Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
solurile Romaniei
Un proiect realizat de Rezban
Ionel,Barna Nicolaie,Ignuta
Sebastian,Meches Madalina si Rad Ioana
VEGETATIA SI FAUNA
ROMANIEI
Vegetatia si fauna Romaniei este variata si bogata in specii.
Factorii care determina varietatea vegetatiei si faunei
sunt:
-asezarea geografica
-relieful prin altitudine
-conditiile climatice
-actiunea omului
In tara noastra se deosebesc 3 zone de vegetatie:
1.Zona stepei
2.Zona padurilor
3.Zona alpine
Zona alpina(stanga)
Zona padurilor(dreapta sus)
Zona de stepa(dreapta jos)
Zona stepei
Raspandire: C.Baraganului, Pod. Dobrogei,
C. Siretului Inferior.
Conditii climatice:
-clima continentala excesiva
-t.m.a.=10-110C
-p=400-450mm
-veri secetoase si ierni geroase
Vegetatie: colilia, spinul
vantului, negara, paiusul, pirul
Arbusti: macesul, porumbarul
Fauna
Mamifere:popandaul, harciogul,
soarecele de camp, orbetele, iepurele de
camp, bizamul, dihorul.
Pasari: dropia, prepelita,
pitpalacul, graurul, ciocarlia, fasa de camp,
eretele alb, privighetoarea, mirela, sticletele.
Fauna acvatica: mreana,
crapul, cleanul, carasul, salaul.
Reptile: gusterul, soparla,
broasca testoasa.
Zona silvostepei
Raspandire: C. Moldovei, sudul Pod. Moldovei, C.
Tecuciului, vestul Baraganului, C. de Vest.
-face trecerea spre zona padurilor
-precip. mai bogate 450-550mm
-pajistile se imbina cu palcurile de padure
-aici pe langa vegetatia de stepa aparsi
arbori cum sunt: stejarul pufos, stejarul brumariu, cer,
garnita.
Zona padurilor
Incepe de la alt. de 150-
200m si urca pana la
1600-1800m.Aceasta
zona cuprinde 3 etaje.
-etajul
stejarului 150-500m
-etajul
fagului 500-1200m
-etajul
coniferelor 1200-1850m
a.Etajul stejarului (150-500m)
Raspandire: nordul C. Olteniei, C.Boianu, C. Vlasiei, C. Gavanu-Burdea, C. de Vest, Dealurile de
Vest, Pod. Getic, vestul Pod. Transilvaniei.
Conditii climatice: clima umeda cu pecip. 5000-600m
Vegetatie:stejarul brumariu, stejarul pufos, stejarul pedunculat, carpenul, teiul, frasinul, artarul, cerul,
garnita, jugastrul.
Arbusti: paducelul, porumbarul, cornul, sssangerul, socul negru.
b.Etajul fagului (500-1200m)
-in unele cazuri fagul coboara chiar sub 100m ca de exemplu in defileul Dunarii, C. Romana
( Snagov, Baneasa)
-este etajul cel mai intins ocupand 1/3 din suprafata padurilor din tara noastra.
Vegetatia: fagul. In partile joase se amesteca cu stejarul iar in cele superioare cu coniferele.
Arbusti:alun, soc rosu, lemn cainesc, soc negru.
c.Etajul coniferelor (1200-1850m)
Vegetatia:molid, brad, larice, zada, pin.
Arbusti:caprifoi, coacazul, socul rosu.
Fauna padurilor
Mamifere:ursul, rasul, jderul, lupul, iepurele, veverita, vulpea, dihorul, cerbul, viezurele, mistretul.
Pasari:cocosul de munte, cucuveaua, pitigoiul, pitulicea, iernuca, ciocanitoarea, porumbelul
gulerat, forfecuta, gaita, acvila de munte, vulturul negru, sorecarul, corbul.
Fauna acvatica: lipanul, moiaga, lostrita, cleanul, scobarul, mreana, obletul, babusca, bibanul,
crapul, pastravul.
Reptile: vipera comuna, soparla de munte, tritonul.
Zona alpina
Conditii climatice:clima este rece
-t.m.a.=-2C….0C
-p=peste 1000mm/an
a. Etajul subalpin
(1800-2000m)
-face trecerea intre
zona padurilor si etajul alpin
Vegetatia: jneapan,
ienupar, smardarul.
b. Etajul alpin ( peste
2000m)
Vegetatia: smardar,
bujorul de munte, afin, merisor,
coarna.
-pajisti alpine.
IMPORTANTA PADURILOR
-materie prima pentru ind. prelucratoare
-franeaza eroziunea solurilor
-elibereza oxigen
-intretine un regim bogat de precipitatii.
FAUNA DIN DELTA
DUNARII
Mamifere: cainele enot, bizamul, mistretul, vulpea, lupul, pisica
salbatica, vidra.
Pasari: pelicanul comun, pelicanul cret,
lopatarul, egreta, califarul, vulturul codalb, rata salbatica, gasca
salbatica, lebada, starcul, tiganusul.
Fauna acvatica: morunul, nisetrul, pastruga,
crapul, carasul, stiuca, platica, salaul, somnul.
Reptile: soparla, vipera.
In luncile raurilor se formeaza paduri de lunca
numite zavoaie compuse din arbori iubitori de umezeala: salcie,
plop.
Vegetatia submediteraneana-defileul Dunarii,
valea Cernei, sudul Dobrogei-liliacul salbatic, carpinita,
mojdreanul, castanul dulce.
Intervenţia antropică – a determinat modificări
importante asupra elementelor
biopedogeografice
Vegetaţia:
înlocuirea completă a pădurilor cu pajişti secundare sau terenuri agricole
reducerea suprafeţelor forestiere-doar 27% în prezent din suprafaţa ţării
extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, ţăpoşica de
munte, etc.)
Fauna:
în fauna spontană predominau elementele central- europene urmate de cele pontice şi sudice
unele specii au dispărut: bourul, antilopa de stepă, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul bărbos
unele specii sunt pe cale de dispariţie: vulturul alb, bufniţa, dropia, acvila de munte
diminuarea habitatului unor specii : broasca ţestoasă
introducerea unor specii noi ( unele dăunătoare- gândacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagră,
muflonul
Solurile:
scăderea fertilităţii datorită utilizării unor tehnologii inadecvate
eroziunea de suprafaţă pe versanţi determinată de defrişări
clasele de soluri au o distribuţie aproximativ egală: - 25% molisoluri
26% argiluvisoluri
21% cambisoluri şi spodosoluri
25% alte soluri
Va multumim!!!