Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA FACULTATEA DE HORTICULTUR I SILVICULTUR SPECIALIZAREA SILVICULTUR

PROIECT CORECTAREA TORENTILOR

ndrumtor: Moatr Maria Mihaela

Student: Todor Petru Milovan Grupa: 441

Timioara 2013

CUPRINS: CAPITOLUL 1 Studierea bazinului hidrografic


1.1. Amplasare 1.2. Suprafaa 1.3. Lungimea albiei 1.4. Lungimea bazinul hidrografic

CAPITOLUL 2 Cadrul natural si social economic n care se afla bazinul


2.1. Localizarea geografic i administrativ 2.2. Relief. Geologie. Litologie 2.3. Clima 2.4. Solurile 2.5. Folosinele terenului

CAPITOLUL 3 Morfometria bazinului hidrografic


3.1. Suprafaa bazinului 3.2. Perimetrul bazinului 3.3. Lungimea bazinului13 3.4. Forma bazinului 3.5. Altitudinea bazinului 3.6. Panta 3.7. Lungimea versantilor

CAPITOLUL 4 Morfometria reelei hidrografice CAPITOLUL 5 Studierea lucrrilor de corectare a torenilor executate n trecut CAPITOLUL 6 Calculul debitului maxim de viitur
6.1. Probabilitatile de depire a debitelor maxime de viitur 6.2. Formula raional 6.3. Formula ploii orare 6.4. Metoda paralelogramelor de scurgere

CAPITOLUL 7 Calculul transportului de aluviuni


7.1 Generaliti 7.2. Transportul de aluviuni mediu anual pe versani 7.3. Transportul de aluviuni mediu anual pe albie 7.4. Transportul de aluviuni la o ploaie torenial 7.5. Volulmul de aluviuni capabil de a forma aterisamente 7.6. Volumul provenit n urma unei ploii toreniale

CAPITOLUL 8 Proiectarea lucrarilor de corectarea torentilor


8.1. Masuri si lucrari pe versantii bazinului 8.2. Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a fondului forestier 8.3. Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a suprafetelor pastorale 8.4. Masuri si lucrari pe reteaua hidrografica 8.5. Panta probabila de asezare a aluviunilor in aterisament 8.6. Capacitatea de retentie a unui singur baraj 8.7. Adancimea de fundare 8.8. Adancimea de incastrare 8.9. Tipul de baraj si materialul de constructie 8.10. Priectarea deversolrului 8.11. Calculul lucrarilor din bieful aval 8.12 Proiectarea canalului de evacuare

CAPTOLUL 9 Masuri speciale de protectia muncii

TEMA DE PROIECTARE
Sa se proiecteze lucrarile hidrotehnice de corectare a torentului afferent unui bazin hidrografic din zona pluvial montna ,cunoscand urmatoarele date de proiectare: 1.Planul special de situatie 2.Elementele morfologice si morfometrice ale bazinului hidrografic: -cota curbelor de nivel (din 100 in 100 m) -lungimea bazinului (Lb) -cota obarsiei(Hob) -cota conului de dejectie (Hcd) -perimetrul bazinului(Pb) -Suprafata totala (S,F) -Suprafata aferenta sectiunii de calcul (F1,F2,F3,sau S1,S2,S3 ) -Suprafata aferenta de padure (Pd) -Lungimea albiei principale (La) -Indicele de eroziune (q1) -Diametrul aluviunilor(fi ) -Acoperirea cu vegetatie (z ) -Latimea albiei corespunzatoare fiecarei sectiuni de calcul (b) -Procentul din suprafata de pasune afectat de eroziunea excesiva Nr. Cotele curbelor Lb(m) Hob(m) Hcd(m) Pb F(ha) F1 Pd Ps F2 Pd Ps F3 Pd Ps La(m) La I La II La III q1 (cm) Z ba I ba II ba III P eroz (%) 20 1000:1800 4950 1700 770 10.480 223 100 60 40 80 40 40 43 23 20 4400 2200 800 1400 14 <1 10-15 1.5 2 3 5%

Memoriu justificativ
Lucrarile de corectarea torentilor in bazinele hidrografice sunt necesare datorita efectelor benefice pe care le pot produce.Unul dintre acestea ar fii acela in cazul barajelor de acumulare unde sunt necesare o serie de lucrari de corectarea torenilor i anume construirea unor baraje de rupere a presiunii precum i pentru stoparea aluviunilor aduse de rauri, care ar ajunge pe fundul barajului , iar randamentul acestuia ar scadea considerabil. S- au facut nite calcule din care reiese faptul ca mai rentabile sunt aceste lucrari de corectare a torenilor decat daca s-ar curata fundul acestor baraje de aluviuni. Un alt efect al lucrarilor de corectarea torentilor ar fi protejarea obiectivelor social economice , a localitailor care au risc de inundare ridicat. Prin aceste lucrari de corectare a torenilor se poate ameliora , de multe ori chiar si eradica, iesirea raurilor din matca in cazul precipitaiilor de lunga durata, la fel prin construirea unor baraje de rupere a presiunii sau prin consturirea unor diguri. De-asemenea un rol benefic l-ar avea si in cazul versantilor ce au fost despaduriti sau au fost realizate taieri nerationale si unde pot lua nastere torenti foarte puternici,care in lipsa acestor lucrari de corectare a torentilor ar putea da nastere la surpari, erodari sau alte forme de distrugere ale solului . O concluzie finala, pentru a inpiedica , corecta sau diminua formarea acestora ,este necesar ca aceste lucrari de corectare a torenilor sa fie promovate din ce in ce mai mult ,mai ales in tara noastra , unde calamitaile s-au inmulit in urma taierilor neraionale a padurilor i nerespectarii legiilor naturii.

CAPITOLUL 1. Studierea bazinului hidrografic


1.1. Amplasare.
Raul Caras izvoraste in Muntii Aninei, la nord-est de orasul Anina, in apropiere de izvoarele raurilor Barzava si Nera. Curge in Romania pe o lungime de 50 km, initial catre nord, apoi, in orasul Carasova se intoarce catre sud-vest, si primeste multi afluenti scurti (cel mai important Lisava) si trece pe langa multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Gradinari, Varadia, Mercina, Vrani) inainte de a intra in provincia sarba Voivodina.

1.2. Suprafata.
Pe o portiune de 4,1 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca.Imediat dupa trecerea granitei, raul Caras primeste cei doi afluenti principali, Borugu din partea dreapta si Ilidija (romana: Ilidia) din stanga. Trece apoi pe langa satele Kustilj, Vojvodinci, Dobrievo, Straza si Jasenovo si ajunge in partea estica a Deliblatska pesara si a dealului Dumaa, cea mai estica parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carasul este canalizat si incorport in ultima parte a Canalului Dunare-TisaDunare. Trece pe langa satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo si Banatska Palanka, sfarsindu-si cursul de 60 km prin Serbia varsandu-se in Dunare in apopiere de satul Stara Palanka. Carasul dreneaza o zona de 1 400 km, si, desi a fost canalizat, nu este navigabil.

1.3. Lungimea albiei principale


Lungimea albiei principale a raului Caras este de aproximativ 700m.

1.4. Lungimea bazinului


Lungimea bazinului raului Caras este de aproximativ 3050m.

CAPITOLUL 2. Cadrul natural si social - economic in care se afla bazinul

2.1. Localizarea geografica si administrativa


Bazinul hidrografic al raului Cara face parte din unitatea de productie U.P.X 'Comarnic' care este situata in Carpatii Occidentali, Muntii Banatului, respectiviaMuntii Aninei. Principala cale de acces in teritoriul U.P.X Comarnic se face dinspre Resita fie pe Valea Domanului-Iabalcea, fie prin Marginea - Podina Seaca.

Coordonate geografie orientative.


Puncte cardi 737c27h nalc Nord U.P.IX Carasova Vecinatati Limite Felul Denumirea Hotare

naturale

Culmea Certej

borne si conventionale

semne

Est

O.S. Valiug

naturale

Culmea Certej Culraea BetiiCulmea Raspitei Culmea Jecbanului Culmea Rusului

borne si semne conventionale


borne si semneconventionale

Sud

O.S.Anina O.S.Bozovici

naturale

Vest

U.P.XI Ravniste U.P.IX naturale V.Lupului, Carasova PasuneaCarasovei naturalenaturale PrRavnistea, Cracul Toplita

borne si semne conventionale

2.2. Relieful. Geologia. Litologia.


Ca unitati geomorfologice predomina versantii ondulati-accidentati cu pante cuprinse intre 10g si 70g, pante medie fiind de 25g. Predominanti sunt verantii cu inclinarea cuprinsa intre 16g-30g care ocupa 70% din inclinarea arboretelor, bine reprezentati fiind si versantii cu inclinarea intre 31g-40g (22%) precum si cei cu inclinarea mai mare de 40g (5%) in timp ce versantii cu inclinarea usoara si naturala ocupa doar 3% din intinderea U.P. Expozitiile dominante sunt cele partial insorite care ocupa 47% din terenurile U.P. urmate de cele insorite (31%) si cele umbrite (22%). Altitudinile sunt cuprinse intre 360m si 1.020m in cuprinsul U.P. predomina terenurile situate la altitudini cuprinse intre 600-800 m (48%) urmate de cele cu altitudinile intre 400 si 600 m (38%) si cele intre 801 si 1.000 m (14%) in timp ce sub 400 m se afla 10%.

In interiorul U.P. se intalnesc numeroase carsturi si doline mai ales in partea de la vest de drumul Resita-Anina si in zona valea Sredneac-Ponigva, grohotisuri, bolovanisuri, stancarii, abrupturi de 200-300 m si pesteri (intre care pestera Comarnic) depozite de bolovani si stanci de calcar (chiar pe pante mai mici si platouri) pe care s-au instalat numeroase specii termofile (liliac, mojdrean, tei, carpinita, etc). Din observatiile facute pe teren cat si din studiul hartilor geologice rezulta ca padurile acestei unitati sunt situate pe urmatoarele roci parentale: calcare litografice, noduroase si dolomitice; conglomerate si gresii. pietrisuri. Calcarele au dat nastere la soluri brune, slab acide, entrofice, bogate in substante nutritive, deseori, cu foarte mult schelet. Aceste soluri formate pe substrat calcaros sunt foarte rezistente la podzolire si troficitatea lor variaza in functie de umiditatea din sol. Pietrisurile rezultate din depuneri ocupa o intindere mica in cadrul unitatii de productie si au dat nastere la soluri brune semischelete de productivitate mijiocie. Arboretele acestui U.P. sunt situate pe ambii versanti ai raului Caras in zona cheilor, care sunt declarate monumente ale naturii.

2.3.Clima.
Specificul climatului ce caracterizeaza regiunea in care se afla situate padurile din aceasta ' unitate de productie este influentata direct de climatul mediteranean, care se caracterizeaza prin ierni mai blande veri mai racoroase si precipitatii medii anuale de cca.850 mm. Temperaturile medii anuale oscileaza in jur de 9C. Frecventa medie a zilelor de vara este de 72 zile, iar a zilelor de iarna 35 de zile. Se manifesta ingheturi tarzii care pot dauna plantatiilor cu specii semischelete. Numarul zilelor favorabile vegetatiei forestiere este de cca.240 , Influenta climatului mediteranean se manifesta prin invazii de aer cald dinspre Mediterana si se resimte in vegetatie, aici aparand numeroase elemente submediteraneene: Fraxinus ornus, Carpinus orientalis, Syringa vulgaris, Celtis australis, ribus catimus, etc. Umiditatea atmosferica este relativ bogata si nu apar decat rar fenomene de seceta prelungita. Parametrii regimului termic, constituie unul din factorii limitativi si vegetatiei forestiere. Pentru caracterizarea teritoriului U.P. din punct de vedere termic s-au luat in considerare temperatura medie anuala de +9C. Perioadele calde sunt in lunile aprilie -iunie si august-octombrie, iar perioada fierbinte se afla in Iimile iulie-august. Temperatura variaza in raport cu expozitia si altitudinea, astfel ca pe versantii insoriti temperatura este mai ridicata, favorizand procesul de humiftcare. Se manifesta ingheturi tarzii care dauneaza plantatiilor din speciile sensibile. Prima zi cu inghet inainte de l.X si ultima zi cu inghet 21 IV- 1 V. Precipitatiile medii anuale sunt de 800-1000 mm . Distributia precipitatiilor intr-un an este deosebit de neuniform de la o luna la alta. Lunile cu cele mai multe precipitatii sunt lunile iunieiulie, iar cantitatea cea mai mare de precipitatii este luna ianuarie. Umiditatea atmosferica este relativ bogata si nu apar decat rar fenomene de seceta prelungita, Ploile torentiale sunt destul de frecvente (cel putin una sau doua in fiecare an), insa nu ctermina transporturi de aluviuni decat in putine situatii, deoarece majoritatea versantilor sunt npaduriti. De aceea despadurirea versantilor si mai ales a celor cu pante mari este total neindicata

U.P.X Comarnic prin pozitia sa sud, sud-estica in cadrul Ocolului Silvic Resita, in partea de vest a tarii beneficiara de adapostul Muntilor Aninei, climatul mediteranean, care se caracterizeaza prin ierni mai blande, veri mai racoroase si precipitatii medii anuale de cca.850 mm. Influenta climatului mediteranean se manifesta prin invazii de aer cald dinspre Mediterana si se resimte in vegetatie, aici aparand numeroase elemente submediteranee: Fraxinus ornus, Carpinus orientalis, Lyringa vuigaris, Celtis australis, Ribus cotinus, etc. Umiditatea atmosferica este relativ bogata si nu apare decat rar fenomene de seceta prelungita. Din aceasta cauza factorii dimatici sunt deosebit de favorabili vegetatiei forestiere (fag, frasin, etc.) In cadnal U.P.X Comarnic, pentru principalele specii existente infrunzirea se realizeaza prin aprilie- mai, inflorirea in luna mai, cu exceptia teiului si a diverselor tari (frasin, paltin) ia care inflorirea se realizeaza in luna iulie si respectiv luna iunie pentru celelalte specii cuprinse la DT.

2.4. Solurile.
Cele mai raspandite soluri sunt solurile brune eumezobazice tipice, care ocupa 63%, urmate de solurile brune eumezobazice rendzinice cu 35%.

1. Clasa cambisoluri
a) sol brun eumezobazic tipic

Acest tip de sol are profilul Ao-Bv-C(R), conglomerate, pe versantn cu expozitii si pante diverse: moderat acid pana la slab acid cu pH=5,00 -6,38, moderat humifer la intens humifer cu un grad de saturatie in baze V=58-82; foarte bine aprovizionat in azot total (0,20%-0,56%) in orizontul Aq: nisipo-lutos la Iutos, de bonitate superioara si mijlocie pentru molid, brad si fag Bonitatea mijlocie este determinata de volumul edafic util mijlociu ca urmare a prezentei scheletului pe profil la nivelul semischeletic (25-50%). Pe solul brun eumezobazic de bonitate superioara (volum edafic mare) se pot promova diverse compozitii de impadurire. b) sol - cu profilul: Ao-BvRrz c) brun eumezobazic rendzinic

sot brun eumezobazic litic 2. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate si desfundate Litosoluri tipice

Acest tip de sol are profilul: O-Ao-R sau Aou-R sau Au-R. Orizontul A, gros de 5-10 cm, poate fi de diferite tipuri in functie de conditiile fitoclimatice si de roca (Ao, Aom, Aou) si este alcatuit adeseori dintr-un amestec de humus, resturi, in curs de humificare, fragmente de roca.

Din punct de vedere fizic, din cauza prezentei rocii dure de la suprafata sau aproape de suprafata, litosolurile se caracterizeaza prin valori dintre cele mai mici in ceea ce priveste cantitatea de apa utila, permeabilitatea, porozitatea de aeratie, etc. Activitatea microbiologica din sol este foarte redusa si prezinta un continut scazut de elemente nutritive.

2.5.Folosintele terenului.
Gospodarirea forestiera din cadrul unitatii de productie X Comarnic are obiective socialeconomice si ecologice care se refera la producerea de masa lemnoasa sau la asigurarea unor efecte de protectie. Datorita conditiilor concrete din teren, pentru majoritatea arboretelor obiectivul principal este cel social: ocrotirea integrala a naturii (avand ca tel conservarea, cercetarea genofondului si ecofondului forestier), rezervatii de seminte si protectia solului (avand ca tel conservare deosebita a arboretelor) - iar in plan secundar producerea de masa lemnoasa in cantitati si sortimente obisnuite.

CAPITOLUL 3 - Morfometria bazinului hidrografic


3.1.Suprafata bazinului ( S,F ).
Reprezinta un parametru morfometric fundamental deoarece intervine direct sau indirect in toate calculele hidrologice, marimea acestuia influentand intr-un fel sau altul amploarea i dinamica degradarilor, formarea viiturilor toreniale i transportul aluviunilor. Marimea suprafeelor servete la calculul debitelor de viitura al transportului de aluviuni, precum i la verificarea i compararea pe baza unor corelaii stabilite anterior cu ali parametrii morfometrici ai bazinului i a reelei hidrografice. Suprafaa totala a bazinului hidrografic prezentat este de 223 hectare.

3.2.Perimetrul bazinului ( Pb ).
Perimetrul bazinului este un parametru dimensional ce reprezinta proiecia orizontala a cumpenei topografice a proiectului, aferenta seciunii de calcul luata in considerare. Acesta se obine prin masuratori efectuate pe planuri speciale se situaie, masuratori ce se repeta de doua, trei ori, iar in calcule se ia media aritmetica a valorii masurate. In studiile morfometrice, lungimea perimetrului sau a cumpenei de separaie a bazinului se folosete la exprimarea cantitailor a altor parametrii morfometrici care cuantifica efectul hidrologic al formei bazinului. in cazul de faa perimetrul bazinului este de 10480 m.

3.3.Lungimea bazinului ( Lb ).
Este un parametru utilizat in general pe plan metodologic pentru studii comparative intre bazine i este de 3050 m. Pentru calculul lungimii medii se asimileaza bazinul cu unul de forma dreptunghiulara care are aceiai suprafaa i acelai perimetru cu bazinul cunoscut. Lb = Pb / 4 + Pb2 - 16 x F Lb = 10480 / 4 + 104802 / 16 - 2230000 Lb = 2414.76m

3.4.Forma bazinului.
Exprimarea cantitativa a formei bazinului presupune compararea formei acestuia in plan cu o figura geometrica de referina. Consideram un bazin ipotetic circular a carui suprafaa este egala cu cea a bazinului hidrografic studiat prin raportarea perimetrului bazinului real ( Pb) la perimetrul bazinului ipotetic ( Pc ). Prin aceste relaii se obine coeficientul lui Gravelius ( Gr ). In funcie de acesta coeficient putem avea patru tipuri de bazine : bazin puin alungit, unde Gr este cuprins intre 1,12 - 1,20

bazin moderat alungit, unde Gr este cuprins intre 1,20 - 1,30 bazin puternic alungit, unde Gr este cuprins intre 1,30 - 1,50 bazin foarte puternic alungit , unde Gr > 1,50 Gr =( Pb / Pc ) x R2 Gr = Pb / 2F Gr = 5240 / 2646.1 = 1,98 m Gr =1,98m Din calculele de mai sus rezulta un bazin foarte puternic alungit,Gr >1,50.

3.5.Altitudinea bazinului.
Deine un rol de importana in ansamblul parametrilor morfometrici ai bazinului. altitudinea medie a bazinului condiioneaza fluxurile principale de materie i energie din cuprinsul bazinelor toreniale i influeneaza circuitul hidrologic al acestor bazine i exprima potenialul energiei mecanice de relief in apariia i dezvoltarea proceselor toreniale. Hmed = (Hmin + Hmax)/ 2 Hmed =( 770 + 1700) / 2 Hmed = 1235m

3.6.Panta.
Ocupa un loc central in ansamblul parametrilor morfometrici. Ea condiioneaza declanarea i dezvoltarea fenomenelor toreniale. Panta bazinului se obine ca o medie ponderata astfel: Ib = ( Hi+1 - Hi ) x (li + li+1/2) / F Ib = xli Hi, Hi+1 - cotele curbelor de nivel succesive li, li+1 - lungimile curbelor de nivel F - suprafaa bazinului li=4120 Ib= x4120=0,184 Ib=0,184(18%) Pentru rezultatul de mai sus rezulta ca panta bazinului este de 18 %.

3.7.Lungimea versantilor.
Lungimea versanilor se calculeaza cu urmatoarele formule: Lcv = F / 2Lr Lr = Lb Lcv = 2230000 / (2 x 4950) Lcv = 225.2m Ia = Hob - Hcd / La Ia = (1700 - 770) / 4400 Ia = 0.21 %.

CAPITOLUL 4 - Morfometria retelei hidrografice


Din punct de vedere cantitativ studiul reliefului bazinelor toreniale se face pe baza parametrilor morfometrici. Parametrii morfometrici ai bazinelor hidrografice toreniale sunt marimi dimensionale sau adimensionale care permit cuantificarea caracteristicilor morfologice ale bazinelor toreniale, caracteristici in baza carora se intocmesc studii hidrologice i hidraulice i pot fi stabilite soluiile tehnice de amenajare. Parametrii morfometrici ai bazinelor toreniale se clasifica in doua grupe mari, clasificar e ce ine seama de parile morfologice caracteristice ale torenilor, astfel avem: parametrii morfometrici ce se refera la bazinul de recepie al torentului, sunt parametrii ce definesc morfometria bazinului parametri morfometrici ce se refera la reeaua hidrografica, sunt parametrii ce definesc morfometria reelei hidrografice adica morfohidrografia bazinului. Parametrii morfometrici ai reelei hidrografice sunt urmatorii: lungimea reelei hidrografice - Lr [ m] panta reelei hidrografice - Ir [ % ]. densitatea - Dh [m]. profilul longitudinal sinoptic indicele de concavitate al profilului longitudinal al reelei hidrografice. Reeaua hidrografica , cea de-a doua parte morfologica caracteristica a unui torent complet indeplinete in principal, funcia de a evacua scurgerile lichide i solide provenite din cuprinsul bazinului de recepie. Reeaua hidrografica se compune dintr-o albie principala i din una sau mai multe ramificaii ( aflueni ) care impreuna cu albia principala pot fi redate, sistematizat pe ordine in cadrul unei scheme hidrografice. In cazul torenilor albia principala este caracterizata, de obicei , prin pante mari i neregulate care trec in general de 5 % , deseori atingand valori de 10-20% sau chiar mai mult. Panta longitudinala a albiei principale de scurgere depinde de natura substratului litologic. Profilul longitudinal al albiei torentului este una din caracteristicile fundamentale ale acesteia i poate avea forme diferite datorate : -intensitaii eroziunii -diferenei de nivel -naturii petrografice a rocilor -inclinarea versanilor Se deosebesc urmatoarele forme de profil longitudinal : -rectilinii -concave -convexe foliste ( sunt profilele longitudinale care au o cadere mica in partea superioara i opanta mare in partea inferioara) in forma de ghirlanda, etc. Raul Caras are debit permanent si constant, colectand celelalte cursuri de apa din cuprinsul reelei hidrografice. Principalii afluenti ai raului Caras, cu bazinul de receptie in cuprinsul acestui U.P. sunt: vaile Toplita, Comarnic, Serdeneac, Ponigva (cu pestera Comarnic), Jereanu Mare, Izvorul Iovii, Ogasul Lupu.

CAPITOLUL 5 - Studierea lucrarilor de corectare a torentilor executate in trecut


In trecut s-au efectuat o serie de lucrari i anume: 1. Lucrari longitudinal unde canalul de evacuare a apelor de viitura trebuie sa asigure : - regularizarea i consolidarea albiei torentului, in zona de amplasare - evacuarea i tranzitarea dirijata a scurgerilor toreniale i apararea obiectivelor interceptate de viituri - refacerea i conservarea peisajului local , degradat de viiturile care s-au produs anterior. Pentru a asigura aceste efecte , canalul a fost bine conceput i poiectat pentru a putea fi intreinut in mod regulat. In acest caz canalul a fost amplasat in zona conului de dejecie ( intre picheii 1 i 2) avand o panta longitudinal de 10%, adica jumatate din panta terenului din zona conului de dejecie. Canalul a fost proiectat cu trepte de cadere, cu profil transversal trapezoidal, obtim din punct de vedere hidraulic i a fost executat cu zidarie de piatra i mortar cu ciment. Pentru a marii efectul estetic i decorativ al intregii amenajari , in cele doua zone limitrofe ale canalului au prevazute inierbari, precum i o plantaie in aliniament. 2. Refacerea inveliului vegetal pe maluri i aterisemente. Din punct de vedere al instalarii vegetaiei , atat terenurile reavene de pe malurile albiilor toreniale cat i depozitele toreniale de tip aluvial ( aterisamente) sau proluvial ( con de dejecie) prezinta condiii de vegetaie eterogene , cu limite de variaie largi de la cele favorabile pana la cele nefavorabile, condiii care satisfac la limita maxima cerinele speciilor forestiere. Pentru adoptarea unor soluii tehnice difereniate au fost prevazute urmatoarele criterii de ordin genetic i staional: pentru terenurile de pe mal : subzona de vegetaie, natura substratului litologic, modul predominant de dezvoltare a taluzului de mal, gradul lui de stabilitate, troficitatea i umiditatea solului. Ca i specii au fost plantate : pinul silvestru, pinul negru i aninul alb ( puiet) sub forma de culturi pure , cu numar de puiei la hectar de 4000 i 6700. Ca tehnica de consolidare a terenurilor i procedee de plantare au fost executate plantaii in gropi de 30/30/30 cm sau terase nesprijinite cu laimea platformei de 0,7 m , amplasate la distana de 2 m din ax in ax. Pentru depozite toreniale de pe reea i canal: subzona de vegetaie , compoziia granulometrica a depozitului, grosimea , troficitatea i umiditatea depozitului. Soluiile tehnice de impadurire a depozitelor toreniale au fost: speciile forestiere indicate: anin alb, pin silvestru(puiei), catina. compoziia sau schema de impadurire: culturi in benzi sau buchete numarul de puiei la hectar : 5000 procedeul de plantare: plantaii in gropi obinuite de 30/30/30 cm cu pamant vegetal de imprumut.

CAPITOLUL 6 - Calculul debitului maxim de viitura


6.1.Probabilitatile de depasire a debitelor maxime de viitura
Deoarece valorile debitelor lichide maxime de viitura depind de probabilitaile cu care se asociaza acestor valori este necesara in primul rand stabilirea acestor probabilitai. Potrivit standardelor in vigoare prognoza debitelor lichide maxime de viitura ce sunt generate de ploi toreniale in bazinele hidrografice mici , urmeaza a fi realizate la urmatoarele probabilitai de depaire: probabilitatea de calcul corespunzatoare condiiilor normale de exploatare a lucrarilor probabilitatea de verificare corespunzatoare condiiilor speciale de funcionare a obiectivelor de aparat. Se admite ca evacuarea debituui maxim se realizeaza fara apariia unor avarii sau perturbaii in funcionarea obiectivelor de aparat. Sunt admise avarii de mica amploare , astfel ca acestea pot fi remediate fara scoaterea din funcionare a obiectivelor de aparat. In ambele cazuri , asigurarea debitului maxim se stabilete in funcie de clasa de importana a lucrarilor ce se proiecteaza in bazinul studiat . acesta clasa se determina la randul ei in raport cu categoria de importana a obiectivelor periclitate de viituri. Constructiile hidrotehnice aferente acumularilor hidroenergetice, lucrari de imbunatairi funciare aezarilor omeneti, cailor de comunicaie, etc, sunt clasificate in stasuri. Se ine cont de: durata de exploatare a acestora ( definitive sau provizorii) rolul lor funcional ( principale sau secundare). Lucrarile hidrotehnice de amenajare a torenilor sunt clasificate in stas 5576 din 1988. Odata stabilita clasa de importana a lucrarilor care se proiecteaza in bazin , se poate determina probabilitatea de depaire a debitului maxim lichid in conformitate cu prevederile in vigoare.

6.2.Formula raionala.
Generalitai Formula raionala pentru debitul lichid maxim de viitura generat de o ploaie torenialp avand probabilitatea de 1% respectiv Qmax 1% se exprima: Q max = 0,167 x C x i1% x F, unde C - coeficientul de scurgere mediu pe bazin i1% - intensitatea medie a ploii de calcul de probabilitate avand durata egala cu timpul de concentrare a scurgerii in bazinul respectiv F - suprafaa bazinului in hectare Timpul mediu de concentrare a scurgerii Reprezinta durata de timp exprimata in minute necesara curentlui de apa pentru a parcurge distana dintre punctul cel mai indepartat hidrologic i seciunea de calcul sau profilul de control al bazinului , dat de relaia : Tc = Tv + Ta, unde: Tc - durata medie de concentrare a scurgerii Tv - timpul de scurgere pe versani Ta - timpul de scurgere pe albie

Timpul de scurgere pe versani - reprezinta durata de timp necesara parcurgerii de catre curentul de apa a unui versant , avand lungimea egala cu a versantului mediu i aceiai panta cu acesta , fiind dat de relaia: Tv = 0,5 x Lv / Iv = 0,5 x lc,v / ib, unde: Lv - lungimea medie a versanilor care se asimileaza cu lungimea de calcul a versanilor ( lc,v) Iv - panta medie a versanilor care se asimileaza cu panta medie a bazinului ib sub forma zecimala. Timpul de scurgere pe albie - este timpul necesar parcurgerii de catre curebtul de apa al albiei principale de la obarie pana la seciunea de calcul: Ta = K x La / Ia, unde: K - coeficent de rugozitate a albiilor, unde K = 0,00167 pentru albie neinierbata. La - lungimea albiei ( m ) Ia - panta albiei principale exprimata sub forma de zecimala Tv = 0,5 x 225.5/ 0.18 Tv = 625 Ta = 0,00167 x 4400 / 0.21 Ta = 34,99 Tc = 625+ 34,99 Tc = 659.99

6.3.Formula ploii orare.


Debitul lichid maxim probabil de viitura de asigurare 1% se obine in funcie de suprafaa bazinului, coeficientul mediu de scurgere i precipitaiile maxime orare : Qmax1% = ( 0,28 x C x F x H60) / ( F + 1)n, unde: F - suprafaa bazinului in km2 C - coeficient de scurgere mediu pe zone geografice pe teritoriul Romaniei ( C = 0,50) H60 - precipitaiile maxime orare calculate pe raioane climatice pe teritoriul Romaniei , la asigurarea de 1% ( H60 = 100 mm ) n - exponent subunitar raionat pe teritoriul Romaniei ( n = 0,5 ) Qmax1% = ( 0,28 x 0,50 x 2.23 x 100 ) / ( 2.23 + 1 )0,5 Qmax1% = 1.79

6.4.Metoda paralelogramelor de scurgere.


Aceasta metoda a fost recomandata iniial pentru bazinele raurilor mici i mijlocii dar ulterior inandu-se seama de caracterul genetic al metodei i de posibilitiile pe care le ofera in optimizarea masurilor i lucrarilor pentru optimizarea hidrologica a bazinului , metoda paralelograsmelor de scurgere a fost preluata i de catre literatura de specialitate din domeniul hidrologiei torenilor. Plecand de la ploaia care se afla la originea viiturii i inand seama de caracteristicile morfologice ale bazinului, metoda paralelogramelor de scurgere incearca o simulare a procesului dde formare i de propagare a scurgerii in bazin. Pentru aceasta in funcie de configuraia reliefului i a reelei hidrografice , de gradul de acoperire cu vegetaie, panta terenului , acoperirea solului, rugozitatea versanilor, bazinul se imparte in suprafee cat mai omogene ce poarta denumirea de unitai de studiu hidrologic ( USH ). Ca marime aceste unitai pot varia de la cateva sute de hectare la cateva hectare i pot fi constituite din bazinete , interbazinete, poriuni de versani sau versani intregi, parcele sau subparcele, cu valori adoptate pentru retenie i infiltraie se efectueaza i real bilanul hidrologic la nivelul fiecarui USH, determinand scurgerea , interiorul scurgerii i debitul de apa scurs.

6.5.Tipul de concentrare a scurgerii


Se stabilete atat pentru punctul cel mai apropiat cat i pentru cel mai indepartat al fiecarei unitai. In acest scop se iau in considerare lungimile de scurgere corespunzitoare care se reconstituie i se masoara pe planurile de situaie. Curba de variaie a debitului in raport cu timpul constituie hidrograful elementar al scurgerii din unitatea considerata.

CAPITOLUL 7 - Calculul transportului de aluviuni


7.1.Generalitati.
Pentru un bazin hidrografic mic , parial impadurit se poate aplica cu rezultate bune , metoda elaborata de R. Gaspar i Al. Apostol, prin aceasta metoda se prognozeaza separate volumul de aluviuni antrenat de scurgerea dispersa de pe versani i separat volumul de aluviuni antrenat de scurgerea concentrata din albii i malurile aferente. Pentru o durata lunga, metoda Gaspar- Apostol permite evaluarea orientativa a volumului mediu anual de aluviuni care trece printr-o seciune de calcul data a unui bazin hidrografic torenial prin intermediul formulei: Wa = Wav + Waa, unde: Wav - volumul mediu anual de aluviuni rezultat din erodarea versanilor Waa - volumul mediu anual rezultat din erodarea albiilor.

7.2.Transportul de aluviuni mediu anual pe versanti.


Pentru evaluarea cu caracter orientativ a volumului de aluviuni mediu anual provenit din erodarea versanilor se utilizeaza relaia: Wav = a x b x Iv Fi x qvi ,unde: a - coeficient adimensional ( a = 1,17 ) b - coeficient de reducere a volumului de aluviuni antrenat de pe versani , in cazul cand acetia sunt constituii dintr-o succesiune de terase sau au partea inferioara in panta uoara, condiie in care sedimentarea i consolidarea locala a aluviunilor este posibila ( b = 0,77986 ) Iv - panta medie a versanilor asimilata cu panta medie a bazinului ( Ib ) qvi - indicele specific de eroziune de suprafaa a USH USH Qvi F F x qv 1 0,5 85 42,5 2 1,25 70 87,5 3 2 40 80 Total 3,75 195 210 Wav = 1,17 x 0,77986 x 0,18 x 210 Wav = 5,6

7.3.Transportul de aluviuni mediu anual pe albie.


In scopul evaluarii volumului mediu anual de aluviuni provenite din erodarea albiilor i a malurilor aferente , se folosete formula: Waa = b x (Li x qai x iai / ii), unde: b - coeficient adimensional de reducere a volumului de aluviuni antrenate de pe albii. El are aceeiai valoare cu coeficientul b de la punctul precedent : 0,77986 Li - lungimea sectorului de albie "i" avand aceiai caracteristica pe toata lungimea sa qai - indicele de eroziune in adancime pe sectorul "i" determinat grafic in funcie de laimea albiei i granulometria predominanta a aluviunilor iai - panta medie a sectorului "i" calculata conform planului de situaie ii - valoarea etalon a pantei albiilor de o anumita laime avuta in vedere de determinare indicelui specific de eroziune determinata tot pe cale grafica.

Nr. Crt Li Iai 1 900 0,28 2 800 0,24 3 700 0,156 Total 2400 0,676 Waa = 0,77986 x 3400 x 0,825 x 0,676 / 0,383 Waa = 1113,2 Din calculele facute mai sus rezulta: Wa = Wav + Waa Wa = 5,6 + 1113,2 Wa = 1118,8

Iii 0,135 0,128 0,120 0,383

Qai 0,250 0,275 0,300 0,825

7.4. Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala.


Pentru evaluarea orientativa a transportului de aluviuni provocat de o ploaie toreniala, se recomanda aplicarea formulei lui Herheulidze care pentru p% = 1% are urmatoarea formula : Wal1% = 10 x b x c x F x H1%, unde: b - coeficient care depinde de procentul suprafeei degradate din totalul suprafeei bazinului i de panta medie a albiei principale ( b = 16,89 ) c - coeficient de scurgere mediu pe bazin ( 0,50 ) F - suprafaa bazinului in km2 H1% - inalimea stratului de precipitaii cu asigurarea 1% la durata de concentrare a scurgerii din bazin ( Tc = 9270,88 ). Wal1% = 10 x 16,89 x 0,50 x 2,23 x 1867 Wal1% = 351599,9 Se considera terenuri excesiv erodate , albiile torentului i baza malurilor. Suprafaa se determina inmulind lungimile degradate ale albiilor de diferite ordine cu laimea acestora la care se adauga 50 % considerand degradarile la baza malurilor. Nr.crt Laimea albiei 1 2 2 2,5 3 3 Total 7,5 unde : 8850 x 100 / 2230000 = 0,5 % din F Suprafaa x 1,5 2700 3000 3150 8850

Lungimea aferenta 900 800 700 2400

7.5.Volulmul de aluviuni capabil de a forma aterisamente.


Volumul provenit din transportul mediu anual , pentru estimarea orientativa a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente , autorii Gaspar i Apostol recomanda aplicarea formulei: Waater = A x Wav + B x Waa , unde: A,B - coeficieni dai tabelar in funcie de diametru i proveniena aluviunilor de pe versani sau albii ( A = 0,20 , B = 0,60 ) Waater = 0,20 x 5,6 + 0,60 x 1113,2 Waater = 1114

7.6.Volumul provenit in urma unei ploii toreniale.


Estimarea orientativa a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente la o ploaie , avand asigurarea P% , se utilizeaza relaia: WP%ater = W aater / W a x W alP% WP%ater = 1114 / 1113,2 x 351599,9 WP%ater = 351852,5

CAP. 8 - Proiectarea lucrarilor de corectarea torentilor


8.1.Masuri si lucrari pe versantii bazinului
Tinand seama de conditiile naturale si social-economice in care s-au declansat si dezvoltat procesele torentiale, solutiile tehnice pe versantii bazinului pot fi stabilite diferentiat, in raport cu folosinta terenului, natura si structura vegetatiei, natura si intensitatea fenomenelor de degradare. Solutia tehnica de amenajare consta dintr-un ansamblu de lucrari biotehnice si hidrotehnice care se iau in vederea ameliorarii hidrologice a bazinului hidrografic torential. Prin masurile si lucrarile preconizate pe versantul bazinului, se va urmari: cresterea eficacitatii hidrologice si anteerozionale a arboretelor din bazin; realizarea si mentinerea, in cuprinsul pajistilor a unui covor ierbaceu capabil sa impiedice declansarea eroziunii sau sa limiteze viteza de dezvoltare a acestui proces.

8.2.Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a fondului forestier


Pentru amenajarea bazinului hidrografic Valea Luminata se va propune un complex de masuri cu caracter silvotehnic si hidrotehnic, primele avand importanta hotaratoare si efect si asupra celei de-a doua categorie. Pentru ca efectul sa fie cel dorit masurile silvotehnice trebuie sa se adapteze complexului de factori de mediu si complexului factorilor de torentialitate. Principalii factori de torentialitate sunt: - precipitatiile ridicate care in zona Stanei de Vale au cel mai mare cuantum din tara (1400 mm) - panta mare a bazinului care indica o predispozitie ridicata la torentialitate - incluziunile de straturi de roca din faciesurile sisturilor sericito-cloritoase si amfibolitelor putin rezistente la eroziune - solurile cu textura usoara care de asemenea sunt supuse la eroziune - vegetatia care in USH 3 (cu pasune) si USH 1 cu padure de slaba calitate predispun de asemenea la eroziune. In consecinta USH -urile trebuiesc conduse spre ecosisteme capabile sa contracareze predispozitia la eroziune. In USH 1 arboretul avand 90 de ani si fiind de clasa a IV-a se propune sa se realizeze o conversiune spre codru gradinarit. In locurile unde regenerarea intampina dificultati se va interveni cu regenerarea artificiala la scheme stranse pentru a ajunge cat mai repede la inchiderea masivului.

In acest fel se va conduce padurea spre structura pluriena care este cea mai potrivita pentru pentru protectia hidrologica si antierozionala. In USH 2 se va face de asemenea o conversiune spre codru gradinarit cu trecerea lor in categoria I functionala (la fel ca si in USH 1) cu functii de protectia apelor. Pentru toata suprafata cu padure se vor adopta tehnologii de exploatare cat mai ecologice, metoda de exploatare multipli de sortimente iar scosul se va face cu atelaje pentru a produce prejudicii minime. Preocuparea pentru starea fito-sanitara a padurii este obbligatorie, iar in aceste suprafete se vor aplica controale mai dese si o retea de panouri feromonale pentru Lymantria monacha mai densa. Pentru USH 3 se vor sesiza forurile competente pentru necesitatea impaduririi acestei suprafete cu pasune, padurea fiind cea care ofera cele mai mari avantaje: - evapotranspiratia este mai activa - regularizeaza viteza de topire a zapezii - protejeaza si mareste capacitatea de infiltrare si acumulare a apei in litiera si sol -micsoreaza eroziunea solului si deci reduc incarcarea cu sedimente a apelor de inundatie

8.3.Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a suprafetelor pastorale


Lucrari agrotehnice Pentru imbunatatirea calitatii terenurilor pastorale se recomanda: lucrari de afanare si aerisire a solului ( grapare si, eventual, scarificare ) pentru imbunatatirea drenajului intern aplicarea de amendamente calcaroase in doze de 12.15 t/ha CaO, in scopul atenuarii si imbunatatirii structurii solurilor, precum si a cresterii potentialului de utilizare a ingrasamintelor chimice suprainsamantari cu amestec de Phleum pratense ( 10 kg /ha ), Festuca pratensis ( 16 kg/ha ), trifoi alb ( 2 kg/ha ) pe fanetele din apropierea lacurilor de acumulare, in cuprinsul terenurilor cu soluri avand profilul normal si cu amestec de Festuca pratensis ( 20 kg/ha ), Festuca rubra ( 10 kg/ha ), Phleum pratense ( 6 kg/ha ) si ghizdei ( 2 kg/ha ) pe pajistile de pe terenurile cu soluri avand profilul modificat ( deranjat in urma amenajarilor ) fertilizarea cu ingrasaminte chimice repartizate pe o durata de 4 ani, productia medie realizabila, in aceste conditii fiind de cel putin 20t/ha de masa verde. evitarea pasunatului si a executarii lucrarilor de intretinere pe timp sau sol umed Organizarea si practicarea pasunatului rational Din acest punct de vedere trebuie respectate urmatoarele reguli: in fiecare an, pasunatul se va face conform unei anumite succesiuni stabilite de la inceput ( parcelele fiind numerotate ) si care trebuie respectata in toate ciclurile de pasunat; dupa terminarea pasunatului intr-o parcela se vor cosi resturile neconsumabile pentru a inlatura neuniformitatea vegetatiei pasunii si scaderea gradului de comestibilitate a ierbii; pasunatul va incepe cand plantele au crescut de 12.15 cm si se va continua pana ce iarba ajunge in faza de maturitate, dupa care se va cosi pentru fan, masa verde sau siloz; se va evita pasunatul pe timp ploios cand solul este prea umed, pentru a se evita degradarea pasunii; se va aplica in fiecare an, in mod regulat, lucrarile de fertilizare si intretinere prevazute in proiect. In conditiile agropedologice si climatice ale bazinului studiat pasunatul va putea fi organizat in patru cicluri de exploatare de cate 35.40 de zile ( in total 140.160 zile ),

in zonele mai joase, pana la altitudinea de 1200 m si de 30.35 zile ( in total 120.140 zile ) in zonele ce depasesc 1200 m altitudine. Perioada de practicare a pasunatului se inscrie in general, in intervalul 10 mai - 15 septembrie. Ea se poate incepe insa mai devreme sau mai tarziu in functie de starea vremii. Dezvoltarea productiei de masa verde. Prin masurile de ameliorare preconizate, se considera ca productia de masa verde a pajistilor din bazinul studiat va creste simtitor la unitatea de suprafata. Astfel, din estimarile facute, a rezultat ca in prezent productia medie ponderata pe total zona este de 8545 kg masa verde la ha si ea va creste in perspectiva de aproape doua ori (16284 kg /ha). Dezvoltarea sectorului zootehnic. Deoarece in conditiile bazinului respectiv fanetele se exploateaza destul de greu, in sensul ca cer multa munca la cositul si transportul fanului, este de preferat ca pajistile sa fie folosite pe cat posibil sub forma de pasune organizata,lasandu-se cu destinatie de faneata numai pajistile care se pot exploata mai usor, avand drumuri accesibile. Incarcatura de animale, respectiv numarul de animale ce pot pasuna pe intreaga suprafata se stabileste in functie de productia de masa verde realizata, contandu-se ca din aceasta numai un procent de 85.90% reprezinta productia efectiv consumabila. Pe langa efectele tehnice si economice amintite mai sus, lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale se remarca si prin importante valente de ordin ecologic, astfel: - aceste lucrari contribuie intr-o masura insemnata, la refacerea mediului ambiant, cu deosebire in cuprinsul acelor ,,segmente' care au fost cel mai puternic ,,alterate' de catre procesele torentiale din bazin; - cu ocazia executiei, intretinerii si repararii lucrarilor este absorbita o parte din forta de munca disponibila pe plan local, indeosebi cea din mediul rural: - in marea majoritate a cazurilor, lucrarile de amenajare a torentilor contribuie la apararea obiectivelor, bunurilor care sunt sau care pot fi interceptate de catre viituri, in special cele cu caracter catastrofal; - arboretele instalatepe terenurile degradate din bazin pot satisface diverse necesitati (lemn pentru constructii, araci, fructe de padure, etc.); - prin micsorarea treptata a diferentei dintre eroziunea torentiala si cea admisibila, lucrarile la care ne referim creeaza premise favorabile pentru o valorificare superioara a terenurilor in viitor, atat sub raport economic cat si din punct de vedere al activitatii turistice si de agrement.

8.4.Masuri si lucrari pe reteaua hidrografica


Dinamica de dezvoltare a proceselor torentiale din bazin, precum si natura si importanta obiectivelor periclitate de viitura, justifica necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrari hidrotehnice in cuprinsul retelei torentiale din bazin.Aceste lucrari vor suplini efectul masurilor si lucrarilor proiectate pe versantii bazinului. Solutia hidrotehnica de amenajare a retelei hidrografice va fi conceputa dintr-o suita de mai multe lucrari hidrotehnice transversale ( baraje ), racordate in bieful din aval al primului baraj printr-un canal de evacuare.

Lucrari transversale Aceste lucrari ce se vor face in bazinul hidrografic Valea Luminata vor avea urmatoarele functiuni: - regularizarea si consolidarea albiei - atenuarea viiturilor si retentia aluviunilor transportate de viituri - crearea de conditii favorabile pentru instalarea vegetatiei forestiere pe aterisamentele dintre lucrari si pe terenurile surse de aluviuni de pe mal Proiectarea barajelor va fi facuta in raport cu datele si elementele care se prezinta mai jos: Perioada de amenajare Se admite ca in acest interval se va produce o ploaie torentiala a carei probabilitate de depasire este egala cu probabilitatea teoretica corespunzatoare conditiuilor speciale de exploatare a lucrarilor ( in cazul bazinului hidrografic Valea Luminata se ia p % = 0,5 % ). Aceasta perioada de amenajare se ia din tabele in functie de volumul provenit din transportul mediu anual. In cazul bazinului hidrografic Valea Luminata perioada de amenajare este de 10 ani cre se reduce la 6 ani (in functie de transportul anual de aluviuni). Volumul de aluviuni capabile de a forma aterisamente Panta probabila de asezare a aluviunilor in aterisament Aceasta este denumita si panta de proiectare sau panta de calcul, fiind panta care se admite in faza de proiectare si care se refera la panta medie a suprafetei dupa care se dispun aluviunile in amonte de lucrarile transversale. Panta se adopta pe baze pur empirice, in functie de granulometria aluviunilor transportate de torent. In acest bazin hidrografic aluviunile transportate se incadreaza in categoria pietrisurilor grosiere si a bolovanilor cu diametrul mai mare de 7 cm, panta de proiectare adoptandu-se ca fiind de 4 %.

8.5. Panta probabila de asezare a aluviunilor in aterisament


Denumita si panta de proiectare si panta de calcul fiind panta care se admite in faza da proiectare si care se refera in panta medie a suprafetei dupa care se dispun aluviunile in amonte de lucrarile transversale. Normativul de proiectare recomanda : -pentru aluviuni fine.0,5% -pentru nisipuri mijlocii sau grosiere..1% -pentru pietrisuri marunte(<1cm)..2% -pentru pietrisuri grosiere si bolovani (1-7 cm).3% -pentru bolovanisuri (7-20cm)4% In acest bazin hidrografic aluviunile transportate se incadreaza in categoria pietrisurilor grosiere si a bolovanilor cu diametrul intre 1 si 7 cm,panta de proiectare adoptandu-se ca fiind de 3 %.

8.6. Capacitatea de retentie a unui singur baraj


Numarul, inaltimea si amplasarea barajelor Aceste probleme se studiaza si se rezolva in urmatoarea succesiune: a) se prezinta profilulul longitudinal al albiei principale in zona ei inferioara, de amplasare a lucrarilor ( circa 200 m, incluzand si sectorul de albie care trece prin zona conului de dejectie )

b)se prezinta profilul transversal mediu in zona mentionata adoptand, pentru simplificare, un coeficient de taluz m=ctg0=1,0 ( latimea la baza a profilului se ia egala cu latimea medie a albiei, recomandata anterior ) c)in tabelul din campul profilului longitudinal, se studiaza variatia capacitatii de retentie a unui singur baraj, in functie de inaltimea lui. Se va calcula cu urmatoarea formula:

in care: Ym - inaltimea utila a lucrarii b - latimea patului albiei, medie pe zona de formare a aterisamentului m - coeficientul mediu de taluz al malurilor ia - panta medie a talvegului albiei in zona formarii aterisamentului iat - panta de proiectare Pentru bazinul hidrografic Valea Luminata s-au obtinut urmatoarele valori: ia=8% iat=3% b=8 Water=1372,08 m=1

Pentru a calcula numarul barajelor se va face urmatorul tabel: Ym 2 2,5 3 3,5 4 Y2m 4 6,25 9 12,2 16 0,05 4,5 20,2 0,27 75,0 ia-iat 6(ia-iat) Y2m/6(ia-iat) 14,8 23,15 33,33 45,37 59,59 24 9 33 2475 1,4 3b 2mYm 4 5 6 7 8 3b+2mYm 31 29 30 31 32 Wat 459,2 671,3 1000 1406.4 1896,3 W5aniater/W at 7,5 5,1 3,4 2,4 1,8

5 5,5 6 6,5

25 30,2 36 42,2

92,5 112,0 113,3 156,4

10 11 12 13

34 35 36 37

3148,1 3921,3 4800 5789,8

1,1 0,9 0,7 0,6

d) s-a determinat un numar de 3 baraje de inaltime Ym=5,5 m. Aceste baraje pot asigura retentia volumului de aluviuni e) se adopta inaltimea Ym=5,5 m ca inaltime de proiectare; din considerente de simplificare aceasta inaltime se pastreaza constanta de la un baraj la altul.Profilulul longitudinal se raporteaza incepand de la emisar pana la a doua curba de nivel. Pe zona canalului de dejectie, panta albiei se ia cu 25 % mai redusa decat panta de pe tronsonul delimitat de primele curbe de nivel. f) barajele cu inaltimea Ym adoptata mai sus se amplaseaza pe profilul longitudinal incepand din pichetul nr.2, care coincide cu sectiunea de calcul a bazinului. Principiul urmarit este acela al sustinerii reciproce a lucrarilor, astfel incat la data colmatarii integrale a lor, aterisamentele create sa acopere tronsoanele dintre lucrari.

8.7.Adancimea de fundare
Normativele in vigoare diferenteaza aceasta adancime in functie de inaltimea lucrarii hidrotehnice transversale..

Tipul de lucrare hidrotehnica Adancimea de fundatie Traverse 1,0 - 2,0 Praguri radiere 1,0 - 1,5 Praguri fara radiere 1,5 - 2,0 Baraje mici(<4m) cu radiere 1,5 - 2,0 Baraje inalte(>4m) cu radiere 2,0 - 2,5 Deoarece, datorita pantei mari exista riscul dezgolirii fundatiei in partea de aval trebuie sa se respecte urmatoarea conditie: Yf YI Ym ia(av) Yi = adancimea maxima de inghet ( 1,0 m ) ia(av) = panta albiei in bieful aval al barajului Ym = inaltimea utila a barajului Conditia impusa anterior este respectata, deci nu este nevoie majorarea adancimii de fundare.

8.8.Adancimea de incastrare
Aceasta adopta in functie de litologia terenului si de starea malurilor. Deoarece sunt prezente terenuri instabile, cu alunecari sau surpari de natura nisipoasa, argiloasa s-a adoptat o adancime de incastrare d = 1,5 - 2 m.. Adancime de incastrare 0,5 - 1 ,0 1,0 1,5 - 2,5 Felul terenului Terenuri stancoase Terenuri tari si foarte tari stabile Terenuri instabile

8.9.Tipul de baraj si materialul de constructie


Barajele proiectate vor avea profil trapezoidal, cu fruct marit ( 0,3 ), dimensionate cu eforturi de intindere pe paramentul din amonte, ca material de constructie propunandu-se zidaria de piatra cu mortar de ciment, deoarece acest material este rezistent la socuri, vibratii si eroziuni, precum si pentru ca poate fi usor procurat, la circa 10 km distanta aflandu-se o cariera de piatra. b ) Lucrari longitudinale Canalul de evacuare a apelor de viitura trebuie sa asigure: - regularizarea si consolidarea albiei torentului, in zona de amplasare - evacuarea si tranzitarea dirijata a scurgerilor torentiale si apararea imediata a obiectivelor interceptate de viituri - refacerea si conservarea peisajului local, degradat de viiturile care s-au produs anterior

Pentru a se asigura toate aceste efecte trebuie ca acest canal sa fie bine conceput si proiectat si sa fie intretinut in mod regulat. In cazul de fata canalul se ampaseaza in regiunea conului de dejectie ( intre pichetii 1 si 2 ), avand o lungime de m si o panta longitudinala de ic = i1-2/2 = 0,055 adica jumatate din panta terenului din zona conului de dejectie. Canalul se va proiecta cu trepte de cadere, cu profil transversal trapezoidal, optim din punct de vedere hidraulic si se va executa din zidarie de piatra cu mortar de ciment. Pentru a mari efectul estetic si decorativ al intregii amenajari, in cele doua zone limitrofe ale canalului vor fi prevazute inierbari, precum si o plantatie in aliniament. c ) Refacerea invelisului vegetal pe maluri si aterisamente Din punct de vedere al instalarii vegetatiei, atat terenurile ravenate de pe malurile albiilor torentiale cat si depozitele torentiale de tip aluvial ( aterisamente ) sau proluvial ( con de dejectie ) prezinta conditii de vegetatie eterogene, cu limite de variatie largi, de la cele favorabile pana la cele nefavorabile, conditii care satisfac la limita maxima cerintele speciilor forestiere. Pentru adoptarea unor solutii tehnice diferentiate vor fi avute in vedere urmatoarele criterii de ordin genetic si stational: a ) pentru terenurile de pe mal: subzona de vegetatie, natura substratului litologic; modul predominant de dezvoltare a taluzului de mal; gradul lui de stabilitate, troficitatea si umiditatea solului. Ca specii sunt indicate : aninul alb ( 100 An), sub forma de culturi pure, cu un numar de puieti la hectar de 10000/ha Ca tehnica de consolidare a terenurilor si procedee de plantare se vor executa plantatii in gropi de 30/30/30 cm sau terase nesprijinite cu latimea platformei de 0,7 m, amplasate la distanta de 2 m din ax in ax. Se fac completari pe 30% (20% in anul 2 si 10% in anul 3) si intretineri (revizuiri) de3 ori in 2 ani. b ) pentru depozite torentiale de pe retea si canal: subzona de vegetatie; compozitia granulometrica a depozitului; grosimea, troficitatea si umiditatea depozitului Se recomanda ca solutii tehnice de impadurire a depozitelor torentiale: - speciile forestiere indicate: anin alb (100 An) - compozitia sau schema de impadurire: culturi in benzi sau buchete - numarul de puieti la hectar: 3300 puieti/ha - procedeul de plantare: plantatii in gropi obisnuite de 30/30/30 cm, cu pamant vegetal de imprumut -completari 20% (15% in anul 2 si 5% in anul 3) -intretineri (reviziuri) de 5 ori in 3 ani (2+2+1)

8.10.Proiectarea deversorului

Generalitati Pe baza normativelor de proiectare in vigoare deversoarele, barajele si pragurile, care sunt prize de canale, se dimensioneaza la debitul corespunzator probabilitatii de verificare, iar lucrarile transversale care nu sunt prize de canal la calculul corespunzator probabilitatii de calcul. Dimensionarea deversorului Barajele care sunt priza de canale se dimensioneaza prin luarea in considerare a debitului maxim de verificare, in acest caz acesta fiind: Q = Qmax= 12,47 m3/s laterala. Pentru dimensionare se foloseste formula: In care: Q este debitul (m3/s) B este lungimea crestei deversorului (m) este coeficientul de contractie laterala H este sarcina in deversor (m) Ho este sarcina totala a deversorului (m) care se determina cu relatia: 0 este coeficientul lui Coriolis (1.1) v0 este viteza de acces a apelor in deversor (m/s), a carui valoare este data tabelar, in functie de debitul de acces, pentru cazul de fata fiind v0= Calculele pentru dimensionarea deversorului sunt sintetizate in urmatorul table: H H0 H02/3 b b+2H latime alb solutia 0.5 0.56 0.087 89.90 90.902 8 b= 5.10 1 1.06 0.591 12.35 14.351 8 H= 1.3 1.1 1.16 0.776 9.12 11.318 8 Ho= 1.36 1.2 1.26 0.994 6.81 9.207 8 1.3 1.36 1.251 5.10 7.704 8 1.4 1.46 1.548 3.81 6.613 8 1.5 1.56 1.889 2.81 5.811 8 Calculul static al barajului Se ia in considerare un tronson de baraj cu lungimea de 1m, situat in zona deversata. Intrucat sectiunea transversala este trapezoidala, calculul static al barajului se reduce la calculul profilului trapezoidal al barajului. Schema de sarcini Barajul trapezoidal cu fruct marit se dimensioneaza cu luarea in considerare a presiunii apei si aluviunilor submersate, pe intreaga inaltime a paramentului amonte al barajului. Calculul de dimensionare Se adopta o metoda de dimensionare bazata pe expresia coeficientului de stabilitate la rasturnare (metoda KR dat). In cadrul acestei metode pentru schema de sarcini adoptata, avem urmatoarea ecuatie adimensionala in :

In care: este fructul paramentului aval al lucrarii

a' = 0,145 si este grosimea relativa la coronament a este latimea crestei deversorului, determinata tabelar in functie de Y si H, pentru acest caz fiind de Y este inaltimea totala a lucrarii / =/Z = 0,4 si este este greutatea specifica relativa a apei este greutatea specifica a apei (10 kN/m3) Z este greutatea specifica a materialului de constructie (25 kN/m3 pentru z.p.m.c.) H/=H/Y= 0,236 si este este sarcina relativa a deversorului H este sarcina in deversor ( 1,3 ) /ps=psa/z = 0,152 si este este greutatea specifica relativa a pamantului submersat ps=(s-)(1-n)= 11,55 s este greutatea specifica a pamantului (26.5 kN/m3) n este cifra porilor (0,3)

a este coeficientul de impingere activa al pamantului activ al pamantului submersat este unghiul de impingere activa al pamantului (30) in urma rezolvarii ecuatiei s-a obtinut valoarea: = 0,557 latimea barajului la fundatie este: b = a+Y = 3.86 Calculul de verificare Pentru efectuarea calculelor se intocmeste un tabel centralizator al fortelot care se iau in considerare, al bratelor acestora si al momentelor pe care le genereaza fata de muchia aval a barajului. forte brate Momente G1 110 LG1 3.46 MG1 381.1 G2 211 LG2 2.04 MG2 430.4 Po 223 LP 2.13 MP 473.9 Eo 68.61 LE 2.00 ME 137.2 SFv 321 SMs(a) 811.45 Sfo 291 SMr(a) 611.1 KR 1.4 Stabilitatea la rasturnare Verificarea stabilitatii la rasturnare se face prin compararea coeficientului de stabilitate la rasturnare rezultat in tabel ( KR = 1,4 ) cu coeficientul de stabilitate la rasturnare normat introdus in calcule ( KRn )introdus in calcule in formula ecuatiei de dimensionare ( KRn = 1,4).Dupa cum se observa aceste valori sunt egale. Stabilitatea la alunecare Se ia in considerare ipoteza alunecarii plane pe talpa fundatiei, fara a tine seama de aportul lucrarilor din bieful aval, care se examineaza prin intermediul relatiei:

in care: Kal - coeficientul de stabilitate la alunecare f0 - coeficientul de frecare statica dintre baraj si teren , se adopta in functie de felul frecarii si de natura suprafetei de alunecare, in cazul de fata fiind f 0 = 0,5

Kaln - coeficientul de siguranta admisibil la alunecare statica ( se ia din tabel in functie de grupa de sarcini si clasa de importanta a lucrarii, in acest fiind de 1,15 ) Kal = 0,55 Kal < Kaln - se amplaseaza o cheie de ancorare sub nivelul inferior al fundatiei Efortul unitar de compresiune pe talpa fundatiei Pentru ca terenul de fundatie este de natura aluvionara si nu se poate asigura o legatura rigida intre lucrarea transversala si teren, eforturile de compresiune se vor repartiza numai pe o cota parte din suprafata fundatiei, denumita suprafata activa, iar efortul maxim se va inregistra in punctul A ( extremitatea aval a talpii fundatiei ), calculul si verificarea facandu-se cu urmatoarea formula:

in care:

Areal - efortul de compresiune transmis de lucrare in punctul A pconv - presiunea conventionala a terenului de fundatie ( = 650 ) d - bratul rezultantei fata de punctul A, care se obtine din raportul:

0.62 m 342,22 Efortul unitar de intindere in corpul barajului Acest effort se dezvolta la piciorul paramentului amonte al barajului si nu trebuie sa depaseasca rezistenta admisibila la intindere a materialului din care este construit barajul. Deoarece efortul la piciorul paramentului amonte provine datorita compresiunii excentrice a rezultantei fortelor pe talpa fundatiei, se va aplica relatia:

in care: b - latimea la talpa barajului e - excentricitatea rezultantei, care rezulta din relatia:

b=a+ e = 1,31

Y = 4,18

- 85,48 Valoarea rezultata din calcule este negativa deoarece formula determina efortul de compresiune, nu cel de intindere. Valoarea absoluta trebuie sa fie mai mica decat rezistenta admisibila la intindere a materialului de constructie ( in cazul zidariei de piatra cu mortar de ciment este 1,85 daN/cm2 ). Valoarea absoluta este: B = 85,48 kN/cm2 = 0,854 daN/cm2

8.11. Calculul lucrarilor din bieful aval


a ) Lungimea de bataie a lamei deversante Deversorul construit in bazinul hidrografic ********** este cu prag subtire deoarece: a/H = 0,62 0,67. Masurarea lungimii de bataie a lamei se face in cazul deversoarelor cu prag subtire de la muchia amonte a pragului ( lama deversanta desprinzandu-se din dreptul acestei muchii, fara a mai atinge pragul deversorului ). Bataia lamei se poate calcula in functie de panta albiei din aval de baraj ( i a ) si de lungimea de bataie a lamei deversante. Se rezolva urmatoarea ecuatie de gradul doi in lb: lb2 - lb ia ) - H0 ( 1,90 Ym + 0,75 H0 ) = 0 0 ( 0,66 + 1,90 in care: lb - lungimea lamei de bataie a lamei deversante H0 - sarcina totala a deversorului = 1.3 m Ym - inaltimea barajului = 5,5 m ia - panta albiei =8% In urma calculelor s-a obtinut valoarea: lb = 2.27 b ) Dimensiunile radierului si ale dintilor disipatori Latimea radierului ( br ) Aceasta latime trebuie sa se adopte egala cu deschiderea deversorului la partea superioara, respectiv: br = bdev + 2H in care: bdev - lungimea crestei deversorului H - inaltimea umerilor deversorului br = 7.69 Lungimea radierului ( Lr ) Daca este vorba de o lucrare transversala prevazuta cu disipator hidraulic de energie lungimea radierului se stabileste pe baza unor relatii empirice, care iau in considerare, pe langa lungimea de bataie a lamei deversante si unele elemente constructive ale barajului si respectiv deversorului. Pentru baraje a caror deversor functioneaza in regim dee prag subtire asa cum este cazul barajului proiectat in bazinul ********** lungimea radierului se calculeaza cu formula: Lr = lb + Yv ( 1 - ) + H -a in care: lb - lungimea de bataie a lamei deversante = Yv - inaltimea pragului deversorului deasupra punctului in care linia paramentului aval al barajului se intersecteaza cu linia paramentului aval al barajului, care se stabileste cu relatia:

in care: Ym - inaltimea utila a lucrarii transversale = 5,5 a - grosimea pragului deversorului ( grosimea barajului la coronament, a=0,8 m) ia - panta naturala a albiei in bieful aval al lucrarii = 0.08

- inclinarea paramentului aval al barajului = 0.557 Yv = 5,8 Lr = 2.8 Grosimea radierului Aceasta se adopta in functie de natura si calitatea materialelor de constructie, inaltimea utila a lucrarilor, sarcina in deversor si viteza de acces, granulometria aluviunilor transportate de viituri. La aceasta lucrare hidrotehnica transversala din zidarie de piatra cu mortar de ciment, radierul se executa dintr-un strat de egalizare din beton de 20 cm peste care se executa un strat de zidarie de 30 cm. Se adopta de 50 cm. Dintii disipatori Pe radier se amplaseaza dintii disipatori de energie executati din beton armat ce sunt incastrati intr-o placa de lungime constanta ( 2,80 m ). Adancimea contractata se adopta: hc = 0,25 c ) Dimensionarea zidurilor de garda Zidurile de garda incadreaza de-o parte si de alta radierul barajului. Aceste ziduri trebuie sa satisfaca conditia hidraulica de incadrare a apei pe radier. Pentru satisfacerea acestei conditii inaltimea zidurilor de garda se va lua: Yz Yd + 0,6 H in care: Yz - inaltimea elevatiei zidurilor de garda Yd - inaltimea dintilor disipatori din randul intai ( amonte ) = 0,4 Yz = 1,0 m Pentru valori uzuale ale inaltimii elevatiei ( intre 1,0 si 2,0 m ) grosimea la coronament ( az ) se adopta cu valori intre 40 si 60 cm ( s-a ales valoarea de az = 0,5 m, iar adancimea de fundare de circa 1,0 m. Zidurile de garda se prevad cu barbacane. d ) Pintenul terminal Acesta este amplasat la capatul din aval al radierului. Pintenul terminal se prezinta sub forma unui dinte infundat in patul albiei la adancimea de 1,5 m, care se racordeaza cu cele doua ziduri de garda si se incastreaza lateral in maluri.

8.12. Proiectarea canalului de evacuare


Dimensionarea canalului Profilul canalului este optim din punct de vedere hidraulic avand sectiunea de forma trapezoidala. Panta canalului ( ic ) este 0.75 din panta terenului din zona canalului de dejectie: ic = 0.06 Debitul maxim corespunzator probabilitatii de verificare este Qmax = 12.47 Pentru dimensionarea canalului se adopta procedeul bazat pe aproximatii succesive, calculul desfasurandu-se astfel: 1. Coeficientul de taluz al canalului ( m = ctg ) se adopta in functie de natura peretilor si fundul albiei.Deoarece canalul se realizeaza cu mortar de ciment m = 1. 2.Coeficientul secund de taluz: = 2.83

3.Conditia de optim hidraulic:

0.83

4.Modulul de debit: 27.99 Coeficientul de rugozitate are valoare n = 0,022 6. Calculul adancimii canalului se face prin incercari succesive calculandu-se modulul de debit al sectiunii de adancime h si se compara cu Mdat: M = C h5/2 in care: c - coeficientul de viteza ( a lui Chezy ) calculat cu formula lui Manning: C = 1/n R1/6 unde: n - coeficient de rugoziatate = 0,022 R - raza hidraulica a sectiunii pentru canale trapezoidale, optime din punct de vedere hidraulic R = 0,5 h unde h - adancimea curentului h R=h/2 h^5/2 C=1/n*R1/6 M=C*h5/2 0.5 0.25 0.18 36.08 6.38 0.6 0.3 0.28 37.19 10.37 0.7 0.35 0.41 38.16 15.64 0.8 0.4 0.57 39.02 22.33 0.9 0.45 0.77 39.79 30.58 1 0.5 1.00 40.50 40.50 1.1 0.55 1.27 41.14 52.21 1.2 0.6 1.58 41.74 65.85 1.3 0.65 1.93 42.31 81.52 1.4 0.7 2.32 42.83 99.33 Dupa cum s-a calculat Mdat = 27,99 valoarea de 30.58 obtinuta din tabel fiind cea mai aproape de Mdat. Adancimea curentului se adopta din tabel, in urma calculelor de h = 0.9 7. Alti parametrii geometrici si hidraulici: - latimea la fund a canalului: b = 0 h = 0.75 - suprafata udata: A = K0 h2 = 1.48 - perimetrul udat: P = 2 K0 h = 3.29 - raza hidraulica: R = 0.45 - latimea la nivelul liber al canalului: B = m/ h = 2.55 8. Viteza medie in sectiune: V = Q/A = 8.42 Aceasta valoare se compara cu viteza maxima admisibila, aceasta fiind de Vmax = 9 V < Vmax - canalul este stabil la eroziune. Calculul racordarilor canalului de evacuare a ) Generalitati In cazul barajului priza, notat cu 2M, tranzitarea debitului de la deversor la canalul de evacuare a debitului de viitura se realizeaza prin intermediul unui radier scurt, continuat in aval printr-un confuzor sau palnie de racordare.In avalul canalul se racordeaza cu paraul colector prin intermediul unui evazor sau palnie divergenta. Lungimea radierului se calculeaza cu formula: Lr = lb - (a+ Yv) + 2 hc

in care termenii formulei au aceeasi semnificatie cu cei de la calculul lungimii radierului iar formulele pentru lb si Yv sunt:

5,8 Inlocuind pe Yv in formula lamei de bataie se obtine: lb = 2.27 Lr = 2,8 b ) Dimensionarea confuzorului Lungimea confuzorului se determina cu relatia: Lconf = 2 ( br - b ) in care: Lconf - lungimea confuzorului br - latimea radierului barajului de priza = 7.69 b - latimea la fund a canalului = 0.75 Lconf = 13.89 2.Inaltimea zidurilor confuzorului Inaltimea zidurilor de conducere rezulta prin racordarea zidurilor radierului cu zidurile canalului. c ) Dimensionarea evazorului Pentru reducerea efectului de deformare a patului albiei in zona de confluenta cu paraul colector se prevede ca segmentul terminal al canalului sa fie constituit sub forma unei palnii divergente ( evazor ). Aceasta amenajare asigura o mai buna conjugare intre curentul evacuat de canal si cel transportat de colector. Zidurile evazorului vor fi asimetrice, adica au unghiuri diferite in plan, in functie de directia de scurgere a colectorului. Lungimea evazorului se adopta: Lev = 5 h in care h este adancimea apei in canal ( h = 1,14 ), deci Lev = 4,5 m. La extremitatea aval evazorul se prevede cu pinten terminal, construit tot din zidarie cu mortar, avand adancimea de 1,5 m si grosimea de 50 cm.

CAPTOLUL 9- MASURI SPECIALE DE PROTECTIA MUNCII


Protectia muncii pe santierele de amenajare a torentilor este o problema complexa care imbraca forme diferite in raport cu: natura lucrarilor si conditiile de teren in care acestea sunt amplasate, particularitatile constructive si functionale ale uneltelor, utilajelor si mecanismelor aflate in dotare; starea vremii in perioada de desfasurare a lucrarilor. Alaturi de buna organizare a muncii si de gradul de dotare a santierului cu echipamente de protectie adecvate, un rol important il joaca si cunoastera normativelor departamentale, a normelor si instructiunilor de protectie a muncii referitoare la acest gen de lucrari. Prevederile de ordin general vor fi completate, de fiecare data, cu indicatiile specifice si recomandarile speciale din cuprinsul proiectelor pe baza carora se realizeaza lucrarile in bazin. Potrivit legislatiei in vigoare si documentatiile de proiectare trebuie sa scoata in evidenta toate pericolele existente la data inceperii lucrarilor, precum si pericolele care pot surveni pe parcurs, astfel incat santierul care realizeaza executia lucrarilor sa poata organiza activitatea in mod corespunzator si sa poata preveni producerea oricarui fel de accident. Dat fiind specificul lucrarilor si al santierelor din domeniul amenajari torentilor, atentia va trebui indreptata asupra urmatoarelor activitati: consolidarea prin impadurire a terenurilor surse de aluviuni de pe versantii bazinului si de pe reteaua hidrografica a lui; extragerea materialelor de constructie din balastiere, cariere, atc.; executarea lucrarilor de terasamente, pe cale manuala sau cu mijloace mecanizate, la fundatia si incastrarile lucrarilor hidroethnice transversale si longitudinale, ori in cuprinsul biefurilor dintre aceste lucrari; transportul materialelor de constructii si manipularea acestora pe santier; punerea in opera a zidariei de piatra cu sau fara mortar, turnarea betonului, montarea si asamblarea elementelor prefabricate, etc. Normele de tehnica securitatii muncii privesc atat executia propriu zisa a lucrarilor, cat si activitatea de intretinere si reparare a acestor lucrari.

Bibliografie
1. Ciortuz, I. Didactica i , 1981 : Amelioraii Pedagogica, Bucureti silvice, Editura 2. Clinciu, I., Lazar, N., 1994 : Indrumar pentru intocmirea proiectului de an la Corectarea torenilor ( manuscris). Universitatea " Transilvania" - Braov 3. Florescu, I. , I. , Nicolescu , N. , 1996: Silvicultura , volumul I - Studiul padurii , Editura Lux - Libris, Braov. 4. Giurgiu, V. , 1998 : Amenajarea padurilor cu funcii multiple. Editura Ceres , Bucureti 5. Lazar, N. , Clinciu, I. , 1998 : Indrumar pentru intocmirea proiectelor de amenajare a bazinelor toreniale. Manuscris . 6. Munteanu, S. A. , Clinciu, I. , Lazar, N., Illyes, I. , 1985 : Corectarea torenilor. Proiectarea lucrarilor transversale. Universitatea din Braov. 7. Traci, C. , 1985 : Impadurirea terenurilor degradate. Editura Ceres , Bucureti.