Clasa a XI-a A

Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespunde

categoriei a II-a IUCN (parc național), desemnată în scopul protejării
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă florei spontane și
faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în
arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul țării, pe teritoriul județului
Hunedoara.
Localizare
Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a
județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele
Caraș-Severin și Mehedinți, în nordul Parcului Național
Domogled - Valea Cernei). Parcul Național Retezat –
Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a
Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138
ha din Masivul Retezat-Godeanu.

Înființare
Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la
inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul
Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a savantului de
renume mondial Emil Racoviță. În prezent parcul are
statut de arie naturală protejată de interes național și
internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei
din anul 1979.
Biodiversitate
Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică
diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre,
acesta adăpostind aproape 1.190 de specii de plante superioare, 90 de specii
taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 de specii de mamifere,
168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.
 Floră
• Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în
concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii
geomorfologice sau altitudinii.
• Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin, brad, larice, zâmbru, zadă, tisă, molid și
foioase cu arboret de: gorun, stejar, fag, carpen, paltin de munte,tei, frasin, ulm, arțar,
jugastru, mesteacăn, arin de munte, arin negru, salcie albă.
• La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de numeroase specii și
subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această
zonă a țării.
• Flori și ierburi din speciile: bujor de munte , floarea-de-colț , ghințura galbenă , talpa
ursului, angelică , albăstreaua de munte, clopoțel de munte, garofiță , șofran , orhidee ,
pufuliță, sisinel de munte , crin de pădure , credei de munte, crușățea , ghințură punctată,
pătlăgină , mac de munte , darie de munte , rogozuri .
Floare de colt (Leontopodium Alpinum) Bujor de munte (Rhododendron myrtifolium)

șofran (Crocus banaticus) Angelică (Angelica archangelica)

 Faună
• Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări,
pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.
• Mamifere cu specii de: urs carpatin, lup, râs, mistreț, capră neagră, cerb, căprioară, pisică
sălbatică, jder de copac, vulpe, liliacul comun, liliacul de apă, liliacul mare cu potcoavă, liliacul
mic cu potcoavă, liliacul cu urechi late , liliac cu urechi de șoarece , pârșul cu coada stufoasă,
pârșul de stejar, pârș de alun, chițcan pitic , șoarece pitic, chițcan de pădure, chițcanul de câmp
sau chițcan de munte.
• Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă, brotacul verde de copac, broasca-roșie-de-
pădure, broasca-roșie-de-munte, salamandra de foc, tritonul de munte, tritonul comun
transilvănean, șopârlă de câmp, gușter, șarpele de alun, șarpele lui Esculap, vipera cu corn,
șarpele orb, năpârcă, viperă .
• Păsări cu specii de: cocoș de munte, potârniche de tundră, pescăruș albastru, acvila de munte,
acvilă-țipătoare-mică, cocoșul de mesteacăn, caprimulg, barză neagră, șerpar, cristei de câmp,
ciocănitoare cu spate alb, ciocănitoare neagră, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoare de munte ,
ciocănitoarea verzuie , șoim călător, muscar, muscar-gulerat, ciuvică, sfrâncioc roșiatic sau
viespar; specii protejate.
Capră neagră (Rupicapra rupicapra) Jder de piatră (Martes foina)

Liliacul de apă (Myotis daubentonii) Râs (Lynx lynx)

 Năpârcă (Natrix natrix) Broască roșie de pădure (Rana dalmatina) Vipera cu corn (Vipera ammodytes)

Pescăruș albastru (Alcedo atthis) Cocoș de munte (Tetrao urogallus) Acvila de munte (Aquila chrysaetos)
 Habitate
• Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel:
Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase,
Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri de Tilio-Acerion pe versanți,
grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel
alpin, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Păduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum, Tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron hirsutum, Tufărișuri alpine și
boreale, Tufărișuri subarctice, Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice
din zone montane și submontane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și
alpine pe substrate silicatice, Fânețe montane, Formațiuni pioniere alpine , Comunități
de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin,
Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de
tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul
montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival,
Vegetație lemnoasă cu de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici
cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică
specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali.
Păduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion)

Păduri alpine
de Larix decidua și/sau
Pinus cembra
Bibliografie

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Național_Retezat

• https://www.retezat.ro/specii