Parcul Național Călimani

Parcul Național Călimani este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-
a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a României, pe
teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud.

Localizare
Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe teritoriile administrative ale
comunelor Lunca Bradului, Răstolița și Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile
comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al orașului Vatra Dornei);
cea nord-vestică a județului Harghita (pe teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea sud-
estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului

Descriere
Prima propunere de instituire a Parcului Național Călimani a avut loc în anul 1975, acesta urmând să
fie declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate). În anul 2003, prin Hotărârea de
Guvern nr. 230 din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și
parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și
suprafața acestuia.
Parcul reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate: vârfuri (Pietrosul Călimanului -
2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m, Lucaciu - 1778 m, 12 Apostoli - 1760 m, Ciomatu -
1.301 m), abrupturi stâncoase, chei, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe
naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști.

Imagine din parc

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri acidofile de Picea abies din regiunea
montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană,
Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, Tufărișuri cu Pinus mugo și
Rhododendron myrtifollium, Tufărișuri cu specii subarctice de Salix, Vegetație herbacee de pe
malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Orientalilor.
Situat în Munții Călimani și incluzând cel mai mare crater vulcanic din România cu un diametru de
circa 10 km (stins în prezent), Parcul Național Călimani cu o suprafață totală de 24.566 ha, are în
componență rezervațiile naturale: Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematică 12 Apostoli), Jnepenișul
cu Pinus cembra - Călimani și Lacul Iezer și se suprapune ariei de preotecție specială
avifaunistică Munții Călimani (sit SPA) - Natura 2000.
Fosta exploatare de sulf din Munții Călimani reprezintă în prezent o enclavă în cadrul acestui parc
național.
 Floră
Flora ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite etajat, în
concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii
unde acestea sunt întâlnite.

Arbori și arbusti
Conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra),
tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus
sibirica) sau ienupăr (Juniperus communis).
Păduri de foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus
robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides),
tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula
pendula), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), răchită (Salix bicolor), salcie albă (Salix
eleagnos), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa).
Arbusti cu specii de: smârdar (Rhododendron kotschyi), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana),
păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur
(Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina), merișor (Vaccinium vitis-idaea).

Ierburi și flori
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină),
dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.

Bulbuc de munte (Trollius europaeus)

Specii floristice: angelică (Angelica archangelica), unghia păsării (Viola dacica), urechea iepurelui
(Bupleurum longifolium), buruiana de junghiuri (Cephalanthera longifolia), mlăștiniță (cu specii de
Epipactis atrorubens și Epipactis helleborine), ghințură punctată (Gentiana punctata), crețușcă
(Filipendula ulmaria), fratele-priboiului (Geranium sylvaticum), bulbuc de munte (Trollius europaeus),
o orhidee din specia Gymnadenia odoratissima, buhai (Listera ovata), buhăieș (Listera cordata),
mălaiul cucului (Luzula pallescens), sor-cu-frate (din specia Melampyrum saxuosum), mierluță
(Minuartia verna), poroinic (Orchis ustulata), darie (Pedicularis exaltata), pușca-dracului (Phyteuma
tetramerum), cărbuni (Phyteuma vagneri), stupiniță (Platanthera bifolia), morcoveancă
(Pleurospermum austriacum), gălbenușă (Potentilla tabernaemontani), piciorul-cocoșului
(Ranunculus carpaticus), scorzonera (Scorzonera purpurea), cruciuliță (Senecio aquaticus ssp.
barbareifolius), spălăcioasă (Senecio fluviatilis), degetăruț (Soldanella montana), cimbrișor (cu specii
de Thymus comosus și Thymus glabrescens), orhidee sălbatică (Traunsteinera globosa), dioc
(Centaurea phrygia), garoafă de munte (Dianthus tenuifolius), crucea voinicului (Hepatica
transsilvanica) sau păiușuri cu specii de Festuca porcii și Festuca carpatica.

Faună
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista
roșie a IUCN) de mamifere și păsări.
Mamifere cu specii de: urs brun , cerb ,căprioară, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, vidră, veveriță,
jder, dihor, cârtiță, chițcan de munte, chițcan de pădure, șoarece de câmp sau specii de lilieci.
Păsări cu specii de: acvilă de munte , uliu-păsărar , pițigoi moțat cocoș de munte, uliu porumbar),
acvilă-țipătoare-mică, corb , mierlă de apă, codobatură galbenă , mugurar, codobatură-de-munte ,
ciocănitoare-de-munte , scatiu, pițigoi-de-brădet, forfecuță, sticlete, pițigoi-moțat, șoim călător, aușel,
sturz-cântător , sitar de pădure.