1

PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER

2


CUPRINS





ARGUMENT.....4

I. CARACTERIZARE FIZICO GEOGRAFICA...5

II. BIOCENOZA PARCULUI NATURAL PORTILE DE FIER.....9

III. ARII PROTEJATE IN PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER..15

IV. PROBLEME ACTUALE IN MANAGEMENT20

CONCLUZII.22

BIBLIOGRAFIE...23

ANEXE...24






















3


ARGUMENT



,,Natura este singura carte in care fiecare fila pastreaza cate un adevar
J ohann Wolfgang von Goethe


Cand pronuntam cuvintele "Portile de Fier" ne gandim aproape din reflex la celebra hidrocentrala
de pe Dunare. Dar oare cati dintre noi stiu ca "Portile de Fier" este si numele unui minunat parc natural
din aceeasi zona pitoreasca a Romaniei, care ofera privelisti cel putin la fel de spectaculoase si unice?
Consider ca, frumusetea peisajului si ecosistemele incomparabile pe care le cuprinde fac din acest parc o
adevarata bijuterie a naturii.
In primul rand, formele de relief sunt deosebit de spectaculoase: versanti abrupti, chiar
prapastiosi, vai inguste, pesteri in peretii stancosi ai defileului. Totul este acoperit de o vegetatie
abundenta, submediteraneana care da o impresie de natural, de teritoriu virgin.
Totodata peisajul este determinat si de climatul cu nuante submediteraneene, care ofera conditii
favorabile de dezvoltare unor plante si animale neintalnite in alte parti ale Romaniei (mojdreanul, liliacul,
artarul tatarasc, broasca testoasa, vipera cu corn, gusterul etc.).
Asadar, frumusetea si unicitatea zonei impun masuri de conservare si protectie, mai ales ca
Sistemul hidroenergetic "Portile de Fier" se afla in imediata apropiere,masuri de protectie pentru care
militez in acelasi timp si eu.
In al doilea rand ,Parcul National Portile de Fier , considerat unul dintre cele mai frumose din
Europa si un parc cu cea mai veche istorie geologica de pe continentul nostru, dar si cu cea mai mare
suprafata din Romania ar trebui sa fie in adevaratul sens al cuvantului o arie protejata.
Am ales sa vorbesc despre acest subiect cu dorinta de a promova o interactiune armonioasa a
omului cu natura, un model de gestiune durabila si sociala care sa permita dezvoltarea comunitatilor
umane. De asemenea conservarea peisajului, a diversitatii biologice si a celorlalte valori ale mediului
natural si cultural sunt esentiale.













4


I. CARACTERIZARE FIZICO GEOGRAFICA



1. POZITIA GEOGRAFICA (anexa 1)

Parcul Natural Porile de Fier este situat n partea de sud-vest a Romniei, pe malul stng al
Dunrii, ntre localitile Buzia i Gura Vii. In perimetrul su intr i prelungirile sudice
ale Munilor Banatului (Locvei si Amjului) i Munilor Mehedini, precum i o parte din podiul
Mehedini i fia de lac ce aparine tertoriului naional.
2. GEOLOGIA
Parcul Natural Portile de Fier este o zona cu diversitate deosebita a peisajelor, impusa de
varietatea unor factori naturali ce conditioneaza aparitia lor: geologia, geomorfologia, clima, hidrografia
etc.
Din punct de vedere geomorfologic, Parcul Natural Portile de Fier se suprapune Carpatilor
Meridionali (Muntii Banatului) si Podisului Mehedinti. De la vest la est principalele unitati majore de
relief sunt: Muntii Locvei, Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti.
Altitudinea variaz intre 35-40 m in aval de Barajul Portile de Fier I si 968 m in Muntii
Almajului. In general, relieful este format din culmi rotunjite, cu pante domoale, vai largi, care este
intrerupt pe alocuri de zone calcaroase, intruziuni magmatice, depresiuni sedimentare largi etc.
Diversitatea litologica a acestor masive montane (roci cristaline, magmatice i sedimentare) a dus
la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente spectaculoase (creste si abrupturi
calcaroase, chei, pesteri, intruziuni vulcanice etc).
Parcul Natural Portilor de Fier se prezinta sub forma unui adevarat muzeu geologic in aer liber,
existand o serie de puncte de atractie geologica renumite la nivel naional (sinclinalul suspendat
Munteana, neck-ul vulcanic permian Trescovat, Cazanele Dunarii, formatiunile carstice etc.).
Dintre siturile de interes stiintific deosebit din punct de vedere paleontologic, in Parcul Natural
Portile de Fier se evidentiaza: Cozla (plante fosile jurasic inferioare), Munteana-Dumbravita (nevertebrate
din Jurasicul mediu si inferior), Bahna (nevertebrate si vertebrate rare miocene), Baia Noua, Eibenthal,
Cucuiova si Povalina (plante fosile din carboniferul superior si permian), Bigar, Stenca, Pietrele Albe,
Buschmann (plante fosile din jurasicul inferior). De altfel, doua din aceste puncte fosilifere au fost
declarate ca arii protejate de importanta nationala: Punctul fosilifer Bahna si Punctul fosilifer Svinita.

3. RELIEFUL

Muntii Locvei se intind de la Nera (in vest) pana la Valea Camenitei (in est). In cadrul Parcului
ating o altitudine maxima de 545,7 m in varful Poiana Lisa (situat pe limita nordica), coborand treptat
pana in Valea Dunarii si Valea Nerei. Sunt alcatuiti din doua zone distincte: o zona cristalina cu intruziuni
granitice in partea vestica si o zona sedimentara, calcaroasa, in partea estica.
Muntii Almajului au ca limite Valea Camenitei la vest si Valea Cernei la est. Ating altitudinea
maxima din arealul Parcului in varful Teiul Mosului (968 m). In cadrul masivului se individualizeaza
doua depresiuni importante: Liubcova si Ogradena-Orsova.
5

Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti sunt doua unitati de relief ce se includ in Parc prin
compartimentul lor sudic, desfasurandu-se pe directia V-E de la Valea Cernei pana in extremitatea estica
a Parcului si coborand in altitudine de la nord la sud si est.

Defileul Dunarii
Cursul fluviului Dunarea influenteaza semnificativ peisajul intalnit in Parcul Natural Portile de
Fier, Valea Dunarii schimbandu-si aspectul de-a lungul celor 134 km dintre Gurile Nerei si aval de
barajul de la Gura Vaii. In functie de structura geologica si de rocile pe care le traverseaza, Dunarea
prezinta sectoare de ingustare (formate la traversarea rocilor dure si mai ales a calcarelor) dar si sectoare
de largire, unde s-au format depresiuni cum ar fi Moldova Veche sau Liubcova.
De la vest la est, acestea sunt:
Ingustarea Valea Nerei - Valea Rilii (peste 3 km lungime);
Depresiunea Moldova Veche (situata pe amplasamentul unui bazin miocen, cu o lungime de circa
29 km);
Ingustarea Pescari - Alibeg (6 km lungime);
Depresiunea Liubcova (cel mai larg sector din cadrul defileului);
Ingustarea Berzasca - Greben (valea este simetrica, cu versanti abrupti, cu o lungime de
aproximativ 18 km);
Sectorul Greben - Plavisevita (valea este relativ larga, taiata in formatiuni metamorfice, pe circa
25 km);
Cazanele Mari si Cazanele Mici (valea este ingusta, cu aspect de chei, taiate in calcare; sunt
separate de bazinetul Dubovei;
Depresiunea Ogradena - Orsova;
Ingustarea Varciorova - Gura Vaii (circa 9 km).

Relieful carstic
Cele mai spectaculoase sectoare ale Defileului Dunarii sunt cele unde fluviul traverseaza depozite
groase de calcare. Rezistenta acestor roci la actiunea mecanica si in acelasi timp vulnerabilitatea la
actiunea chimica a apei, au dus la individualizarea unor sectoare spectaculoase ale vaii Dunarii.
In drumul sau prin defileu, Dunarea strabate patru zone calcaroase:
De la Coronini pana la 2 km amonte de confluenta raului Liborajdea cu Dunarea (in arealul
Muntilor Locvei; face parte din zona sedimentara Resita - Moldova Noua);
Aval de localitatea Cozla (in Muntii Almajului, sinclinalul Sirinia din zona sedimentara Svinita -
Svinecea Mare);
Zona localitatii Svinita (Muntii Almajului);
Zona Cazanelor Dunarii (Muntii Almajului).
Relieful carstic este reprezentat de forme carstice de suprafata (exocarst) si de adancime
(endocarst).
In Muntii Locvei, calcarele dau un versant abrupt si inalt de peste 100 m, ce continua pe o
distanta de cativa kilometri in aval de localitatea Coronini. In arealul localitatilor Garnic si Padina Matei
exista un intins platou carstic. Formele exocarstice sunt reprezentate de lapiezuri, doline si vai de doline,
chei scurte si salbatice (Livadica, Alibeg); exista si forme endocarstice, cum ar fi Pestera cu Musca (254
m) si Pestera cu Apa din Valea Polevii (951 m).
6

Calcarele din zona Sirinia sunt slab carstificate, formele carstice fiind reprezentate de lapiezuri pe
suprafete restranse si doline de dimensiuni reduse. In peisaj se remarca Cheile Siriniei, cu pereti abrupti,
brazdati de diaclaze si de fisuri.
In zona Svinita, calcarele jurasice si cretacice au determinat aparitia unui perete masiv,
morfologia carstica fiind totusi slab dezvoltata.
In Cazanele Dunarii formele carstice au o dezvoltare deosebita. Lapiezurile formeaza un
microrelief caracteristic dezvoltat in partea de SV a Cazanelor Mari si in Cazanele Mici. Dolinele sunt
formele ce dau nota caracteristica a carstului din Cazanele Mari (local, ele se numesc vulcane). In masivul
calcaros Ciucaru Mare au fost identificate si sapte pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea
mai importanta este Pestera Ponicova.
Relieful vulcanic este reprezentat de neck-ul vulcanic Trescovat, principala sursa a rocilor
magmatice permiene din zona Muntilor Almajului. Neck-ul vulcanic reprezinta de fapt lava consolidata
pe cosul unui fost vulcan, evidentiindu-se in morfologia zonei printr-un abrupt de 400 m.
Relieful structural se impune prin abrupturi de pan la cateva zeci de metri. Sunt foarte evidente
in imprejurimile localitatii Svinita, formand spectaculosul "amfiteatru natural" situat deasupra satului,
precum si Cioaca Borii (in zona Trikule), una din putinele statiuni cu Pinus nigra var. banatica (pinul
negru de Banat) din Defileul Dunarii.

4. CLIMA

Parcul Natural Portile de Fier se incadreaza in zona cu climat temperat continental cu influente
mediteraneene semnificative.
Datorita influentei circulatiei aerului cald de origine mediteraneana, temperatura aerului
inregistreaza valori mai ridicate in comparatie cu alte unitati montane. In Defileul Dunarii, climatul este
apropiat de cel mediteranean, media multianuala fiind de circa 11C.
Aflandu-se sub incidena maselor de aer vestice si sud-vestice in regiune cantitatile de precipitatii
sunt relativ ridicate pentru o zona de pana la 1000 m altitudine de pe teritoriul Romaniei. Cantitatile medii
anuale oscileaza intre 800 - 1000 mm.
Directia vanturilor in Defileul Dunarii este predominant vestica si estica, datorita canalizarii
maselor de aer pe acest culoar.
Regimul anual al vitezei vantului se caracterizeaza prin cresteri ale vitezelor primavara
(maximele depasesc 20 m/s).
In Parcul Natural Portile de Fier se manifesta vanturi cu caracter local:
Brizele specifice defileului datorate diferentelor de temperatura dintre apele fluviului si uscat;
Cosava, bate pe directia SE - NV provocand scaderi semnificative de temperatura cu viteze de
peste 70 km/h;
Gorneacul, specific Depresiunii Moldova Noua, bate pe directia NE - SV, cu intensificari ce
depasesc uneori 100 km/h.

5. RETEAUA HIDROGRAFICA

Intrucat limita sudica a Parcului Natural Portile de Fier este data de senalul navigabil al Dunarii,
fluviul exercita o influenta deosebita asupra componentelor peisajului.
7

In sectorul romanesc al Defileului, Dunarea primeste afluenti, ce isi afla izvoarele in Muntii
Semenic, Locvei, Almajului, Cernei si Mehedinti. De la vest la est de principalele cursuri de ape sunt:
Nera, Ribisul, Radimna, Moldova, Liborajdea, Camenita, Orevita, Berzasca, Sirinia, Tisovita, Plavisevita,
Mraconia, Mala, Ieselnita, Cerna, Bahna si Jidostita.
Dupa construirea barajului de la Gura Vaii si formarea lacului de acumulare, gurile de varsare a
tuturor afluentilor directi ai Dunarii au fost inundate si transformate in golfuri de diferite dimensiuni. Cele
mai mari golfuri sunt cele ale Cernei, Bahnei si Mraconiei. In sectorul Bazias - Camenita, procesul a
constat in acoperirea de catre apele Dunarii a conurilor de dejectie formate de rauri la varsarea in Dunare
(Liborajdea, Brestelnic, Camenita, Berzasca). In consecinta, a crescut suprafata acvatica, creandu-se noi
habitate acvatice si zone umede.
Lacul de acumulare Portile de Fier I reprezinta cea mai mare amenajare hidrotehnica din lungul
Dunarii si din Romania, fiind realizat in spatele barajului de la Gura Vaii, care are o inaltime de 60,6 m.
Lacul are o lungime de 130 km, o suprafata medie de 700 kmp si un volum mediu de 12 kmc.
Construirea Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier a determinat stramutarea vetrelor
unor localitati (Orsova, Svinita, Eselnita) si disparitia altora (Tisovita, Ogradena, Plavisevita, Ada-Kaleh),
vechile vetre fiind inundate de apele lacului de acumulare Portile de Fier I.
In prezent lacul de acumulare Portile de Fier este utilizat pentru producerea de energie electrica,
regularizarea debitelor Dunarii, piscicultura, navigatie si agrement, fiind de asemenea un habitat preferat
de multe specii de pasari acvatice.















8

II. BIOCENOZA PARCULUI NATURAL PORTILE DE FIER

1. ISTORICUL PARCULUI
n istoria botanicii romneti, acest teritoriu, caracterizat printr-o flor deosebit de valoroas i
eterogen, a cunoscut o concentrare i proecuare remarcabil a botanitilor din ar, concretizat prin
rezultate tiinifice deosebite. Botanitii din trecut, ca Schott, Heufell, Grisellini, Janka, Pani etc. au
semnalat nc din secolul al XIX-lea bogia florei, descriind taxoni noi pentru tiin.
Studiile fitosociologice din Defileul Dunrii i au punctul de plecare n anul 1931, odat cu cu
organizarea de ctre Al. Borza a celei de a VI-a Excursie fitogeografic internaional n Romnia, cnd
participanii au parcurs itinerariul Svinia-Tricule-Drencova, Cazane, Orova, Insula Ada-kaleh i
Vrciorova pn la Gura Vii. Printre rezultatele acestei excursii, se numr i o valoroas contribuie
publicat de K. Domin n 1932 care cuprinde primele informaii fitosociologice din sectorul Cazane,
Insula Ada-Kaleh i Vrciorova.
P. Jacuks (1961) consider c unul dintre cele mai interesante teritorii din sud-estul Europei
centrale este Defileul Dunrii dintre Porile de Fier i Cazanele Mari. Aici se ntlnete vegetaia
panonic i transilvanic cu cea central-balcanic i submediteranean. Considernd c arcul carpato-
balcanic din acest sector a funcionat ca o important cale de migraie a elementelor montane sudice spre
nord cele nordice spre sud, Clinescu i Iana (1964) arat c Dunrea a favorizat n defileu existena
elementelor mediteraneene i termofile endemice i c defileul Porile de Fier reprezint un centru de
relicte teriare i pleistocene. Pe de alt parte, Dunrea a constituit i o cale de migraie pentru elementele
pontice de step de la este spre vest.
Odat cu construcia Sistemului Hidroenergetic i de Navigaie de la Porile de Fier s-au efectuat
cercetri tiinifice multilaterale, n colaborare cu cercettorii srbi. ntrucat teritoriul pe care urma s se
extind lacul de acumulare al acestui sistem ducea la inundarea a numeroase zone, investigaiile trebuia
efectuate cu strictee i acuratee, preconizndu-se anumite pierderi n diversitatea specific. Astfel, dup
construirea barajului Porile de Fier, prin imersarea n special a insulei Ada-Kaleh, din flora local s-au
pierdut urmtorii taxoni: Antirrhinum majus, Astragalus austriacus, Balsamita major, Chaenomeles
japonica, Euphorbia peplus, geranium pratense, Helianthus tuberosus, Hemerocalis flava, Kochia
prostrata, Maclura pomifera, Morus nigra, Parthenocissus inserta, Parthenocissus quinquefolia,
Solidago canadensis, Stachzs atherocalzx, Sternbergia lutea, Tetragonolobus maritimus ssp. Siliquosus,
Trigonella coerulea.
Colectivul constituit pentru cercetrile botanice n cadrul cercetrilor complexe a obinut
rezultatele uimitoare, dar cunoscnd potenialul zonei, deloc surprinztoare, astfel nct s-au identificat un
taxon nou pentru tiin - Stipa danubialis - 17 taxoni noi pentru flora rii, respectiv 25 de taxoni rari
gsii numai la Porile de Fier i o serie de specii endemice.
Pe teritoriul parcului au fost desfurate mai multe activiti de cercetare, finalizate prin teze de
doctorat, lucrri de dizertaie sau licente. De asemenea, rezultatele tiinifice fie au fot publicate n
articole n reviste tiinifice, fie au fost transmise sub form de raport Administraiei parcului.
Astfel, n urma cercetrilor, Administraia Parcului Natural Porile de Fier beneficiaz de datele
tiinifice pe urmtoarele domenii:


9

Biologie/ecologie: Administraia Parcului deine rezultate pentru urmtoarele grupe de cercetare:
- Flor i vegetaie: S. Matac - Parcul Natural Porile de Fier. Flor, vegetaie i protecia naturii -
Tez de doctorat
- Nevertebrate: Coleoptera, Diptera, Hymenoptera, Arachnida, Decapoda
- Vertebrate:
a).reptile - L. Rozylowicz - Metode de analiz a distribuiei areal-geografice a estoasei lui
Hermann(Testudo hermanni Gmelin, 1789 n Romnia. Studiu de caz: Parcul Natural Porile de Fier -
Tez de doctorat;
- L. Rozylowicz, C. Tetelea, V. Popescu - Assessing the distribution of Hermann's tortoise
(Testudo hermanni boettgeri Mojsisivics, 1888) in the Iron Gates Natural Park, Romania - Articol
publicat cu ocazia "Proceedings of the First International Conference on Environmental Research and
Assessment", Bucharest, Romania, March 23-27, 2003.
b).psri - au loc recensmnte anuale ale psrilor de ap
c).mamifere - au loc monitorizri ale liliecilor n diferite puncte de pe teritoriul parcului;
Paleotologie/Geologie/Geografie
Pe teritoriul parcului se deruleaz practicile de teren ale studenilor de la diferite faculti, de
menionat fiind Facultatea de Geofizic i Geologie, ale cror activiti se pot observa aici.
n vederea desfurrii activitilor de cercetare pe teritoriul Parcului Natural Porile de Fier este
necesar depunerea la Administraia Parcului Natural Porile de Fier a urmtoarelor documente:
- cerere prin care se solicit eliberarea acordului/avizului privind desfurarea activitilor/aciunilor
de cercetare.
- Memoriu cu detalierea aciunilor/activitilor ce urmeaz a se efectua, a locaiilor acestora, a
perioadei de desfurare, speciile i habitatele asupra crora se efectueaz cercetri;
- Lista tuturor partenerilor implicai n implementarea proiectului;
- Declaraie pe propria rspundere a managerului de proiect din care s rezulte c:
a) Nu se vor efectua alte activiti/aciuni dect cele specificate n memoriu;
b) Se va pune la dispoziia Administraiei Parcului Natural Porile de Fier toat baza de date i rezultatele
activitilor de cercetare/monitorizare, precum i raportul final (integral al cercetrii, cu respectarea
drepturilor de autor, n vederea naintrii ctre autoritatea public central care rspunde de protecia
mediului).

2. BIODIVERSITATEA LOCALA
Parcul Natural Porile de Fier se remarc printr-o luxuriant biodiversitate, fapt ce a facut ca
aceasta arie natural protejat s fie recunoscut att pe plan naional, ct i internaional. Condiiile
climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influena Dunrii asupra acestora, dar i contextul
social au creat locuri unice, care au pstrat de-a lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice.
Ca un vetmnt purtat de secole, dar mereu mprosptat, pdurea mbrac masivele muntoase ale
Munilor Almjului i Locvei n proporie de 80 %, rmnnd versanii, prin care i-a creat Dunrea
drum, golai, dnd impresia unor locuri neprielnice, poate chiar respingtoare. Dar doar impresia!
Aceste fee aproape verticale, n ceea mai mare parte calcaroase, sunt populate cu numeroase specii
endemice, rare, fire de iarb, arbuti i nmiresmate flori, care parc poart taina Facerii Lumii.
Trstur caracteristic pentru flora Parcului Natural Porile de Fier, alturi de amestecul de flore
boreale, montane cu cele de origine mediteranean, o constituie coborrea n altitudine a unor elemente
10

montane i urcarea unor elemente sudice (R. Clinescu, S. Iana, 1964). Astfel, inversiunea termic face
ca fagul - Fagus sylvatica - s cunoasc cea mai joas altitudine din ar pe Valea Mraconiei, tisa -
Taxus baccata - relict teriar, pe versanii ce strjuiesc voinicete Cazanele Mari, afinul - Vaccinium
myrtillus - populeaz stncile golae ale Trescovului.
n ansamblul ei, flora Parcului Natural Porile de Fier este reprezentat prin toate cele cinci
ncrengturi ale regnului vegetal, dup cum urmeaz: Phycophyta, cu 71 familii, 171 genuri i 549
specii; Lychenophyta, cu 34 familii, 67 genuri i 375 specii; Fungi, cu 48 familii, 252 genuri i 1077
specii; Bryophyta, cu 31 familii, 98 genuri i 296 specii; Cormophyta, cu 67 de ordine cu 114 familii,
540 de genuri, 1395 de specii, 272 de subspecii i 5 varieti.
Studiul apartenenei areal geografice a speciilor de plante din arealul Parcului Natural Porile de
Fier relev o dominan net a elementelor nordice sau apusene (cu un procent de 62,23%), respectiv a
celor circumpolare, europene i continental-europene, medio-europene i medio-europene-
mediteraneene, eurasiatice, inclusiv continentale, arctic-alpine, alpine-balcanice, alpine-carpatice i
atlanto-medio-europene.
Acestea sunt urmate, ca pondere, de elementele sudice i endemice, respectiv elemente medio-
atlantice, medio-eurosiberiene, balcanice i balcano-pontice, daco-balcanice, carpato-balcane, dacice,
balcano-alpino-carpatice i carpatice, cu un procent de 19,23%.
Elementele orientale sau continental-stepice, respectiv elementele ponto-panonice, ponto-
mediteraneene i ponto-panono-balcanice, totalizeaz un procent de 11,07 %, iar elementele policore,
respectiv cosmopolite i advenite, un procent de 6,75%.
Numrul de elemente endemice, dei nu foarte mare, vine ca o completare a diversitii mari de
elemente fitogeografice.

3. FLORA

Din punct de vedere botanic, exist aici una din cele mai bogate i mai valoroase colecii de
plante din ar, numrul de specii determinate pn n prezent reprezint 49,9% din totalul speciilor
cunoscute n flora rii noastre - aproximativ 3500 de specii dup Flora R.P.R. i Flora R.S.R. Cu alte
cuvinte, pe 0,48% din suprafaa rii, ct reprezint teritoriul Parcului Natural Porile de Fier, se afl
jumtate din numrul de specii cunoscute n flora rii noastre, ceea ce explica prestigiul floristic pe
care l-a dobndit aceast zon. (Matac, 2003).
Principalele categorii de elemente fitogeografice care intr n alctuirea florei sunt: eurasiatice
(32%), mediteraneene (12%), europene (12%), pontice (10%), central-europene (8%). Acestea
evidenieaz interfena floristic a diferitelor elemente pe teritoriul parcului, ce s-au suprapus unui fond
local, alctuit din elmente balcanice, carpatice i dacice.
Numeroasele specii de plante endemice sau cuprinse pe Lista Roie Naional, au determinat ca
n arealul Parcului Natural Porile de Fier s fie desemnate mai multe rezervaii naturale, astfel pe
teritoriul judeului Mehedini aferent parcului se succed de la est la vest urmtoarele rezervaii, care
ulterior prin planul de management, elaborat n concordan cu prevederile OUG 57/2007, au fost
declarate zone de protecie integral:
- Rezervaia Natural Dealul Vrnic
- Rezervaia Natural Gura Vii-Vrciorova - are o suprafa de 305ha, cuprinznd multe
elemente endemice sau cu distribuie sud-vestic, precum Padus mahaleb
- Rezervaia Natural Valea Oglnicului
11

- Rezervaia Natural Cracul Crucii
- Rezervaia Natural Dealu Duhovnei
- Rezervaia Natural Faa Virului
- Rezervaia Natural Cracul Gioara
- Rezervaia Complex Cazanele Mari i Mici
- Rezervaia fosilifer Bahna
- Rezervaia fosilifer Svinia
Pe teritoriul judeului Cara-Severin aferent parcului au fost declarate arii protejate n special
pentru conservarea i protecia speciilor de psri de ap i a habitatelor acestora, dar i pentru protecia
unr plante endemice precum Paeonia officinalis ssp. banatica, respectiv Daphne laureola.
- Rezervaia Natural Valea Mare
- Rezervaia Natural Bazia
- Rezervaia Natural Balta Nera-Dunre
- Zona Umed Calinov
- Zona Umed Ostrovul Moldova Veche Veche
- Zona Umed Divici-Pojejena
- Rezervaia Natural Petera cu Ap din Valea Polevii.
Dintre speciile de plante, a cror valoare conservativ este deosebit, putem enumera:
Marsilea quadrifolia - trifoia de balt - specie de interes comunitar, este semnalat n arealul
parcului din zonele umede create dup construirea barajului porile de Fier, declarate ari de protecie
special avifaunistic.
Tulipa hungarica - laleaua bnean sau laleaua de Cazane - specie endemic, de interes
comunitar, al crui habitat prielnic l constituie versanii abrupi, i la prima vedere, neprietenoi ai
Ciucarului Mare, care strjuiesc seme Cazanele Mari.
Tulipa hungarica ssp.undulatifolia - laleaua de Banat - subspecie a lalelei de Cazane, se
ntlnete n Rezervaia Natural Valea Oglnicului, una dintre cele mai remarcabile rezervaii din
punct de vedere al biodiversitii.
Campanula crassipes - clopoeii de Cazane - specie endemic, relict teriar, sepoate observa pe
versanii calcaroi ce descriu Defileul Dunrii, ncepnd cu abrupturile Ciucarului Mic pn aproape de
localitatea Pescari, ai crui versani sunt cunoscui sub numele de Feele Dunrii.
Cachrys ferulacaea - mrarul de Cazane - specie endemic, se ntlnete pe rocile de isturi
cristaline ce caracterizeaz zona Orova-Porile de Fier. Specia putea fi observat nc de pe drumul
european E70, ns odat cu consolidarea versanilor, observarea ei este mai dificil.
Stipa danubialis - colilie - specie endemic, descoperit n perioada cercetrilor complexe
efectuate pentru construirea barajului, crete pe detritus de conglomerate, caracteristic vegetaiei xerice
de pe coaste nsorite.
I ris reichenbachii - stnjenel - endemit cu areal restrns, se ntlnete pe versanii nsorii, pe
coaste ierboase i stncrii ale Defileului Dunrii, mai ales n zona Gura Vii-Orova.
Paeonia officinalis ssp. banatica - bujorul de Banat - specie pentru a carei conservare a fost
declarata Rezervatia Naturala Bazias. Este foarte rara, fiind si la limita estica a arealului in tara noastra.
Populatiile sunt sarace, planta fiind pusa in pericol atat de pierderea habitatului, cat si de recoltarea ei ca
specie de ornament.
Daphne laureola - iedera alba - specie endemica pentru Parcul Natural portile de Fier, pentru a
carei conservare, alaturi de alte elemente, a fost declarata Rezervatia Naturala Valea Mare. Foarte rara,
12

are prorietati vezicante asemanatoarea cu ale cantaridei, producand iritarea tegumentelor, leziuni
inflamatorii sau ulcerative.
Euphorbia myrsinites - alior - element mediteranean, intalnit numai in zonele sud/vestica si
estica a Romaniei. Este pusa in pericol datorita deteriorarii sau micsorarii suprafetei habitatului specific,
prin exploatarea calcarului.
Orchis papilionacea - orchidee - ca toate orchideele, si aceasta specie are arealul de distributie
limitat, iar prin frumusete si raritate esteuna din speciile de Orchis cele mai apreciate din flora noastra.
Orchis simia - orchidee - element atlantic-submediteranean, specia este importanta din punctde
vedere stiintific datorita raritatii ei, se inmulteste greu, iar populatiile sunt sarace ca numar de indivizi.

4. FAUNA

Parcul Natural portile de Fier, datorita conditiilor climatice, hidrografice, geomorfologice,
pedologice, antropice care se imbina armonios cu biodiversitatea floristica, reprezinta un adevarat
sanctuar entomologic, ichtiologic, herpetologic, ornitologic, chiropterologic, fauna fiind in continuare
un tezaur neexploatat din punct de vedere stiintific.
Nevertebratele reprezinta cea mai mare majoritate din fauna cunoscuta pana in prezent de pe
teritoriul parcului. Cu toate acestea, o serie de grupe de nevertebrate nu sunt studiate sau sunt empiric
studiate.
Dintre speciile de nevertebrate existente pe teritoriul parcului, urmatoarele sunt de interes
comunitar si national:
Austropotamobius torrentium - racul de ponoare - Habitatul preferat l reprezint apele
curgtoare reci i repezi (izvoare, praie) dar poate fi ntlnit i n ruri sau chiar lacuri din zona
montan. Contrar numelui popular nu este o specie caracteristic apelor subterane unde poate totui
ajunge odat cu viiturile. De obicei prefer galeriile pe care le sap n maluri de pmnt dar frecvent
triete ascuns i printre rdcinile submerse ori sub pietre sau bolovani. Este activ mai cu seam
noaptea consumnd aproape orice fel de hran, din acest motiv reprezint un adevrat sanitar al apelor.
Juvenilii consum preponderent hran animal reprezentate de macronevertebrate acvatice n timp ce
adulii consum frecvent hran vegetal i chiar frunze de foioase czute n ap.
Este foarte sensibil la deficitul de oxigen i la poluani chimici, n satele unde se practic splatul
tradiional n albia rurilor populaiile pot suferi pierderi masive datorit detergenilor.
Cerambyx cerdo - croitor - speia poate fi ntlnit mai ales n zonele de cmpie, dar poate fi
prezent i la altitudini mai mari, n zonele favorabile dezvoltrii pdurilor de foioase, i n special n
cele de stejar. Se dezvolt n lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului,
salcmului, prefernd trunchiurile groase ale arborilor n vrst de 120-140 de ani. n vederea protejrii
speciei trebuie evitate aplicarea de produse chimice i nainte de toate interzicerea tierii arborilor
maturi sau btrni ale speciilor menionate mai sus.
Lucanus cervus - radasca - este cea mai cunoscuta specie din familia Lucanidae. Traieste in
gaurile copacilor btrni sau in trunchiurile moarte, in special in padurile de foioase. A fost introdusa in
anexele actelor normative privind protectia mediului datorita declinului populatiei si a deteriorarii sau
pierderii habitatului preferat. Managementul padurilor practicat de ocoalele silvice presupune
inlaturarea materialului lemnos mort sau imbatranit, odata cu aceasta fiind inlaturat si habitatul
numeroaselor insecte xilofage.

13

Morimus funereus - croitorul cenuiu - traieste in padurile cu esente foioase, preferand in
special padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitii ocazionale ale speciei au fost semnalate si in
padurile de conifere. Pentru a evita declinul populaiilor acestei specii sunt necesare protejarea arborilor
batrani din padurile de foioase, interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori i reducerea
tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere.
Rosalia alpina - croitorul alpin - Traieste in complexul climatic al fagului si coniferelor, mai rar
in cel al stejarului, preferand in special fagetele batrane. Specia este periclitat i considerat prioritar
n toat aria de distribuie. n ciuda popularitii sale, informaii despre habitatul i plantele gazd sunt
insuficiente, ceea ce poate compromite strategiile de conservare. Rosalia alpina a fost considerat n
Europa Central, specie montan, asociat ndeosebi cu fagul (Fagus sylvatica), iar n europa de sud i
sud-est este raportat i din zonele joase de cmpiei plnatele gazd aparin unui spectru mai larg de
specii.
Callimorpha quadripunctaria - fluture - specia se intalneste in zona padurilor de foioase.
Prefera diferiti biotopi mezofili, lizierele padurilor, poienile, desisurile de arbusti, povarnisurile cu
vegetatie abundenta. Specie monogoneutica (prezinta o singura generatie pe an), adultii zboara in
decursul perioadei iulie-august. Pentru conservarea si protejarea speciei este necesar conservarea
biotopilor caracteristici (padurile cu esente foioase), interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii
amatori, cercetarea raspandirii speciei pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier i reducerea
tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere.
Pholidoptera transsylvanica - cosa - specia este un sbendemit pentru Carpaii Romneti, dup
citaiile din literatura, n Parcul Natural porile de Fier este cel mai jos punct ca i altitudine la care a
fost intalnita specia.

5. HABITATE

Vegetaia din spaiul Parcului Natural Porile de Fier este alctuit din pduri, tufriuri, pajiti i
grupri ruderale, distribuia acestora fiind condiionat de particularitile oropedoclimatice ale
substratului.
Pdurea domin peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural Porile
de Fier nregistrnd valori frecvente de 80%
Conform OM 1964/decembrie 2007, privind declararea siturilor de importan comunitar,
teritoriul Parcului a fost inclus n totalitate n situl ROSCI0206 Porile de Fier. Formularul standard al
acestui sit certific prezena urmtoarelor tipuri de habitate de inters comunitar (anexa 2).









14

III. ARII PROTEJATE IN PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER


BALTA NERA-DUNARE

A fost declarata rezervatie prin Hotararea nr. 8 din 20.12.1994 a Consiliului Judetean Caras -
Severin, este o conform clasificarii IUCN ocupand o suprafata de 10 ha.
Rezervatia este localizata la sud de localitatea Socol, in zona de varsare a Nerei in Dunare.
Importanta rezervatiei este data de zona umeda cu vegetatie hidrofila si higrofila specifica (Typha sp.,
Phragmites sp., Carex sp., Salix sp.), cu o bogata avifauna acvatica: egreta mica (Egretta garzetta)
anexa 3, starcul cenusiu (Ardea cinerea), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) etc.

REZERVATIA NATURALA BAZIAS

Rezervatia naturala Bazias aflata in apropierea localitatii Bazias (comuna Socol). Este o
rezervatie de tip mixt, clasificata in categoria a IV-a conform clasificarii IUCN are profil forestier si a fost
delimitata in apropierea localitatii Bazias pentru protejarea asociatiilor vegetale de Fraxinus ornus,
Cornus mas, Tilia tomentosa, Quercus cerris cu bujorul banatean in stratul ierbaceu (Paeonia officinalis
var. banatica, Paeonia mascula) de pe o suprafata de 170,9 ha. Printre elementele faunistice protejate se
numara testoasa lui Hermann (Testudo hermanni) anexa 4, balaurul (Coluber caspius) etc.

ARIA DE PROTECTIE SPECILA AVIFAUNISTICA-ZONA UMEDA CALINOVAT

Aria de protectie speciala avifaunistica (categoria IV IUCIN), zona umeda Insula Calinovat are o
suprafata de 24 ha si este situata pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, cuprinde Insula Calinovat
situata pe fluviul Dunarea si luciul de apa limitrof insulei pana la o adancime de 2 m. Compozitia
faunistica si floristica este asemanatoare cu cea a Ostrovului Moldova Veche. Pe insula Calinovat exista o
padure cu consistenta plina avand ca specie preponderenta Salix alba.

RAPA CU LASTUNI

Rezervatia naturala Rapa cu lastuni (de tip mixt) se afla la intrarea in Valea Divici dinspre drumul
judetean Moldova Veche - Socol a fost infiintata prin Hotararea nr. 8 din 20.12.1994 a Consiliului
Judetean Caras-Severin pe o suprafata de 5 ha, pentru ocrotirea cuiburilor si coloniilor de lastuni (Riparia
riparia) anexa 5 - construite in abrupturile formate in depozite loessoide cuaternare.

ARIA DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA DIVICI-POJEJENA

Aria de protectie speciala avifaunistica Divici Pojejena are o suprafata de 498 ha si se afla pe
teritoriul administrativ al comunei Pojejena (localitatile Divici, Belobresca, Susca si Pojejena), judetul
Caras-Severin Compozitia faunistica si floristica este asemanatoare cu cea a celorlalte doua arii de
protectie speciala avifaunistica. Local, apar palcuri rare de Salix alba si Populus alba.
15

REZERVATIA NATURALA VALEA MARE

Rezervatia naturala Valea Mare a fost declarata prin Decizia 556/1973 a Consiliului Judetean
Caras-Severin, confirmata prin Decizia 499/1982, avand in prezent o suprafata de 1179 ha. Se afla la 15
km nord-est de Moldova Noua, in bazinul hidrografic al Vaii Mari. Importanta floristica a rezervatiei este
data de proportia insemnata a speciei Daphne laureola (iedera mare), relict tertiar.
Padurile de fag, ce coboara de-a lungul vailor pana la altitudini foarte joase, de 150 200 m,
ocupa o suprafata de circa 400 ha. Alaturi de fag (Fagus sylvatica), vegeteaza carpenul (Carpinus
betulus), teiul argintiu (Tilia tomentosa), teiul pucios (Tilia cordata), ciresul (Cerasus avium), paltinul
(Acer pseudoplatanus), cornul (Cornus mas), paducelul (Craetegus monogyna) si pe alocuri carpinita
(Carpinus orientalis), iedera (Hedera helix), cornisorul (Ruscus hypoglossum), ghimpele (Ruscus
aculeatus), drobita (Genista ovata), vinarita (Asperula taurina), curpenul (Clematis vitalba) etc.
Vegetatia abrupturilor calcaroase este foarte diversificata, existand formatiuni specifice de
tufarisuri termofile (sibleac). Tufarisurile sunt alcatuite in cea mai mare parte din liliac (Syringa vulgaris),
scumpie (Cotinus coggygria), mojdrean (Fraxinus ornus) anexa 6, visin turcesc (Padus mahaleb) etc.
Peretii calcarosi si branele sunt acoperiti cu tufe de Sesleria filifolia sau garofite (Dianthus kitaibelii,
Dianthus banaticus), cu endemismele carpatice Erysium saxosum, Draba lasiocarpa, insotite de tufe de
colilie (Stipa eriocaulis), Centaurea atropurpurea etc. Conditii de viata prielnice gasesc si o serie de
specii de plante submediteraneene si balcanice, precum : Acanthus longifolius, Allium petraeum,
Bupleurum praealtum, Calamintha officinalis, Echinops banaticus.
Importanta geomorfologica se datoreaza reliefului complex dezvoltat pe calcare (lapiezuri, doline,
uvale, izbucuri, sorburi, chei, pesteri, avene) intalnit pe Valea Mare sau pe afluentii acesteia (Mudavita
Seaca, Ogasul Rau, Ogasul Tisa, Ogasul Greci, Valea Apele Albe). In bazinul Valea Mare sunt cunoscute
45 de pesteri si avene, printre acestea numarandu-se pestera Gaura Haiduceasca (1370 m lungime) si
Avenul Rosu (149 m diferenta de nivel).

PESTERA CU APA DIN VALEA POLEVII

Rezervatia naturala Pestera cu Apa din Valea Polevii are o suprafata de 3,2 ha si este amplasata
pe versantul stang al Vaii Polevii, pe teritoriul administrativ al comunei Coronini, judetul Caras-Severin.
Rezervatia naturala Pestera cu Apa din Valea Polevii cuprinde pestera precum si o suprafata de
teren de 3,2 hectare, situata la exterior, care face din unitatea amenajistica nr. 36 A, din U.P. VI - Fetele
Dunarii, Ocolul Silvic Moldova Noua. Parcela amenajistica este preluata din amenajamentul silvic
intocmit in anul 1996, fiind inclusa si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.

OSTROVUL MOLDOVA VECHE

Aria de protectie speciala avifaunistica, zona umeda Ostrov Moldova Veche are o suprafata de
1627 ha din care 345 ha sunt ocupate de insula propriu-zisa si este situata pe teritoriul administrativ al
orasului Moldova Noua, judetul Caras- Severin.
Aria de protectie speciala avifaunistica, zona umeda insula Ostrov - Moldova Veche cuprinde
insula Ostrov - Moldova Veche situata pe fluviul Dunarea si luciul de apa limitrof insulei, pana la o
adancime de 2 m. Pe insula au fost identificate 72 de specii de pasari apartinand la 30 de familii din 14
ordine.
16

Din totalul acestora, 28 de specii sunt incluse in Directiva privind conservarea pasarilor salbatice,
printre acestea putnd fi citate Phalacrocorax pygmaeus (anexa 7), Phalacrocorax carbo sinensis, Ardea
purpurea, Nycticorax nycticorax, - 75 - Egretta garzetta, Oenanthe hispanica, Anas strepera, Anas
platyrhynchos, Larus argentatus etc.
Dintre speciile rare de pesti se evidentiaza: Lota lota si Umbra krameri. Flora este reprezentata de
elemente arboricole ca Salix alba, Populus alba, Salix purpurea si erbacee ca Salvinia natans, Elodea
canadensis, Phragmites australis, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus etc.

LOCUL FOSILIFER SVINITA (anexa 8)

Rezervatia naturala Locul fosilifer Svinita (paleontologica)se gaseste in lungul Dunarii, amonte
de localitatea Svinita, intre Greben si paraul Iardumovacia Valea Saraorschi. Este o rezervatie celebra in
Europa, cu amoniti din Jurasicul mediu (Dogger). Calcarele feruginoase rosii puternic fosilifere cu
cefalopode se gasesc in faciesul stratelor de Klauss si afloreaza pe o lungime de 5 km, continand peste 60
de forme de amoniti, belemniti, brachiopode, bivalve (printre care Oppelia aspidoides, Lytoceras
adeloides, Macrocephalites macrocephalus, Holcophyloceras mediterraneum etc). Este unul dintre cele
mai importante puncte fosilifere mezozoice din Carpati.

CAZANELE MARI SI CAZANELE MICI (anexele 9, 10)

Rezervatia naturala Cazanele Mari si Cazanele Mici a fost declarata prin Decizia 18/1980 a
Consiliului Judetean Mehedinti, desi importanta acestui spatiu a fost argumentata cu mult timp in urma.
Rezervatia are o suprafata de 215 ha si este situata la nord-est de localitatea Dubova intre Valea Ogradena
si Ogasul Turcului.
In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului Dunarii,
Cazanele Mari fiind despartite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova. Prin Cazanele Dunarii se intelege
portiunea de defileu cuprinsa intre Plavisevita si Ogradena, formnd o unitate geomorfologica bine
individualizata. Bazinetul miocen de la Dubova imparte Cazanele Dunarii in doua portiuni distincte:
Cazanele Mari si Cazanele Mici. Intre bazinetul Dubovei si Plavisevita sunt Cazanele Mari. Cu o lungime
de 3,8 km si o latime de 200 350 m, ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare (318 m), ai carui pereti
abrupti marginesc latura stanga a fluviului si din Dealul Stirbatul Mare (768 m) situat pe partea dreapta.
Intre bazinetul Dubovei si Ogradena se afla Cazanele Mici, avand 3,6 km lungime si 150 350 m
latime. Ele sunt alcatuite din Dealul Ciucaru Mic (313 m) si Dealul Stirbatul Mic (626 m). Flora din zona
Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza
abruptului se intilnesc arborete de fag european (Fagus sylvatica), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag
oriental (Fagus orientalis), carpinita (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastrul
Cazanelor sau artar trilobat (Acer monspessulanum), alun turcesc (Corylus colurna). In zonele cele mai
insorite creste cerul (Quercus cerris), alaturi de stejar pufos (Quercus pubescens), gorunul (Quercus
dalechampii, Q. polycarpa), liliacul salbatic (Syringa vulgaris).
In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (Taxus baccata), relict tertiar si
monument al naturii. Alte specii de plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt: laleaua Cazanelor
(Tulipa hungarica var. undulatifolia), stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii), clopoteii Cazanelor
(Campanula crassipes), sipica de rape (Cephalaria laevigata), sapunarita rosie (Saponaria glutinosa),
cornutul (Cerastium banaticum), colilia (Stipa aristela, Stipa danubialis) etc. Relieful carstic este bine
17

reprezentat atat prin forme de suprafata (lapiezuri si campuri de lapiezuri specifice mai ales Cazanelor
Mici, doline si uvale ce dau nota dominanta a Cazanelor Mari), cat si de adancime (au fost identificate 7
pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai importanta este pestera Ponicova). La intrarea in
pestera Ponicova, paraul cu acelasi nume creeaza niste chei scurte si salbatice si un pod natural lung de
circa 25 m si inalt de 6 8 m. Aceasta pestera are o lungime totala de 1666 m, strabatand Ciucaru Mare si
iesind in Dunare.

LOCUL FOSILIFER BAHNA

Rezervatia naturala Locul fosilifer Bahna (paleontologica) a fost declarata prin HCM 1625/1955
pe o suprafata de 10 ha in bazinetul depresionar Bahna Orsova, intre localitatile Bahna si Ilovita, intre
paraiele Curchia si Lespezi (comuna Ilovita). Este unul din cele mai cunoscute si mai interesante puncte
fosilifere de la noi din tara, cu o mare valoare stiintifica.
Este descrisa o bogata fauna de nevertebrate marine, dominata de bivalve (ostreide), corali si
gasteropode. Exista doua puncte de interes: unul la Ilovita, unde depozitele de calcare si argile marnoase
contin numeroase moluste, echinide si foraminifere fosile, apartinand Sarmatianului si altul la nord-vest
de localitatea Bahna, la Curchia, unde calcarele recifale contin numerosi corali, briozoare, gasteropode,
bivalve, echinide, brachiopode etc.

DEALUL DUHOVNEI

Rezervatia naturala Dealul Duhovnei (de tip forestier) a fost declarata prin Decizia 18/1980 a
Consiliului Judetean Mehedinti, este localizata intre Valea Vodita si afluentul pe dreapta acesteia, Paraul
Duhovnei, in apropierea comunei Ilovita. Se intinde pe o suprafata de 50 ha si are ca obiect al ocrotirii
padurile seculare de alun turcesc (Corylus colurna) anexa 11- in amestec cu gorun (Quercus petraea) -
paduri de osieci.

REZERVATIA NATURALA GURA VAII VARCIOROVA

Rezervatia naturala Gura Vaii Varciorova (floristica si forestiera) se afla in extremitatea estica a
Parcului, in apropierea localitatii Gura Vaii. A fost declarata prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judetean
Mehedinti, avand in prezent o suprafata de 305 ha. In cadrul rezervatiei sunt ocrotite paduri cu o
compozitie floristica foarte diversificata, cu multe specii rare in flora tarii noastre.
In compozitia acestora intra gorunul auriu (Quercus dalechampii), garnita (Quercus frainetto),
visinul turcesc (Padus mahaleb), alunul turcesc (Corylus colurna); in stratul arbustiv si subarbustiv se
intalnesc paducelul negru (Crataegus pentagina, Craetegus nigra), scumpia (Cotinus coggygria),
smochinul (Ficus carica), iar in cel erbaceu - unghia ciutei (Ceterach officinarum), ruginele (Asplenium
cuneifolium), feriga cazanalelor (Cheilathes marantae), camasa romanilor (Tunica saxifraga), garofitele
(Dianthus banaticus, Dianthus varciorovensis), viorele de stanca (Viola rupestris, Viola luteola), mararul
Portilor de Fier (Cachrys ferulacea), lumanarica (Verbascum varciorovae) etc.




18

FATA VIRULUI

Rezervatia naturala Fata Virului are o suprafta de 6 ha, fiind amplasata la circa 4,5 km aval de
gura de varsare a raului Bahna in Dunare, intre paraul Slatinicului si Creasta Virului. Datorita reliefului
foarte variat, cu pante de 25 45 grade si orientarea sudica si sud-estica s-au format mici cascade si chei
de un pitoresc aparte.
Pe fondul unui climat de asemenea variat (central-european si submediteranean), in cadrul
rezervatiei se protejeaza o flora caracteristica, cu Cacrhys ferulacea, endemitele Minuartia cataractarum,
Rubus severinensis si numeroase specii de arbori Quercus virgiliana, Corylus colurna, Celtis australis
etc. O valoare deosebita o prezinta asociatia relicta tertiara de sambovina cu nuc (Celto juglandetum
regiae).

CRACUL CRUCII

Rezervatia naturala Cracul Crucii este o rezervatie floristica cu o suprafata de 2 ha, amplasata in
dreptul barajului, deasupra tunelului Mosul, intinzandu-se pana pe platoul denumit de localnici Crucea
Sfantului Petru, destinata conservarii pajistii de o rara valoare peisagistica cu Minuartia capillacea
(anexa 12), Cacrhys ferulacea si Cheilanthes maranthae.

VALEA OGLANICULUI

Rezervatia naturala Valea Oglanicului are o suprafata de 150 ha, avand profil floristic. Situata in
aval de localitatea Gura Vaii (comuna Breznita-Ocol), pe versantul drept al Vaii Oglanicului, aceasta zona
adaposteste o specie unica in Romnia Gladiolus illyricus, precum si alte specii endemice precum
Tulipa hungarica var. undulatifolia (endemit pentru zona Portilor de Fier), Paeonia dahurica, Stipa
eriocaulis (Stipa pulcherima ssp. mediteranea).

CRACUL GAIOARA

Rezervatia naturala Cracul Gaioara este o rezervatie floristica aflata in extremitatea estica a
Parcului, in apropiere de localitatea Dudasu Schelei si protejeaza pe o suprafata de 5 ha relictele tertiare
Ephedra distachya (carcelul), Scorzonera lanata, Centaurea atropurpurea si endemitele Stipa danubialis,
Cephalaria uralensis var. multifida.

DEALUL VARANIC

Rezervatie mixta avand o suprafata de 350 ha, este situata in apropierea comunei Breznita
Ocol ce protejeaza habitate de importanta europeana dezvoltate pe calcare - formatiuni de tufarisuri
submediteraneene (siblac) cu carpinita (Carpinus orientalis), liliac salbatic (Syringa vulgaris), mojdrean
(Fraxinus ornus). Printre elementele faunistice protejate se numara testoasa lui Hermann (Testudo
hermanni boettgeri), vipera cu corn (Vipera ammodytes), etc.



19

IV. PROBLEME ACTUALE IN MANAGEMENT


1. POLUAREA DE LA MOLDOMIN DIN CLISURA DUNARII

Pana la primirea fondurilor pentru ecologizarea iazului, locuitorii zonei trebuie sa suporte zilnic
calvarul poluarii cu steril, in timp ce Garda de Mediu da amenzi. Voluntarii Grupului Ecologic de
Colaborare Nera raman principalii dusmani ai poluarii fluviului si in acest an.
In aceasta perioada cea mai afectata de poluare este localitatea Coronini, care este situata la o
distanta de aproximativ 3,5 kilometri de iaz si unde in data de 8 aprilie vizibilitatea era redusa sub 10
metri, inclusiv pe portiunea de drum national intre Moldova Noua si Coronini, a spus consilierul pentru
relatii publice al CEC Nera, Doina Margineanu. ONG-ul monitorizeaza de cinci ani nivelul poluarii din
Clisura, printr-un proiect finantat de UE.
Voluntarii Grupului Ecologic de Colaborare Nera raman principalii dusmani ai poluarii fluviului
si in acest an. Tinerii adunati in jurul lui Cornel Popovici Sturza au inceput la mijlocul lunii decembrie a
anului trecut proiectul Poluarea cu deseuri miniere pe Dunare, realitate si in acelasi timp bomba
mediatica. Proiectul este destinat reducerii poluarii cu deseurile miniere pe care vantul le aduce din
Moldova Noua, Pojejena si de pe teritoriul comunelor Veliko Gradiste si Bela Crkva din Serbia.
Consilierul pentru relatii publice din cadrul asociatiei, Doina Margineanu, a spus ca eforturile
echipelor din Romania sunt impartasite de colegi de peste granita, din Serbia, dar si de autoritati locale.
Pentru toate activitatile antipoluare exista o finantare din partea Uniunii Europene de peste 50.000 de
euro. Diferenta o acopera Guvernul Romaniei si Asociatia GEC Nera.

2. GESTIONAREA DESEURILOR LA HIDROCENTRALA PORTILE DE FIER (anexa 13)

Cea mai mare hidrocentrala din Romania, cea de la Portile de Fier I, pierde anual peste un milion
de euro din cauza gunoaielor care vin pe Dunare. Fiecare din cele sase hidroagregate este oprita o data pe
saptamana pentru a fi curatata de busteni, deseurile menajere si peturi care blocheaza caderea apei.
Anual, zeci de mii de tone de busteni, peturi si resturi menajere se opresc pe prizele de apa la Portile de
Fier I. Cele mai mari probleme sunt in perioadele ploioase, cand creste debitul si fluviul aduce de pe
maluri mii de tone de deseuri.
Sunt nopti in care pleaca cinci, sase pana la zece masini de plutitori curatati de griferele cu care
e dotata centrala, a spus Mihai Midus dispecer Hidrocentrala.
La Portile de Fier I, fiecare hidroagregat este oprit o data pe saptamana pentru a fi curatat, dar
aceasta masura este costisitoare.
Adunate de-a lungul unui an, toate opririle hidroagregatelor insumeaza aproape 300 de ore. Asta
inseamna ca 12 zile dintr-un an, colosul de la Portile de Fier I e oprit de gunoaie. Pierderea se ridica astfel
la 120.000 de megawatti ora. Transformate in pierderi banesti, suma depaseste un milion de euro.

3. CONSILIUL STIINTIFIC AL PARCULUI NATURAL PORTILE DE FIER

Unul dintre cele mai importante parcuri naturale din tara, cel de la Portile de Fier, va fi condus de
un Consiliu Stiintific, din care fac parte importante personalitati din lumea stiintei si a cercetarii
romanesti.
20

Cei mai multi dintre cei 13 membri ai consiliului sunt cunoscuti profesori universitari din
Bucuresti, Craiova, Timisoara, Brasov si Drobeta-Turnu Severin. Directorul Consiliului Stiintific al
Parcului National PORTILE DE FIER a ramas Nicolae Jiplea, iar ca presedinte a fost aleasa prof. univ.
dr. Maria Patroescu, de la Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti.
Consiliul Stiintific are responsabilitatea de a studia si aproba programele de investitii, de constructii civile
si industriale, de amplasari si obiective culturale si stiintifice care se vor realiza in interiorul parcului, a
carui suprafata este de 115.655,80 ha si care adaposteste 4.200 de specii de plante si animale ocrotite de
lege.
Cu 18 rezervatii naturale unice si cu o natura remarcabila prin frumusetea si salbaticia peisajelor
sale, Parcul Natural Portile de Fier beneficiaza si de Defileul Dunarii, cel mai lung defileu din Europa si
unul dintre cele mai spectaculoase de pe continent.
Parcul Natural Portile de Fier a fost creat cu scopul protejarii a 332 specii de animale, 208 specii
de pasari, peste 17 specii de reptile si 117 specii de plante, toate regasindu-se pe lista plantelor si
animalelor amenintate cu disparitia.



















21

CONCLUZII


Am inceput realizarea acestui proiect interesat fiind de tot ceea ce presupune un parc natural (de
la peisaje, vegetatie, fauna ,clima pana la probleme legate de biocenoza sau managementul actual) si
totodata pasionat si intrigat de misterele naturii. Ma declar multumit de cele aflate si cu siguranta Parcul
Natural ,,Portile de Fier este un obiectiv turistic special ce merita protejat si admirat de fiecare individ in
parte.In mare masura a ocrotii o frumusete a naturii reprezinta a te repecta pe tine, a fi educat.
Strict vorbind de Parcul Natural ,,Portile de Fier din punct de vedere istoric acesta a traversat
mai multe etape fiind un teritoriu foarte interesant. Cercetrile geologice i arheologice au dus la
descoperirea celei mai vechi aezri umane stabile din Europa avnd o vechime de circa 9000 ani.
n timpul stpnirii romane, mpratul Traian a construit un pod care traversa Dunrea i a crei
structur se poate admira i astzi parial.
De asemenea in perioada feudal, s-au construit diferite ceti i mnstiri, printre care Cetatea
Medieval Tricule i Mnstirea Vodia.
Simbolul Parcului indic cele trei trsturi ale sale: cea istoric prin turnurile Tricule, cea botanic
prin Laleaua de Cazane i cea geologic prin fosila unui amonit.
Parcul Natural ,,Portile de Fierreprezinta un teritoriu n care remarcabila frumusee a
peisajelor i diversitatea biologic pot fi valorificate n condiiile pstrrii nealterate a tradiiilor.
Imbuntirea calitii vieii comunitilor trebuie s fie rezultatul unor activiti economice ale
locuitorilor, desfurate n armonie cu natura.
Intr-un mod unic aceasta zona pitoreasca, inconfundabila cuprinde o multitudine de elemente de
interes. Plecand de la valori peisagistice,naturale,antropice si pana la valori stiintifice,culturale si
educationale arealul Parcului Natural ,, Portile de Fier capata valoarea unui muzeu geologic in aer liber.
Prin intermediul acestui proiect, am staruit in a demonstra ca acest parc natural necesita a fi
ocrotit, admirat in adevaratul sens al cuvantului. Nu numai ca ,Parcul Natural ,,Portile de Fier cuprinde
peisaje minunate si ecosisteme unice, ci ,acesta reprezinta intradevar un mijloc de promovare a
activitilor turistice si de recreere.
De retinut este faptul ca, parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt
protecia i conservarea unor ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura
de-a lungul timpului a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ in diferite nuante.
In concluzie, ,, Geniul omenesc nu va putea nicicnd nascoci inventii mai desavrsite ca acelea
create de natura, n care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos. (Leonardo da Vinci)





22

BIBLIOGRAFIE


1. Naturalitate i antropizare n parcul natural "Porile de Fier", Gabriela Manea, Edit.Univ., 2003
2.Romania, Michelin, Edit. Amazon, 2000
3. http://ro.wikipedia.org



















23

ANEXE


Anexa 1. Pozitia geografica a Parcului Natural Portile de Fier










24

Anexa 2. Habitate de inters comunitar
Cod
Natura2000
Denumirea tipului de habitat
3130 Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din
Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion
3280 Ruri mediteraneene cu scurgere permanent cu specii din Paspalo-Agrostidion i
perdele de Salix i Populus alba
40A0* Tufriuri subcontinentale peri-panonice
6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
6190 Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
6210 Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco-
Brometalia)
6260* Pajiti panonice i vest-pontice pe nisipuri
6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel
montan i alpin
8120 Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
(Thlaspietea rotundifolii)
8210 Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
8220 Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
8230 Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe
stncrii silicioase
8310 Peteri n care accesul publicului este interzis
9110 Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9180* Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
9150 Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9170 Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
91K0 Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91E0* Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91L0 Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
9530* Vegetaie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica

25

Anexa 3. Egreta







26

Anexa 4. Testoasa lui Hermann










27

Anexa 5. Lastunul





28

Anexa 6. Mojdreanul





29

Anexa 7. Cormoranul mic




30

Anexa 8. Rezervatia fosiliera svinita













31

Anexele 9, 10. Cazanele mari si mici



32

Anexa 11. Alunul turcesc


33

Anexa 12. Minuartia capillacea












34




Anexa 13. Campanile de ecologizare in Parcul Natural Portile de Fier