Sunteți pe pagina 1din 2

Școala Gimnazială nr.

30 Brașov
BIOLOGIE, clasa a V-a
Pajiștea

Pajiștile sunt ecosisteme terestre în care predomină plantele ierboase multianuale


(perene). La noi în țară există pajiști de stepă, situate în câmpii și pajişti de munte, situate între 1
700 și 2 500 m altitudine.
După modul de folosire, pajiștile se clasifică în:
● fânețe - pentru obținerea nutrețului pentru animalele domestice
● pășune - pentru pășunatul oilor, caprelor, vacilor

BIOTOPUL
Pajiştile de stepă se caracterizează prin sol fertil, căldură dogoritoare vara și ger aprig
iarna, precipitații reduse. La munte, verile sunt relativ călduroase și scurte, iar iernile sunt lungi și
geroase. Precipitațiile sunt bogate.

BIOCENOZA (specii reprezentative)


În pajiștile de stepă se găsesc:
- plante ierboase rezistente la secetă: golomăţul, pirul, pelinul, cicoarea, lucerna, trifoiul,
macul
- arbuşti: păducelul, măceşul, socul, porumbarul
- arborii sunt rari şi sunt reprezentaţi de specii iubitoare de secetă: salcâmul.
- animale: viermi, păianjeni, lăcuste, cosaşi, greieri, şopârle, șerpi, potârnichi, prepeliţe,
ciocârlii, grauri, ulii, şoareci de câmp, popândăi, iepuri, hârciogi.
În pajiștile alpine se găsesc:
- plante ierboase: ţepoşica, garofiţa de munte, clopoţelul, brânduşa, floarea-de-colț.
- arbuşti: merişorul, afinul
- arborii lipsesc
- animale: viermi, păianjeni, insecte, melci, şopârle de munte, tritoni, broaște roşii de
munte, vipere, vulturi, acvile de munte, capre negre.

Adaptări la mediul de viaţă


● Plantele au talie pitică, majoritatea târâtoare cu frunze dispuse pe sol, acoperite cu
ceară sau cu peri protectori.
● Datorită luminii puternice, florile sunt viu colorate.
● Animalele au culori închise pentru a capta razele de soare.

Importanța pajiștilor. Impactul omului asupra mediului


În pajiști întâlnim:
• plante medicinale (sunătoarea, mușețelul, păpădia, merișorul, păducelul);
• plante melifere (rapița, floarea soarelui) folosite de albine pentru producerea de miere;
• plante cultivate (grâul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr etc).
• plantele spontane (trifoiul, lucerna) reprezintă hrană pentru animalele sălbatice și domestice.
În prezent, pajiștile naturale sunt tot mai puține deoarece au fost transformate în terenuri
agricole.
Pajiștile sunt afectate și de suprapășunat, construirea de drumuri, locuinţe sau dezvoltarea
turismului.

S-ar putea să vă placă și