Nume: Beldi Darius Vlad

Clasa: 9B

26.09 Ziua Mondiala a Muntilor Carpati

 Introducere
Muntii Carpati reprezinta un lant muntos din estul Europei. Sunt
cuprinsi intre Bazinul Vienei si culoarul Timocului. Formeaza un arc cu o
lungime de aprox 1700km si latimea maxima de 130km. Muntii Carpati se
intend pe teritoriul a 7 tari: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina,
Romania, Serbia dintre care 51% pe
teritoriul Romaniei.
Carpatii s-au format prin incretirea
scoartei terestre.
Cel mai inalt vf al Carpatilor este
varful Gerlachovsky (2.655) in Slovacia.
Varful Moldoveanu(2.544) de pe teritoriul
Romaniei este al doilea ca inaltime si este urmat de varful Rysy (2.499) in
Ungaria.

Cele mai importante rauri ce izvorasc din

Muntii Carpati sunt: Nitra, Hron, Tisa, Jiu, Olt,
Arges, Ialomita, Siret, Prut si Nistru.

Lacuri importante din Carpati sunt: Avrig,

Lala, Nistru, Sfanta Ana, Iezer, Balea.

Cele mai importante cascade sunt: Moara

Dracului, Cailor, Valul Miresei.
 In muntii Carpati exista multe specii de animale protejate prin lege.
Printre acestea se numara: capra neagră(Rupicapra rupicapra), marmota
(Marmota marmota), râsul (Lynx lynx), cocoşul de munte (Tetrao-urogallus),
cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), acvila tipătoare (Aquila pomarina).
De asemeanea exista si specii de
plante protejate precum: laricele (Larix
decidua), tisa (Taxus baccata), laleaua
pestriță (Fritillaria meleagris), bujorul
românesc (Paeonia peregrina); papucul-
doamnei (Cypripedium calceolus),
floarea de colt (Leontopodium alpinum),
smârdarul (Rhododendron kotschyi),
sângele-voinicului (Nigritella rubra),
narcisa (Narcissus stellaris), strugurii-ursului (Arctostaphylos uva-ursi),
garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus).
In Carpati exista o multitudine de
zone amenajate pentru turism precum:
Balea Lac, Patra Arsa, Babele, Crucea
Caraiman, Varful Omu, Varful Moldoveanu
etc.
 Loxia curvirostra
Regn: Animalia, Increngatura: Chordata, Subincrengatura: Vertebrata,
Clasa: Aves, Ordin: Passeriformes, Familie: Fringillidae, Gen: Loxia, Specie:
Curvirostra. Are o lungime de 14-20 cm și o
greutate de 23-53 g. Este o fringilidă de talie
mijlocie-mare cu capul mare, corpul rotunjit,
picioarele scurte și coada scurtă, bifurcată;
are un cioc deosebit, mare cu baza lată, și
mandibule ascuțite, încrucișate la vârf
(curbate spre dreapta sau spre stânga)
Masculul subspeciei nominate are
fruntea până la creștet, ceafa și părțile
superioare de culoare roșu-cărămizie
(culoarea este variabilă, de la roșu-viu până
la portocaliu-închis), cu pete brun-închise.
Femela nu are roșu în penaj. Ea are
capul și părțile superioare colorate viu cu
verde-măsliniu sau cenușiu-verzui cu pete
sau cu striații mai întunecate pe creștet.
Penajul adult este dobândit la prima năpârlire completă de la sfârșitul
iernii a doua sau din a doua vară, când unii indivizi au vârsta de (sau sub)
18 luni. Cuibul este construit pe ramuri de conifere, la înălțime de 2-20 m,
lângă trunchi sau spre vârful lor, el are formă de cupă sau strachină și este
alcătuit la bază din rămurele de conifere, diverse graminee, mușchi, licheni
și păr animal, căptușit cu resturi vegetale fine, păr de animale, pene ș.a.
Cuibul este construit de către femelă, masculul contribuind cu materiale.
Femela depune 2-6 ouă, câte unul zilnic, pe care le clocește singură timp de
12-16 zile. Ouăle sunt alb-verzui sau alb-albăstrui, cu pete violete, roz și
violacee. Puii părăsesc cuibul la 14-22 de zile, depinzând de adulți încă alte
3-4 săptămâni. La început, ciocurile puilor nu sunt curbate și ei nu pot să
scoată semințele din conuri. O pereche poate avea până la 2-4 ponte într-
un an, în funcție de disponibilitatea hranei. Forfecuța se hrănește cu
semințe, în special de conifere, mai rar cu insecte și larvele lor. Cu ajutorul
ciocului puternic și cu mandibulele încrucișate taie și desfac conurile de
conifere de unde scot semințele cu care se hrănesc.
 Bujorul de Munte
Smârdarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi Simonkai syn.
Rh. myrtifolium) este o plantă originară din Balcani. În România se găsește
în Carpați. Face parte din Regnul Virdiplantae, Increngatura Angiosperme,
Ordin Ericales, Familia Ericaceae genul botanic Rhododendron, gen extrem
de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se
extind din Himalaia, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei.
Smârdarul, așa cum este denumit popular bujorul de munte, crește spontan
în tufe pitice în zona alpină. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice
și de relief foarte specifice, el nu tolerează transplantări, lucru care face
imposibilă introducerea acestuia în grădini. Frumusețea florilor sale - care
emană un miros și o aromă
asemănatoare vișinelor - și care apar
de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la
începutul lunii iulie, și raritatea sa, face
ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și
protejată ca atare în perimetrul
Parcului Național Bucegi Smârdarul
este peren și își păstrează frunzele
verzi tot timpul anului.

Smârdarul face parte din familia

Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte", nu trebuie
confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o
altă familie botanică, respectiv Paeoniaceae. Un alt nume popular este cel
de "cocozar".

Florile smârdarului au proprietăți tămăduitoare pentru numeroase

afecțiuni, facând din acesta un adevărat panaceu. Ele sunt mucilaginoase și
conțin aminoacizi esențiali. Alți componenți activi sunt cristalele
microsublimate și polifenolii. Din florile sale, aidoma petalelor trandafirului
se prepară siropuri, dulceață și ceaiuri medicinale. Smârdarul a fost pus in
evidență și clasificat pentru prima oara de botanistul austriac Theodor
Kotschy (1813-1866), și de asemenea de maghiarul Lajos von Simonkai
(1851-1910).
 Conservarea Biodiversitatii In Romania

In Romania esista trei rezervatii ale biosferei: Delta Dunarii, Retezat,

Pietrosul Rodnei, 17 parcuri nationale (Piatra-Craiului, Cozia, Domogleg-
Valea Cernei, Cheile Nerei-Beusnita, Cheile Bicazului-Lacul Rosu, Muntii
Apuseni), rezervatii natural (Bucegi-Leaota, Gradistea Muncelului-
Cioclovina) etc.

Pesteri importante sunt: Ursului, Ghetarului Focul Viu, Meziad, Comarnic

etc. ce aveau ca rol in timpul razboiaelor si atacurilor adapostirea batranilor,
femeilor si copiilor.
Legislatia ce protejeaza Muntii Carpati
LEGEA 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, forma actualizată

LEGEA 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie
în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

LEGEA 90/10.05.2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie
1991

LEGEA 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgența a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

LEGEA 95 din 11 mai 2016 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru
modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice

Legea nr. 60/2017 – aprobarea OUG nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional — Secţiunea a III-a — zone protejate

ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 195/2005 privind protecția mediului

ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr. 57 /2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice

ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 1284/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate

ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-
2020

ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ

HOTĂRÂREA Guvernului României Nr. 2151/30.11.2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone

HOTĂRÂREA Guvernului României Nr. 1143/18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate

Hotărârea nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020

HOTĂRÂREA Guvernului României nr. 997 din 21 decembrie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii
Naturale Protejate şi privind modificarea şi completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea
inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

HOTĂRÂREA Guvernului României nr. 867 din 31 decembrie 2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și
completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului
 Concluzie
In concluzie, Muntii Carpati nu sunt destul de protejati. Ce as face eu
este infiintarea unui ONG care sa aiba scopul adunarii gunoaielor din paduri
si de pe traseele montane. Angajatii sa fie defapt voluntari, exhipamentul sa
fie gratuit, iar gunoiul adunat sa fie reciclat.

Din acest proiect am invatat despre Loxia Curvirostra si Bujorul de Munte.

Bibliografie
https://www.guerrillaradio.ro/revista-guerrilla/animale-emblematice-din-
fauna-romaniei-de-ziua-nationala/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Forfecu%C8%9B%C4%83_(pas%C4%83re)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi
http://ananp.gov.ro/legislatie/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Forfecu%C8%9B%C4%83_(pas%C4%83re)
Manualul de Bilogie, editura LiceAll2000
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sm%C3%A2rdar