1

2































3

Lacul Rou mai poart denumirea i de Lacul Ghilco i se afl la poalele Muntelui
Hmaul Mare n apropierea Cheilor Bicazului la 26 de km de Gheorgheni n judeul Harghita.
n Romania, Lacul Rou este considerat lac de baraj natural, format n urma cutremurului de
pmnt din anul 1837 prin blocarea cursului de apa superior al rului Bicaz de ctre materialul
rezultat din surparea unei pari a masivului Ucigau.
Etimologie
Numele su provine de la Prul Rou care traverseaz straturi de culoare roie cu oxizi
i hidroxizi de fier. n limba german se cheam Mrdersee ("Lacul Ucigaul"); n maghiar,
gyilkos = uciga.
In 1864 apare sub denumirea de Lacul Pietrii Roii, mai trziu a fost denumit Lacul
Uciga. Din 1936 este denumit oficial Lacul Rou. Vechea denumire ungureasc pentru lac a fost
Veres-to (Lacul Rou), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilco) apare prima dat n descrierea lui
Orbn Balzs. Denumirea muntelui Ghilco apare de prima dat n 1773 ca teren al contelui
Lazr.
Lacul s-a format relativ recent,in iulie 1837.Atunci s-a intamplat ca in urma ploilor
abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a
alunecat,blocand drumul Paraului Bicajel.
Acest fenomen s-a produs in urma infiltrarii apelor unei puternice ploi,s-au cutre-
murului deosebit(produs in zona Vrancei in acea perioada) din 11 ianuarie 1838,dar esential
este,ca s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe
versantul nord-vestica a muntelui Ghilcos (varful Ghilcos-1406 m) s-au prabusit,alunecand pe
stratul de argila,inchizand valea in care paraiele Rosu, Licas, Oilor si Zurad,cu un mare debit de
apa,s-au adunat formand lacul.
Lacul Rosu este cunoscut de localnici sub numele de ,,Taul Rosu.
Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de
odinioara,care ies din apa strapungand imaginea Micului Zurad reflectat in oglinda lacului.
Original lacul, in primii ani de la formare s-a extins mai mult cam un km mai sus in valea
paraului,dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizandu-se la nivelul
actual.
4

Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara,usor dezagreagabila transportata
de raul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac.Lacul este periclitat de marea
cantitate de aluviuni tranportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Ghilcos(ucigas) .




Denumirea lacului atat in limba romana cat si in limba maghiara,provine ori de la
muntele Ghilcos(ucigasul)ori de la paraul Rosu(Verescheu).
Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa.
Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de
paraul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul
Rosu.
Data fiind formarea violenta si spectaculoasa a acestui ecosystem, au circulat de-a lungul
anilor mai multe legend referitoare la formarea lui. Una dintre acestei legende descrie surparea
de teren care ar fi acoperit un cioban, omorndu-i att oile lui, ct i cinele i mgarul. Apa
5

adunat a avut culoarea roie de aa de mult snge, nct numele lacului a devenit Lacul Rosu cat
si Lacul Ucigas.
Bineinteles ca exista o alta varianta de legenda mai spectaculosa a intamplarii: Cndva
tria n Lazarea o fat de o frumusee rar ntlnit, cum vorba aceea doar noi romnii avem, pe
nume Estera. ntr-o zi aceasta s-a hotrt s mearg la trg, la Gheorgheni. Acolo a ntlnit fata
un flcu voinic, care, spun btrnii, se lua la trnt i cu ursul. Cum s-au vzut, cei doi s-au i
ndrgostit, flcul rugnd fata s-i fie mireas. ns nunta lor nu s-a mai putut face, cci flcul
a fost luat n armat. Fata l-a ateptat mult vreme, mergnd pe nserate cu ulciorul la izvor,
unde ore n ir sttea, n ndejdea c se va ntoarce alesul inimii sale. Era att de trist nct la
auzul cntecului ei se nduioau i munii.
Astfel, ntr-o duminic, trecnd pe acolo, Estera a fost vzut de un tlhar, care
repezindu-se la ea, a ridicat-o n a, zburnd cu ea ca vntul spre Suhardul Mic, ntre stncile cu
o mie de fee, unde acesta se ascundea. Tlharul i-a promis fetei tot aurul i toate bogiile din
lume numai s-l poat ndrgi, dar fetei nu i trebuia nimic. Dup o vreme i-a pierdut rbdarea i
a ncercat s ia fata n cstorie cu sila. Estera a strigat ctre muni, cerndu-le ajutorul. Stncile
cuprinse de strigtele ndurerate au rspuns cu tunete i s-a pornit o ploaie torenial, mturnd
tot ce ntlnea n cale. Acolo au rmas, sub frmturile stncilor fata i tlharul. i apoi s-au
adunat acolo apele munilor, formnd Lacul Rou (Ucigaul).
In lumea intreaga se manifesta o sporire a interesului pentru ecologie ca urmare a
expansiunii nestavilite a omenirii care ameninta din ce in ce mai grav echilibrele biologice pe
baza carora dainuie natura.
Dintre ecosistemele natural, sunt studiate la inceput cele acvatice statatoare, reprezentate
prin lacuri, balti, mlastini, bazine termale si sarate, scotandu-se in evident factorii abiotici,
caracterele biocenozelor, structura functional si dinamica fiecarui tip de ecosistem.
Definitia si obiectul ecologiei
Ecologia ca stiinta de sine statatoare s-a format din necesitatea cunoasterii legitatilor ce
dirijeaza fenomenele de organizare, functionare si existent a lumii vii in stransa interactiune cu
mediul lor de viata. Cercetarile intreprinse au aratat ca aceasta interactiune nu este haotica, nu
reprezinta aglomerare intamplatoare de organism ci se afla in stricta organizare si functionare.
Biotopul reprezinta un teritoriu al suprafetei pamantului cu anumite conditii (climatic, compozitii
chimice) asigurand toate cerintele de viata ca loc de trai pentru organism. Structura biotopului
6

implica cantitatea, calitatea, distributia si spatiu, variatia in timp a diferitilor factori abiotici:
geologici, fizici, mecanici si chimici.
Analizand un biotope putem distinge cateva component majore:
Substatul geologic care, ca factor ecologic, are adesea o influenta hotaratoare asupra
structurii si functionarii ecosistemului;
Factorii geografici:
Pozitia geografica in cadrul marilor unitati de relief;
Pozitia geografica locala (si relatiile cu alte sisteme apropiate)
Expozitia (cantitatea de lumina pe care o primeste)
Morfometria (dimensiuni longitudinal, transversal; suprafata, lungimea, latimea si
adancimea on cazut biotopului acvatic).
Conditiile climatice: - factorii fizici. Principalii factori fizici ce influenteaza organismele
sunt: temperature, umiditatea, lumina (cantitatea si calitatea), vantul si altitudinea;
Factorii chimici (respective chimismul atmosferei, hidrosferei si litosferei).
Ecositemele acvatice sunt unitati ecologice cu o fizionomie bine conturata. Caracterele
lor fac poibila diferentierea. Indifferent de tipul si dimensiunea lor, ecosistemele acvatice cuprind
doi mari biotope sau domenii de viata: masa de apa sau pelagiul si substratul sau bentalul.
Lacul este volumul de apa relative stagnant, cantonat intr-o depresiune de pe suprafata
uscatului fara a avea legatura cu Oceanul Planetar. Are o fizionomie bine conturata si reprezinta
asocierea a doua component ale mediului geografic depresiunea lacustra ca forma de relief si
apa ca element climatic (P. Gistescu, 1971). Aceste doua component formeaza un tot unitary si
constituie suportul material al vietii, prezenta aici prin numeroase populatii de plante si animale
grupate in biocenoze specific. Structura morfofiziografica si hidrobiologica a lacurilor este
determinate de geneza, substrat geologic, suprafata, adancime, altitudine, de insusirile fizice si
chimice ale mediului inconjurator.
Cuveta lacurilor isi are originea in procesele de transformare endogena si exogena a
scoartei pamantului.
Miscarile tectonice soldate prin cutremure de pamant sunt cauza existentei multor lacuri
pe planeta noastra. Depresiunile formate in scoarta terestra s-au umplut cu apa rezultand astfel
lacuri de origine tectonica.
Factorii mediului lacustru
7

Pozitia geografica, altitudinea, clima, structura geologica, depunerile organice, relieful,
solul si adancimea lacului, vegetatia imprejurimilor fac ca factorii fizici si chimici ai biotopului
lacustru sa fie diferiri de la un bazin la altul sis a constituie criteriul lor de deosebire.
Suprafata lacului este de 11,47 hectare, este situate la o altitudine de 980 metri, avand
lungimea malului de 2,83 km si adancimea de 10,5 metri.
Din puncte de vedere al coordonatelor geografice longitudinale si latitudinale se situaza la:
4647N 2547E.
Lacul Rosu se invecineaza la N cu Suhardul Mare si Suhardul Mic,la S cu Batca
Cioflogenilor si Hasmasul Mare,la E cu Ucigasul si la V cu stancile bine impadurite ale
Suhardului Mare si Licasului.Statiunea se afla in partea de N-E a lacului.Fata de nivelul
marii,vilel sunt situate la altitudini cuprinse 990-1000 m,iar statiunea se intinde pe distanta de 2,5
km.
Factorii fizici ai masei de apa sau pelagiului
Masa de apa, sau pelagiul este reprezentata prin suprafata, adancime si volum constituie
spatial in care se dezvolta viata. Factorii fizici sunt:
Oscilatiile de nivel. Alimentarea abundenta cu apa a lacului in timpul precipitatiilor si iesirile
apei din lac pe cale naturala in acest caz;
Greutatea specifica a apei este supusa unor oscilatii anuale datorita varietatilor de
temperatura si salinitate;
Densitatea si vascozitatea.
Gradul de vascozitate al apei este dat de temperatura, suspensii organice si anorganice.
Densitatea si vascozotatea apei au o mare influenta asupra fenomenului de plutire libera a
organismelor si de rezistenta intampinata la inot;
Tensiunea superficial apare la suprafata de contact a apei cu aerul si are o insusire de
pseudo-membrana. Valoarea tensiunii superficial este influentata de temperatura, suspensiile
organice si anorganice ca si de substantele dizolvate;
Temperatura apei. Incalzirea apei se face de razele solare, radiatiile calorice fiind
absorbite de stratele superioare ale apei;
Transparenta apei variaza in functie de cantitatea materiilor organice si anorganice aflate
in suspensie si de cantitatea de substante solvite.
8

Curentii de origine eoliana (vanturile) pun in miscare masa de apa pe o grosime mai mare
sau mai mica in functie de intensitatea si durata lor.
Nectonul este o asociatie formata din diferite specii de animale care inoata active in toata
masa apei. Adevaratul nekton il formeaza pestii. Aici pot fi incluse si alte grupe de animale care
ocupa acest biotop, dar importanta lor este mai mica.
Nectonul lacurilor montane este format din larve de insecte, insect adulte, pesti, broaste.
Lacul Rosu a fost populat cu coregon (Coregonnus lavaretus maraenoides) adus din Lacul
Ladoga (U.R.S.S).
CLIMA
Altitudinea de 983 m,pozitia geografica ,conditiile hidrologice si flora confera statiunii
Lacul Rosu o clima montana cu deosebite efecte curative.
Presiuna atmosferica este de 667,25 mm/Hg.Altitudinea si in primul rand scaderea
cantitatii de oxigen(aerul contine 18,6% oxigen),provoaca in organism o serie de reactii :
-respiratiile sunt mai rare,dar creste volumul respirator,inlesnind trecerea prin plamani a unei
mai mari cantitati de sange,favorizand deci fixarea unei cantitati marite de oxigen in globulele
rosii;
-bataile inimii sunt mai dese,circulatia sangelui este deci mai activa,prin plameni trecand mai
multe globule rosii pt. a fixa oxigenul necesar arderilor in tesuturi etc.
Temperatura maxima este situata in jurul datei de 23 iulie.In 1960 a inregistrat +29 grade
C.Temperatura cea mai scazuta este de 28 grade C,inregistrata in jurul datei de 27 ianuarie.
Datorita frecventelor zile senine in tot cursul anului si datorita altitudinii statiunii,rediatie
ultravioleta este destul de puternica.In timpul odihnei in statiune,vizitatorii pot face bai de
soare,care dau rezultate miraculoase daca sunt efectuate dupa sfatul medicului.
FLORA SI FAUNA
Pe meleagurile unde in urma cu 180 de ani a luat fiinta Lacul Rosu era o adevarata
jungla in care misunau o multime de animale salbatice.Ciobanii si turmele lor erau panditi la
fiecare pas de coltii necrutatori ai lupilor,rasilor si altor salbaticiuni.Bogata flora si fauna,precum
si frumusetile fara seaman ale regiunii Lacul Rosu,au atras multi vizitatori si pasionati ai
vanatului si pescuitului.Au aparut insa si o mana de exploatatori care,in goana dupa profit,au
defrisat fara mila padurile de rasinoase si foioase din imprejurimile Lacului Rosu.
9

Regiunea este foarte bogata in paduri compacte de molid si de pin.Intalnim si brad alb,paltini si
plopi-de-munte,aluni si salcii-de-munte ,arin negru si mesteacan.
Imprejurimile lacului se pot mandri cu o flora si o fauna bogata.Cel mai vestit
reprezentant al faunei lacului este pastravul de munte care atinge marimi de-a dreptul
impresionante(7-8 kg,85 cm lungime)la care se adauga si racii.
Padurile de conifere(molidul si pinul)in amestec cu alunul,salcia de munte si mesteacanul
sunt dominante.Pe versantii din preajma lacului cresc bradul alb, paltinul si plopul de
munte.Peisajul este infrumusetat de diferite flori: stajenelul, laptele
cucului,garofita,margarita,floarea de colt.
Pe langa rasul si capra neagra socotite raritati ale naturii,in padure traiesc si
lupi,cerbi,mistreti,ursi,veverite.Printre pasarile importante sunt rata salbatica, cocosul de
munte,sitarul,uliul,soimul.Datorita bogatei si valoroasei faune acvatice (pastravul
indigen,pastravul de munte,rosioara)regiunea este importante si pentru pescuitul sportiv.
Datorita precipitatiilor atmosferice abundente,mari suprafete de teren de pe coasta nord-
vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit,alunecand pe stratul de argila, inchizand valea
Verescheului,unde au confluenta mai multe parauri cu debit semni- ficativ.Oglinda apei este
strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramasitele padurii inundate de lac.
Raa, o specie a familiei Anatidae este o pasre de ap, putnd fi gsit att n cele srate ct i
n cele dulci. Acestea au un cioc lung si lat ce le ajut la spat n cutarea hranei, avnd un meniu
divers ce poate conine ierburi, plante acvatice, viermi, molute, amifibieni mici sau insecte, sau
n construirea unor adposturi. n general, pentru a putea atrage cu uurin femelele, masculii au
un penaj mai colorat pn n var cnd vine perioada nprlirii i ajung la un penaj aproximativ
la fel cu cel al femelelor. Fiind nite psri nu chiar periculoase, acestea cad prad multor alte
animale precum erpi, crocodili i ulii sau vulpi i lupi. O prad sigur sunt raele tinere care nu
pot zbura, avnd astfel dificulti n a se feri de un animal mai rapid, ns i raele femele care
clocesc, acestea nerenunnd la puiul lor.
10



Rasul este un mamifer de talie mijlocie, bine proportionat, indesat, cu picioarele din
spate puternice adaptate pentru salturi. Masculii au lungimi cuprinse intre 104-174cm, coada
atingand 12-24cm, femelele fiind in medie cu cca. 20cm mai scurte. Inaltimea la umar este de
45-86cm si greutatea de 12-40 kg.
Blana, cu exceptia abdomenului care este alb-galbui, este galben-roscata, cu pete ruginii
de la inchis spre negru, mai mult sau mai putin evidentiate. Urechile sunt terminate cu smocuri
de peri lungi si negri, parul mai lung de pe maxilarul inferior atarnand in forma de favoriti, iar
coada avand varful negru. Varsta (experienta) femelei a fost corelata cu stabilitatea
microclimatului vizuinii si gradul de adapost impotriva vremii. Cu cat este mai in varsta mama,
cu atat este mai bun gradul de acoperire in interiorul adapostului, iar cu cat gradul de acoperire a
adapostului (vizuinii) este mai mare, cu atat sansele de supravietuire a puilor pe durata
primaverii cresc.
De asemenea sansele lor sporesc in functie de cat de uscat este adapostul in care se
dezvolta. Acestia sunt principalii factori importanti pentru supravietuirea rasilor tineri in primul
lor an de viata. Insa, spre surprinderea cercetatorilor, s-a observat ca supravietuirea puilor nu este
corelata cu varsta mamei.
Este un animal solitar, formandu-si perechea doar pentru o perioada scurta de timp, pe
durata imperecherii. Este un animal teritorial, foarte discret, in mare masura nocturn si poate fi
11

vazut destul de rar. Activitatea cea mai intensa o desfasoara dimineata devreme si seara tarziu,
rar fiind observat ziua in amiaza mare.
Capra neagra, animal protejat prin lege in tara noastra, este una dintre cele mai
valoroase specii apartinand faunei din Romania. Considerata adevarata perla a muntilor, capra
neagra poate fi intalnita pe crestele masivilor muntosi.
Caprele negre traiesc in grupuri mici, in timp ce masculii batrani prefera singuratatea.
Toamna insa, ele se strang in grupuri mari, ramanand toata iarna sub ocrotirea cate unui
exemplar mai batran, cunoscator al primejdiilor.
Capra neagra este mamiferul cu cea mai indelungata istorie din fauna Romaniei, durata
de viata a acestui animal este de 15 - 23 de ani.
Femela da nastere unui singur pui intr-un an. Acesta o va insoti pe culmile muntilor la
numai cateva ore de la nastere, ceea ce este o dovada in plus a faptului ca aceste animale sunt
deosbit de puternice. Inainte de aparitia noului pui, femela il alunga pe cel fatat cu un an in urma.
Floarea-de-col, (Leontopodium alpinum Cass.) este o specie de plante erbacee, perene,
din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae.
Planta este lnat-tomentoas, nalt de 5 - 20 cm, cu inflorescene compuse din capitule,
nconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lnos - proase.[1]. Dac n Romnia
planta ajunge doar pn la nlimea de maximum 20 cm, ea poate crete n alte ri pn la 50 -
80 cm. [2] Inflorescena este mbrcat cu frunze proase, unele mai mari, altele mai mici i care
iau forma unei stelue.Aceasta este format pn la zece inflorescene cu numeroase i minuscule
flori, ncadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau ntregului ansamblu nfiarea unei
flori. Planta este acoperit cu peri catifelai, argintii, ce i confer o elegan deosebit. Perioada
de nflorire este iulie - august.
12



Papucul-doamnei este specie foarte rara de orhidee, cu un aspect delicat si in culori
impresionante. Planta este originara din America de Nord si apartine genului Cypripedium.
Papucul doamnei se intalneste in flora Romaniei si este protejat prin lege. Este o planta anuala,
care rasare primavara. Tulpina prezinta numai 3-5 frunze si o singura floare in varf,
asemanatoare unui mocasin, aspect care i-a adus si numele de "papuc". Planta creste pana atinge
o inaltime de maxim 20-30 cm. Orhideea infloreste din iulie pana in septembrie.
Plantele formeaza un grup mic de frunze de verde deschis. Tulpina poarta in varf floarea
de un galben intens. Floarea apare de obicei spre sfarsitul primaverii si inceputul verii. Dupa
inflorire , plantele intra intr-un proces de hibernare. Papucul doamnei este considerat ana dintre
cele mai fermecatoare plante.
Turism
Statiunea climaterica Lacul Rosu,cu vilele cochete,catarate intre brazi voinici,de-alungul
ambilor versanti ai paraului Bicaz,a luat fiinta in urma cu 74 de ani,in jurul minunatului lac ce
poarta acelasi nume.
Lacul, perla a Carpatilor Rasariteni impreuna cu imprejurimile sale formeaza una din
cele mai pitoresti regiuni din tara.
13

Natura a fost nespus de darnica pe meleagurile unde azi luceste oglinda cu reflexii
purpurii a Lacului Rosu,imbinand in chipul cel mai fericit frumusetea salbatica a muntelui cu o
minunata clima montana,feericul joc de culori al florilor alpine cu o bogata fauna ,apele reci si
spumoase care strabat un dcor de masive desfasurat intr-o varietate de frumuseti naturale fara
asemanare,peisajul odihnitor cu trasee alpine greu de cucerit.
Lacul Rosu si statiunea cu acelasi nume se afla la 24 km de orasul Gheorgheni si la 31
km de orasul Bicaz,cam la mijlocul lantului carpatic care desparte bazinul Transilvaniei de cel al
Moldovei,intr-o depresiune incinsa cu strasnicie de masivele de calcare ale
Giurgeului(depresiunea Giurgeului),cu versantii acoperiti cu paduri de rasinoase si foioase din
care se inalta spre cer crestele golase ca niste turnuri multicolore.
O plimbare cu barca
Dupa vreo trei kilometri prin Cheile Bicazului, muntele se desface si lasa loc unei
privelisti odinioara superbe, spre Lacul Rosu. Acum sunt pensiuni, hoteluri de lux si vreo 10
terase cu bere rece si ieftina, mici prost gatiti, muzica data tare si nelipsitele chioscuri cu
chinezarii.
Lacul Rosu e in "ungurime", iar oamenii te intampina in egala masura cu un "Poftiti" sau
un "Tessek", fara ca asta sa aiba vreo conotatie negativa. Cel mai des auzi vorbindu-se
moldoveneste, majoritatea turistilor venind din estul tarii. Lumea se-nghesuie la debarcader
pentru o plimbare cu barca, eventual cat mai departe de civilizatia galagioasa. Pe la amurg, o
plimbare cu barca prin preajma copacilor inghititi de ape da fiori, lasand o impresie de straniu si
misterios.
Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasand impresia ca o
civilizatie lacustra si-a gasit sfarsitul cu numai cativa ani inainte sa treci pe acolo. Carduri de rate
trec nestingherite pe langa tine daca te aventurezi cu barca pe apa. Motiv suficient sa dai la rame
cam 10 minute, la concurs cu macanitoarele, cat sa te departezi de mal si sa observi civilizatia de
la distanta. De pe la 500 de metri departare de mal, oamenii sunt mici, iar cioturile de copac iti
aduc aminte ca planeta e mare si cand se supara nu prea se sinchiseste de un paduche ca tine.
14


Lacul Rosu s-a format relativ recent, intr-o zi din luna iulie 1837. Atunci, dupa o serie de
furtuni si ploi torentiale, din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat paraul Licas,
paraul Oii si paraul Rosu.
Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa.
Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de
paraul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul
Rosu.
Coltul de paradis, descoperit de trei turisti
Abia in 1857, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati
de frumusetea salbatica a privelistei montane si a lacului. Au povestit tuturor ca au descoperit un
colt din paradis. De atunci, atrasi de frumusetea naturala a lacului, de bogatia faunei, florei,
numerosi turisti au strabatut potecile acestei regiuni.
In 1910 a inceput construirea drumului din Gheorgheni pana la Lacu Rosu, realizat pana
in locul numit "Gatul Iadului", si numai in 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de
Moldova. Prima cabana de aici a fost construita in 1925.
Ora animalelor
Cel mai placut moment al zilei este aproape de amurg. Dogoarea soarelui nu se mai
simte, forfota din zona scade, iar stancile ce strajuiesc Bicazul arunca reflexe rosietice. Cand
doar raul mai susura, iar vantul fosgaie copacii, ai impresia ca asculti "live" cum natura lucreaza
cu motoarele turate la maximum. Pe masura ce soarele pleaca la culcare, iar oamenii odata cu el,
15

diverse vietati incep sa misune prin paduri, nevazute, dar banuite. O capra neagra ce fuge sa se
ascunda in padure pare un scaraotchi plecat in misiune de recunoastere.
Activiti
Principalele activiti se refer la cele de relaxare i tratament. Sporturile ce se pot
practica sunt alpinismul, schiul i canotajul. Pescuitul este de asemenea frecvent, ns doar n
zonele special amenajate.
Cum se ajunge
Spre Lacul Rou se merge dinspre oraul Gheorgheni. Apoi, din Gheorgheni se
desfoar drumul naional 12/C ce leag acest ora de staiunea Lacul Rou. Dinspre Moldova,
se pleac din Piatra Neam i dup 57 km se ajunge pe drumul naional 12/C spre staiune. La
Lacul Rou se poate ajunge i cu trenul. Astfel c, putei circula cu trenul pn n oraul Bicaz,
dup care s luai autobuzul spre Lacul Rou. Pe aceast rut circul zilnic de 2 ori autobuze.