică sau energetică, industria petrochimică 5. Liverpool, Manchester.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între cadrul natural al Elveţiei şi cel al Greciei.
Deosebiri; de exemplu - în Elveţia există un relief mai înalt (înălţimile maxime depăşesc 4000 m) decât în Grecia
(înălţimile maxime sunt sub 3000 m); în Grecia este prezent climatul mediteranean, cu veri fierbinţi şi secetoase şi ierni
blânde şi umede, iar în Elveţia există o climă temperată cu veri calde şi ierni reci şi precipitaţii bogate; în Grecia este
specifică vegetaţia arbustivă de tip maquis, iar în Elveţia predomină pădurile şi pajiştile alpine etc.
E. 1. Se acordă 2p. pentru explicarea diferenţei de temperaturi medii ale lunii ianuarie, între Moscova şi Londra
De exemplu: la Londra, datorită influenţei Curentului Atlanticului de Nord, temperatura medie a lunii ianuarie are
valori mai mari decât la Moscova, oraş aflat sub influenţa climatului continental excesiv.
2. Se acordă 2p. pentru precizarea corectă a unui argument care să explice de ce canalele fluviale europene reprezintă
elemente de legătură importante în transporturile navale europene.
De exemplu: canalele fluviale europene facilitează legăturile dintre principalele fluvii navigabile europene precum şi
legăturile fluviale între mările Europei. ’

TESTUL 27
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Irlanda; B - Ucraina. 2.6 - Vilnius; 12 - Stockholm.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
I.A .2 .2 .3 .C .
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. c. 3. c. 4. c. 5. b.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între vegetatia din nordul extrem al Rusiei
şi vegetaţia Finlandei.
Deosebire: de exemplu - în Finlanda predomină (2/3 din suprafaţa ţării) vegetaţia de pădure (pini, molizi, mesteceni
etc.), iar în nordul extrem al Rusiei este predominantă tundra (muşchi, licheni, smocuri de iarbă) etc.
Asemănare; de exemplu - atât în Finlanda (nordul extrem), cât şi în nordul extrem al Rusiei este prezentă tundra etc.
E. Se acordă câte Ip. pentru precizarea corectă a fiecărui simbol al UE.
Drapelul european (cele 12 stele dispuse în cerc simbolizează idealurile de unitate, solidaritate şi armonie între
popoarele Europei), imnul european (melodia aleasă este un extras din Simfonia a IX-a compusă de Ludwig van
Beethoven), Ziua Europei (ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dată la 9 mai
1950 de ministrul fi-ancez al Afacerilor Externe, Robert Schuman), mottoul UE („Unitate în diversitate” este deviza
Uniunii Europene).

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. D - Gr. Retezat-Godeanu; B - Delta Dunării. 2.3 - Suceava; 4 - Satu Mare.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
I. Tulcea. 2. A. 3. 6.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. a. 3. c. 4. c. 5. a.
Se acordă câte 2p. pentru fiecare dintre cele două deosebiri şi asemănare corect formulate între relieful Podişului
Bârladului (F) şi cel al Câmpiei de Vest (C) - partea sudică.
 ° (E) şi cel
Deosebiri: de exemplu - Podişul Someşan s-a format prin depuneri de sedimente pe locul unei foste mări iar
S u b e ^ S C o t o i i' ‘ Someşan are înălţimi mai mici decât
Asemănare: de exemplu - atât în Podişul Someşan, cât şi în Subcarpaţii Curburii există roci sedimentare.
M.. be acorda cate 2p. pentru oricare două dintre următoarele depresiuni corect notate:
Depresiunea Zarandului - Crişul Alb; Depresiunea Beiuş (Crişul Negru); Depresiunea Vad-Borod (Crişul Repede).

Subiectul al ill-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
1. 20,9°C, iulie. 2. -1,9°C, ianuarie.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect-
1. a. 2. a. 3. b.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Spania:
1. Iberica_ 2. temperat oceanic; precipitaţii bogate; amplitudini termice mici, între anotimpurile extreme. 3. Douro
(Duero), Tejo (Tajo). 4. păduri (pm, stejar de plută). 5. Porto. 6. 1986. 7. aşezări rurale.
D. 1. Se acordă câte 2p. pentru calcularea corectă a bilanţului natural al populaţiei pentru anii 1992 şi 2002. 3 4- -O 4.
2. Se acorda 2p. pentru precizarea corectă a unei cauze care a determinat valoarea negativă a sporului natural în 2002
De exemplu: scaderea natalităţii şi creşterea mortalităţii ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.
• precizarea a două cauze care au condus la extinderea arealelor afectate de eroziunea
solului, m Europa Sudică şi Centrală.
De exemplu: defrişările, incendiile şi păşunatul abuziv.

TESTUL 29

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
1. G - Norvegia; I - Irlanda. 2.3 - Stockholm; 5 - Riga.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Bulgaria. 2. Pirinei. 3. Irlandei.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. b. 4. c. 5. a.
° sîrbiei’ deosebire corect formulată între relieful montan al Norvegiei (G) şi relieful montan

Deosebire, de exemplu - în Norvegia predomină munţi pe structuri predominant caledoniene, iar în Serbia există munţi
dpim; m Norvegia, spre vest, există relief montan cu litoral de tip fiord, iar în Serbia lipseşte; relieful montan al
Norvegiei este mai erodat decât cel din Serbia etc. nioiium ai
Macrionir*** Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina,
-Iugoslavia; 1991; Slovenia; Croaţia.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect;
1. E ^ Subcarpaţii Getici; F - Podişul Bârladului. 2. 4 - Brăila; 2 - Drobeta-Tumu Severin.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 .11. 2. încreţirea scoarţei terestre. 3. B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. a. 3. a. 4. b. 5. a.
p . Se a ^ rd a câte 2p. pentru fiecare dintre cele 3 deosebiri corect formulate între clima Câmpiei de Vest - la Nord de
Mureş ( D ) şi clima Podişului Bârladului (F).
Deosebiri: de exemplu - în Câmpia de Vest predomină influenţele climatice oceanice, iar în Podişul Bârladului
influenţele climatice continentale (de ariditate); în Câmpia de Vest sunt frecvente vânturile de vest iar în Podişul
Barladului, crivatul; precipitaţiile medii anuale au valori mai mari în Câmpia de Vest decât în Podişul Bârladului etc
K Se acorda cate Ip. pentru oricare patru unităţi de relief străbătute de paralela de 46° lat. N, corect precizate.
 Deosebiri: de exemplu - în Podişul Bârladului apar cuestele, iar în partea sudică a Câmpiei de Vest, lipsesc; Podişul
Barladului are înălţimi mai mari decât partea sudică a Câmpiei de Vest etc.
Asemănare, de exemplu - în ambele unităţi de relief sunt prezente rocile sedimentare dispuse în strate orizontale sau
uşor înclinate etc.
E. 1. Se acordă 2p. pentru argumentarea faptului că Delta Dunării este cea mai nouă unitate de relief din România.
De exemplu. Delta Dunării este cea mai nouă unitate de relief, fiind într-o continuă transformare, datorită cantitătii mari
de aluviuni aduse de fluviu şi depuse în această zonă.
2. Se acordă 2p. pentru precizarea corectă a unei caracteristici a Subcarpaţilor Curburii. De exemplu: Subcarpatii
Curburii s-au format prin încreţirea scoarţei terestre.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 50 m^/s, septembrie 2.225 m^/s, aprilie.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. primăvara. 2. toamna. 3. 175 m7s.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Republica Moldova.
1. Podişul Codru. Câmpia Bălţi. 2. temperat continental. 3. Nistru, Prut. 4. Zona de pădure (fag, stejar, tei, iueastru)
5. Tiraspol, Tighma. 6. Albiţa, Ungheni.
D. 1. Se acordă câte 2p. pentru calcularea corectă a sporului natural pentru Croaţia şi Liechtenstein: ~0,2%o; -0,4%o.
2. Se acordă 2p. pentru precizarea unei cauze care să explice valorile sporului natural din Ungaria.
Sporul natural de -3,5 al Ungariei se datorează natalităţii reduse din cauza unor probleme socio-economice şi valorii
mari a mortalităţii din cauza fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a două cauze care să explice diferenţa de densitate a reţelei de căi rutiere
ŞI feroviare intre Belgia şi Suedia.
De exemplu. în Suedia există condiţii naturale nefavorabile (relief accidentat, climat rece în mare parte), iar în Belgia
condiţiile naturale sunt favorabile (relief cu altitudini reduse, climat temperat oceanic); densitatea populaţiei are valori
mici in Suedia şi mari în Belgia etc.

TESTUL 28

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. F - Grecia; D - Norvegia. 2.3 - Amsterdam; 5 - Varşovia.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Neagră. 2. 6.3. B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. a. 4. c. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Greciei (F) şi cea a Norvegiei (D).
Deosebiri: de exemplu - în Grecia predomină climatul mediteranean, iar în Norvegia, climatul temperat oceanic şi cel
subpolar; m Norvegia sunt frecvente vânturile de vest, iar în Grecia nu; climatul Norvegiei este infiuentat de Curentul
Atlanticului de Nord, iar al Greciei nu.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument, corect formulat, care să explice faptul că în centrul Spaniei există condiţii
tavorabile dezvoltării vegetaţiei ierboase şi de tufişuri.
De exemplu: m centrul Spaniei, în Podişul Meseta climatul este uscat, cu veri fierbinţi şi ierni reci, precipitaţiile cad mai
ales iama Şl foarte puţin vara; solurile galbene, puţin fertile din Podişul Meseta sunt favorabile dezvoltării plantelor
ierboase şi tufişurilor.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1.3 —Jiu. 4 —Someş. 2. 9 —Buzău. 10 —Târgu-Mureş.
B. Se acordă câte 2p. pentm fiecare răspuns corecf
1. F. 2. H. 3. A.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. b. 3. a. 4. b. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulată între relieful Podişului Soraeşan (E) şi cel
al Subcarpaţilor Curburii (A).
Deosebiri: de exemplu - Podişul Someşan s-a format prin depuneri de sedimente pe locul unei foste mări, iar
Subcarpaţii Curburii s-au format prin încreţirea scoarţei terestre; Podişul Someşan are înălţimi mai mici decât
Subcarpaţii Curburii.
Asemănare: de exemplu - atât în Podişul Soraeşan, cât şi în Subcarpaţii Curburii există roci sediraentare.
E. Se acordă câte 2p. pentru oricare două dintre următoarele depresiuni corect notate:
Depresiunea Zarandului - Crişul Alb; Depresiunea Beiuş (Crişul Negru); Depresiunea Vad-Borod (Crişul Repede).

Subiectul al IIMea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 20,9°C, iulie. 2. -1,9°C, ianuarie.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 . a. 2. a. 3. b.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Spania;
1. Iberică. 2. temperat oceanic; precipitaţii bogate; amplitudini termice mici, între anotimpurile extreme. 3. Douro
(Duero); Tejo (Tajo). 4. păduri (pin, stejar de plută). 5. Porto. 6.1986. 7. aşezări rurale.
D. 1. Se acordă câte 2p. pentru calcularea corectă a bilanţului natural al populaţiei pentru anii 1992 şi 2002. 3,4; -0,4.
2. Se acordă 2p. pentru precizarea corectă a unei cauze care a determinat valoarea negativă a sporului natural în 2002.
De exemplu: scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea a două cauze care au condus la extinderea arealelor afectate de eroziunea
solului, în Europa Sudică şi Centrală.
De exemplu: defrişările, incendiile şi păşunatul abuziv.

TESTUL 29

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. G - Norvegia; I - Irlanda. 2.3 - Stockholm; 5 - Riga.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Bulgaria. 2. Pirinei. 3. Irlandei.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. c. 3. b. 4. c. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful montan al Norvegiei (G) şi relieful montan
al Serbiei (D ).
Deosebire: de exemplu - în Norvegia predomină munţi pe structuri predominant caledoniene, iar în Serbia există munţi
alpini; în Norvegia, spre vest, există relief montan cu litoral de tip fiord, iar în Serbia lipseşte; relieful montan al
Norvegiei este mai erodat decât cel din Serbia etc.
E. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor Ia statele: Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina,
Macedonia.
-Iugoslavia; 1991; Slovenia; Croaţia.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Subcarpaţii Getici; F - Podişul Bârladului. 2. 4 - Brăila; 2 - Drobeta-Tumu Severin.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 11.2. încreţirea scoarţei terestre. 3. B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. a. 3. a. 4. b. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare dintre cele 3 deosebiri corect formulate între clima Câmpiei de Vest - la Nord de
Mureş (D) şi clima Podişului Bârladului (F).
Deosebiri: de exemplu - în Câmpia de Vest predomină influenţele climatice oceanice, iar în Podişul Bârladului,
influenţele climatice continentale (de ariditate); în Câmpia de Vest sunt fi-ecvente vânturile de vest, iar în Podişul
Bârladului, crivăţul; precipitaţiile medii anuale au valori mai mari în Câmpia de Vest decât în Podişul Bârladului etc.
E. Se acordă câte Ip. pentru oricare patru unităţi de relief străbătute de paralela de 46° lat. N, corect precizate.
 Câmpia de Vest, Carpaţii Occidentali (sau Munţii Apuseni), Depresiunea colinară a Transilvaniei, Carpaţii Orientali
(sau Carpaţii Curburii), Subcarpaţii Curburii, Podişul Moldovei (sau Podişul Bârladului).

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. octombrie; iunie. 2. mai; iunie.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. c. 3. b.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Elveţia:
1. Franţa, Germania. 2. Rin, Ron. 3. Neuchatel, Lacul celor patru cantoane. 4. zona de pădure. 5. Zurich. 6. germana,
franceza.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect formulat. Pe ţărmul nord-vestic al Europei, între 50° lat. N şi 70° lat. N,
climatul este blând, cu amplitudini termice reduse şi temperaturi şi precipitaţii ce permit dezvoltarea unei vegetalii
bogate.
1. menţionarea unui factor care determină tipul de climat dat; Curentul Atlanticului de Nord.
2. numirea unui stat care beneficiază de tipul de climat menţionat, şi capitala lui: Norvegia; Oslo.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect precizat, cu privire la un avantaj şi un dezavantaj al utilizării
energiei eoliene.
Avantaj: de exemplu - este produsă dintr-o sursă inepuizabilă şi nepoluantă;
Dezavantaj: de exemplu —nu se poate obţine decât în zonele cu vânturi permanente.

Testul 30

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. A - Suedia; D - Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. 2.4 - Tallinn; 11 - Copenhaga.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Ren. 2. Finic. 3. B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. b. 3. c. 4. b. 5. d.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulate între relieful Rusiei şi reliefiil Italiei.
Asemănare: de exemplu - în ambele ţări există relief glaciar etc.;
Deosebiri, de exemplu - în Rusia există podişuri şi munţi joşi, pe structuri hercinice, pe suprafeţe întinse, iar în Italia
aceste tipuri genetice de relief sunt prezente doar în zona insulară (Insula Sardinia); în nordul extrem al Rusiei există
câmpii glaciare, iar în nordul Italiei există câmpii de acumulare fluvio-lacustre ele.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare caracteristică corect formulată, referitoare la climatul Europei Vestice.
De exemplu: precipitaţii bogate; amplitudini termice mici între anotimpurile extreme etc.

Subiectul al IMea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 8 - Dâmboviţa; 12 - Jîjia. 2.1 - Alba lulia; 2 - Slobozia.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. F. 2. C. 3. Neamţ.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. c. 3. d. 4. d. 5. a.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între reliefiil Podişului Getic (C) şi relieful Subcarpatilor
Curburii (B). ’
Deosebiri: de exemplu - Podişul Getic s-a format prin depuneri de sedimente pe locul unei foste mări, iar Subcarpaţii
Curburii s-au format prin încreţirea scoarţei terestre; Podişul Getic are înălţimi mai mici decât Subcarpaţii Curburii;
Podişul Getic este format din roci sedimentare uşor înclinate, iar Subcarpaţii Curburii simt formaţi din roci sedimentare
cutate etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare consecinţă a poziţiei României (în cadrul globului şi al continentului) corect
explicată.
De exemplu: —consecinţa poziţiei pe glob: climat temperat;
- consecinţa poziţiei în cadrul continentului: climat continental moderat.
 Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 .350m7s; aprilie (sau mai). 2. 350mVs; ianuarie.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. media aritmetică a debitelor zilnice din cursul unui an. 2. primăvara; precipitaţii bogate. 3. iama; precipitaţii scăzute
predominant sub formă solidă.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la statele mici ale Europei Sudice.
1. 5. 2. Vatican. Italia (sau Roma). 3. San Marino. 4. Malta (La Valletta) 5. Munţii Pirinei. Spania. Franţa 6. Monaco.
D. Se acordă câte 2p. pentru:
1. calcularea corectă a valorii densităţii medii a populaţiei pentru Danemarca: 127,9 loc/kml
2. calcularea corectă a valorii PIB-uIui pe locuitor pentru Bosnia şi Herţegovina şi Danemarca: 3100 €; 16700 €.
E. Se acordă câte 2p. pentru precizarea corectă a două cauze care să explice migraţia populaţiei dinspre estul spre vestul
Europei.
De exemplu: căutarea locurilor de muncă în vestul Europei; nivelul de trai mai ridicat din ţările vest-europene.

Testul 31
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 .1 - Cehia; H - Olanda. 2.12 - Bruxelles; 13 - Tallinn.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 6. 2. Neagră. 3. 15.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. d. 3. a. 4. a. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Peninsulei Scandinave si clima Peninsulei
Italice.
Deosebiri: de exemplu - în Peninsula Scandinavă se resimt influenţele climatice ale Curentului Atlanticului de Nord iar
în Peninsula Italică, nu; Peninsula Italică este caracterizată de un climat mediteranean, iar Peninsula Scandinavă, de un
climat temperat oceanic şi subpolar (în nord); în Peninsula Italică precipitaţiile cad în special iama, iar în Peninsula
Scandinavă, tot timpul anului etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare factor corect precizat, cu privire la potenţialul agricol al statelor Ungaria, România
Ucraina. ’ ’
De exemplu: climat favorabil; soluri fertile etc.

Subiectul al ll-iea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Podişul Mehedinţi; B - Carpaţii Moldo-Transilvani. 2 . 1 - Braşov; 9 - Deva.
B. Se acordă câte 2p. pentm fiecare răspuns corect:
1. Timiş. 2. A. 3. 8.
C. Se acordă câte 2p. pentm fiecare răspuns corect:
1. a. 2. c. 3. d. 4. d. 5. b.
D. Se acordă câte 2p. pentm fiecare deosebire corect formulată între relieful Carpaţilor Moldo-Transilvani (B) şi relieful
Munţilor Poiana Ruscă (D ).
Deosebiri: de exemplu - Carpaţii Moldo-Transilvani au trei fâşii paralele de roci, iar în Munţii Poiana Ruscă predomină
şisturile cristaline; Carpaţii Moldo-Transilvani au înălţimi mai mari (2100 m înălţimea maximă) decât Munţii Poiana
Ruscă (1374 m înălţimea maximă); Carpaţii Moldo-Transilvani cuprind şi mimţi vulcanici, iar în Munţii Poiana Ruscă,
lipsesc etc.
E. Se acordă 2p. pentm o fomiă de relief corect exemplificată şi 2p. pentm notarea principalului factor determinant.
De exemplu: peşterile; apa încărcată cu dioxid de carbon.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentm fiecare răspuns corect:
1.20 mm; februarie. 2. 108 mm (sau 110 mm); iulie.
B. Se acordă câte 2p. pentm fiecare răspuns corect:
1. 88 mm (sau 90). 2. 70 mm. 3. lipsa precipitaţiilor convective (bogate cantitativ) care se formează vara etc.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Rusia:
1. Marea Neagră (sau Marea Caspică). 2. Munţii Ural, Podişul Central Rus, Câmpia Europei de Est. 3. subpolar.
4. Volga 5. Volgograd. 6. minereuri de fier, cărbune superior. 7. industria siderurgică.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect astfel:
1. utilizarea imor resurse de energie nepoluante; utilizarea resurselor de energie inepuizabile (energia solară, energia
eoliană). 2. Norvegia. 3. Franţa. 4. deţine resurse importante de uraniu; dispune de tehnologii avansate necesare
gestionării acestui tip de energie.
E. Se acordă câte 2p. pentru:
1. o cauză corect formulată, care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii înregistrată în Bucureşti fată de cea
înregistrată în Bergen.
De exemplu: în orapl Bucureşti se înregistrează o cantitate mai mică de precipitaţii decât în oraşul Bergen, datorită
faptului că cele două oraşe sunt situate în zone de climă diferite: oraşul Bergen se află amplasat într-o zonă cu climat
temperat oceanic, caracterizat prin precipitaţii bogate (datorită influenţelor vânturilor de vest), iar în oraşul Bucureşti
influenţa vânturilor de vest este mai mică, fiind amplasat într-o zonă cu climat temperat continental de tranziţie.
2. un argument corect formulat care să explice importanţa estuarelor, din punct de vedere economic.
De exemplu: permit pătrunderea navelor maritime în interiorul continentului.

Testul 32

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. C - Belarus; I - Croaţia. 2. 8 - Chişinău; 12 - Copenhaga.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect'
1. G. 2 .1. 3. 7.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
i. c. 2. b. 3. b. 4. d. 5. d.
D. Se acorda câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între vegetaţia din sudul extrem al Europei şi vegetaţia
din nordul extrem al Europei, şi 2p. pentru im factor determinant precizat corect.
Deosebiri: de exemplu - în sudul extrem al Europei predomină vegetaţia de tip maquis, iar în nordul extrem, vegetaţia
de tundră; în sudul extrem al Europei vegetaţia este mai bogată decât în nordul extrem al Europei.
Factori determinanţi: de exemplu - climatul subpolar din nordul extrem al Europei este specific vegetaţiei de tundră, iar
climatul mediteranean din sudul Europei este specific vegetaţiei de tip maquis.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect precizat care să explice faptul că Norvegia are climat mai blând şi
o vegetaţie mai bogată decât Groenlanda.
De exemplu: —datorită influenţei Curentului Atlanticului de Nord;
- climatul mai blând al Norvegiei favorizează dezvoltarea vegetaţiei etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 . 7 - Buzău; 9 - Prahova. 2 . 1 - Arad; 5 - Bârlad.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.H . 2. B. 3. 11.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. b. 4. d. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare dintre cele 3 deosebiri corect formulate între clima Câmpiei de Vest (G) si clima
Câmpiei Jijiei (F).
Deosebiri: de exemplu - în Câmpia de Vest predomină influenţele climatice oceanice, iar în Câmpia Jijiei, influenţele
climatice continentale (de ariditate); în Câmpia de Vest sunt fi-ecvente vânturile de vest, iar în Câmpia Jijiei, crivăţul;
precipitaţiile medii anuale au valori mai mari în Câmpia de Vest decât în Câmpia Jijiei etc.
E. 1. Se acordă 2p. pentru precizarea corectă a unui argument care să demonstreze că Câmpia Transilvaniei este o
regiune de câmpie.
De exemplu: este utilizată agricol.
2. Se acordă câte 2p. pentru oricare două componente ale fondului funciar din România, corect formulate.
De exemplu: - suprafaţa agricolă; păduri.
 Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Rusia. 2. Marea Adriaticâ.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2.b. 3. d.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Europa Centrală.
1. Germania; Polonia. 2. Câmpia Germaniei; Munţii Carpaţi. 3. Balaton. 4. Dunărea; Rin. 5. Liechtenstein 6. România
7. Elveţia.
« h 2p- pentru fiecare valoare a densităţii medii a populaţiei corect calculată pentru cele două state:
00.50; 15,47.
2. Se acordă 2p^ pentru o cauză corect precizată, referitoare la diferenţele care apar între cele două state.
De exemplu: - în Finlanda condiţiile climatice sunt, în mare parte, nefavorabile locuirii, fată de Bulgaria unde climatul
este mai blând. ’
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect formulat, cu privire la consecinţele demografice şi economice ale
scădem populaţiei României după 1992.
De exemplu: sporul natural negativ; emigrările.

Testul 33

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. E - Franţa; G ~ Slovacia. 2. 6 - Dublin; 10 - Sofia.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Dunăre. 2. Rusia. 3. 8.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. b. 2. d. 3. c. 4. a. 5. d.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între componentele biopedoclimatice din nordul şi din
sudul Europei de Est.
Deosebiri: de exemplu - nordul Europei de Est are un climat subpolar, iar sudul Europei de Est, un climat temperat- în
nordul Europei de Est este specifică vegetaţia de tundră, iar în sud cea de stepă; în nordul Europei de Est sunt specifice
solurile subţiri, rezultate din dezagregarea rocilor, care se dezvoltă pe un strat permanent înghetat iar în sud solurile
foarte fertile (cernoziomul) etc.
E. Se acordă câte 2p. pentru:
1. explicarea corectă a existenţei ţărmurilor cu fiorduri în Norvegia.
De exemplu: gheţarii pleistoceni care au acoperit Peninsula Scandinavă au creat o serie de văi glaciare, care ulterior în
Holocen, în urma topirii gheţarilor au fost invadate de apele mărilor mărginaşe.
2. precizarea corectă a două state care au devenit membre în Uniunea Europeană în anul 2004’
De exemplu: Polonia, Cehia.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1.1 - Baia Mare; 5 - Satu Mare. 1 . 1 - Bârlad; 11 - Mureş.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corecf
1. 1.2. 4. 3.B.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. b. 3. a. 4. a. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între climatul Podişului Sucevei şi climatul Dealurilor
Banatului.
Deosebiri: de exemplu - Podişul Sucevei este situat în zona cu influenţe climatice scandinavo-baltice, iar Dealurile
Banatului, în zona cu influenţe submediteraneene; Podişului Sucevei are temperaturi medii anuale mai’scăzute decât
Dealurile Banatulm; Podişului Sucevei se încadrează în etajul climatic al dealurilor înalte, iar Dealurile Banatului în
etajul climatic al dealurilor joase etc. ’
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument corect precizat, care să vină în sprijinul afirmaţiei „Activitatea agricolă
predominantă în regiunile muntoase o reprezintă creşterea animalelor”.
 De exemplu: existenţa terenurilor arabile, pe areale foarte restrânse, face ca cultura plantelor să se practice foarte puţin;
se cresc animale pe suprafeţele cu păşuni întinse etc.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. 8,5%. Irlanda. 2. 5,5%. Ungaria.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. creşterea numărului de imigranţi. 2. 8,4 (se acceptă şi alte valori apropiate). 3. îmbătrânirea populaţiei (creşterea
numărului emigranţilor).
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Belarus:
1. Ucrama; Rusia. 2. câmpie. 3. temperat continental. 4, Nipru. 5. ortodoxă; catolică. 6. cartof. 7. la obţinerea energiei
electrice. 8. aşezarea între Rusia (la est) şi ţările Europei Centrale (la vest).
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.
1. a. 25%; b. 30%. 2. gradul ridicat de tehnologizare.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare argument care să explice creşterea lungimii fluviilor europene dinspre vest spre est.
De exemplu: creşterea suprafeţei de uscat; au în general o scurgere longitudinală (spre nord sau spre sud) etc.

Testul 34

Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. A - Norvegia; H - Ungaria. 2.7 - Lisabona; 9 - Skopje.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Stokholm. 2. mediteranean. 3. 3.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. d. 2. a. 3. c. 4. b. 5. d.
D . Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire şi asemănare corect formulate între relieful Munţilor Apuseni şi relieful
Munţilor Ural. ’ ^ ^
Deosebiri: de exemplu - Munţii Apuseni s-au format în orogeneza alpină, iar Munţii Ural în orogeneza hercinică- în
Munţii Apuseni pătrund depresiunile „golf’, iar în Munţii Ural lipsesc etc.
Asemănări: m ambele unităţi de relief există roci sedimentare cutate etc.
E. 1. Se acordă câte Ip. pentru:
-precizarea corectă a unui factor care duce la formarea estuarelor la gura de vărsare a râurilor/fluviilor care se varsă în
Oceanul Atlantic şi pentru un exemplu;
- prezenţa mareelor puternice; Rin.
2. Se acordă câte Ip. pentru:
- precizarea corectă a unui factor care duce la formarea deltelor la gura de vărsare a râurilor/fluviilor care se varsă în
Marea Mediterană şi pentru un exemplu;
- lipsa mareelor (sau existenţa unor maree de intensitate mică); Ron.

Subiectul al IMea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1 . 9 - Prahova; 10. - Crişul Alb. 2. 4 - Râmnicu-Vâlcea; 6 - Slobozia.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect*
1.12. 2. E. 3. Vedea.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. c. 2. a. 3. d. 4. a. 5. c.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare dintre cele 3 deosebiri corect formulate între clima Dealurilor Lipovei (D) si clima
Podişului Dobrogei (C).
Deosebiri: de exemplu - în Dealurile Lipovei predomină influenţele climatice oceanice, iar în Podişul Dobrogei cele de
ari^tate (continentale) şi pontice; în Dealurile Lipovei cantitatea medie de precipitaţii este mai mare decât în Podişul
Dobrogei; în Dealurile Lipovei etc. ’
Asemănare: atât în Dealurile Lipovei, cât şi în Podişul Dobrogei (cu excepţia părţii de SE), temperatura medie a lunii
ianuarie este cuprmsă între O şi -3°C.
 E. Se acordă câte 2p. pentru:
• 1. precizarea corectă a unui argument care să vină în sprijinul afirmaţiei „Terenurile din unitatea de relief în care sunt
situate oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 3 ,5 şi 6 sunt cele mai favorabile culturii cerealelor” .
De exemplu; - în Câmpia Română există soluri fertile (cernoziomuri) favorabile culturii cerealelor;
2. precizarea corectă a unui argument care să justifice valorile negative ale sporului natural după anul 1991, în România
De exemplu: - scăderea natalităţii.

Subiectul al lll-lea
A. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Spania; Germania. 2. Atena; Berlin.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
l.d . 2. c. 3. c.
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Islanda:
1. vulcanică. 2. Oceanul Atlantic. 3. Cercul Polar de Nord. 4. erupţii vulcanice; gheizere. 5. Hekla. 6. tundră.
7. Reykjavick. 8. energia geotermică. 9. pescuitul.
D. 1. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: + 14,3; -1,9.
2. Se acordă Ip. pentru fiecare răspuns corect: Franţa; Belgia.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.
1. gheţarii pleistoceni care au acoperit nordul Europei (inclusiv Finlanda) au creat o serie de excavatiuni, în care
ulterior, odată cu încălzirea climatului s-a acumulat apa. ’ ’ ’
2. scăderea natalităţii.

Testul 35
Subiectul I
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. H - Suedia; I - Olanda. 1 .1 ~ Bruxelles; 10 - Zagreb.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. Varşovia. 2. F. 3. 3.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. a. 2. a. 3. d. 4. b. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Marii Britanii şi clima Rusiei.
Deosebiri: de exemplu - Marea Britanie are climat temperat oceanic, iar Rusia are climat temperat continental în cea
mai mare parte şi subpolar în nord; Marea Britanie se află sub influenţa Curentului Atlanticului de Nord, iar Rusia nu-
în Marea Britanie influenţa vânturilor de vest este mai puternică decât în Rusia etc.
E. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. De exemplu: - prezenţa în regiune a unor importante resurse de cărbune superior.
2. De exemplu: - Irlanda; Marea Britanie etc.

Subiectul al ll-lea
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. G - Dealurile Lipovei; D - Câmpia Moldovei (Jijiei). 2. 5 - Mediaş; 6 - Giurgiu.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1 . H. 2. A. 3. 11.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect;
1. c. 2. a. 3. d. 4. c. 5. a.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare dintre cele două deosebiri şi pentru asemănare corect formulate, între transporturile
feroviare şi transporturile rutiere.
Deosebiri: de exemplu, prin intermediul transporturilor rutiere se poate ajunge în locuri mai greu accesibile- prin
intermediul transporturilor feroviare pot fi transportate cantităţi mai mari de mărfuri şi un număr mai mare de pasageri
decât prin intermediul transporturilor rutiere etc.
Asemănări; de exemplu, atât căile de transport rutiere, cât şi cele feroviare sunt dispuse într-un sistem radiar (pe văile
transversale) şi^concentric (conform formei treptelor de relief şi Munţilor Carpaţi), fiind influenţate de poziţia capitalei.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect precizat:
1. De exemplu: are resurse de hidrocarburi etc.
2. De exemplu: migraţia populaţiei rurale spre centrele urbane etc.
A. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect:
1. De exemplu: industrializarea oraşelor; modernizarea oraşelor etc.
B. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
1. 40 mii. loc; 57 mii. loc. {se acceptă şi alte valori apropiate). 2. 61,7% (se acceptă şi alte valori apropiate) 3. 76 2%
(se acceptă şi alte valori apropiate).
C. Se acordă câte Ip. pentru fiecare răspuns corect referitor la Franţa:
1. este m a dintre cele mai importante ţari agricole ale Europei; este puternic tehnologizată. 2. uraniu; cărbune. 3. Sena-
Loire. 4. Strasbourg; Marsilia. 5. Muzeul Louvre; catedrala Notre Dame de Paris.
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.
1. a. 2,91 loc./km^; 108,56 loc./km^; b. 30%.
2. De exemplu: condiţiile climatice nefavorabile din Islanda determină valori mici ale densitătii populaţiei spre
deosebire de Ungaria unde climatul este favorabil locuirii şi desfăşurării activităţilor economice.
E. Se acordă câte 2p. pentru fiecare cauză corect precizată cu privire la existenta sporului natural negativ al Bulgariei
De exemplu: - emigrările spre ţări din vestul Europei;
- valorile mici ale natalităţii comparativ cu cele ale mortalităţii, care sunt mai mari.
 Cuprins

C alen d aru l exam enului de b ac ala u re a t - 2 0 1 5 ......................................................................................................4

Cuvânt-înainte................................................................................................................................................................. 5

P ro g ra m a de exam en p e n tru disciplina G eografie................................................................................................ 7

Tem e re c a p itu lativ e ....................................................................................................................................................... 9

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ...........................................................9
1. Spaţiul românesc şi spaţiul european.............................................................................................................. 9
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale R om âniei........................................................ 12
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României.......................................................................27
4. Mediu înconjurător şi peisaje......................................................................................................................... 38
5. Regiuni geografice în Europa şi în Rom ânia...............................................................................................40
6. Ţările vecine Rom âniei................................................................................................................................... 41
B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ.......................................................................................................43
1. Formarea Uniunii Europene. Evoluţia integrării europene........................................................................43
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene......................................44
3. Statele Uniunii Europene................................................................................................................................45
4. România ca parte a Uniunii Europene..........................................................................................................47
5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în R om ânia.......................................................................... 47
C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEM PORANĂ............................................. 48

Teste d u p ă m odelul M .E.N .........................................................................................................................................50

B arem e de evaluare şi n o ta r e ................................................................................................................................. 185

T eme recapitulative..................................................................................................................................................185
Teste după modelul M .E.N..................................................................................................................................... 196