Sunteți pe pagina 1din 183

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN

VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR / SPATIILOR HIDROGRAFICE

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT


SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A
RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1A - MEMORIU
2008

PT-08-QMS/A

Studiul a fost elaborat in coordonarea:


Ministerului

Administratiei Nationale

Mediului si Dezvoltarii Durabile

Apele Romane

Departamentul Ape

Director General

Secretar de Stat

Marius POSTELNICESCU

Lucia Ana VARGA


Directia

Director General Adjunct


Ovidiu GABOR

Amenajare Bazine Hidrografice


Director
Altan ABDULAMIT

Folosirea in scop comercial a datelor si informatiilor din acest studiu se face numai cu acordul
scris al elaboratorului.

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN


VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR / SPATIILOR HIDROGRAFICE

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT


SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A
RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1A - MEMORIU

DIRECTOR:

Dr. Petre STANCIU

DIRECTOR TIINIFIC:

Dr. Marinela SIMOTA

DIRECTOR DGA:

Dr. ing. Daniela RADULESCU

RESPONSABIL TEMA:

Dr .ing. Elisabeta OPRIAN

SEF LABORATOR S.D.S.H.


BANAT OLTENIA

Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Form cod PO-11-QMS/B-a

ELABORATORI
Elaborarea tiinific

Dr. ing. Elisabeta OPRISAN


Dr. ing. Ion TECUCI

Colectivul de lucru

Dr. ing. Elisabeta OPRISAN


Dr. ing. Ion TECUCI
Ing. Ramona DUMITRACHE
Ing. Florin Claudiu FLORESCU
Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU
Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU
Chim. Ileana TANASE
Tehn. Florina Daniela LEPADATU
Tehn. Niculina PIRVA
Tehn. Maria STOICA

Grupul de lucru
Directia Apelor Olt

Responsabil
Ing. Smaragd GARD

Form cod PO-11-QMS/B-b

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN


VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR/SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A
RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1A MEMORIU
CUPRINS

CAPITOLUL 1
CAPITOLUL 2

PREFATA
ISTORICUL AMENAJARILOR IN BAZINUL
HIDROGRAFIC OLT .........................
DATE GENERALE PRIVIND BAZINUL
HIDROGRAFIC OLT .........................
2.1. Prezentarea generala a bazinului hidrografic
2.1.1. Delimitare si caracteristici generale ..
Clima ..
Relief si geologie ..
Hidrografie ..
Soluri .
Vegetatie
Fauna .
Zone de protectie ........
Zone umede.................
2.1.2. Organizarea bazinului hidrografic din
punct de vedere al habitatului si
utilizarii terenului, al populatiei, al
productiei si transporturilor ...................
Impartirea administrativ-teritoriala
Principalele activitati economice
Repartizarea pe folosinte a
terenurilor ..
Principalele cai rutiere si feroviare
Date generale sintetice privind
accesul populatiei la sistemele
centralizate de alimentare cu apa
si canalizare publica ......................

1
3
3
3
3
9
12
25
30
33
33
38

39
39
39
43
46

46

2.2.

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 4

Evaluarea resurselor hidrologice (naturale)


de apa de suprafata si a resurselor de apa
subterana
2.2.1. Evaluarea resurselor de apa de
suprafata
2.2.2. Evaluarea resurselor de apa subterana
2.3. Resurse socio-economice de apa de
suprafata si subterana ..
2.3.1. Resurse socio-economice de apa de
suprafata
2.3.2. Resurse socio-economice de apa
subterana ..
FOLOSINTELE ACTUALE SI CERINTELE LOR DE
APA .
3.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a
populatiei si sistemul public de canalizare
3.1.1. Alimentarea cu apa in sistem
centralizat a populatiei .
3.1.2. Sisteme publice de canalizare
3.2. Alimentarea cu apa in scop industrial .....
3.3. Irigatii, zootehnie, piscicultura ...
3.4. Producerea energiei electrice .
3.5. Instalatii hidromecanice ...
3.6. Navigatia ...
3.7. Extragerea de materiale de constructii
3.8. Ecosisteme acvatice de importanta
economico sociala sau situate in arii
protejate .............................................................
3.9. Turism, agrement, peisaj .
FENOMENE NATURALE CU EFECTE NEGATIVE
ASUPRA VIETII, SANATATII, BUNURILOR,
ACTIVITATILOR UMANE SI MEDIULUI .......................
4.1. Seceta. Fenomene de aridizare si
desertificare .......................................................
Cauzele secetei ............................
Indicatori si indici ai secetei ...........
Impactul sectorial al secetei
Impactul economic al secetei .
Impactul asupra mediului
Impactul social ..
Deficitul de apa .
Lipsa apei ..
Presiunea cerintelor de apa asupra
resurselor ..
Managementul secetei
Caracteristicile secetei hidrologice

47
47
54
57
57
59
61
61
61
63
64
64
65
65
65
65

69
69

70
70
71
71
72
73
73
73
73
74
74
75
80

4.2.

CAPITOLUL 5

Eroziunea solului ..............................................


Eroziunea de adancime ..
Identificarea factorilor favorizanti ai
eroziunii de suprafata ....................
Fenomene de degradare din
fondul forestier ..
4.3. Exces de umiditate si inundatii ..
4.4. Saraturarea terenurilor .
4.5. Relatiile dintre activitatile umane si
fenomenele naturale. Efecte ...
AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE SI
PRINCIPALII PARAMETRII DE PERFORMANTA AI
ACESTORA ...................................................................
5.1.
Amenajari hidrotehnice avand ca folosinta
exclusiva producerea energiei electrice .......
5.2.
Amenajari hidrotehnice avand o singura
folosinta (alta decat producerea energiei
electrice sau atenuarea viiturilor) .................
5.3.
Amenajari hidrotehnice avand doua
folosinte (altele decat atenuarea viiturilor)
5.4.
Amenajari hidrotehnice avand mai mult de
doua folosinte (altele decat atenuarea
viiturilor) ..........................................................
5.5.
Amenajari structurale existente pentru
asigurarea diponibilelor la sursele de apa
(altele decat barajele si lacurile de
acumulare cu folosinte multiple, ce includ
si alimentarea cu apa) ....................................
5.6.
Amenajari structurale pentru irigatii .............
5.7.
Amenajari structurale pentru piscicultura ...
5.8.
Amenajari structurale pentru navigatie ........
5.9.
Amenajari structurale existente pentru
satisfacerea cerintelor de apa ale altor
folosinte (turism, agrement, peisaj)...............
5.10.
Amenajari structurale existente pentru
reducerea eroziunii solului ............................
5.10.1 Amenajari structurale existente pentru
.
amenajarea bazinelor hidrografice
torentiale ..
5.10.2 Amenajari structurale existente pentru
.
reducerea eroziunii solului .
5.11.

Amenajari structurale existente pentru


reducerea excesului de umiditate .................

85
85
85
86
87
88
88

95
95

126
127

128

128
130
130
131

131
131

131
132

135

CAPITOLUL 6

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR


SI TRATATELOR INTERNATIONALE LA CARE
ROMANIA ESTE PARTE ...............................................
CAPITOLUL 7 CONCLUZII ...
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .

140
143
144

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN


VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR/SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A
RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1B ANEXE
CUPRINS

ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
ANEXA 9
ANEXA 10
ANEXA 11
ANEXA 12
ANEXA 13
ANEXA 14
ANEXA 15
ANEXA 16
ANEXA 17
ANEXA 18

ANEXA 19

Specii din flora salbatica a bazinului hidrografic Olt.


Specii din flora salbatica valorificata economic.
Speciile de fauna salbatica.
Speciile de fauna salbatica valorificate economic.
Zone de protectie pentru captari de apa din surse de suprafata
pentru potabilizare.
Zone de protectie pentru captari de apa din surse subterane
pentru potabilizare.
Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere
economic localizate pe rauri.
Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere
economic localizate pe lacuri.
Zone destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde apa este
un factor important.
Debite medii lunare si zilnice minime cu diverse probabilitati la
statiile hidrometrice.
Debite medii multianuale la statiile hidrometrice din bazinul
hidrografic Olt.
Scurgerea de aluviuni in suspensie medie multianuala in sectiuni
principale.
Prezentarea fenomenelor de inghet formarea zaiului si a
podurilor de gheata.
Captari din ape freatice de adancime.
Captari din ape subterane de adancime.
Captari din drenuri.
Captari din izvoare.
Centralizatorul agentilor economici care au autorizatii de
gospodarire a apelor pentru activitatea de exploatare a
agregatelor minerale din albiile minore ale cursurilor de apa din
bazinul hidrografic Olt.
Evolutia formatiunilor eroziunii in adancime toate formele de

manifestare.
ANEXA 20 Terenuri afectate de fenomene de degradare din fondul forestier.
ANEXA 21 Zonele de risc la inundatii din revarsarea cursurilor de apa.
ANEXA 22 Formula unitatilor de teren afectate de saraturare. Bazinele
afectate de fenomenul de salinizare. Localitati in care se manifesta
fenomenul de salinizare a terenurilor.
ANEXA 23 Amenajari structurale pentru piscicultura / acvacultura.
ANEXA 24 Amenajari structurale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale
altor folosinte (turism, agrement, peisaj).
ANEXA 25 Reteaua hidrografica torentiala din fondul forestier.

PREFATA
Aceasta documentatie este o sinteza a primului dintr-o serie de studii elaborate
sau in curs de elaborare de catre Institutul National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor si care au ca scop fundamentarea planului de amenajare
a bazinului hidrografic Olt, plan ce se constituie in parte componenta a Schemei
Directoare de Amenajare si Management a bazinului hidrografic Olt.
Potrivit articolului 43 din Legea Apelor Nr. 107/1996 cu modificarile si
completarile ulterioare, Schema Directoare constituie instrumentul de planificare
in domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic sau grupe de bazine
hidrografice, destinat stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea
durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor
acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede.
In vederea fundamentarii planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt este
evident ca trebuie pornit de la cunoasterea scopului si obiectivelor acestui plan.
Acestea sunt stipulate in Metodologie si instructiuni tehnice pentru elaborarea
schemelor directoare elaborate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si
aprobate prin Ordinul Nr. 1258 din 20 noiembrie 2006 al aceluiasi minister.
Potrivit ordinului susmentionat (articolele 9 si 10), Planul de Amenajare a
Bazinului Hidrografic constituie componenta de gestionare cantitativa a
resurselor de apa. El are ca scop fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor
si lucrarilor pentru:
a)

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale


folosintelor si disponibilul de apa la surse;

b)

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra


vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate,
seceta, eroziunea solului);

c)

utilizarea
potentialului
apelor
(producerea
de
energie
hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, extragerea de materiale
de constructii, acvacultura, turism, agrement, estetica, etc);

d)

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are potrivit Ordinului susmentionat


urmatoarele obiective principale:
a)

inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata


si subterana;

b)

determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor


de apa;

c)

identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurarea


disponibilului la surse si a principalilor parametri de performanta;

d)

determinarea cerintelor viitoare socio-economice si de mediu


privind resursele de apa;

e)

identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre


disponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor;

f)

evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinul


hidrografic;

g)

identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare


pentru:

atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilor


umane si a bunurilor;

diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesului


de umiditate si a eroziunii solurilor;

utilizarea potentialului apelor;

satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerinte


hidrologice, hidraulice si ecologice).

h)

identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si a solutiilor


de rezolvare;

i)

analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile,


masurile, solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare al
bazinului hidrografic.

In vederea fundamentarii actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare


pentru realizarea scopului si atingerea obiectivelor planului de amenajare,
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a elaborat, elaboreaza
si va elabora o serie de studii.
Primul din aceasta serie de studii este intitulat Studii pentru cunoasterea
resurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale
bazinelor / spatiilor hidrografice. El a fost elaborat in anul 2007 si a avut
urmatoarele tinte principale:

determinarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata


si subterana din bazinul hidrografic Olt;

determinarea situatiei actuale a utilizarii resurselor de apa pe


folosinte;

identificarea la nivelul bazinului hidrografic a amenajarilor


structurale existente pentru asigurarea disponibilelor de apa la
surse si a principalilor parametri de performanta ai acestora.

Urmeaza ca celelalte obiective ale planului de amenajare sa fie fundamentate


pe baza altor studii aflate in derulare sau care se vor realiza in anii urmatori.

II

Studiul susmentionat elaborat de Institutul National de Hidrologie si


Gospodarire a Apelor, a integrat in el si documentatii ale Ministerului Mediului si
Dezvoltarii Durabile, cele elaborate de Grupul de lucru de la Directia Apelor Olt,
precum si studiile de specialitate referitoare la tematica abordata, elaborate de
Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Institutul de Cercetari si
Amenajari Silvice (ICAS), Institutul de Cerecetari Pedologice si Agrochimie
(ICPA), Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri Funciare (ISPIF),
Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) si
Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH).
La elaborarea acestui studiu, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a
Apelor a folosit in afara documentatiilor susmentionate si o gama larga de date
publice disponibile provenind de la Institutul National de Statistica, societati
comerciale din domenii sectoriale, date furnizate la cerere de catre Consiliile
judetene, precum si date din baza de date a Institutului National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor, date din literatura de specialitate etc., asa cum se poate
vedea si din lista bibliografica selectiva anexata.
Pe parcurs, elaborarea studiului s-a dovedit a fi o intreprindere deosebit de
dificila. Pe de o parte datorita complexitatii problematicii abordate, iar pe de
alta, datorita lipsei a numeroase date, sau a neconcordantei unora dintre ele.
Dificultatea a fost sporita si de faptul ca o serie de institutii au avut reticente in a
furniza datele solicitate. Refuzul a fost fie direct si explicit, fie tacit, prin
ignorarea numeroaselor solicitari de a furniza date din portofoliul lor de
activitate.
Prezenta sinteza a studiului susmentionat este intitulata Situatia actuala a
uitilizarii pe folosinte a resurselor de apa si cuprinde doua volume numerotate
1A Memoriu si 1B Anexe.
Ea a fost structurata si a abordat problematica asfel incat sa usureze foarte mult
elaborarea planului de amenajare. In acest scop, continutul sau urmareste
practic, in desfasurarea sa, prevederile Ordinului Nr. 1258/2006 susmentionat.
In elaborarea acestui studiu a carui sinteza o constituie documentatia de fata,
s-a pornit de la premiza ca o gestionare a resurselor de apa care sa satisfaca
cerintele unei dezvoltari durabile este posibila doar in contextul unei gestionari
durabile a tuturor resurselor naturale, ale eliminarii abordarilor sectoriale si ale
implementarii unei gestionari integrate a resurselor de apa.
Gestionarea integrata a resurselor de apa pleaca de la perceptia apei ca o
resursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si simultan un bun cu valoare
sociala si economica.
Gestionare integrata a resurselor de apa semnifica faptul ca diferitele folosinte
de apa sunt interdependente si ca urmare alocarea resurselor de apa si
deciziile de gestionare ale acestora trebuie sa ia in considerare efectele ficarei
folosinte asupra celorlalte. In acelasi timp, folosintele de apa trebuie sa fie
capabile sa ia in consideratie ansamblul obiectivelor economice si sociale in
domeniul apei si sa incorporeze forma participativa in adoptarea deciziilor.

III

Principalele trasaturi ale unei gestionari integrate a resurselor de apa, se


identifica cu urmatoarele caracteristici:

interdependenta sporita dintre aspectele fizice (cantitative), chimice si


biologice (calitative) ale gospodaririi apelor de suprafata si subterane;

considerarea folosintelor sub aspectul conjugat de cerinte de apa si


surse de poluare, respectiv in contextul oferit de politicile, planurile,
obiectivele si strategiile de dezvoltare a sectoarelor economice din care
fac parte;

analiza critica a aspectelor legate de impactul asupra mediului, cu


referire speciala la capacitatea de suport pe termen lung a sistemelor
naturale;

atentia sporita acordata modului de distribuire a sarcinilor si


responsabilitatilor intre agentiile publice si private, respectiv
mecanismelor de conlucrare dintre acestea;

existenta mecanismelor de implicare si participare a opiniei publice si a


tuturor partilor cointeresate, in paralel cu considerarea aspectelor
sociale, culturale si a practicilor traditionale de utilizare a apei;

recunoasterea rolului decisiv al activitatilor din faza de implementare


(finantare, monitorizare si control) a procesului de management al
apelor;

dezvoltarea resurselor
manageriale.

umane

si

perfectionarea

capacitatilor

Mecanismul functional al conceptului de gestionare integrata a resurselor de


apa este descris folosind termenii de actori si roluri. Cele patru roluri care
compun un sistem de gestionare integrata a resurselor de apa corespund
urmatoarelor entitati:

sistemul bazinal al resurselor de apa;

folosintele de apa;

mediul inconjurator;

societatea.

Actorii corespunzatori acestor roluri sunt reprezentati de organizatii si


colectivitati, grupuri sau indivizi umani investiti cu responsabilitati sau avandu-si
propriile interese in domeniile respective.
Scopul gestionarii integrate a resurselor de apa este acela al realizarii
echilibrului dintre disponibilul de apa la surse si cerintele de apa ale folosintelor.
Relatia dintre aceste doua entitati este mentinuta fie prin implementarea unor
masuri tehnico-ingineresti de crestere a disponibilelor la sursele de apa, fie prin
masuri administrativ-financiare pentru a influenta folosintele de apa spre a-si
reduce cerintele. Simultan, relatia dintre disponibil si cerinte afecteaza si la

IV

randul ei este afectata de starea mediului inconjurator si a mediului social in


care se desfasoara si pe care il deserveste. Starea mediului inconjurator si a
celui social influenteaza in mod direct, inclusiv sistemul de organizare si
conducere al activitatilor din domeniu prin stimuli care afecteaza politica,
planurile, strategiile si metodele de gestionare a resurselor de apa.
Toate aceste aspecte trebuie avute in vedere de elaboratorii planurilor de
amenajare a bazinului hidrografic.
Data fiind cresterea continua in timp a cerintelor de apa, in multe cazuri
extinderea amenajarilor hidrotehnice si implicit a capacitatilor de alimentare cu
apa nu mai ofera solutii viabile in raport cu resursele existente si costurile
aferente disponibilizarii lor. Satisfacerea neconditionata a cerintelor nemaifiind
posibila, se cauta un echilibru intre cerere si oferta, bazat pe analiza economica
a beneficiilor rezultate in urma utilizarii apei, respectiv al costurilor aferente
furnizarii ei. Analiza cerintelor de apa ale folosintelor, in paralel cu posibilitatile
de a influenta comportamentul acestora privind modalitatile si amploarea
consumurilor, sunt denumite cu termenul generic de gestionarea cererii.
Evident o asemenea abordare nu isi are rostul in cazurile in care resursele
existente sunt mai mult decat suficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Obiectivele urmarite prin managementul cererii, se refera la urmatoarele
aspecte:
imbunatatirea alocarii resurselor in vederea promovarii utilizarii apei in
scopurile cele mai valoroase;
extinderea numarului de consumatori prin reducerea consumurilor
specifice pentru a putea sprijini o politica de dezvoltare sociala si/sau
economica;
sporirea veniturilor in domeniul gospodaririi apelor printr-o politica de
preturi rationala, bazata pe principiile economiei de piata;
amanarea amenajarii unor resurse suplimentare prin utilizarea integrala si
eficienta a celor existente;
controlul fenomenelor de seceta;
diminuarea pierderilor si/sau a unor consumuri nejustificate;
conservarea resurselor de apa;
controlul calitatii apelor;
dezvoltare durabila.
Modul in care au fost tratate in acest studiu, problemele apei au avut in vedere
tocmai o gestionare integrata a resurselor de apa. Abordarea este una sistemica
prin introducerea conceptului de sistem bazinal al resurselor de apa. Acest
sistem este alcatuit din trei subsisteme: subsistemul natural, subsistemul
infrastructural si subsistemul administrativ.

Subsistemul natural are in centru apa si este alcatuit din raurile din bazinul
hidrografic, lacurile, vegetatie si soluri. Continutul celorlalte subsisteme este
usor de intuit. Intrarile in sistemul bazinal al resurselor de apa sunt considerate
cerintele de apa ale folosintelor, bunuri si servicii bazate pe apa, ca si alte
resurse (naturale, financiare, umane). Iesirile din sistem sunt considerate ca
fiind apa prelevata folosintelor, alte bunuri si servicii bazate pe apa, precum si
eventuale efecte nedorite precum inundatii, secete, poluari, modificari ale
albiilor, etc.
Pe considerentele de mai sus a fost stabilit si dezvoltat continutul acestui studiu,
structurat pe sase capitole.
Capitolul 1 este destinat prezentarii isoricului amenajarilor in bazinul hidrografic
Olt.
Capitolul 2.1.1. este destinat prezentarii generale a bazinului hidrografic. Sunt
tratate problemele climei bazinului hidrografic, a reliefului si geologiei, a solurilor
si a vegetatiei, factori cu influenta hotaratoare asupra formarii si distributiei in
timp si spatiu a resurselor de apa. Flora si fauna n-au fost abordate doar ca
entitati botanice si zoologice, ci si ca habitate aflate in coridorul cursurilor de
apa. Aceasta, deoarece raurile sunt coridoare naturale importante pentru
transferul de energie, materiale si specii.
Aceste coridoare formeaza ecosisteme complexe care includ atat terenurile
adiacente, cat si plante si animale. Ele indeplinesc numeroase functii ecologice
cum ar fi modelarea scurgerii, retinerea apei si a materialelor si care se
constituie totodata in habitate pentru plante si animale acvatice si terestre.
Sistemul ce insoteste un curs de apa se afla intr-un echilibru dinamic in care
debitele, transportul sedimentelor, temperatura si alte variabile au un rol bine
definit. In cazul producerii unor modificari ale acestor variabile fata de valorile ce
exista in mod natural, atunci echilibrul amintit este dereglat aparand dereglari
ale ecosistemului.
De aceea, tratarea detaliata in studiu a problemei si problematicii habitatelor
este pe deplin justificata.
Spatiul larg acordat habitatelor in prezentul studiu isi are justificarea si in faptul
ca in cadrul planului de amenajare vor fi incluse si masurile, actiunile si
proiectele de reconstructie ecologica.
Un spatiu larg in acest studiu (capitolul 2.1.2.) este dedicat organizarii bazinului
hidrografic Olt din punct de vedere al habitatului, utilizarii terenului, al populatiei,
productiei si transporturilor, elemente esentiale care au nevoie de apa si in
acelasi timp au influenta asupra apei.
Evaluarea resurselor de apa este esentiala in stabilirea strategiilor si politicilor in
gestionarea resurselor de apa. Drept urmare, sunt determinate (capitolul 2.2.)
atat resursele hidrologice (naturale) ale apelor de suprafata si ale apelor
subterane, cat si resursele socio-economice de apa de suprafata si subterana
(capitolul 2.3.), concept nou introdus prin acest studiu in terminologia de

VI

gospodarire a apelor de la noi. In fapt, resursele socio-economice de apa sunt


cele care evidentiaza daca dispunem de resursa necesara pentru satisfacerea
cerintelor folosintelor de apa. Resursele socio-economice de apa sunt
constituite din acea parte a resurselor hidrologice care au fost transformate in
resurse utilizabile pentru folosinte prin intermediul unor infrastructuri. Pentru
apele de suprafata aceste infrastructuri sunt alcatuite din lacuri de acumulare,
cu lucrarile aferente, derivatii, prize de apa etc, iar pentru apele subterane prin
denumirea generica de captari care cuprinde izvoare, drenuri, puturi cu diametru
mare si fronturi de captare prin foraje.
O mare dezvoltare in acest studiu o are cunoasterea folosintelor actuale si a
cerintelor lor de apa (capitolul 3): alimentarea cu apa potabila si industriala,
irigatiile, zootehnia, piscicultura, producerea energiei electrice, instalatiile
hidromecanice, navigatia, extragerea de materiale de constructii, turismul,
agrementul etc.
Cunoasterea folosintelor si a cerintelor lor de apa, cuplate cu prevederile
planului strategic national, strategiilor de dezvoltare regionala si judeteana,
strategiei de dezvoltare rurala si a strategiilor de dezvoltare sectoriala, evolutia
acestor cerinte in ultimii 4-5 ani, vor constitui punctele de plecare pentru
elaborarea scenariilor privind dezvoltarea acestor cerinte pe intervalul 2009
2022.
Un capitol aparte (capitolul 4) din studiu este constituit de prezentarea
fenomenelor naturale cu efecte negative asupra vietii, sanatatii, bunurilor,
activitatilor umane si mediului. Sunt prezentate aici secetele si fenomenele de
aridizare/desertificare, abordand cauzele secetei, indicatori de seceta, impactul
sectorial al secetei, precum si concepte privind deficitul de apa si lipsa apei. Se
prezinta de asemenea unele aspecte care privesc managementul secetei,
metode de caracterizare a secetei, a tipurilor de seceta, cu evidentierea
perioadelor secetoase produse in bazinul hidrografic si a zonelor expuse secetei
endemice.
Avand in vedere efectul direct al apei supra solurilor, dar si al eroziunii acestora
asupra gestionarii resurselor de apa, studiul trateaza in detaliu situatia eroziunii
solurilor in bazinul hidrografic Olt.
Se stie ca un rol important in formarea resurselor de apa, in stabilitatea solului si
in microclimat, il are padurea.
Sub acest aspect studiul prezinta situatia actuala a fondului forestier din bazin, a
starii sale de sanatate, a zonelor cu deficit de vegetatie forestiera si a
disponibilitatilor de impadurire.
Unul din cele mai importante capitole ale acestui studiu abordeaza problema
amenajarilor structurale existente (capitolul 5), cele care furnizeaza resursa
socio-economica de apa, precum si principalii parametri de performanta ai
acestora. Aceste structuri sunt prezentate grupat, dupa folosintele ale caror
cerinte de apa le asigura. S-a realizat astfel un inventar aproape complet al
structurilor hidrotehnice din bazinul hidrografic Olt.

VII

Prezentarea este astfel realizata incat sa cuprinda toate componentele


amenajarilor hidrotehnice: barajul, lacul de acumulare, derivatiile secundare,
prizele de apa, golirile de fund, folosintele ale caror cerinte de apa le satisfac
etc.
In legatura cu amenajarile hidrotehnice prezentate in acest capitol se fac
urmatoarele precizari:

parametri de performanta (in care se includ si folosintele de apa)


prezentati sunt cei care figureaza documentele de promovare si aprobare
a investitiei respective (Decret, Hotarare de Guvern, etc).

pentru barajele care au facut obiectul analizelor Comisiei Nationale


pentru siguranta barajelor si a altor lucrari hidrotehnice s-au prezentat
atat categoriiile de importanta, cat si clasele actuale de importanta.

nu s-au prezentat amenajarile hidrotehnice nefinalizate sau care nu sunt


puse in functiune ca spre exemplu Canalul Siret Baragan, Derivatia
Nord Fagaras, Derivatia Draganesti, Canalul navigabil Bucuresti
Dunare.

nu s-au prezentat decat acele amenajari hidrotehnice cu rol semnificativ


din punct de vedere al gestionarii resurselor de apa. Micile amenajari de
interes cu totul local, de altfel foarte numeroase n-au facut obiectul
acestei etape a studiului. Aceste amenajari urmeaza a constitui obiect de
analiza cu ocazia elaborarii schemelor locale de amenajare si de
gospodarire a apelor pentru bazine mici sau parti de bazine hidrografice
asa cum prevede articolul 45 din Legea Nr. 107/1996 cu completarile si
modificarile ulterioare.

In sfarsit, ultimul capitol (capitolul 6) al acestei sinteze face un scurt rezumat al


principalelor prevederi ale conventiilor si tratatelor internationale in domeniul
gospodaririi apelor la care Romania este parte.
In aceasta sinteza, toata problematica abordata este ilustrata printr-un mare
numar de anexe (volumul 1B).
Cu eforturi deosebite, s-a reusit ca pentru prima oara dupa anii 1959 1960
cand au fost elaborate primele planuri de amenajare pe bazine hidrografice din
Romania sa se realizeze un document unitar care sa prezinte situatia actuala a
resurselor de apa si a utilizarii pe folosinte a acestora in bazinul hidrografic Olt.
Modul in care au fost analizate, studiate si prezentate problemele abordate,
constituie o buna baza de plecare in procesul de planificare in domeniul apei,
respectiv elaborarea Planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si implicit
a Schemei directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic Olt.
In etapele urmatoare, studiile ce se vor elabora vor urmari determinarea pe baza
strategiilor nationale si sectoriale, a planurilor de devoltare regionala si
judeteana a evolutiei folosintelor si a cerintelor lor de apa si de aici identificarea
proiectelor fezabile pentru acoperirea acestor cerinte, pentru protectia populatiei
si a bunurilor impotriva inundatiilor, diminuarea efectelor secetei si a excesului

VIII

de umiditate, utilizarea potentialului apelor, satisfacerea cerintelor de mediu


asupra resurselor de apa, dar si a impactului proiectelor propuse asupra
mediului inconjurator.
Avand toate aceste aspecte elucidate, se poate trece direct la elaborarea
planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si implicit a Schemei Directoare
de amenajare si management a acestui bazin hidrografic pana la 22 decembrie
2009, asa cum prevede Legea Nr. 107/1996 cu completarile si modificarile
ulterioare.

IX

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 1
ISTORICUL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR
Nu este usor de precizat data aparitiei primelor lucrari hidrotehnice in bazinul
hidrografic Olt. Cert este ca ele au fost in directa legatura cu dezvoltarea
istorica si economico sociala care dealtfel a si generat aparitia targurilor,
adica a locurilor unde se vindea si se cumpara, dar care insemnau in acelasi
timp asezarile stabile unde se facea negot, ele fiind precursoarele oraselor. In
anul 1192 este atestata infiintarea Sibiului iar ceva mai tarziu respeciv la anul
1271 si cea a Brasovului.
Prima lucrare hidrotehnica in bazinul hidrografic Olt este consemnata ca fiind
relizata in anul 1240, an in care cavalerii teutoni ce primisera pamanturi in
aceasta zona mlastinoasa au realizat primele lucrari de asanare in Tara Barsei.
Depresiunea Barsei este o depresiune intramontana, formta din trei subunitati:
depresiunea Barsei (Zarnesti Baraolt, Sesul Frumos si depresiunea Tg.
Secuiesc. Depresiunea Barsei este cuprinsa intre muntii Bucegi, Ciucasului,
Vrancei, Nemirei, Bodocului, Baraoltului si Pesani. Fundul depresiunii are forma
unei campii inalte (500 700 m) drenata de Olt si afluentii sai (Raul Negru,
Timis, Ghimbav, Barsa etc.).
Depreiunea Barsei are un caracter tectonic. Ea s-a format in neogen in urma
prebusirilor care au avut loc in timpul inaltarii Carpatilor. Depresiunea a fost
colmatata de materialul carat de rauri din muntii vulcanici, calcarosi si de gresie
din jur. Ea a devenit lac si a functionat ca atare pana la formarea vaii Oltului,
care a drenat regiunea la sfarsitul pliocenului. Datele referitoare la infiintarea
comunelor Sanpetru, Prejmer, Harman, povestesc despre lucrarile
susmentionate. Lucrarile de asanare constau din simple canale de evacuare a
baltilor si mlastinilor din apropierea centrelor locuite.
Aceste lucrari au fost realizate de catre populatia locala dupa necesitati, fara a
avea un plan prealabil. Ele raspundeau de regula unor nevoi de moment.
Lucrarile vechi se refereau numai la asanarea terenurilor mlastinoase, indiguiri
desi necesare neexecutandu-se deoarece necesitau bani mai multi ori acestia
nu erau disponibili.
Primele lucrari realizate dupa documentatii tehnice au aparut in acesta zona
abia in anii 1895 1898 cand a fost realizat proiectul de desecare din zona
Prejmer Harman Teliu, dar aceste lucrari au fost executate abia intre anii
1900 si 1910 prin contributia locuitorilor constituiti intr-un sindicat hidraulic care
a preluat apoi si intretinerea lor.

INHGA - DGA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Dupa anul 1400, lucrarile hidrotehnice s-au diversificat din ce in ce mai mult. Nu
s-au mai realizat numai lucrari de desecare sau de protectie impotriva
inundatiilor dar, au aparut si lucrari de aprovizionare cu apa. Din acest punct de
vedere, in bazinul hidrografic Olt s-a pus in functiune in anul 1500 canalul Timis,
un canal de derivatie din raul Timisul Sec pentru un debit de 0,8 m3/s pentru
alimentarea cu apa a Brasovului, iar in anul 1640 este realizat canalul de irigatii
Slatina Olt (canalul Brancoveanu). Au urmat si alte lucrari, printre care
alimentarea cu apa a orasului Sibiu prin captarea unor izvoare.
Dupa anul 1890, pe teritoriul Romaniei si-a facut aparitia o noua folosinta de
apa si anume producerea energiei electrice.
Daca prima uzina hidroelectrica de pe teritoriul Romaniei a fost cea de pe raul
Dambovita de la Grozavesti Bucuresti in anul 1892, a doua uzina
hidroelectrica a fost realizata in bazinul hidrografic Olt UHE Sadu I pusa in
functiune in anul 1896, uzina avand o putere instalata de 1050 kW, urmata in
anul 1907 de UHE Sadu II de 1950 kW, ambele fiind amplasate pe raul Sadu.
Deoarece caile ferate au cunoscut o dezvoltare din ce in ce mai mare in zona,
in anul 1910 a fost pusa in functiune captarea subterana pentru aprovozionarea
cu apa a statiei CFR Caracal.
Au urmat si alte lucrari dintre care se mentioneaza regularizarea in anul 1909 a
raului Cibin (0,8 km), captarea de apa pentru alimentarea orasului Brasov
(1932) etc.
In anul 1924 a fost promulgata Legea regimului apelor, iar in anul 1930 Legea
energiei care insa au produs putine efecte in ceea ce priveste realizarea
lucrarilor de amenajare a apelor.
Abia incepand cu anul 1950, odata cu aprobarea Planului de electrificare a
Romaniei si mai ales dupa elaborarea primelor planuri de amenajare a
bazinelor hidrografice din 1959 1960, se poate spune ca a inceput si
activitatea de gestionare a apelor pe bazine hidrografice.
Printre primele lucrari realizate dupa aceste planuri se mentioneaza barajul si
CHE Sadu V (1950 1955), amenajarea hidroenergetica a raului Lotru (1966
1974), iar incepand din anul 1970 a inceput amenajarea hidroenergetica
propriu-zisa a raului Olt, in prezent fiind in functiune pe acest curs de apa un
numar de 24 de amenajari hidrotehnice, in general cu folosinte multiple,lacurile
de acumulare insumand un volum de circa 1 miliard m3. Lucrarile realizate in
ultimii 40 de ani in bazinul hidrografic Olt sunt deosebit de diversificate, in afara
amenajarilor hidroenergetice un loc important ocupandu-l si lucrarile pe
protectie impotriva inundatiilor (circa 900 km de diguri), 17 lacuri de acumulare
nepermanente, lucrari de reducere a excesului de umiditate, peste 300000 ha
amenajate pentru irigatii, amenajari piscicole insumand o suprafata de circa 800
1000 ha.

INHGA - DGA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 2
DATE GENERALE PRIVIND BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
2.1. PREZENTAREA GENERALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC
2.1.1. Delimitare si caracteristici generale
Bazinul hidrografic Olt se intinde intre 46o45 si 43o47 latitudine nordica si intre
23o55 si 26o24 longitudine estica.
El este delimitat la nord si nord vest de bazinul hidrografic Mures, la vest de
bazinul hidrografic Jiu,la sud de fluviul Dunarea, la est si sud est de bazinul
hidrografic Arges iar la nord est de bazinul hidrografic Siret.
Suprafata bazinului hidrografic Olt este de 24050 km2, lungimea cursului
principal fiind de 615 km.
Clima
Pozitia geografica a bazinului hidrografic Olt si relieful sau determina in mare
masura si manifestarea elementelor climatice. Pe teritoriul bazinului clima este
de tip temperat continentala, cu o nuanta mai umeda in nord si mai arida in
sud. In zona superioara a bazinului , situata in judetul Harghita, clima este in
general mai rece ca in alte regiuni ale tarii, precipitatiile fiind cuprinse intre 500
si 1000 mm anual. In acest judet, la Joseni (in depresiunea Gurghiu) se
considera a fi polul frigului din Romania. In judetul Covasna, clima este relativ
moderata, pentru ca in judetul Brasov, desi este o clima relativ moderata, la
Bod sa se inregistreze temperatura de -38,5o (in anul 1942) ca minima absoluta
din Romania. Cantitatea de precipitatii variaza intre 600 si 700 mm anual in
zonele mai joase si ajund pana la 1400 mm/an in zona montana.
La nivelul judetelor ce intra total sau partial in componenta bazinului hidrografic
Olt situatia in ceea ce priveste caracteristicile climei se prezinta in cele ce
urmeaza.
Datorita asezarii si conditiilor de relief, o mare parte a judetului Harghita
apartine tinutului climatic al muntilor mijlocii. Orientarea aproximativ
perpendiculara a unitatilor de relief fata de directia dominanta vestica - a
circulatiei atmosferice generale, existenta treptelor de relief si a sirului de
depresiuni intramontane, imprima conditiilor climatice ale judetului cateva
particularitati.
Ca urmare, in partea vestica se individualizeaza tinutul cu clima continental
moderata de deal, caracterizata prin veri calde, precipitatii relativ bogate si prin
iernile reci.

INHGA - DGA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

In zona cu clima de munte verile sunt racoroase, precipitatiile abundente si


iernile reci cu strat de zapada pe perioada indelungata.
In depresiunile intramontane se evidentiaza un topoclimat specific, caracterizat
prin frecventa mare a inversiunilor termice de iarna si nocturne, facand parte
printre regiunile cele mai reci ale tarii.
Inghetul se produce in depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zile
anual, apare foarte frecvent iarna, dar se produce si primavara si toamna.
Durata de stralucire a soarelui este intre 1400 - 1500 ore anual.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este puternic influentata de pozitia
teritoriului fata de calea maselor de aer. Astfel se explica cantitatea mai mare
de precipitatii din vestul judetului, fata de cele din depresiunile intramontane.
Durata zilelor cu strat de zapada, in functie de altitudine si expunere, este
cuprinsa intre 60 - 160 de zile.
Vanturile sunt influentate puternic de relief. Frecventa anuala cea mai mare o
au vanturile din vest, nord-vest si nord-est. In depresiunile intracarpatice
predomina calmul, mai ales in perioadele de producere a fenomenului de
inversiune termica. Vanturile de nord-vest au in general viteze mai mari, pe
culmile muntilor ajungand pana la 7 - 8 m/s, uneori producand intensificari pana
la 25 - 30 m/s.
Frecventa mare a calmului, viteza redusa a vantului si inversiunile termice fac
ca zona depresiunilor intramontane sa fie cea mai sensibila fata de poluarea
atmosferica. Zona dealurilor vestice si cea montana beneficiaza de efectul de
curatire a curentilor de aer, oferind conditii prielnice dezvoltarii unor statiuni
climaterice (Izvorul Muresului, Lacul Rosu).
Datele meteorologice semnificative in judetul Harghita

Temperatura medie anuala, in C


Temperatura maxima, in C
Temperatura minima, in C
Precipitatii-cantitatea anuala (l/mp)
Viteza vantului, media anuala (m/s)

M-Ciuc
5,3
32,3
- 33,3
594,3
1,7

STATIA METEOROLOGICA
Joseni
Toplita
Bucin
5,3
5,6
4,0
31,4
31,8
26,2
- 30,6
- 28,3
- 21,7
513,4
506,2
1180,7
1,0
1,2

Odorhei
8,1
32,7
- 24,2
587,5
1,8

Temperaturile maxime au fost masurate in cursul lunii august 2006, iar minimile
in luna ianuarie 2006.
Judetul Covasna
Datele meteorologice semnificative in judetul Covasna

Temperatura medie anuala


Temperatura maxima anuala
(valori absolute)

INHGA - DGA

STATIA METEOROLOGICA
Sf. Gheorghe
Tg. Secuiesc
0
7,6 C
7,10C
37,80C (11.08.1951)

36,80C (09.08.1953)

TEMPERATURA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
STATIA METEOROLOGICA
Sf. Gheorghe
Tg. Secuiesc
Temperatura minima anuala
(valori absolute)
Umiditatea relativa
Precipitatii
Directia dominanta a vantului

-32,00C (11.02.1929)

-34,20C (02.02.1961)

78%
584 l/m2
In sezonul cald - NV
In sezonul rece - NE

75%
491,7 l/m2
In sezonul cald - NV
In sezonul rece - NE

Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca. 75% (N si centru)


sectorului cu clima continental-moderata si in proportie de cca. 25% (S)
sectorului cu clima de munte.
Regimul climatic general este diferentiat pe cele doua trepte principale ale
reliefului in functie mai ales de altitudine si expozitie. In sectorul montan sunt
caracteristice verile racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase, cu
ninsori bogate si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. Sectorul de
podis si dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii relativ frecvente
si prin ierni reci, cu strat de zapada relativ stabil, punctate din cand in cand de
intervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si persistente in semestrul
rece al anului fac ca in depresiunile Sibiu si Fagaras sa se individualizeze
topoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cu
altitudini mijlocii ale muntilor din vecinatate.
Radiatia solara globala inregistreaza peste 115,0 kcal/cm2/an in depresiunile
Sibiu si Fagaras si sub 110,0 kcal/cm2 pe culmile montane cele mai inalte.
Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecventa mare a
advectiilor de aer temperat-oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) si
prin frecventa relativ mica a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E.
Temperatura aerului se diferentiaza foarte mult in functie, mai ales, de
altitudinea reliefului. Temperatura medie anuala a inregistrat in anul 2006, valori
de 8,8C la Sibiu, 9,0C la Boita, 8,5C la Dumbraveni, 0,8C la Balea Lac si
4,8C la Paltinis. Maximele absolute au depasit 31C in luna august 2006,
inregistrandu-se 33,1C la Sibiu, 31,1C la Boita si 33,8C la Dumbraveni. In
zona montana inalta sau inregistrat 20,0C la Balea Lac iar in zona montana
mijlocie s-au inregistrat 29,8C la Paltinis, in luna august 2006. Minimele
absolute au coborat pana la - 23,7C la Sibiu, -20,7C la Boita, -20,5C la
Paltinis, in luna ianuarie 2006 si -22,5C la Balea Lac, in luna februarie 2006.
Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 117,4 la Brateiu, 123,8 la
Sibiu, 155,2 la Paltinis si de peste 200 pe varfurile inalte ale muntilor.
Precipitatiile atmosferice insumeaza, in linii generale, cantitati cu atat mai mari
cu cat altitudinea este mai mare. Cantitatea anuala de precipitatii a totalizat
728,8 l/mp la Sibiu, 880,4 l/mp la Boita, 656,8 l/mp la Dumbraveni,1309,5 l/mp
la Balea Lac si 1021,6 l/mp la Paltinis, in anul 2006.

INHGA - DGA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Stratul de zapada are caracteristici deosebite pe cele doua trepte majore de


relief. Durata medie anuala a acestuia este de 54 zile la Sibiu, 120,6 zile la
Paltinis si peste 200 zile pe culmile cele mai inalte ale muntilor.
Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei, cat si a
vitezei. Viteza medie anuala a vantului a fost de 2,1 m/sec la Sibiu, 2,3 m/sec la
Balea Lac si 1,4 m/sec la Paltinis in anul 2006. Media anuala a presiunii
atmosferice inregistrata in anul 2006, a fost de 964,9 mb la Sibiu, 957,2 mb la
Boita, 793,3 la Balea Lac si 854,1 la Paltinis.
Media anuala a nebulozitatii totale inregistrata in anul 2006, a fost de 6,0 zecimi
la Sibiu, 6,3 zecimi la Dumbraveni, 6,0 zecimi la Balea Lac si 5,5 zecimi la
Paltinis.
Judetul Brasov se incadreaza zonal in climatul temperat, iar regional se
situeaza la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta
oceanica, si cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor
macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip
continental moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest. In sens
latitudinal, climatul acestei regiuni este influentat si de advectiile maselor de aer
reci, polare, precum si de cele calde, de componenta sudica.
In raport cu etajarea generala a fenomenelor climatice din tara noastra, sesurile
depresionare ale Barsei si Fagarasului, fac parte din etajul climatic al dealurilor
si podisurilor, iar rama muntoasa inconjuratoare se inscrie in etajele climatice
de munte.
Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic
modificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influenta reliefului muntos,
in cuprinsul judetului se realizeaza o compartimentare a climatului general si o
etajare evidenta a fenomenelor climatice. Astfel, incepand cu cele mai joase
trepte ale reliefului depresionar si pana pe crestele cele mai inalte ale muntilor
inconjuratori, in cuprinsul judetului Brasov se intalnesc numeroase etaje si
compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan si
alpin.
Datele meteorologice semnificative in judetul Brasov
STATIA METEOROLOGICA
Ghimbav
Temperatura medie anuala
Temperatura maxima anuala (valori absolute)
Temperaturaminima anuala (valori absolute)
Precipitatii
Viteza vantului (media anuala)
Nebulozitatea totala (media anuala)
Presiunea atmosferica (media anuala)

7,70C
33,1 C (luna iulie)
-25,00C (11.02.1929)
609,4 l/m2
2,7 m/s
6,5 zecimi
995,1 (mb)
0

Prin pozitia sa fizico-geografica, judetul Valcea cuprinde un teritoriu apartinand


mai multor forme de relief, ce se desfasoara in trepte, de directia nord-sud, de

INHGA - DGA

PRECIPITATII MEDII ANUALE

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

la altitudini de 1348 m (Obarsia Lotrului), 573 m (Voineasa), la 237 m


(Rm.Valcea).
Datele meteorologice semnificative in judetul Valcea
STATIA METEOROLOGICA
Temperatura medie
anuala, in C
Temperatura maxima
absoluta, in C
Temperatura minima
absoluta, in C
Cantitatea de
precipitatii, in mm
Directia predominanta
a vantului
Viteza maxima a
vantului, in m/s

Obarsia
Lotrului

Voineasa

Rm. Valcea

Dragasani

3,2

7,3

10,5

11

29,0
(20.08.2006)
-29,5
(26.01.2006)

31,3
(27.06.2006)
-20
(25.01.2006)

33,8
(20.08.2006)
-22,7
(24.01.2006)

33,8
(24.07.2006)
-18,6
(24.01.2006)

1019,1

773,5

725,7

745,4

16

15

Clima acestei regiuni se incadreaza in general in climatul temperatcontinental,


specific Romaniei. Conditiile fizico-geografice locale care imprima nuantele
fiecarui topoclimat in parte si-au pus amprenta si asupra caracteristicilor
climatice ale acestei zone, astfel ca datele meteorologice analizate sunt
reprezentative pentru platformele meteorologice: Obarsia Lotrului, Voineasa,
Rm. Valcea si Dragasani.
Statia meteorologica Obarsia Lotrului (1348 m) reprezinta zona montana, statia
meteorologica Voineasa (573 m) este amplasata intr-o depresiune
intramontana, iar climatul de deal este reprezentat de statiile meteorologice
Rm.Valcea (237 m) si Dragasani (280 m).
In anul 2006, valorile medii ale temperaturii aerului au oscilat de la 3.2C
(Obarsia Lotrului) la altitudini de peste 1300m, la 7.3C (Voineasa), 10.5C
(Rm.Valcea), pana la 11.0C la Dragasani (280 m ).
Anul 2006 poate fi caracterizat din punct de vedere termic, un an apropiat de
normala climatologica, valorile medii anuale au fost apropiate sau chiar identice
cu mediile multianuale. In acest an cea mai mare medie s-a inregistrat la
Dragasani, oras ce beneficiaza de o insolatie mai puternica datorita
topoclimatului local, iar cea mai redusa, conform factorului altitudinal, la Obarsia
Lotrului.
Temperaturile maxime absolute s-au inregistrat in lunile iulie si august, la statiile
meteorologice Obarsia Lotrului, Rm.Valcea si Dragasani si in luna iunie la
Voineasa. Cele mai mari valori s-au masurat la Dragasani si Rm.Valcea (33.8
C), iar cele mai reduse la Obarsia Lotrului (29.0C).
Temperaturile minime absolute, in anul 2006, s-au inregistrat in luna ianuarie si
prezinta valori cuprinse intre 29.5.0C (la peste 1300 m altitudine, -22.7C, la
Rm.Valcea si 18.6C, la Dragasani.

INHGA - DGA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Din punct de vedere pluviometric, anul 2006 poate fi caracterizat ca un an usor


excedentar, la statiie meteorologice Voineasa si Rm. Valcea si excedantar la
statiile meteorologice Dragasani si Obarsia Lotrului, unde cantitatea anuala de
precipitatii a fost mai mare cu aproximativ 100 mm comparativ cu cantitatea
medie multianuala.
In ultima perioada, cel mai secetos an poate fi considerat anul 2000, la toate
statiile meteorologice din subordinea S.M.A.C. (Serviciul Meteorologie si de
Asigurarea Calitatii) Valcea, cand cantitatea anuala de precipitatii a avut valori
cuptinse intre 323.2 mm (Dragasani) si 666.2 mm (Obarsia Lotrului)
Variabilitatea climatica determina o gama diversa de fenomene meteorologice,
unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prin geneza,
evolutie si consecinte conduc la efecte negative atat asupra mediului
inconjurator, cat si asupra comunitatilor locale.
Printre fenomenele meteorologice specifice anotimpului rece, ninsoarea,
viscolul si depunerile de gheata pe conductorii aerieni pot deveni si fenomene
de risc climatic.
La statiile meteorologice avute in vedere, fenomenul de ninsoare este mai
frecvent la munte, astfel la Obarsia Lotrului se inregistreaza, in medie, in 59 de
zile/an cu ninsoare, iar la celelalte statii meteorologice se inregistreaza
aproximativ 20 de zile pe an cu ninsoare.
Depunerile de gheata pe conductorii aerieni si transportul de zapada la sol au
fost fenomene meteorologice destul de reduse ca frecventa.
Fenomenul meteorologic de vant tare s-a inregistrat mai frecvent la statia
meteorologica Dragasani (4 - 5 zile /an), la Rm.Valcea acest fenomen fiind
destul de redus. In anul 2006, la Voineasa si Obarsia Lotrului nu s-a semnalat
fenomenul de vant tare, acest fapt fiind si consecinta topoclimatului local.
Dintre fenomenele meteorologice specifice semestrului cald al anului cele mai
frecvente sunt aversele de ploaie, grindina si descarcarile electrice.
Astfel de averse s-au semnalat la statia meteorologica Dragasani, in 12 aprilie
2006, cand in 24 de ore au cazut 41.6 mm, iar raul Pesceana s-a revarsat
inundand terenurile riverane. In iunie 2006, la Dragasani, Rm.Valcea si Obarsia
Lotrului sau inregistrat averse de ploaie, insotite de descarcari electrice si de
grindina cu diametrul cuprins intre 3 - 5mm.
Stratul de zapada persista, in zonele situate la peste 1300mm, din luna
noiembrie pana la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai. La Obarsia Lotrului,
grosimea medie a stratului de zapada a fost mai mare in perioada ianuarie
martie (50 - 73 cm), iar la Voineasa a existat strat de zapada din noiembrie
pana in martie, dar grosimea acestuia a fost sub 20 cm. In celelalte zone stratul
de zapada a fost nesemnificativ, avand grosimi medii situate intre 1 - 8 cm.
Pe teritoriul judetului Olt clima este de tip temperat -continentala, cu o nuanta
mai umeda in nord si mai arida in sud, datorita valurilor de aer uscat din est,
care determina ierni aspre si veri uscate.

INHGA - DGA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Temperatura medie anuala variaza de la 11,20 C in punctul extrem sudic (orasul


Corabia) la 9,80 C in partea de nord a judetului. Punctul cel mai friguros este in
jurul orasului Caracal 3,10C, cea mai mica medie a lunilor de iarna ce se
datoreste curentilor reci din estul Campiei Romane care isi au punctul terminus
in aceste locuri. Zona orasului Corabia se distinge atat prin media lunilor de
vara cea mai ridicata (23,20C) cat si prin valorile extreme ce s-au inregistrat
pana acum, 420C in luna iulie a anului 1945 si 320C in ianuarie 1924 si 1942.
Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce inghet. Cantitatea de precipitatii
anuale este in medie de 500 mm, cu valori minime la Vadastra (453 mm) si
maxime la Oporelu (600 mm), influentand diferentiat evolutia perioadei de
vegetatie si desfasurare a lucrarilor la culturile agricole.
Relief si geologie
Bazinul hidrografic Olt apartine mai multor zone fizico geografice.
Izvorul Oltului se afla pe muntele Hasmasul Mare, acolo de unde, din apropiere,
izvoraste de fapt si Muresul. Legenda spune ca de la acest munte au plecat
candva, in nestiute timpuri sa-si caute tatal, nemaintors dintr-o incrancenata
batalie, doi fii de imparat. Si aveau cei doi fii ai imparatului firi atat de diferite.
Cel mai mare, Muresul, ascultator, s-a tinut drumul pe care fusesera sfatuiti sa-l
urmeze. Dar, cel mai mic, navalnicul Olt, chiar de la bun inceput a pornit pe un
alt drum, nesocotind povata inteleapta. Cand mai tarziu a fost cuprins de pareri
de rau, s-a intors sa-si caute fratele dar din nefericire nu l-a mai putut gasi.
Prefacuti de soarta in rauri , pierduti unul de celalat pentru vesnicie, ei ratacesc
de atunci mereu in cautarea tatalui dar si a fratelui pierdut.
Felul in care curg cele doua rauri da si astazi temei frumusetei legendei. Pe
cand fiul cel mare Muresul strabate visator Ardealul, manandu-si tot timpul
apele spre apus, mezinul, Oltul si le poarta, cand spre o zare, cand spre alta,
vesnic nelinistit si nesigur de calea pe care a ales-o. Patetic, razvratit, cautand
primejdiile, provocand soarta, vesnic in lupta cu lumea si cu sine insusi, in cele
din urma impacat cu sine si poate cu lumea, urca si coboara intr-un destin eroic,
arauncandu-se in final in bratele avide ale Dunarii in ale carei ape isi
recunoaste poate fratele cel atat de iubit: Muresul.
Oltul izvoraste din muntele Hasmasul Mare, parte componenta a Carpatilor
Orientali. Orentarea, morfologia si geologia Carpatilor Orientali si a Carpatilor
Meridionali sunt conditii naturale care impun ata directia cursului raului Olt cat si
pe cea a afluentilor sai.
Orientarea NV SE a megaanticlinalului Carpatilor Orientali si apoi curbarea lor
brusca spre SV si V (Curbura Carpatilor) se datoreste pe de o parte Platformei
Ruse din partea de est iar pe de alta parte horstului dobrogean, situat in sud
est. In timpul orogenezei alpine, acestea din urma au functional ca blocuri rigide
de platforma.
Megaanticlinalul Carpatiolor Meridionali este orientat est vest, paralel cu
Platforma Moesica (Prebalcanica), ca si Balcanii, situatia la sud de Depresiunea
Transilvaniei formandu-se prin scufundare treptata incepand de la sfarsitul

INHGA - DGA

PRINCIPALELE FORME DE RELIEF

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

cretcicului si pana in pliocen, timp in care aceasta s-a umplut cu depozite


marine si continentale, cu o grosime totala, in unele zone de peste 4000 m.
Vasta campie de subsidenta de la sfarsitul pliocenului, care ocupa fundul
depresiunii Transilvaniei, datorita noilor miscari orogenice din pragul
cuaternarului, de aceasta data insa cu caracter pozitiv, s-a transformat intr-o
regiune colinara, si chiar de muscele in interiorul careia s-au diferentiat doua
zone geomorfologice bine diferentiate:Piemonturile si Subcarpatii interni ai
Transilvaniei.
In partea rasariteana a Depresiunii Transilvaniei s-a ridicat marele lant vulcanic
Calimani Harghita, al carui caracter muntos obliga la reunirea sa intr-un tot
unic cu Carpatii Orientali, incluzand in componenta acestora si depresiunile de
baraj vulcanic, ocupate de lacuri din pliocen si pana in cuaternar.
O caracteristica a cursului raului Olt este strabaterea unui numar insemnat de
depresiuni montane care compartimenteaza relieful facandu-l usor accesibil
pentru circulatie si reducandu-i foarte mult masivitatea.
Unele depresiuni sunt de natura tectonica formate in neogen ca rezultal al
scufundarilor treptate cum este sre exemplu depresiunea Tara Barsei. Ea a
functionat ca lac pana la sfarsitul pliocenului iar in prezent are caracterul unei
campii de acumulare aluvio pluviala, cu terase si sesuri mlastinoase cu dune
(Reci) si cu rauri puternic meandrate.
Altele sunt de natura tectono vulcanice, numite in literatura romana si
depresiuni de baraj vulcanic. Asa este spre exemplu depresiunea Ciucului. Ea
are atat prin relief, cat si dupa caracterul depozitelor care o umplu, un aspect de
campie aluvio pluviala, cu vale larga, terase de acumulare, meandre si
turbarii.
Cand Oltul iese din muntii Persani, in fata lui se deschide una dintre cele mai
calme si marete privelisti pe care le-a intalnit vreodata. Spre miazazi, un lant de
munti desparte lumea in doua, de creste profilate pe cer, parand ca n-ar putea fi
trecute nici cu inchipuirea. Asa se zaresc, intaia oara, muntii Fagarasului. Printi
ai geologiei, neintinati si albastri, ei par cele mai nobile plasmuiri ale acestui
pamant.
Muntii Fagarasului sunt alcatuiti in principal din sisturi cristaline cutate in panze
de sariaj si puternic inaltati epirogenetic, poseda relieful cu cele mai
caracteristice trasaturi de masivitate din toti Carpatii romanesti.
De la sfarsitul cretacicului si indeosebi in tertiar, Carpatii Meridionali n-au mai
suferit cutari, ci mai mult miscari de basculare pe verticala, in care timp s-au
fragmentat intr-o serie de blocuri (horsturi) care se inaltau si depresiuni
(grabenuri) care se scufundau. Asa s-a format printre altele depresiunea
Lovistei. Importantele inaltari epirogenetice la care au fost supusi in pliocen si
cuaternar au condus la faptul ca importante cantitati de aluviuni care au luat
nastere cu aceasta ocazie sa fie transportate la poalele muntilor, constituind
vaste campii piemontane atat in sud Piemontul getic cat si in nord, la
contactul cu Depresiunea Transilvaniei.

INHGA - DGA

10

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Asa a aparut Podisul Tarnavelor, formand in aceasta zona asa numita Tara
Oltului delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, o depresiune de contact
tipica, situata foarte probabil pe o temelie tectonica. Ea se largeste continuu
spre nord in detrimentul podisului datorita actiunii de impingere a numerosilor
afluenti din Muntii Fagarasului. Acestia au alcatuit campia piemontana etajata,
cu soluri argiloase putin fertile (puternic podzolica) si cu zone inundabile pe
fundul vailor largi, mai ales in lunca Oltului.
Afluentii Oltului (Homoroadele) vin din dealurile inalte ale Odorheiului aflate sub
Muntii Vulcanici ai Harghitei. Este o regiune de dealuri inalte in jur de 700 m,
local pana la 900 1000 m, sculptate intr-o veche campie inaltata si iclinata.
La contactul piemontului cu muntii vulcanici au fost sculptate depresiunile
Praidului, Odorheiului si Homoroadelor.
De aceste miscari recente se leaga si originea vailor transversale ale Oltului,
Argesului, Jiului etc., care strabat carpatii Meridionali. Totodata, datorita acestor
inaltari, ei au ajuns sa aiba inaltimile cele mai mari dintre toti Carpatii (cu medii
de circa 1500 m si maxime trecand de 2500 in muntii Fagaras, Prang, Retezat).
Relieful mai inalt de 2000 m apare sub forma unor creste alpine, puternic
fragmentate. De sub aceste creste alpine, coboara in trepte, vai glaciare avand
uneori 6 8 km lungime (Topologul din Fagaras, Lotrul din Parang).
Parasind apusul, spre care, cu o tot mai matura constiinta, atata vreme si-a
purtat fiinta, fratele nelinistit si tragic al Muresului se pregateste sa lase Ardealul
in urma, traversand ultimul rand de munti din viata lui si cel mai inalt.
Semeti, implacbili, de netrecut, apar Carpatii la miazazi, umpland cu fruntea lor
toata bolta cerului. Si nu sunt doar un perete, ci un intreg sistem de fortificatii,
alcatuit din metereze masive ce se intrepatrund si se sprijina unele pe altele.
Asa ii zareste Oltul cand, schimbandu-si pentru a treia oara cursul, se indreapta
spre ei, cu gandul sa-i strapunga. Asa ii zareste si, o clipa se infioara. In
spatele celei mai apropiate creste, o alta se ridica. Nelinistit, nerabdator,
impartit intre teama si cutezanta, Oltul se indreapta spre cetatile ce i tin calea.
Acum din lantul Fagarasilor, nu se mai vede decat ultima za: muntele Suru.
Este foarte batran, ros indelung de neinduratorul dinte al vremii: cu cat Oltul se
apropie de Carpati, pregatindu-se sa-i infrunte, ecouri de nume si de fapte din
trecut se inmultesc pe malurile lui.
Inainte ca Oltul sa patrunda mai adanc in munti, el isi ia ramas bun de la ultimul
sat ardelean Boita.
Fiind bogat in valuri si foarte puternic, napusteste in Carpati despicandu-i pana
in temelii.
Atunci cand Lotrul il sporeste cu cristalinul torent, Oltul a dezlegat toate
problemele pe care si le poate pune o fiinta care mediteaza asupra vietii sale si
a ceea ce vede in jur. Cu ape mai multe si intinerite, Oltul ocoleste zidul negru
de vremi al Coziei. Cand brazii incep sa se rareasca, Oltul poate socoti ca a
incheiat traversarea Carpatilor.

INHGA - DGA

11

GEOLOGIA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Ca forma de relief ii urmeaza zona Subcarpatilor Meridionali, formata dintr-o


asociatie de munceluri si dealuri, cu inltimi cuprinse intre 600 si 1218 m, cu o
fragmentare adanca. In stransa legatura cu structura lor geologica apar o serie
de depresiuni cum este cea de la Horezu, Campulung etc. Limita sudica a
Subcarpatilor meridionali este aproximativ pe linia ce uneste localitatile
Retevoiesti Domnesti Curtea de Arges.
La sud de Subcarpatii Meridionali s-a format piemontul getic. Limita sudica a
acestuia se afla pe linia Tismana, Plenita, Radovanu Craiova Bals, Slatina
Potcoava, Pitesti Gaesti si Dragomiresti Dambovita.
Potolindu-si, pe o albie de pietre din ce in ce mai marunte zbuciumul apelor,
Oltul strabate o zona de dealuri care, la randul lor, scad mereu, deschizandu-i
in fata zari tot mai largi. Dupa ce lasa in urma Ramnicu Valcea, Oltul nu mai
curge printre maluri precis conturate, ci, dupa marile ploi isi muta undele cand
intr-o parte cand in alta, pe o albie mult mai vasta. Cu cat se apropie de
Dunare, Oltul devine tot mai domol. Dealurile ce se zaresc pe un mal si pe altul,
tot mai departate, lungindu-si spinarea de peste spre Dunare, scad, topindu-se
intr-una. Ele mai izbucnesc odata, pentru ultima oara, pe inaltimea pe care sta
zidita Slatina.
Aceasta limita separa campia acumulativa dunareana, de varsta cuaternara, de
piemontul de acumulare villafranchiana, transformat in cuaternar, in urma
inaltarilor epirogenetice in piemont de eroziune, puternic fragmentat. Are o
latime de 70 80 km pe directia nord sud. Pe directia vest est, piemontul
are o lungime de 240 km. Inaltimea medie a piemontului este de 500 600 m,
iar la contactul cu Cmpia Romana coboara pana la 200 m.
Dupa maretia muntilor, Oltul cunoaste o alta maretie: cea a campiei absolute.
Toate furtunile geologice prin care a trebuit sa treaca s-au potolit, iar acum e o
mare liniste. De la o zare la alta, nu se mai vede decat aceeasi suprafata
neteda, pe care ninic nu indrazneste sa o tulbure. Pe aceste taramuri ale
melancoliei si presimtirii, unde totul arata ca domnia campiei nu mai poate
dura,lunga calatorie a Oltului ajunge la capat. Cat se poate cuprinde cu privirea,
se vad numai ape si pamanturi care incearca neincetat sa se desparta si pana
la urma raman impreuna. Privita de pe pragul de nisip de la gura Oltului,
Dunarea se dovedeste covarsitoare si de necuprins.
Hidrografia
Culegandu-si izvoarele din Carpatii Orientali, Oltul strabate in drumul sau spre
varsare forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si masive
muntoase dintre cele mai inalte din tara noastra. Datorita varietatii mari a
surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor in timp, Oltul
are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului
se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilitati de
amenajari hidroenergetice. In functie de elementele caracteristice cursului sau,
de morfologia vaii care se largeste in multiple depresiuni pe care le dreneaza
raul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (pana la Racos),
Oltul mijlociu (Racos Ramnicu - Valcea) si Oltul inferior pana la varsare.

INHGA - DGA

12

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Cursul superior al Oltului. Raul se formeaza la contactul dintre masivul


calcaros al Hasmasului Mare (1793 m) cu cristalinul masivului Siposului (1566
m), de la altitudinea de 1280 m. Dupa primirea micilor sai afluenti (Mediasul si
Siposul), trece prin localitatea miniera Balan, in amontele careia se afla un mic
lac de acumulare, care acopera nevoile de apa ale centrului industrial. De la
Sandominic, Oltul patrunde in Depresiunea Ciucului, compartimentata in trei
bazinete: Ciucul de sus, Ciucul mijlociu si Ciucul de jos, separate prin
ingustarile de la Racu - Jigodin. In bazinetele Ciucului superior si mijlociu se
dezvolta o retea dendritica vasta, care tinde spre cursul sinuos al Oltului
incadrat de zone mlastinoase eutrofe. Panta raului scade rapid de la circa 25
m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Asemenea
franturi de panta se observa si la iesirea paraielor afluente din munti, din care
cauza la bordura bazinetelor se formeaza un sir de conuri de dejectie, glacisuri,
care inconjoara toata depresiunea. Ele sunt umplute complet cu ape de infiltratii
din rauri, dand nastere la numeroase izvoare si cursuri mici parazitare. Afluentii
din dreapta vin din Muntii Harghitei (1801 m), care de fapt inchide depresiunea
spre Podisul Transilvaniei. Primul afluent din dreapta Lunca Mare sau Vasaraia,
(S = 54 km2; L = 15 km), cu afluentul sau Sadocut, isi are obarsia in regiunea
sisturilor cristaline din Muntii Ciucului, iar restul afluentilor Lunca cu Rata, (S =
38 km2; L = 12 km), Loc cu Groapa Apei, (S = 62 km2; L = 12 km) si Silasul,
Varul, Seghesul, Beta sau Borvizul, Capolnasul, Techera cu dimensiuni mai
mici, in jur de 12 - 26 km2 si lungimi pana la 11 km din zona piroclastitelor
Harghitei.
Afluentii din stanga au dimensiuni apreciabile. Ei traverseaza regiuni montane,
cu pante mari, constituite din roci eruptive, sisturi cristaline si sisturi negre de
varsta cretacic inferior. Primii, Galcutul, Sedlocul, Baboslacul, Agrisul si Cadul
au dimensiuni relativ mici, cu bazine pana la 20 - 25 km2 si lungimi pana la 10 12 km. Urmeaza apoi o serie de paraie, care o data ajunse in depresiuni,
divagheaza in mai multe directii, cum este Paraul Racului (S = 133 km2; L = 17
km) cu Frumoasa, care are un curs secundar spre Frumoasa Delnita (S = 36
km2; L = 16 km). Dupa primirea catorva afluenti mai mici, ca Pustnicul (S = 24
km2; L = 14 km), Sumuleul si Fitodul (S = 41 km2; L = 10 km), Oltul patrunde in
zona de ingustare dintre Depresiunea Ciucului mijlociu si inferior de la Jigodin.
Ingustarea se datoreste unui promontoriu alcatuit din sisturi de varsta cretacic
inferior, care se prelungeste spre vest, fiind inchisa in partea opusa de roci
eruptive. La Sancraieni, Oltului i se deschide perspectiva Depresiunii Ciucului
inferior.
In Depresiunea Ciucului inferior, panta longitudinala a Oltului scade pana la
Defileul de la Tusnad, ajungand la valori de 1,0 1,2 m/km, ceea ce duce si la
despletirile dintre Sincraieni si Tusnad. Din dreapta sosesc cateva paraie cu
bazine sub 23 km2, cum sunt Valea Mare, Chenderes, Merilor, Cheres, Paraul
mare si Mitaci, iar din stanga Oltul primeste pe cel mai mare afluent din cadrul
acestui sector, Fisagul (S = 161 km2; L = 22 km). Tot din aceasta regiune sunt
colectati de catre Olt, Cozmeniul si Paraul Tusnadului (S = 38 km2; L = 13 km),

INHGA - DGA

13

RETEAUA HIDROGRAFICA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

ultimul izvoraste de pe versantul nordic al caldarii vulcanice a Ciomatului, care


adaposteste lacul Sf. Ana.
Oltul paraseste Depresiunea Ciucului strabatand pitorescul defileu de la
Tusnad, unde si-a sapat in roci eruptive o vale intercolinara ingusta, cu pante
longitudinale pana la 3 - 4 m/km. Dupa scaparea din inclestarea defileului, raul
patrunde in depresiunea Brasovului, domolindu-si din nou cursul (pante in jur de
1,5 m/km) in aval de Sfantu Gheorghe. In cuprinsul sectorului depresionar, Oltul
face o cotitura ampla pe calapodul sudic al Muntilor Baraoltului, fiind impins
spre nord atat de miscarile tectonice actuale cat si de conul de dejectie al
Tarlungului Barsa (Sacele).
Depresiunea Brasovului reprezinta cea mai intinsa depresiune plana (1400 km2)
din masa de orogen a Carpatilor Rasariteni, cu pante line pe toata intinderea,
cu exceptia zonei unde se face contactul cu muntii. Ea se divide in Depresiunea
Trei Scaune, drenata de Raul Negru, si Depresiunea Barsei legate intre ele prin
coridorul larg de circa 10 km de Reci. Fundul depresiunii, umplut cu depozite
pliocene si cuaternare de origine fluvio - lacustra in general permeabile- , este
incadrat in cea mai mare parte de flisul cretacic median si intern din cadrul
segmentului curburii carpatice. Reteaua hidrografica in aceste conditii are
caracter convergent, dominand trei bazine aferente Oltului: Raul Negru,
Ghimbaselul si Barsa. In cursurile lor inferioare, aceste sisteme strabat campii
largi de divagare, alimentate dinspre zona piemontana din abundenta cu ape de
infiltratie provenite in mod preponderent din raurile montane care le strabat. Prin
urmare, zona centrala de campie sufera de exces de umiditate, apele freatice
fiind aproape de suprafata. In aceste conditii, raurile si Oltul au o alimentare
subterana bogata care reprezinta 35 pana la 45% din scurgerea anuala totala.
In aval de defileul de la Tusnad, Oltul primeste cativa afluenti mai mici, veniti
dinspre Muntii Baraoltului, cum sunt Calnicul, Valea Crisului, Arcusul, Debrenul,
Sanbrazii, Ilienii si Baciul. In dreptul satului Lunca Calnacului se varsa in Olt cel
mai mare afluent din cursul sau superior-Raul Negru.
Raul Negru sau Valea Neagra (S = 2243 km2; L = 106,3 km) isi are izvorul pe
versantul sudic al masivului Sandrul Mare (1639 m) de la o altitudine de 1280
m. In zona de izvoare pantele sunt mari, in jur de 35 m/km; de la Lemnia, raul
patrunde in campia depresionara, pantele sale scazand rapid. In aval de postul
hidrometric Tinoasa- pe o distanta de 79 km, Raul Negru are o cadere de 56
m, care se mentine pana la varsare (0,71 m/km).
Pe conul de dejectie de la Lemnia, din cauza franturii de panta, se observa o
instabilitate accentuata a albiei raului, aceasta despletindu-se in doua brate,
care se unesc abia la confluenta primului afluent pe care il primeste din stanga
Bretcul (S = 36 km2; L = 11km). In bratul drept se varsa Lemnia sau Ragadul
(S = 35 km2; L = 12 km). Spre aval, Raul Negru are o asimetrie puternica spre
dreapta, primind dupa Estelnic (S = 91 km2; L = 19 km) apele Casinului (S =
480 km2; L = 44 km), afluent important care depaseste ca dimensiuni cursul
principal.

INHGA - DGA

14

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Casinul izvoraste de la nord de vf. Nemira (1648 m), de la altitudinea de circa


1000 m, modelandu-si o vale cu forme variate pe linia de contact dintre flisul
cretacic si eocen. Fracturile de natura tectonica pun in evidenta mofetele si
solfatarea de langa Turia. Casinul are si el o serie de afluenti, dintre care
amintim pe stanga pe Repatul Mare, sosit de sub Nemira, Borviz si Cetatii.
Afluentii din dreapta, cum sunt: Primejdios, (S = 78 km2; L = 13 km) Bella,
Paraul Adanc, Paraul Mare, Cetatea de Piatra si Turia (S=132 km2; L= 23 km)
sunt mai dezvoltati si prezinta numeroase fenomene postvulcanice (intre altele,
in bazinul sau se afla si pestera Pucioasa cu H2S si CO).
In aval de Casin, din dreapta, se mai varsa in Raul Negru cateva paraie mai
putin insemnate, ca Valea Mare (S = 52 km2; L = 17 km), Marcusa sau Saigoul
(S = 91 km2; L = 23 km), Dalnicul (S = 38 km2; L = 15 km), Beseneu (S = 54
km2; L = 22 km) si Reciul.
Dintre afluentii pe care-i primeste din stanga merita atentie paraiele Capolna (S
= 25 km2; L = 15 km), Ojdula (S = 48 km2; L = 17 km), Ghelnita (S = 97 km2; L =
21 km), Paraul de Borviz, Zabala (S = 42 km2; L = 15 km), Fundul Paraului,
Covasna, cu Zagonul (S = 288 km2; L = 31,5 km), Beldii, Lisnaul si, in fine,
Tarlungul (S = 457 km2; L = 51,5 km), cel mai bogat curs de apa. Paraiele aflate
la est de Zagon-Covasna sunt bogat alimentate in zona de contact cu muntii, de
ape freatice carbogazoase, minerale. La iesirea lor din munti, paraiele isi
alcatuiesc conuri vaste de dejectie, urmate de zone de divagare, in care
cursurile de apa trebuiau sa fie corectate, indiguite (Zabala, Covasna, Tarlung).
Tarlungul primeste numerosi afluenti din dreapta, din directia Muntilor Intorsurii,
in aval de Sacele jucand chiar rolul cursului colector piemontan. Izvoraste de la
altitudinea de 1440 m din zona de inseuare a Ciucasului (1956 m) si a
Grohotisului (1771 m), doua masive conglomeratice calcaroase. Din stanga, din
Muntii Barsei, primeste numai doi afluenti mai mici cum sunt Doftana (S = 52
km2; L = 12 km) si Garcinul (S = 40 km2; L = 11 km). In cursul sau superior,
unde pantele medii pana la Sacele sunt de 30 m/km, primeste din dreapta
numai doi afluenti mici, prapastiosi, pe Ramura Mica cu Valea Dracului. In aval
de Sacele, Tarlungul patrunde in zona extinsa a Piemontului Sacele, construit
de el insasi, cu contributia Durbavului si Timisului in partea vestica. In partea
inalta a Piemontului, in dealurile Cernatului, este bine evidentiata zona
superioara de dispersare a apelor, cu puternice infiltratii, iar mai spre aval, zona
de efilare a apelor freatice, care pe linia Prejmer-Harman a inlesnit ivirea
numeroaselor cursuri mici, alimentate aproape exclusiv din ape freatice, care se
indreapta spre Olt. Ca urmare a acestei situatii, se considera ca o parte a
apelor din Tarlung ajunge direct in Olt, fara intermediul Raului Negru. Tarlungul
curge in prezent pe flancul estic al Piemontului Sacele si colecteaza o serie de
paraie din dreapta, ca: Zizinul (S = 33 km2; L = 19 km), Seaca sau Morii (S = 33
km2; L = 13 km), Valea Popii (S = 30 km2; L = 12 km), Teliul (S = 75 km2; L = 14
km) si Dobarlaul (S = 119 km2; L = 14 km), care la iesirea lor din munti
formeaza o serie de conuri de dejectie imbibate cu apa si care, prin dezvoltarea
lor, au impins cursul Tarlungului spre vest.

INHGA - DGA

15

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Intre elementele hidrografice din bazinul Raului Negru amintim si mlastinile de


la Reci. Ele se afla cantonate intre dunele de nisip de pe malul stang al Raului
Negru, in jumatatea sudica a portii de la Reci. Dunele au directia NE - SV, ceea
ce dovedeste participarea vantului Nemira la formarea lor. Mlastinile dintre ele,
precum si micile lacuri (365 la numar), in majoritate cu apa temporara au, de
asemenea, forme alungite in aceasta directie.
In aval de confluenta cu Raul Negru, in zona Piemontului Sacele, s-au efectuat
lucrari vaste de drenaj, grupate in sisteme de desecare, cum sunt: Sistemul
Prejmer (4365 ha), Sistemul Harman (2035 ha) si Sistemul Sanpetru (conul de
dejectie Timis 769 ha).
Dupa primirea din stanga a Vaii Negre (S = 42 km2; L = 11 km) si a Canalului
Morii (S = 61 km2; L = 19 km), in Olt se varsa Ghimbaselul sau Ghimbavul (S =
434,5 km2; L = 49,8 km), care izvoraste de sub poalele nordice ale masivului
Bucegi. Dupa ce trece pe langa Brasov si Ghimbav, raul primeste din dreapta
apele Timisului, canalizate si derivate din cursul initial la Darste. Cursul vechi se
foloseste pentru decongestionari la ape mari si ca colector pentru canalele de
desecare. Ghimbaselul se varsa in Olt la Bod. Pe malul stang, in dreptul
localitatii Bod, a existat un camp vast, cu exces de umiditate si frecvent inundat
de Ghimbasel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbaselului
in amonte de Bod, valea raului a fost indiguita construindu-se un canal de
derivatie spre stanga, in directia cursului inferior al Barsei. Canalul Ghimbasel
Olt este insa izolat printr-un dig de aparare de Barsa pentru a evita eventualele
suprapuneri de viituri. Intre canalul de descarcare Ghimbasel si Olt, se intinde
sistemul de desecare al Bodului, care apara o suprafata de 3000 ha de excesul
de umiditate. Ghimbaselul este totodata si artera de descarcare a apelor uzate
ale Brasovului, Rasnovului si Ghimbavului.
Partea vestica a Depresiunii Barsei este dreanata de doua sisteme, legate intre
ele in mod artificial, cel al Barsei si al Vulcanitei Hamaradia.
Barsa (S = 530 km2; L = 66 km) isi are obarsia la capatul estic al Muntilor
Fagarasului, sub varful Comisul (1883 m), de la altitudinea de circa 1600 m.
Sapandu-si o vale prapastioasa in sisturi cristaline, cu pante de 40-50 m/km,
ajunge la poalele nordice ale masivului calcaros de varsta jurasica ale Pietrei
Craiului, de unde se deplaseaza spre golful depresiunii Barsei, pentru a iesi in
campia proprie de divagare. In aval de Zarnesti, panta medie a cursului scade
la 5 m/km,. Dintre afluentii montani ii amintim pe Barsa lui Bucur (S = 32 km2; L
= 12 km) si Barsa Fierului din stanga (S = 49 km2; L = 14 km), iar din dreapta
raul Turcului sau Moeciul (S = 200 km2; L = 25 km), organizat intre masivele
Bucegi si Piatra Craiului si Sohodolul (S = 39 km2; L = 11 km). Mai in aval, o
parte din apele sale sunt captate printr-o priza de apa spre Vulcanita (bazinul
Hamaradia), pentru alimentarea cu apa industriala a Uzinelor de produse
chimice de la Codlea.
Hamaradia sau Homorodul Persanilor (S = 322 km2; L = 35 km) este cel mai
mare sistem de pe flancul estic al Muntilor Persani. In cursul superior,
colecteaza din stanga pe Popilnica, Hamaradia (S = 23 km2; L = 10 km), Valea

INHGA - DGA

16

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Caselor si Homorodul Vechi. Din dreapta primeste mai intai cateva paraie mici
(Geamana, Auriu), iar in Depresiune conflueaza cu Vulcanita (S = 113 km2; L =
25 km), parau submontan care este alimentat prin priza de la Tohan si din apele
Barsei. Mai in aval, Oltul patrunde in culoarul Maierus si Depresiunea
Baraoltului. In acest sector primeste afluenti mai mici veniti dinspre Persani,
cum sunt: Crizbavul (S = 45 km2; L = 20 km), Hotarul, Maierusul, Bozomul,
Valea Lunga, Remetea pe stanga, iar din dreapta, dinspre Muntii Baraoltului, pe
Valcele (S = 33 km2; L = 10 km), Haghigul, Iarasul, Corlatul, Belinul Mic si
Belinul Mare, Aita (S = 133 km2; L = 22 km), dupa care primeste pe ultimii sai
afluenti mai mari, sositi dinspre eruptivul Harghitei: Baraoltul si Varghisul.
Baraoltul (S = 206 km2; L = 29,8 km) izvoraste de sub varful Cucu al masivului
Harghitei (1558 m), taindu-si o vale adanca in rocile andezitice (mai ales
piroclastice). In amonte de comuna Baraolt se gasesc renumitele izvoare
carbogazoase de la Biborteni si Ozunca care se imbuteliaza. Panta
longitudinala a raului atinge 30 m/km (in medie).
Varghisul (S = 512 km2; L = 40,1 km) isi are obarsia pe versantul sudic al
Harghitei (1801 m), de la altitudinea de 840 m din zona unui larg podis vulcanic.
In aval, raul si-a adancit valea in extremitatea sudica a podisului de piroclastite,
dezgolind chiar epigenetic spre sud formatiunile miocene si cretacice. Pe linia
lor de contact Varghisul si-a format o vale ingusta sub forma de chei Cheile
Varghisului. Dintre afluentii mai importanti ai raului se evidentiaza, mai ales, cei
din stanga cum sunt Holosagul (S = 23 km2; L = 8 km), care se varsa in
recipient in depresiunea Vlahitei, Chiruiul (S = 76 km2; L = 16 km) si Cormosul
(S = 23 km2; L = 28,8 km).
In aval de confluenta cu Varghisul, Oltul intra in cursul mijlociu, drenand zona
interioara a cotului carpatic. Dupa Defileul de la Racos, patrunde in Podisul
Transilvaniei. Primii zeci de kilometri ii strabate prin zona subcarpatica
marginala a Transilvaniei, adaptandu-se la primele cute normale, care vin
dinspre Homoroade si impinge cursul Oltului pana in apropierea Sercaiei.
Primul sau afluent mai mic, din dreapta, Sarata, ne indica deja aparitia
izvoarelor sarate, caracteristice in aceasta zona puternic cutata. Tot de aceste
procese este legat si izvorul termal carstic de la Hoghiz, in prezent captat
pentru alimentari.
Homorodul (S = 837 km2; L = 56,7 km) este format de fapt din trei rauri care se
unesc la Baile Homorodului: Homorodul Mare (S = 335 km2; L = 48,6 km)
izvorat de sub varful Harghitei, Homorodul Mic (S = 241 km2; L = 56,7 km) si
Cohalmul (Valea Mare S = 281 km2; L = 35 km), afluent din dreapta, care isi
colecteaza apele deja din Podisul Tarnavelor.
Homorodul Mare si Homorodul Mic, avand izvoarele in apropierea Varghisului,
in sectorul lor superior, isi formeaza valea in conditii asemanatoare cu aceasta.
Homorodul Mic, intre altele, traverseaza si formatiunile calcaroase de la Meresti
in care se gasesc 68 de pesteri. In zonele de tranzitie de la rocile vulcanice spre
cele sedimentare, pantele raurilor sunt foarte mari, ating 40-60 m/km, pentru ca
in sectorul subcarpatic, ele sa scada pana la 1 - 2 m/km (in aval de Sanpaul

INHGA - DGA

17

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

1,8 m/km). Pantele Cohalmului sunt si mai mici (intre izvor si Lovnic, pe o
distanta de 10 km, 18 m/km, iar de aici, pana la varsare, sub 1 m/km).
Pe linia cutelor sinclinale din vaile Homorodului Mare si a Homorodului Mic apar
o serie de izvoare sarate cu namol terapeutic, cum sunt cele de la Craciunel,
Satu Nou, Jimbor, Aldea, Martinis, Baile Homorod etc.
In aval, Oltul patrunde in Depresiunea Fagarasului, depresiune submontana de
contact intre Podisul Transilvaniei si muntii Persani Fagaras. Pe sectorul
depresionar, pana la primirea Cibinului, Oltul parcurge o distanta de 100 km, cu
cadere totala de 68 m, producand aluvionari puternice si meandrari mai ales
pana la Voila, unde pantele sale sunt de abia 0,43 m/km.
Pe sectorul depresionar, raul are tendinta de abatere, mai ales spre dreapta,
spre Podisul Hartibaciului, cursul sau fiind impins in acesta directie de aluviunile
aduse de afluentii din stanga, din aval de Sercaia.
Pana la varsarea Sercaiei, afluentii pe care ii primeste Oltul sunt mai mici.
Astfel, din muntii Persani, se evidentiaza Bogata, Lupsa (S = 29 km2; L = 12
km), Comana (S = 58 km2; L = 17 km), Venetia (S = 49 km2; L = 17 km), Paraul
(S = 84 km2; L=17 km), iar din directia Podisului Hartibaciului, din dreapta,
Daisoara (S = 36 km2; L = 12 km), Craita si Ticusul (S = 78 km2; L = 19 km).
Sinca, sau Sercaia (S = 352 km2; L = 42,6 km) este primul afluent important,
organizat in golful de contact dintre Muntii Persani Piatra Craiului si Muntii
Fagaras. Isi are izvorul in apropierea Zarnestiului de pe Barsa, langa Poiana
Marului, de la altitudinea de 870 m. Are o panta medie pana la varsarea in Olt
de 10,5 m/km. In sectorul montan are un singur afluent important, Hobavul, din
dreapta (S = 83 km2; L = 11 km), dupa care iese in vastul con de dejectie care
captuseste tot golful, construit impreuna cu afluentii sai din stanga, cum sunt:
Stramba, (S = 40 km2; L = 12 km), Plopasa, Sercaita (S = 62 km2; L = 14 km),
Scurta (S = 23 km2; L = 13 km), precum si cu afluentii directi ai Oltului, insirati
mai sus. In zona inferioara, efilarea apelor freatice produce inmlastiniri locale.
In aval, urmeaza seria afluentilor de pe versantul nordic al Muntilor Fagarasului,
care curg paralel. Masivul se ridica brusc ca o cuesta, in partea sudica a
Depresiunii Fagarasului, cu diferente de nivel de 1500 1900 m intre zona de
creasta si linia de contact cu depresiunea. Pe o distanta medie de abia 12 - 16
km, pantele medii in sectorul montan ale paraielor este in jur de 100 m/km,
atingand in unele cazuri 120 m/km. Flancul nordic al Muntilor Fagaras, cu o
umiditate ridicata, face ca valorile scurgerii medii de pe versant sa creasca spre
vest de la 700 mm la peste 1000 mm. In aceste conditii, raurile care patrund in
depresiune prezinta rupturi bruste de panta, de la valorile indicate mai sus pana
la 5-8 m/km in zona depresionara. Aluvionarea in zona de contact este deosebit
de puternica, albiile raurilor schimbandu-si configuratia dupa fiecare viitura. Nu
sunt rare nici schimbarile de curs, chiar de mai multe ori in timpul unui an. Oltul
isi adanceste treptat valea. Nivelul teraselor din stanga raman suspendate tot
mai mult, iar cursurile viguroase urmaresc rapid schimbarile de nivel ale bazei
de eroziune. Astfel, daca la nivelul vechiului fund depresionar exista o vasta
campie de divagare, in apropierea Oltului paraiele isi taie azi adevarate

INHGA - DGA

18

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

canioane de dimensiuni mici, sapate in formatiuni de terasa. Fenomenul se


accentueaza mai ales in aval de Voila, unde incepe deja cresterea pantelor
longitudinale ale Oltului, raul pregatindu-si intrarea in Defileul Turnu Rosu din
cuprinsul Carpatilor. Pe linia raurilor si teraselor din stanga ale Oltului sunt
foarte frecvente izvoarele alimentate din panza freatica a zonei de divagare,
ceea ce denota un drenaj bun.
Majoritatea raurilor fagarasene din stanga isi au izvoarele la nivelul circurilor
glaciare din Fagaras. Multe dintre ele izvorasc chiar din circuri glaciare; sunt
insa numeroase si cursurile mici parazitare care se formeaza in zona glacisului,
in buna parte din apele de infiltratie ale cursurilor principale. Ele isi insusesc
pana la urma si cursurile parasite ale raurilor de munte. Acestea prezinta cele
mai avansate fenomene de inmlastinire, mai ales in amonte de Voila, unde
densitatea retelei fluviatile depresionare atinge circa 1,4 km/km2.
Primul dintre afluentii de pe stanga este Mandra (S = 31 km2; L = 21 km), din
care paraziteaza paraiasul Iazul in dreptul comunei Margineni. Urmeaza apoi
Sebesul (S = 90 km2; L = 32 km), nascut din caldarea glaciara Scoarta de sub
varful Berevoiesului (2039 m) si Berivoiul (S = 86 km2; L = 29 km), cu un mic lac
glaciar la izvoare. In partea inferioara, raul este cunoscut si sub numele de
Fagarasel si alimenteaza pe cale subterana paraul subalpin Racovita (S = 23
km2; L = 22 km). Un alt curs paralel este Valea Dejanilor, nascut de sub varful
Ludisorului (2392 m) si care este cunoscut in partea sa inferioara sub numele
de valea Savastrenilor (S = 52 km2; L = 30 km). De el se leaga cursurile
parazitare Hurezul si Valcioara, unul in amonte de varsarea, altul in aval.
Valea Netotului (S = 43 km2; L = 20 km) nu a patruns cu izvoarele sale pana la
nivelul zonei alpine. In aval de Voila, Oltul primeste apele raului Breaza (S = 73
km2; L = 30 km), format dintr-o serie de torenti proveniti din caldarea glaciara a
Brezei. Pe afluentul sau din dreapta, Pojorata, se afla lacul Urlea (S = 20150
m2; h = 4,05 m). Cursul sau parazitar, in aval de Pojorata, este Dridiful. In
apropierea Brezei se varsa in Olt, Valea Sambatei, nascuta in caldarea
Sambatei, aflata sub varful Galasescu Mare (2474 m). Dupa ce traverseaza un
prag extins format din morene glaciare, raul coboara rapid spre zona
piemontana, unde primeste din dreapta pe Lisa (S = 35 km2; L = 15 km). Cursul
sau parazitar este raul Racovita. Seria afluentilor continua cu Vistea (S = 42,1
km2; L = 22,5 km), care se naste din doua paraie, ambele provenite din circuri
glaciare, Vistea Mare si Vistisoara. Pe Vistisoara exista un mic lac cu caracter
temporar si o frumoasa cascada instalata pe o trepta glaciara. Are trei cursuri
parazitare, doua in amonte (Dragusul si Hotarul), iar unul in aval de varsare
(Corbul Vistei).
Urmeaza apoi Ucea (S = 39 km2; L = 21,9 km), care este formata din Ucea
Mare si Ucisoara. In amonte, Ucea are si un curs parazitar cunoscut sub
numele de Corbul Ucei.
Arpasul Mare (S = 83 km2; L = 23 km) este unul dintre cei mai mari afluenti din
seria raurilor fagarasene. El se formeaza din doua sisteme montane, alpine, si
anume: Arpasul Mare, coborat de sub vf. Arpasului Mic (2459 m) si Arpaselul.

INHGA - DGA

19

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Pe Arpasul Mare intalnim doua lacuri glaciare dintre cele mai pitoresti. Pe
afluentul Podragul se afla lacul cu acelasi nume (S = 28550 m2; h = 15,5 m), iar
pe Podragel Podragelul (S = 7110 m2; h = 3,9 m). In interiorul lacului Podragu
este separat prin morene frontale de avalansa un alt laculet: Podragu Mic (S =
2400 m2; L = 2,2 m).
Cursul parazitar al Arpasului Mare este Valea Neagra.
Cartisoara (S = 80 km2; L = 23 km) se compune tot din doua cursuri: din Valea
Laitei, care vine de sub vf. Negoiu (2535 m) si Valea Balei, de sub Vanatoarea
lui Buteanu (2506 m). Are obarsia in cel mai cunoscut si pitoresc lac glaciar,
aflat in circul glaciar cu acelasi nume, Lacul Balea (S = 46508 m2; h = 11,35 m).
Dupa ce paraul a parasit cascada Balei, formata pe treapta glaciara, primeste
mai in aval Paraul Doamnei, izvorat din Lacul Doamnei (S = 5060 m2; h = 1,5
m).
In zona piemontului din aval construit mai ales de Laisa, se nasc trei paraie
parazitare: Opatul, Scorei si Sarata. Ultimul, prin topicul sau, ne indica ivirea
unor izvoare sarate din cuta diapira ce strabate depresiunea cursului Oltului.
Raul Mare sau Porumbacul (S = 84 km2; L = 24 km) are o retea hidrografica
destul de complexa. Raul Mare se formeaza de fapt din doi afluenti alpini:
Serbota (S = 36 km2; L = 13 km) si Porumbacelul. Pe Serbota si afluentul sau
Valea Saratii, izvorati de sub vf. Serbotei, se afla cate o cascada de treapta
glaciara. In amonte de varsare, raul primeste inca un afluent piemontan:
Liscovul.
Avrigul (S = 68 km2; L = 22 km) izvoraste de sub varful Ciortea (2427) din
pitorescul lac al Avrigului (S = 14770 m2; h = 4,5 m). Dupa ce formeaza o
cascada de treapta glaciara, se indreapta rapid spre zona piemontana, unde
primeste un afluent pereche: Valea Jibrii cu Moasa Avrigului, izvorati de sub
vf. Surul (2281 m), ultimul masiv din capatul vestic al crestei Fagarasului, cu
urme glaciare. Tot de aici izvorasc Moasa Sebesului si Sebesul (S = 48 km2; L
= 11 km), care incheie seria afluentilor de pe versantul nordic al Fagarasului.
Din dreapta, in aval de Sercaia, sosesc in Olt, dinspre Podisul Hartibaciului, o
serie de afluenti cu scurgere redusa dar cu dimensiuni uneori mai ,mari ca :
Felmerul (S = 104 km2; L = 24 km), Galatiul, Poienita, Cincul (S = 139 km2; L =
17 km), Noul sau Somartinul (S = 249 km2; L = 25 km), Fermelor si Bradul.
Piemonturile si terasele largi din stanga Oltului asigura conditii favorabile
irigatiilor, fapt care a inlesnit practicarea acestora de mai bine de o suta de ani.
Ultimul si cel mai important afluent al Oltului din cursul mijlociu este Cibinul (S =
2237 km2; L = 80,3 km), care isi formeaza cursul din unirea a doua rauri
izvorate din circurile glaciare nordice ale Candrelului (2245 m) si anume din
Raul Mare (S = 95 km2; L = 20 km) si din Raul Mic (S = 46 km2; L = 12 km). Ca
origine a sistemului este socotit Raul Mare, care izvoraste de la altitudinea de
1920 m, din frumosul lac glaciar al Iezerului Mare (S = 34100 m2; h = 13,3 m).
Raul Mic izvoraste tot dintr-un lac glaciar Iezerul Mic (S = 2520 m2; h = 17 m),
dar colecteaza excedentul de apa al inca doua lacuri mici glaciare: al Iezerului

INHGA - DGA

20

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Nardin (S = 1832 m2; h = 0,65 m) si al Iezerului Mariucii (S = 521 m2; h = 0,46


m). In zona montana are profil longitudinal in trepte, cu praguri in dreptul Cheilor
Cibinului, Gura Sadurelului, Gatul Berbecului, Tilisca etc.
Primul afluent important al Cibinului, venind dinspre Marginime, este paraul
Salistei (S = 215 km2; L = 26 km), care in amonte de Sacel primeste afluenti
numai din dreapta, cum sunt Drojdiei, Tilisca (S = 30 km2; L = 11 km), Sibielul
(S = 41 km2; L = 14 km) si Orlatul. Singurul afluent mic in amonte de varsarea
Salistei este Cernavoda (S =21 km2; L = 9 km). Cursul raului se dezvolta la
contactul sisturilor cristaline cu depozitele neogene.
In aval, pana la Sibiu, primeste afluenti de dimensiuni mici, dar in jurul orasului,
Cibinul primeste o serie de cursuri montane si submontane, atrase de zona
joasa a Depresiunii Sibiului. Intre acestea se pot aminti Rusciorul (S = 132 km2;
L = 16 km) si Hartibaciul (S = 1031 km2; L = 88,2 km) din stanga, dinspre
Podisul Transilvaniei si Valea Sebesului (S = 94 km2; L = 28 km), Valea
Cisnadiei (S = 42 km2; L = 17 km), Tocilelor, Saratii si Sadul din dreapta,
dinspre Muntii Sibiului Steflesti.
Hartibaciul este cel mai mare afluent ca dimensiuni morfometrice al
Cibinului. Depaseste Cibinul la confluenta atat ca lungime, cat si ca suprafta
bazinala. El dreneaza partea sudica a Podisului Transilvaniei si traverseaza
perpendicular patru anticlinale, care isi lasa amprentele atat in profilul sau
longitudinal, cat si in formarea cursului sau si in organizarea retelei hidrografice.
Intre altele, unor cute anticlinale i se datoreste si cotului lui cu directie nordica,
format in aval de Agnita, intre Benesti si Altina si piata de ape din amonte. In
culoarul sau larg, dar bine adancit in platforma, se pot intalni o serie de zone de
subsidenta locala, chiar si in apropiere de izvoare la Noistat.
Hartibaciul isi are originea in formatiunile pliocene nisipoase de langa Barcut, la
limita vestica a Piemontului Odorheiului, de la altitudinea de 600 m. In lungul
cursului sau, pe distanta de 88,2 km, are loc o cadere totala de 212 m (panta
medie 2,4 m/km), care in aval de Noistat devine mult mai mica (0,9 m/km).
Afluentii sai au pante mari, putere de eroziune accentuata si procese de versant
evoluate. Dintre afluentii mai importanti ii amintim pe cei din dreapta: Halmerul,
Iacobeni, Prostea, V. Infundaturii, V. Stricata, Covesul, (S = 33 km2; L = 14 km),
Harghisul (S = 50 km2; L = 14 km), Zlagna (S = 55 km2; L = 10 km), Harta (S =
50 km2; L=9 km), Vurparul, Zavoiul (S = 113 km2; L = 17 km), Daia si Casoltul,
iar din stanga pe V. Morii, Albacul (S = 108 Km2; L = 28 km), V. Androchinei,
Marpodul (S = 31 km2; L = 9 km) si Fofeldea.
Sadul (S = 301 km2; L = 45 km) isi culege izvoarele din circurile glaciare nordice
adapostite de culmea Steflestilor (2244 m), de la o altitudine de 1940 m.
Pantele longitudinale ale raului sunt foarte mari, in medie 35 m/km, ajungand la
confluenta cu Sadurelul la o cadere de 64 m/km. Aceste elemente, precum si
prezenta in apropierea raului a orasului Sibiu au determinat construirea primelor
hidrocentrale (Sadu I si Sadu II) pe Sadu inca de la sfarsitul secolului trecut
(1896 1905). Posibilitatile reale hidroenergetice ale raului au fost folosite pe
deplin din anul 1960 cand s-a realizat complexul hidroenergetic Sadu V.

INHGA - DGA

21

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Oltul, in aval de Cibin, patrunde in valea sa transversala reprezentata de


Defileul Turnu Rosu, unde are o cadere de 128 m pe distanta de 80 km, intre
Gura Cibinului si Ramnicu Valcea (1,6 m/km). Defileul se poate imparti in doua
sectoare principale: cel superior, intre Turnu Rosu Brezoi, se distinge prin
caderi mai mici (1,38 m/km), iar cel inferior prin caderi mai accentuate (1,9
m/km).
Pe sectorul superior al defileului, afluentii se insira simetric din directia Muntilor
Lotrului, cat si din directia Muntilor Fagaras. Afluentii din stanga au insa
dimensiuni mai mari abia in aval de Caineni, unde Oltul patrunde in
Depresiunea Lovistei.
Primul afluent mai important al Oltului pe sectorul superior este Lotrioara (S =
120 km2; L = 21,9 km), izvorata de la altitudinea de 1600 m. Raul avand pante
foarte mari (media 55 m/km), se preteaza la amenajari hidroenergetice.
Urmeaza apoi tot pe dreapta Vadu (S = 47 km2; L = 12 km), Valea lui Vlad, Uria
(S = 33 km2; L = 15 km), Robestii si Calinestii (S = 40 km2; L = 16 km), inainte
de varsarea Lotrului. Putem spune ca simetric sosesc si afluentii din stanga
Oltului, pe acest sector, cum sunt Stramba, Tandibou, Curpanul, Valea Satului,
Boia (S = 156 km2; L = 22 km), Secul (S = 48 km2; L = 11 km) si Baiasul (S = 89
km2; L = 17 km); ultimii dreneaza Depresiunea Lovistei (de vest).
Lotrul (S = 1024 km2; L = 76,6 km) este unul dintre raurile carpatice
longitudinale clasice, exceptand zona de izvoare, care s-a adaptat la o falie
tranversala. Strajuita de munti inalti, atat cursul principal, cat si afluentii au
pante foarte mari. Altitudinea medie a bazinului de receptie atinge 1374 m, iar
panta medie a reliefului 327 m/km).
Cursul Lotrului se formeaza in Muntii Parang, la altitudinea de 1830 m, prin
unirea mai multor paraie mici nascute in circuri si lacuri glaciare, adapostite de
vf. Setea Mare (2358 m). Formele glaciare sunt bine pastrate datorita rocilor
rezistente, dominant granodiorite. Ca izvor al Lotrului se poate socoti paraul
Calcescu, in lungul caruia se insira mai multe lacuri glaciare ca: Iezerul Pasarii
(S = 3000 m2; h = 3m), Calcescu Mic (S = 1600 m2; h = 2,9 m) si Calcescu (S =
30200 m2; h = 9,3 m). I. Pisota aminteste de inca patru lacuri mai mici in
caldarea Calcescu, cu suprafete intre 150 - 712 m2. Pe primul sau afluent din
stanga, pe Zanoaga, exista, de asemenea, un lac glaciar, Zanoaga Mare (S =
9700 m2; h = 1,05 m), iar pe un alt afluent din dreapta Lacul Iezerului
Parang. Lacul Gauri inchide sirul acestei salbe de lacuri deosebit de pitoresti.
In aval, Lotrul urmareste printr-o vale prapastioasa linia tectonica transversala,
care se continua spre nord pana la primirea din stanga a Izvorului Gropii, de
unde face o cotitura de 90o spre est. De aici, Lotrul devine o vale longitudinala
intracarpatica tipica. Afluentii sai din stanga, cum sunt Balu, Izv. Gotia, Hanesul,
Balindru, Hoteag, Voinesita (S = 85,4 km2; L = 14,4 km), Vatafu si Rudaru sunt
perpendiculari pe cursul Lotrului. Toate aceste cursuri se formeaza dinspre
Muntii Lotrului, constituiti din sisturi cristaline. Afluentii din dreapta se adapteaza
unei tectonici complicate, pe liniile de contact intre granite, calcare jurasice,
sisturi cristaline. In majoritate sunt cursuri longitudinale, paralele cu Lotrul, cum

INHGA - DGA

22

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

sunt Vidruta (curs opus), Manileasa (S = 36 km2; L = 12 km) si cel mai mare
afluent al Lotrului Latorita (S = 210 km2; L = 29,1 km), sosit tot din Muntii
Parangului, de sub varful Udrele (2165 m). Acesta se formeaza din confluenta
mai multor paraie care izvorasc din circurile glaciare ale Udrelor. Ca punct de
izvor se poate socoti tocmai izvorul paraului Udrelui (1750 m). Pe afluentul din
stanga al Latoritei, Muntinul Mic, se gasec trei lacuri mici glaciare, necartate
inca, dintre care cel mare pare sa fie Iezerul Latoritei. Pe afluentii mici din
dreapta exista inca doua iezere: Cioara si Sanguratic. Latorita are pante mari
(43 m/km), iar cursul sau vijelios se mentine pana la varsarea sa in Lotru. Din
stanga, Lotrul primeste pe Rudareasa (S = 32 km2; L = 12 km) si Malaia (S = 28
km2; L = 8 km). Dintre afluentii de pe partea stanga, Lotrul primeste in cursul
sau inferior pe Pascoaia (S = 118 km2; L = 20 km) si Vasilatu (S = 44 km2; L =
15 km).
In aval de Gura Lotrului, in cuprinsul defileului, Oltul primeste afluenti mici cum
sunt: Lotrisoru, Caldararilor, Muierusca (S = 49 km2 , L = 18 km) din dreapta, iar
din stanga Pausa, Coisca sau Salatrucelul (S = 95 km2; L = 15 km), raul
colector al depresiunii Jiblei si Aluneasa (S = 33 km2; L= 12 km).
De aici spre aval, Oltul patrunde in vastul sau con de dejectie mascat de terase
si conuri de dejectie ale unor serii de afluenti sositi de pe versantul sudic al
Muntilor Fagaras si culmea Capatanei. Zona subcarpatica este traversata de
Olt intre Jiblea si Ramnicul Valcea, ultimul aflandu-se in culoarul subcarpatic
depresionar extern.
In aval de confluenta cu raul Govora incepe cursul inferior al Oltului, unde
pantele scad pana la confluenta cu Oltetul, in medie pana la 1,0 m/km. De aici
si pana la varsare, valoarea medie a pantei devine de 0,45 m/km.
Intre Ramnicu Valcea si Babeni, Oltul primeste o serie de afluenti mai mari,
izvorati in parte din Carpati, in parte din zona subcarpatica. Primul dintre acestia
care traverseaza zona subcarpatica, este Olanestiul (S = 231 km2; L = 38 km),
cunoscut mai ales dupa Baile Olanesti. Dimensiuni mai mari are afluentul sau
de dreapta, Cheia (S = 88 km2; L = 24 km).
Urmeaza apoi cativa afluenti mici subcarpatici, ca Sarata si Govora (S = 122
km2; L = 42 km), care patrunde adanc in Muntii Capatanei prin izvoarele sale.
Ultimul rau amintit are la randul sau mai multi afluenti, ca: Bistricioara (S = 79
km2; L = 22 km) din dreapta si Costestii (S = 45 km2; L = 18 km) si Otasaul din
stanga (S = 106 km2; L = 28 km).
In fine, seria afluentilor carpatici care vin din dreapta, din sectorul piemontan, se
incheie cu Luncavatul (S = 299 km2; L = 57 km), care soseste de pe versantul
sudic al vf. Ursului (2129 m) din Muntii Capatanei. In zona cristalina pe care o
traverseaza, cursul sau are pante mari; in depresiunea subcarpatica Horezul
primeste paraul Ursanilor (S = 43 km2; L = 12 km) si Manastirea. Are un bazin
puternic alungit (latimea medie 5 km) si este lipsit de afluenti mai importanti in
zona piemontana.

INHGA - DGA

23

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Din zona subcarpatica, din partea stanga, Oltul primeste afluenti mici (V.
Satului, Samnicul, Aninoasa), in schimb dinspre crestele inalte ale extremitatii
vestice ale Muntilor Fagaras soseste Topologul (S = 547 km2; L = 83,7 km), un
reprezentant tipic al raurilor din Carpatii Meridionali. Izvoarele sale se gasesc
sub vf. Negoiului (2535 m), Topologul formandu-se din confluenta a doua paraie
sosite din zona circurilor glaciare, Negoiul si paraul Scara, primul fiind
considerat ca obarsie a sistemului (1880 m). In partea superioara a cursului sau
pana la Capul Bulzului, raul are pantele medii de 45 m/km, valea sa fiind sapata
in sisturi cristaline cu frecvente injectari de gneis, ceea ce duce la dezvoltarea
unei eroziuni selective evidente. Mai in aval, traverseaza culoarul longitudinal al
Lovistei, umplut cu depozite miocene si impunatoarele chei epigenetice din
creasta Coziei constituita din gnaisuri de Cozia.
Raul, in drumul sau spre varsare, trece prin depresiunile si spinarile
Subcarpatilor, pe care le taie perpendicular pentru ca apoi sa patrunda in
Piemontul Getic, in aval de Tigveni. De aici, urmarind caderea generala a
piemontului, se indreapta printr-un cot larg spre Olt. Pantele sale, chiar si in
zona piemontana, sunt inca destul de mari (in jur de 3 m/km), ceea ce ii asigura
raului o putere destul de mare de eroziune. In sectorul depozitelor friabile
levantine, la apele mici, se observa pierderi de apa prin infiltratii, dar nu in
asemenea masura care sa duca la secarea raului.
Dintre afluentii mai de seama ai Topologului amintim pe Topologelul (S = 18
km2; L = 8 km) din sectorul montan.
Din Depresiunea Salatrucului primeste, din stanga, paraul Cumpana (S = 26
km2; L = 10 km) si Valea Plopilor, iar din dreapta pe Carpinisul, Badislava (S =
28 km2; L = 14 km), Ciutestii si Serbaneasa, paraie cu scurgere intermitenta.
Dupa primirea Topologului, majoritatea afluentilor Oltului veniti dinspre regiunile
piemontane au cursuri intermitente, cu exceptia Oltetului, desi multe dintre ele
au suprafete bazinale destul de mari. Astfel, din stanga se varsa in Olt: Ursana
(S = 29 km2; L = 14 km), Geamana (S = 67 km2; L = 9 km), Cugra (S = 138 km2;
L= 30 km), Cepturaru, Cunarea Mica (S = 147 km2; L= 24 km), Teslui (S = 81
km2; L = 28 km), Streharei (S = 43 km2; L = 12 km), Milcovul (S = 31 km2; L =
12 km), Oboga (S = 33 km2; L = 18 km), Darjovul (S = 167 km2; L = 35 km) si
Iminogul (S = 235 km2; L = 47 km).
Afluentii din dreapta, de pe acest sector, sunt in general mai mari, mai bine
organizati, ca: Nisipoasa (S = 61 km2; L = 17 km), Pesceana (S = 247 km2; L =
45 km), Dalga (S = 89 km2; L = 23 km), Mamu (S = 110 km2; L = 25 km), Beica
(S = 163 km2; L = 49 km), Oltisorul (S = 203 km2; L = 46 km), Oltetul (S = 2474
km2; L = 183,6 km), Tesluiul (S = 624 km2; L = 92 km) si Gologanul (S = 122
km2; L = 22 km).
Oltetul este colectorul principal al interfluviului Olt Jiu. Bazinul sau este ingust,
putin dezvoltat in zona Muntilor Candrelului, unde isi are obarsia (de la
altitudinea de 1600 m), dar se desfasoara pe larg in zona subcarpatica si mai
ales in cea piemontana. Sapandu-si valea in roci eruptive vechi (granodiorite),
Oltetul strabate sectorul montan in linie dreapta, cu pante mari (45 50 m/km)

INHGA - DGA

24

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

si fara afluenti. In amonte de Polovragi, in calea lui apare un masiv calcaros de


varsta jurasica, prin care raul si-a taiat impunatoarele chei de la Polovragi, si in
care s-a format pestera cu acelasi nume. Isi continua drumul tot in linie dreapta,
traversand cele doua culoare depresionare si sirul de dealuri longitudinale
subcarpatice. La Rosia, in culoarul extern, reuseste sa-si capteze doi afluenti
mai mici, Cornatelul (S = 34 km2; L = 11 km) din dreapta si Taraia din stanga (S
= 133 km2; L = 37 km). Imediat, in aval, patrunde deja in Piemontul Getic, in
care pierde din debit, fenomen ce poate fi observat mai ales in perioada apelor
mici. Astfel, debitul minim observat in 1961 la Nistoresti a fost de 1,07 m3/s, la
Otetelis, in amonte de varsarea Cernei, 1,30 m3/s, iar la Bals chiar dupa aportul
Cernei abia de 0,300 m3/s (in septembrie). Panta medie a raului pe acest
sector variaza in jur de 1 m/km. In aceste conditii, in sectorul piemontan raul
primeste abia cativa afluenti mai mici, cu scurgere intermitenta ca: Obislavul,
Tulburea, Sascioara, Sasa (S = 106 km2; L = 30 km) si Pesteana (S = 92 km2;
L=30 km).
La Balcesti, in Oltet se varsa cel mai mare afluent al sau, care-l intovaraseste
chiar din zona inalta a culmilor Capatanei: Cerna (S = 617 km2; L = 99 km). Cu
exceptia Maritei (S = 11 km2; L = 12 km) si Plopului sau Recea (S = 39 km2; L =
17 km), pe care raul ii primeste in zona sa de izvoare, Cerna este lipsita de
afluenti; cu Cernisoara (S = 83 km2; L = 25 km), singurul afluent montan mai de
seama, se uneste la patrunderea sa in regiunea piemontana. Tot aici primeste
si unele paraie mici intermitente din dreapta, ca Igiminea si Clamana, si
Draganu din stanga.
Din zona piemontana, din dreapta, Oltetul primeste inca o serie de afluenti, cum
sunt: Aninoasa, Caluiul (S = 74 km2; L = 15 km), Brancoveanca (S = 35 km2; L
= 8 km), Frasinetul (S = 84 km2; L = 19 km) si Potopinul (S = 48 km2; L = 20 km)
in majoritatea din Campia interna.
In lunca sa larga, dezvoltata in aval de Draganesti, Oltul sufera o abatere spre
dreapa. Saiul (S = 352 km2; L = 81 km), un curs parasit este dovada acestui
proces, el fiind instalat in lunca externa a Oltului. Acest proces este foarte
recent si face parte probabil din ciclurile de pendulare est-vestica a Oltului, prin
care cursul sau in cuaternar a ajuns spre vest pana la Caracal. Acest proces
este semnalat de prezenta teraselor precum si de lacurile tip liman fluviatil care
se insira la contactul teraselor (27,35 m) cu campia. Pe aceste paraie, de altfel,
se intalnesc si lacuri de tip mostiste.
Procesele intense de divagare pe sectorul inferior al Oltului provoaca si in
prezent o mobilitate mare a albiei, mai ales in aval de Dragasani, precum si pe
sectorul inferior al afluentilor. Sunt frecvente procesele de eroziune laterale de
mare amploare.
Soluri
In bazinul hidrografic Olt solurile au o mare varietate ce este generata de
actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief, factorii
hidrogeologici, hidrologici precum si de cei topoclimatici.

INHGA - DGA

25

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Spre exemplu, in judetul Covasna, cea mai mare extindere o au solurile brune
si argiloiluvuale podzolice, dar se intalnesc si cernoziomuri levigate. In judetul
Olt o mare raspandire o au solurile grele.
Judetul Harghita
Repartitia solurilor pe clase de calitate
Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Harghita se poate urmari dupa
tabelul urmator:

2297

2,4

22797

24,5

49850

53,7

17785

19,1

312214

2938

0,9

12675

4,0

67199

21,5

114299

36,6

115103

36,8

77

77

100

1416

1416

100

406436

2938

ha

14972

89996

ha

164149

ha

% din total
folosinta

CLASA V

% din total
folosinta

CLASA IV

92729

ha

% din total
folosinta

CLASA III

% din total
folosinta

Arabil
Pajisti
Vii
Livezi
Total

CLASA II

ha

Total
ha

Specificare

% din total
folosinta

CLASA I

134381

Judetul Covasna
Pe teritoriul judetului Covasna exista o gama foarte variata de soluri, aceasta
diversitate rezultand din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice,
formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici precum si topoclimatici.
Astfel, la o altitudine de peste 1500 m, sub padurile de molid se intalnesc
solurile montane brune podzolice, care se caracterizeaza printr-o aciditate
ridicata si un continut mare de materie organica. O alta categorie de soluri o
reprezinta solurile brune si brune acide de padure acestea avand o
raspandire mai mare in muntii Baraolt, dar apar insular si in muntii Bodoc,
Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri s-au format in conditiile unui climat rece si
umed, sub paduri de fag, gorun sau amestec. Se poate remarcate in acest
teritoriu o repartitie diferentiata a solurilor din aceasta grupa, astfel pe versantii
cu o panta mai accentuata se intalnesc soluri brune acide, in timp ce pe
versantii cu pante mai line se afla soluri cu caractere podzolice.
Cea mai mare extindere pe cuprinsul acestui judet o au solurile brune si
argioiluviale podzolice, aceste soluri intalnindu-se in special pe culmile largi si
joase ca dealtfel si pe versantii slab inclinati ai muntilor Intorsurii, Vrancei,
nemira, Bodoc si Baraolt. De asemenea, acest tip de soluri se regaseste si pe
relieful depresionar unde acopera in totalitate zona piemontana si o parte din
terasele Oltului si ale Raului Negru ele caracterizand etajul de padure
predominat de stejar, gorun acestea din urma aflandu-se uneori in amestec cu
fagul.
O alta categorie de soluri este cea reprezentata de cernoziomurile levigate sau
prataziomurile, ce se intalnesc in special in jurul localiatilor Targu Secuiesc si

INHGA - DGA

26

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Campu Frumos. Aceste soluri sunt caracterizate printr-un continut ridicat de


humus si de substante nutritive.
Partea cea mai joasa a judetului este ocupata de soluri hidromorfe cu
subgrupele soluri gleice, humicogleice si turbele eutrofe, acestea prezentand un
grad de fertilitate redus dar si un exces de umiditate ce se face simtit in special
in perioadele ploioase ale anului.
In sfarsit, un ultim tip de soluri, care se intalneste pe o suprafata de circa 18
km2, in apropiere de localitatea Reci, este reprezentat de nisipurile nesolificate
cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de Dunele de la Reci.
Repartitia terenurilor pe clase de calitate
Cea mai mare suprafata de teren arabil (35825 ha) corespunde clasei a III-a de
calitate, umata de clasele a II-a si a IV-a de calitate ce ocupa o suprafata de
24243 ha, respectiv 23069 ha, fapt specific zonelor cu un relief diversificat in
care predomina formele de deal si de munte. La categoriile pasuni si fanete din
total ponderea o detin terenurile incadrate in clasa a III-a de calitate cu o
suprafata de 46873 ha., urmate de clasa a IV-a de calitate cu o suprafata de
34195 ha, clasa a II-a de calitate cu o suprafata de 9098 ha, clasa a V-a cu
7343 ha si clasa i-a de calitate cu o suprafata de 1325 ha. Clasa medie de
calitate este clasa a III-a.
Judetul Brasov
Calitatea solurilor
Repartitia solurilor pe clase si tipuri

798

0,4

2704

9,3

40544

1,5

ha

% din total
folosinta

11086

2089

ha

34,3

60588

59083

33,3

412

22,9

13790

100039

CLASA V

% din total
folosinta

1,0

1291

ha

CLASA IV

% din total
folosinta

Arabil
Pajisti
Vii
Livezi
Total

ha

ha

CLASA III

% din total
folosinta

Specificare

CLASA II

% din total
folosinta

CLASA I

51,2

4670

3,9

100025

56,4

14621

8,2

176

93,6

12

6,3

1141

63,4

246

13,6

161390

19549

Din studiile realizate cu privire la clasele de bonitare, rezulta urmatoarea


situatie, in judetul Brasov :
Repartitia terenurilor pe clase de calitate (fertilitate)
Specificare
Arabil
Pasuni
+
Fanete
Livezi
Vii + Hamei

INHGA - DGA

Suprafata
(ha)
118179
177231
1799
188

I
1291
798

CLASA DE FERTILITATE
II
III
IV
11086
40544
60588
2740
59083
100025
412

1141
176

V
4670
14621
246
12

27

SOLURILE

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Specificare
Suprafata
agricola
totala
% din clase

Suprafata
(ha)
297397

I
2089

100

0,7

CLASA DE FERTILITATE
II
III
IV
13790
100039
161390

4,6

33,6

V
19549

54,5

6,6

Rezulta ca sprafetele agricole cu soluri fertile (clasa I si II) au o pondere extrem


de mica.
Judetul Sibiu
Incadrarea solurilor pe clase si tipuri

0.3

3612
2854
2398
18

3.2
2.7
3.1
0.6

ha

18393
16273
11363
343
347

ha

15.9
15.3
15.0
12.5
7.1

70133
59153
36478
957
2012

CLASA V

ha

% din total
folosinta

249

ha

CLASA IV
% din total
folosinta

Arabil
Pasuni
Fanete
Vii
Livezi

CLASA III
% din total
folosinta

ha

CLASA II
% din total
folosinta

Specificare

% din total
folosinta

CLASA I

60.4
55.3
48.1
34.6
41.1

28835
28446
25420
1441
2535

20.5
26.7
33.5
52.3
51.8

Repartitia terenurilor pe clase de calitate (fertilitate)


CLASA DE FERTILITATE

Specificare
Total (ha)
Arabil
Pasuni
Fanete
Vii
Livezi

115973
106483
75728
2729
4892

TOTAL

3058035

I
-

II
-

III
6830
10966
9564
27930

IV
101193
68283
39209
705
1862
211252

V
7380
27234
26955
2054
3030
66653

Judetul Valcea
Repartitia solurilor pe clase de calitate (fertilitate)
Specificare
Arabil
Pasuni si fanete
Vii
Livezi

I
1521
4631
47
347

CLASA DE FERTILITATE
II
III
IV
15367
32798
31971
21876
62153
46071
715
1772
1410
2593
5436
4884

V
6305
5681
24
318

Judetul Olt
In ceea ce priveste solurile din judetul Olt situatia terenurilor arabile este
urmatoarea:

soluri cu textura fina (grele) 307 825 ha = 70,3%

soluri cu textura mijlocie 114 750 ha = 26,2%

soluri cu textura grosiera (usoara) 15 270 ha = 3,5%

INHGA - DGA

28

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Solurile grele cu textura fina se intalnesc cu predilectie in Campia Boianului si in


partea de N a judetului Olt (Podisul Getic).
Solurile cu textura mijlocie se intalnesc pe suprafete intinse in Campia
Caracalului si Campul Leu Rotunda.
Solurile cu textura grosiera se intalnesc pe suprafete apreciabile in partea de SV a judetului Olt (zona localitatii Ianca), iar pe suprafete mai restranse in luncile
principalelor cursuri de apa.
Continutul solului in humus determina gradul de fertilitate al acestuia. In ceea ce
priveste aprovizionarea cu humus a solurilor din judetul Olt acestea se prezinta
astfel:

soluri sarace si foarte sarace ( sub 2%) cca. 39 362ha = 9%

soluri mediu aprovizionate ( 2 3 %) cca. 389 183 ha = 88,8%

soluri bine aprovizionate ( peste 3%) cca. 9 300 ha = 2,2%

Scaderile continutului de humus se explica prin faptul ca, fertilizarile organice


(gunoi de grajd) se realizeaza pe suprafete din ce in ce mai mici, in timp ce s-a
extins foarte mult (aproape s-a generalizat) practica arderii miristilor cerealelor
paioase fara motiv, lipsind astfel solul de materia organica necesara formarii
humusului. O cauza colaterala scaderii cantitatii de humus din sol o constituie si
faptul ca s-au redus foarte mult dozele de ingrasaminte chimice aplicate la
plantele de cultura datorita scaderii puterii economico - financiare a agricultorilor
cat si folosirii unilaterale a anumitor ingrasaminte chimice si in special cele pe
baza de azot.
Reactia solului este determinata de raportul dintre concentratia de ioni H+ si OHPe teritoriul judetului Olt, in general reactie acida au argiluvisolurile, raspandite
in partea de N a judetului; reactie alcalina au solurile halomorfe din Lunca
Oltului si a Dunarii; reactie slab acida si neutra au molisolurile, cambisolurile,
solurile aluviale si verisolurile.
Geografic solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale si
intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de
dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului
inconjurator.
In functie de categoriile de folosinta a terenurilor acestea erau repartizate in
anul 2005 pe clase de calitate la nivelul judetului Olt astfel:
Categoria de
folosinta
Arabil
Pasuni
Fanete
Vii
Livezi
TOTAL AGRICOL

INHGA - DGA

Suprafata
totala
(ha)
391254
32660
300
7392
6249
437845

CLASE DE CALITATE
I
18581
40
18621

II
177788
1126
14
1284
341
180553

III
146094
5104
58
2458
3365
157079

IV
34617
13403
223
3365
1208
52816

V
14174
12972
5
285
1335
28776

29

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Repartitia spatiala a claselor de fertilitate pe teritoriul judetului Olt se prezinta


astfel:

terenurile apartinand clasei I, pentru categoria de folosinta arabil se


intalnesc pe suprafete mici, dispersate la nivelul fiecarui teritoriu
comunal, cu precadere in jumatatea sudica a judetului Olt si in special
comuna Izbiceni.

terenurile apartinand clasei a II a pentru categoria de folosinta arabil


ocupa majoritatea teritoriilor comunale, incepand aproximativ de pe
aliniamentul Dobrun Coteana Valcele N.Titulescu si pana in Lunca
Dunarii (DN Corabia Bechet), exceptie facand teritoriul comunei Ianca,
precum si localitatile Draganesti, Daneasa, Sprancenata.

terenurile apartinand clasei a III a pentru categoria arabil se intalnesc


in zona centrala a judetului, fiind aproximativ delimitate la S de
aliniamentul Voineasa Brancoveni Schitu Tufeni, iar in partea de N
de soseaua nationala (DN Pitesti - Dragasani).

terenurile apartinand clasei a IV a pentru arabil se gasesc in partea de


N a judetului, pe arii mai restranse se intalnesc si in zona ocupata cu
soluri de clasa a III a, precum si in zona joasa a Luncii Dunarii.

terenurile apartinand clasei a V a pentru arabil se intalnesc pe


suprafete dispersate, cu precadere in zona de N a judetului, in perimetrul
ocupat de zona a IV a dar si in cel al zonei a III a.

O suprafata insemnata este ocupata in cadrul judetului de soluri podzolice cat si


alte soluri acide.
Vegetatia
Bazinul hidrografic Olt are o vegetatie diversa si foarte bogata in concordanta
cu relieful si clima sa. El dispune de circa 600 de specii salbatice.
In bazinul hidrografic Olt se gasesc toate tipurile de habitate naturale majore in
afara de habitatele costiere si marine.
Habitate de ape dulci:

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau


Hydrocharition;
Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica;
Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;
Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane.

Habitate de paiisti si tufarisuri

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,


pana la cel montan si alpin;
Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi;
Fanate impadurite;

INHGA - DGA

30

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Fanete montane;
Pajisti aluviale din Cnidion dubii;
Pajisti boreale si alpine cu substrat silicios;
Pajisti calcaroase subalpine;
Pajisti calcifile alpine si subalpine;
Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae);
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;
Pajisti saraturate continentale;
Pajisti stepice subpanonice;
Pajisti uscate seminaturale si faciesuri acoperite cu tufisuri pe substrat
calcaros;
Tufarisuri alpine si boreale;
Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;
Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix;
Tufarisuri subcontinentale peri-panonice.

Habitate din turbarii si mlastini

Depresiuni pe substraturi turboase;


Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris- atrofuscae;
Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
Mlastini alcaline;
Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;
Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat);
Turbarii active;
Turbarii de acoperire;
Turbarii degradate inca capabile de o regenerare naturala;
Turbarii impadurite.

Habitate de stancarii si pesteri

Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana In


cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia
alpinae si Galeopsietalia ladani);
Grote neexploatate turistic;
Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofilica;
Pesteri in care accesul publicului este interzis;

INHGA - DGA

31

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase;


Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase.

Habitate de padure

Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (VaccinioPiceetea);


Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior(Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae);
Paduri cu Castanea sativa;
Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
Paduri dacice de stejar si carpen;
Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana;
Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene;
Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero- Fagion;
Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros;
Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor rauri (Ulmenion
minoris);
Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din
Carpinion betuli;
Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;
Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens;
Zavoaie cu Salix alba si Populus alba.

Flora bazinul hidrografic Olt este bogata in relicte glaciare, plante endemice si
alte plante incluse in diferite categorii IUCN de periclitare. Elementele
meridionale, ca si cele orientale sunt si ele bine reprezentate datorita curentilor
calzi, ce patrund in culoarul Oltului.
Cele mai importante specii de plante din flora salbatica sunt prezentate in
anexa 1, iar cele valorificate economic in anexa 2.
Dintre cormofite, un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii
Carpati, printre care: romanita de munte (Achillea schurii), caldarusa (Aquilegia
transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinum
transsilvanicum), etc.
In bazinul hidrografic olt se afla o serie de specii extrem de rare in Romania
dintre acestea amintindu-se: patlagina uriasa (Plantago maxima), amareala
siberiana (Polygala sibirica), angelica de balta (Angelica palustris), coada

INHGA - DGA

32

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis repens), telina salbatica (Apium
nodiflorum), etc.
Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum, Veronica
bachofenii, Symphyandra wanneri, Gymnodenia conopsea, Listera ovata,
Neottia nidus-avis, Angelica archangelica, Dianthus glacialis ssp. gelidus,
Doronicum carpaticum, Trollius europaeus, Botrychium matricariifolium,
Veronica baumgartenii etc.
Dintre speciile de interes comunitar se amintesc: Echium russicum, Crambe
tataria, Campanula serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsium
brachycephalum, Angelica palustris, Meesia longiseta, Drepanocladus
vernicosus, Buxbaumia viridis, Dicranum viride, etc.
Fauna
Extrem de variata fauna din bazinul hidrografic Olt insumeaza peste 350 de
specii de amfibieni, reptile, pesti, pasari si mamifere. Aceste specii sunt
prezentate in detaliu in anexa 3 iar cele valorificate economic in anexa 4.
Zone de protectie
In conformitate cu legislatia in vigoare care inglobeaza si legislatia europeana,
in bazinul hidrografic Olt sunt identificate mai multe tipuri de arii/zone protejate:
zone destinate protectiei habitatului sau speciilor unde apa este un factor
important, zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic (pe rauri si pe lacuri), zone de protectie pentru captarile de
apa destinate potabilizarii si zone vulnerabile la nitrati.
In bazinul hidrografic Olt au fost identificate 48 captari de ape de suprafata, din
care 64,6% au zone de protectie (anexa 5) si respectiv 148 de captari de apa
subterana, dintre care 89,9 % au desemnate zone de protectie (anexa 6).
Exista un numar de 163 de zone pe cursurile de apa desemnate pentru
protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic localizate pe rauri
(anexa 7) si un numar 24 de zone protejate pentru protectia speciilor din punct
de vedere economic localizate pe lacuri (anexa 8).
De asemenea exista un numar de 48 de zone destinate protectiei habitatelor
sau speciilor unde apa este un factor important (anexa 9).
Starea ariilor naturale protejate
Parcuri Nationale
DENUMIRE
Piatra Craiului
Parcului National Cozia
Parcul National Buila Vanturarita

INHGA - DGA

S
(ha)

JUDET

14795
17100
4186

Brasov
Valcea
Valcea

33

ZONE DE PROTECTIE PENTRU CAPTARILE DE APA


DESTINATE POTABILIZARII

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Parcuri Naturale
DENUMIRE
Bucegi
Cindrel
Parcul natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras
Parcul natural Dumbrava Sibiului

S
(ha)
32663
9873

JUDET
Brasov
Sibiu
Sibiu
Sibiu

Parcul Natural Cindrel adaposteste lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic
in vaile glaciare cu acelasi nume. In perimetrul parcului au fost identificate in jur
de 500 de specii de plante apartinand tuturor increngaturilor regnului vegetal
(alge, ciuperci, muschi, licheni, ferigi, gimnosperme si angiosperme). Asociatiile
caracteristice sunt formate din: jneapan cu afin (Vaccinio - Pinetum mugi),
ienupar cu afin (Vaccinio - Juniperetum nanae), bujor de munte
(Rhododenronetum kotschyi), arin de munte cu salcii pitice (Saliceto silesiacaeAlnetum viridis), steregoaie (Veratretum albi), branca cu scaiete (Cardueto
personatae - Heracleetum palmati). Pajistile alpine sunt dominate de asociatii
de coarna (Caricetum curvulae) si de pais cu sclipeti de munte (Potentillo
ternatae - Festucetum sudeticae.
Printre raritatile floristice se pot enumera:
muschiul Aulacomnium turgidum, lichenul
Cladonia spumosa, zambrul (Pinus
cembra), caldarusa (Aquilegia vulgaris),
bulbucii (Trollius europaeus), angelica
(Angelica
archangelica),
zmeoaia
(Laserpitium krapfii), bujorul de munte
(Rhododendrum kotschyi), gentienele
(Gentiana kochiana si G. punctata),
volovaticul (Sweria punctata), soparlitele
(Veronica bellidioides si V. baumgartenii),
clopoteii (Campanula transsilvanica si
C. cochlearifolia), capul calugarului (Leontodon croceus), etc.
Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost pasarile si mamiferele. Cea
mai importanta specie de mamifer prezenta in parc este capra neagra
(Rupicapra rupicapra), iar dintre pasari interesante de amintit sunt: prundarasul
de munte (Eudromias morinellus) - relict glaciar aflat la marginea sudica a
arealului sau, acvila de stanca (Aquila chrysetos), cocosul de munte (Tetrao
urogallus), pasarea omatului (Plectrophenax nivalis) - pasare foarte rara pentru
ornitofauna Romaniei si ciocarlia urechiata balcanica (Eremophila alpestris
balcanica) - gasita clocind pentru prima data pe teritoriul Romaniei aici, pe
platoul Frumoasei.

INHGA - DGA

34

ZONE DESTINATE PENTRU PROTECTIA HABITATELOR SI


SPECIILOR UNDE APA ESTE UN FACTOR IMPORTANT

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Starea de conservare este buna, turismul neecologic si pasunatul adesea


excesiv reprezentand surse de presiune antropica asupra ariei protejate.
Monumente ale naturii
NR.
CRT.

DENUMIRE

Locul fosilifer Ormenis

2
3
4

Coloanele de bazalt de
la Racos
Stanca bazaltica de la
Rupea
Vulcanii noroiosi de la
Homorod

S
(HA)

JUDET

2,84

Brasov

11

5,23

Brasov

12

1,85

Brasov

13

2,78

Brasov

2063

Brasov

NR.
CRT.

Sibiu

Sibiu

Canionul Mihaileni

15

Sibiu

14

Masa jidovului

Sibiu

15

La Grumaji

Sibiu

Sibiu

Cheile Dopca

Coloanele de bazalt de
la Piatra Cioplita

22,74

Brasov

16

Microcanionul in bazalt
de la Hoghiz

109

Brasov

17

Locul fosilifer Carhaga

9,33

Brasov

18

Locul
Purcareni

13,63

Brasov

19

10

Pestera
Ursului

18,22

Brasov

20

Barlogul

Calcarele cretacice
de la Cisnadioara
Vulcanii noroiosi de
la Hasag

S
JUDET
(HA)
0,9

fosilifer

DENUMIRE

Pintenii din Coasta


Jinei
Stejarul (Quercus
robur) din Gradina
zoologica
8 exemplare de tisa
(Taxus bacata)
Speciile forestiere
exotice din Parcul
Sub Arini
Formatiunile
de
larice
(Larix
decidua
var.
polonica)

Sibiu
Sibiu
Sibiu

Sibiu

Rezervatii naturale
NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

Mlastina Harman

4,81

Muntele Tampa

3
4

5
6

NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

Brasov

16

Mlastina Mosoroasa

0,25

Valcea

203

Brasov

17

Padurea Tisa Mare

50

Valcea

Padurea Bogatii

6330

Brasov

18

Padurea Silea

25

Valcea

Poienile cu narcise
din
Dumbrava
Vadului
Postavarul Muntele

396

Brasov

19

Padurea
Brezoi

200

Valcea

1236

Brasov

20

Caldarea Calcescu

200

Valcea

366

Brasov

21

Rezervatia Miru Bora

25

Valcea

399

Brasov

22

15

Valcea

10

Valcea

10

Valcea

Dealul
Cetatii
Lempes
Cotul Turzunului

Stejarisul Mare

293

Brasov

23

356

Brasov

24

95

Brasov

25

Muntele Stoga

10

Valcea

11

Padurea si mlastinile
de la Prejmer
Complexul Geologic
Racosul de Jos
Holbav

Rezervatia
Ocnele
Mari
Rezervatia
Radita
Manzu
Iezerul Latoritei

4,1

Brasov

26

Padurea Latorita

7,1

Valcea

12

Pestera Comana

42

Brasov

27

Rezervatia Sterpu
Dealul Negru

Valcea

10

INHGA - DGA

Calinesti

35

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR.
CRT.
13

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

977

Brasov

28

Rezervatia Cristesti

Valcea

6989

Sibiu

29

Padurea Valea Cheii

1,5

Valcea

15

Dealul
Ciocas
Dealul Vitelului
Golul
Alpin
al
Muntilor Fagaras
Dumbrava Sibiului

993

Sibiu

30

10

Valcea

31

Dumbrava Sibiului

993

Sibiu

46

10

Valcea

32

Balea

180

Sibiu

47

33

Iezerele Cindrelului

609,6

Sibiu

48

34

Dealul
Zackel
Slimnic
Lacul si golul alpin
Balea

Sibiu

49

180

Sibiu

50

Rezervatia
paleontologica
Golesti
Rezervatia
paleontologica
Golesti
Rezervatia
Lacul
Iezer din Caliman
Rezervatia botanica
Borsec
Cheile Bicazului si
Lacul Rosu
Masivul
Hasmasul
Mare,
Piatra
Singuratica
Hasmasul Negru

60

Sibiu

51

Cheile Varghisului
si pesterile din chei
Rezervatia
de
arborete de garnit
Rezervatia de bujori
a Academiei
Rezervatia
Mestecanisul
Reci
baltile de la OzunSantionlunca
Rezervatia Ariusd

14

35

36

Calcarele eocene
de la Porcesto

37

Dealul Zackel

Sibiu

52

38

Suvara Sasilor

20

Sibiu

53

39

Arpasel

726

Sibiu

54

40

Lacul fara fund

0,2

Sibiu

55

41

Elesteele
de
Mandra
Lacul Tatarilor

250

Sibiu

56

Sibiu

57

12

Valcea

58

10,5

Valcea

59

15

Valcea

42

43
44
45

la

Piramidele din Valea


Stancioiului
Piramidele de la
Slatioara
Jnepenisul Stricatul

INHGA - DGA

Turbaria
Ruginosu
Zagon
Rezervatia
ornitologica
DoboseniTurbaria
Ozunca - Bai
Rezervatia botanica
Miclosoara
Rezervatia CiomadBalvanyos Turia

322
2
2128

Harghita

800

Harghita

800

Harghita
Olt
Olt

2020

Covasna

977

Covasna

355

Covasna
Covasna

Covasna
Covasna

36

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Arii de protectie speciala avifaunistica


S
(ha)
414
42
10

DENUMIRE
Complexul piscicol Dumbravita
Rotbav
Popasul pasarilor de la Sanpaul
Aria de protectie speciala avifaunistica Iris
Lacul Strejesti

2378

JUDET
Brasov
Brasov
Harghita
Olt
Olt si Valcea

Arii protejate
NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

Pestera Liliecilor

4,78

Brasov

16

Mlastina BudosSantimbru

Harghita

Cheile Zarnestilor

118

Brasov

17

Mlastina Nadas

Harghita

Locul fosilifer de
la Vama Strunga

0,77

Brasov

18

Harghita

Muntele de sare
de la Praid

60

Harghita

19

Harghita

Rezervatia
geologica de la
Sancraieni

10

Harghita

20

Scaunul Rotund

40

Harghita

Lacul Rat

10

Harghita

21

Piatra Soimilor

Harghita

Dealul Melcului

Harghita

22

Lacul Sfanta Ana

240

Harghita

Vulcanii Noroiosi
de la Filiasi

Harghita

23

Tinovul Mohos

240

Harghita

Pestera Sugau

17

Harghita

24

Dealul Firtus

40

Harghita

INHGA - DGA

Mlastina
Dumbrava
Harghitei
Mlastina
BorsarosSancraieni

37

ZONE PENTRU PROTECTIA SPECIILOR ACVATICE


IMPORTANTE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

NR.
CRT.

DENUMIRE

S
(ha)

JUDET

10

Avenul Licas

Harghita

25

Mlastina Nyirkert

Harghita

11

Tinovul Luci

273

Harghita

26

cascada de apa
termala

0,5

Harghita

12

Mlastina Dupa
Lunca

40

Harghita

27

Mlastina Csemo Vrabia

Harghita

13

Tinovul de la
Plaiesii de Jos

15

Harghita

28

Lacul Dracului

20

Harghita

14

Poiana Narciselor
de la Vlahita

20

Harghita

29

Baile Jigodin Dealul Cetatii

253

Harghita

15

Piemontul Nyires

20

Harghita

30

Aria protejata
Strejesti

Olt

31

Pietrele Rosii

10

Harghita

36

Aria protejata
Slatina

Olt

32

Mlastina cea
mare

Harghita

37

Aria protejata
Izbiceni

Olt

33

Mlastina Valea de
Mijloc

Harghita

38

Aria protejata
Oltet

Olt

34

Mlastina Benes

Harghita

39

Aria protejata
Resca

Olt

35

Paraul
Dobreanului

Harghita

Printre raritatile floristice se pot


enumera: muschiul Aulacomnium
turgidum, lichenul Cladonia spumosa,
zambrul (Pinus cembra), caldarusa
(Aquilegia vulgaris), bulbucii (Trollius
europaeus),
angelica
(Angelica
archangelica), zmeoaia (Laserpitium
krapfii),
bujorul
de
munte
(Rhododendrum kotschyi), gentienele
(Gentiana kochiana si G. puntata),

Rezervatia Naturala Galcescu

volovaticul (Sweria punctata), soparlitele (Veronica ellidioides si V.


baumgartenii), clopoteii (Campanula transsilvanica si C. cochlearifolia), capul
calugarului (Leontodon croceus), etc.
Zone umede
Zone umede de importanta internationala (Situri RAMSAR)
DENUMIRE
Complexul piscicol Dumbravita

INHGA - DGA

S
(ha)
414

JUDET
jud. Brasov

38

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

2.1.2. Organizarea spatiului bazinului hidrografic Olt din punct de vedere


al habitatului si utilizarii terenului, al populatiei, al productiei si
transporturilor
Impartirea administrativ teritoriala
Bazinul hidrografic Olt se intinde pe teritoriul a opt judete: Harghita, Covasna,
Brasov, Sibiu, Valcea, Olt, Arges si Teleorman, judete dintre care integral in
bazinul hidrografic Olt se situeaza numai judetul Valcea.
Populatia din bazinl hidrografic Olt insumeaza 2111239 locuitori din care in
mediul urban 1213698 locuitori si 897541 in mediul rural.
Repartitia populatiei pe judete si medii de locuire este prezentata in tabelele
urmatoare.
Principalele activitati economice din bazin
a) Industria
Industria reprezint principalul sector de activitate, fiind reprezentat de toate
ramurile industriale, ins ponderea este detinut de industria metalurgic,
respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.
Principalele activitati economice din bazinul hidrografic Olt sunt reprezentate de
industrie si agricultura.
Gradul de industrializare al judetului Harghita este de 23,56 %, ponderea fiind
detinuta de industria extractiva, metalurgica si constructoare de masini, de
prelucrare a lemnului si industrie usoara.
In judetul Covasna gradul de industrializare este de 52,2 %, predomina
industria constructoare de masini, industria textila si de confectii, industria
electrotehnica, exploatarea lemnului si a materialelor de constructii.
Judetul Brasov are un grad de industrializare de 43 %, predominand industria
constructoare de masini, industria chimica, materialele de constructii, industria
alimentara, ind.textila si turismul.
Judetul Sibiu are un grad de industrializare de 52 % reprezentat in principal prin
industria textila, industria alimentara, zootehnie, industria constructoare de
masini, ind.materialelor de constructii.
In judetul Valcea gradul de industrializare este de 51,8 % ponderea economica
fiind detinuta de industria chimica, miniera si usoara.
Judetul Olt are un grad de industrializare de 13,8 %, predomina industria
metalurgica, constructii masini, material rulant, industria alimentara.
Pe ramuri industriale agenti economici reprezentativi din spatiul hidrografic Olt
sunt:

INHGA - DGA

39

IMPARTIREA ADMINISTRATIV - TERITORIALA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

APARTENENTA ADMINISTRATIV - TERITORIALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT


Harghita
B.H.
OLT

Covasna

127763

Brasov

210705

Sibiu

621568

Valcea

269171

Olt

413245

TOTAL B.H. OLT

468787

2111239

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

64197

63566

110324

100381

468361

153207

204613

64558

177080

236165

189123

279664

1213698

897541

MUNICIPIILE SI ORASELE IN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT


Harghita
orase
pop.
M.Ciuc
Tusnad
Balan
Vlahita

Covasna
orase
pop.

45646
1818
9235
7498

Sf.Ghe.
Tg.Secuiesc
Baraolt
Covasna

64197

Brasov
orase
pop.

66120
21703
10346
12155

Brasov
Codlea
Fagaras
Sacele
Predeal
Rasnov
Rupea
Victoria
Zarnesti

110324

302388
25132
44118
30576
6318
16090
6195
10808
26736
468361

Sibiu
orase
Sibiu
Agnita
Avrig
Cisnadie
Talmaciu

Valcea
orase
pop.

pop.
155045
10866
14259
15615
8828

204613

Rm.Valcea
Dragasani
Govora
Olanesti
Calimanesti
Horezu
Oc.Mari
Balcesti
Babeni
Brezoi
10

107725
20789
2868
4610
8605
6807
3563
5779
9475
6859
177080

Olt
orase

pop.

Slatina
Caracal
Bals
Corabia
Draganesti

86350
38720
22710
21570
13080

182430

NUMARUL COMUNELOR DIN B.H.OLT


Nr. comune
Peste 10000 loc.
5000 - 10000
2000 - 5000
Sub 2000
TOTAL

INHGA - DGA

Harghita

Covasna

Brasov

Sibiu

Valcea

Olt

TOTAL

5
9
2
16

14
17
31

8
20
4
32

1
13
14
28

6
62
9
77

8
59
67

27
178
46
251

40

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

 Industria metalurgic societtile reprezentative sunt S.C. ALRO


S.A. Slatina unic productor de aluminiu primar din Romania si S.C. ALPROM
S.A. Slatina societate care prelucreaz aluminiu prin deformare plastic,
producand laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu si
aliaje de aluminiu, benzi, folii.
 Industria textil si a confectiilor textile este reprezentat de
urmatoarele societati: S.C. GAMA S.A. Scornicesti, S.C. MINATEX S.R.L.
Slatina, S.C. MARLENE COM Scornicesti, S.C. ROMANITA Caracal.
 Industria alimentar S.C. ALUTA S.A., S.C. ALIMENTARA SA,
S.C. PANDIPO SRL - produse specifice de panificatie; S.C. SPAR SRL, S.C.
COM-IDEAL SRL, S.C. SALOS SA, S.C. COM MARCOS SRL- produse de
mezelrie; S.C. VITIPOMICOLA S.A. SIMBURESTI produce vinuri de marc,
vechi si curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc Regal si
Sauvignon, tuic si rachiuri naturale, prune in stare proaspt, mere in stare
proaspt; S.C. OLTINA S.A. produse lactate.
 Industria constructoare de masini
 Industria chimica: OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA,
ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si sunt
exportate in numeroase tari din intreaga lume.
 industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si
afluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW, din care 510 MW numai la
CHE Lotru-Ciunget, cea mai mare hirdrocentrala din Romania.
exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai
importante unitati din acest domeniu sunt COZIA FOREST SA si CARPATINA
SA, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua
prelucrarea acestuia si productia de mobila. Principalii parteneri la export sunt
tari ca Germania, Suedia, Belgia, Olanda.
b) Agricultura
In bazinul hidrografic Olt terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 16441,6
Km2 si respectiv 68% din suprafata totala.
In ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, Bazinul hidrografic Olt este mare
productor de cereale, ins conditiile climatice din ultimii ani, in special din anul
2002 au influentat mult sectorul agricol prin scderea nivelului productiilor
obtinute.
Pe judetele componente, principalele produse industriale si agricole din bazilul
hidrografic Olt sunt prezentate sunt prezentate tabelar in cele ce urmeaza.

INHGA - DGA

41

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Principalele produse industriale si agricole


JUDETUL
Harghita
Covasna

Brasov

Sibiu

Valcea
Olt

PRODUSE INDUSTRIALE
minereuri,
mobila,
produse
alimentare
motoare
electrice,
cherestea
izolatori
electrici,
produse
alimentare, tigarete, carbune
masini,
utilaje,
prod.chimice,
materiale de constr., produse
alimentare, produse textile
masini si echipamente, produse
alimentare, confectii, pielarie,
incaltaminte, mobila, sticlarie,
ceramica, mijloace de transport
produse chimice, produse
alimentare, carbune, sare
titei, gaze naturale, otel, aluminiu,
electrozi, cabluri el., tevi, rulmenti,
osii si boghiuri, fibre si fire
sintetice, tesaturi, tricotaje si
confectii, preparate din carne,
produse lactate, paste fainoase,
zahar, vin pentru consum

PRODUSE AGRICOLE
cartofi, sfecla de zahar, grau,
secara, orz, orzoaica
cartofi, cereale,sfecla de zahar,
plante de nutret
cartofi, porumb, orz, ovaz, sfecla
de zahar
grau, porumb, secara, plante de
nutret, cartofi, legume, orzoaica

cereale, legume, cartofi, plante


de nutret, plante uleioase
porumb,
paioase,
legume,
plante tehnice si de nutret

c) Turism
Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in
functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de
interes turistic.
Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica
activitati sportive atat vara cat si iarna.
Astfel, Poiana Brasov ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna
sau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de
camp, alpinism etc.
Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea
mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la
primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei
stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de
echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de
telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile
Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi.
O alta atractie turistica o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru
apele termale si frumusetea peisajului, ele constituind adevarate oaze de liniste,
atat de recomandate pentru odihna si tratament. Pe langa tratamentul a boli,

INHGA - DGA

42

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

aceste statiuni ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber prin


efectuarea de drumetii si practicarea sporturilor de toate genurile.
Statiunea Baile Olanesti detine cel mai mare numar de izvoare minerale din
Romania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in
1873 pentru calitatea curativa a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentru
tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar, afectiunilor digestive si
metabolice.
Statiunea Baile Govora este renumita pentru pentru tratamentul afectiunilor
respiratorii, locomotorii si neurologice.
Izvoarele minerale de la Calimanesti - Caciulata sunt recomandate pentru
tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate.
Statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului, este vestita pentru practicarea
sporturilor de toate felurile si a drumetiilor montane. Muntii inconjuratori
constituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarna.
Repartizarea pe folosinte a terenurilor
Judetul Harghita
Suprafata totala a judetului Harghita este de 663.890 ha, din care 394.324 ha
este teren agricol, ceea ce reprezinta 59 % suprafata totala si 41 % teren
neagricol, adica 269.566 ha.
Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Harghita, in
perioada 2000-2006 este prezentata in tabelul urmator:
CATEGORIA DE
FOLOSINT
2000
Arabil
Pasuni
Fanete si pajisti
naturale
Vii
Livezi
TOTAL AGRICOL

2001

SUPRAFATA (ha)
2002
2003
2004

2005

2006

92696
147820
163329

92729
148156
164058

92729
148156
164058

92729
148156
164058

92502
122405
143725

92504
122499
143725

91755
145479
156293

77
1414
405336

77
1416
406436

77
1416
406436

77
1416
406436

35
1416
360083

35
1324
360087

35
762
394324

Judetul Covasna
La sfarsitul anului 2005 din suprafata totala a judetului Covasna de 376000 ha,
186289 ha o reprezintau terenurile agricole iar 189595 ha padurile.
Judetul Brasov
Fondul funciar al judetului Brasov in anul 2006, pe categorii de folosinta se
prezinta astfel :

INHGA - DGA

43

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Fondul funciar pe categorii de folosinte


SPECIFICARE

SUPRAFATA
(ha)

536309
239101
297208
118536
59044
1428
179
118021

100,00
44,58
55,42
22,10
11,00
0,01
0,00
22,01

Suprafata judetului
Suprafata neagricola
Suprafata agricola
Pasuni
Fanete naturale
Livezi + arbusti fructiferi
Vii + hamei
Arabil

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Brasov in


perioada 2002 - 2006

Anul

2002

SUPRAFATA
(ha)
2003
2004
2005

Arabil
Pasuni
Fanete naturale
Vii + hamei
Livezi + arbusti fructiferi
Suprafata agricola

118151
119890
56577
188
2561
297367

118118
119890
56575
188
2561
297332

SPECIFICARE

118094
119890
56574
188
2561
297307

118060
119877
56569
188
2561
297255

2006
118021
118536
59044
179
1428
297208

Judetul Sibiu
Fondul funciar
Suprafata administrativa a judetului Sibiu este de 543.248 ha, ponderea
principala fiind reprezentata de terenuri agricole (56%) si terenuri cu vegetatie
forestiera (34%), terenurile neagricole ocupand doar 10% din suprafata totala.
Repartitia solurilor pe categorii de folosinte
CLASA DE
PRETABILITATE
Terenuri agricole

CATEGORIA DE
FOLOSINTA

SUPRAFATA
(ha)
115973
182681
2759
4894
306370
204124
32817
543248

Arabil
Pajisti naturale
Patrimoniul viticol
Patrimoniul pomicol
Total

Paduri
Terenuri negricole
TOTAL GENERAL

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte


SPECIFICARE
Anul

2002

Arabil
Pasuni
Fanete naturale
Vii

116404
107222
75479
2759

INHGA - DGA

SUPRAFATA
(ha)
2003
2004
2005
116039
106994
75402
2759

116268
106925
75400
2759

115973
106895
75786
2759

2006
115973
106895
75786
2759

44

UTILIZAREA TERENURILOR

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SPECIFICARE
Anul
Livezi
TOTAL AGRICO

2002
5269
307133

SUPRAFATA
(ha)
2003
2004
2005
5275
306749

5275
306627

4894
306307

2006
4894
306307

Judetul Valcea
Repartitia solurilor pe categorii de folosinta
Tinand cont de forma de proprietate si de tipul de teren, situatia fondului funciar
al judetului Valcea in anul 2006 se prezinta astfel:
SUPRAFATA
ha
%
245920
100,00
108738
44,22
87962
35,77
31674
12,88
3968
1,61
13578
5,52

SPECIFICARE
TEREN AGRICOL TOTAL
Pasuni naturale
Arabil
Fanete
Plantatii viticole
Plantatii pomicole

Evolutia suprafetei agricole in judet in perioada 2002 - 2006


Anul
Suprafata
(ha)

2002
245138

2003
244582

2004
245290

2005
246071

2006
245920

Repartizat in teritoriu, situatia fondului funciar al judetului evidentiaz


urmtoarele categorii de folosinta:
1) Teren agricol arabil, psune, fanete, livezi, vii - 245920 ha;
2) Pduri la fondul forestier de stat si la fondul forestier privat 290880 ha (total
50,46% din total terenuri);
3) Ape curgtoare, lacuri - 12544 ha (2,18%);
4) Drumuri si ci ferate - 6877 ha (1,19%);
5) Cldiri, curti - 11498 ha (2.10%);
6) Alte folosinte - 8758 ha (1,52%).
Pe teritoriul judetului Valcea solurile existente prezint o mare varietate. Acest
lucru se datoreaz diversittii conditiilor geografice dar si celor patru factori ce
de-a lungul timpului au contribuit la formarea lor: clima, materialul parental,
fenomenele biologice si forma de relief.
Transformarea terenurilor, a solurilor prin defrisri sau prin cultivarea pantelor
dealurilor este dificil la nivelul judetului, pentru c implic costuri mari si
pericole pentru mediu. Pe luncile raurilor Olt, Oltet, Lotru, Bistrita solurile
intalnite sunt de tip aluvial.
Dup utilizarea fizic a solurilor, suprafata teritoriului judetului Valcea se
prezint astfel: terenul agricol reprezint 42.66 % din total suprafat, pdurile si

INHGA - DGA

45

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

alte terenuri cu vegetatie forestier 50,46%, curtile si cldirile ocup 2.1 % din
suprafete, apele si lacurile 2,18%, alte suprafete ocupand doar 1,52%.
Judetul Olt
Suprafata agricola la nivelul judetului Olt este de 437845 ha repartizata astfel:

arabil 391254 ha

pasuni naturale 32 650 ha

fanete naturale 300 ha

patrimoniu viticol 7392 ha

patrimoniu pomicol 6249 ha,

suprafata care este in scadere cu 538 ha fata de anul precedent. S-au


inregistrat scaderi ale suprafetelor: pasuni, vii si livezi, in timp ce suprafata
arabila a crescut cu 255 ha.
Principalele cai rutiere si feroviare
Prin pozitia sa in centrul teritoriului Romaniei, caile de comunicatii joaca un rol
esential nu numai pentru acest bazin hidrografic, ci si pentru tara.
Lungimea drumurilor publice in bazinul hidrografic Olt este de circa 6500 km din
care 620 km drumuri nationale (europene E68, E70, E81), iar restul drumuri
judetene si comunale. Si caile ferate sunt destul de dezvoltate in bazin,
lungimea acestora depasind 700 km.
Date generale sintetice privind accesul populatiei la sistemele centralizate
de alimentare cu apa si canalizare publica
Din totalul populatiei din bazinul hidrografic Olt de 2111239 locuitori, un numar
de 1156186 locuitori (54,7%)sunt racordati la sistemele centralizate de
alimentare cu apa, iar 971195 locuitori (46,0%) sunt racordati la sistemele
publice de canalizare.
Dintr-o analiza mai de detaliu a datelor de care se dispune se desprind
urmatoarele aspecte:

din totalul populatiei urbane, 84,8% este racordata la sistemele


centralizate de alimentare cu apa, procentele cele mai mari de racordari
fiind in judetele Covasna si Sibiu (95,8%), iar cele mai mici in judetele
Valcea (68,5) si Olt (61,4%);

din populatia urbana aferenta bazinului hidrografic Olt numai 73% este
racordata la sistemele publice de canalizare, procentele maxime fiind in
judetele Sibiu (87,4%) si Covasna (79,2%) iar cele mai mici in judetele
Valcea (63,4%) si Olt (54,4%);

14,1% din populatia rurala este racordata la sisteme centralizate de


alimentare cu apa, procentele cele mai mari de populatie racordata fiind
in judetele Sibiu (38,7%), Brasov (34,7%) si Harghita (22,9%), in timp ce

INHGA - DGA

46

PRINCIPALELE CAI RUTIERE, FEROVIARE SI NAVIGABILE

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

ponderea cea mai mica se prezinta in judetele Covasna (10,9%), Valcea


(4,5%) si Olt (4,38%);

din totalul populatiei rurale numai 1,4% este racordata la un sistem public
de canalizare, cel mai mare procent de racordare fiind in judetul Brasov
(4,9%) in timp ce in judetele Sibiu si Olt nu exista la data realizarii acestei
statistici nici o localitate rurala racordata la sisteme publice de
canalizare.

2.2. EVALUAREA RESURSELOR HIDROLOGICE (NATURALE) DE APA DE


SUPRAFATA SI A RESURSELOR DE APA SUBTERANA
2.2.1. Evaluarea resurselor hidrologice de apa de suprafata
Resursele de apa de suprafata ale bazinului hidrografic Olt se compun din
resursele hidrologice ale cursurilor de apa din bazin si ale lacurilor naturale.
Evaluarea acestor resurse nu este posibila fara existenta unor date hidrologice
sigure, determinate pe baza unor valori aduse la zi si pe o perioada de timp
destul de intinsa pentru a putea include variatiile multianuale ale regimului
apelor.
In structura retelei hidrologice de pe teritoriul unitatii bazinale de gestionare a
apelor Olt se gasesc 7 statii hidrologice: miercurea Ciuc, Sf Gheorghe, Brasov,
Sibiu, Rm Valcea, Horezu si Slatina care cuprind un numar de 101 de statii
hidrometrice.
Principalele activitati hidrometrice desfasurate pentru cunoasterea apelor sunt:

masurarea nivelului apei la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, la


folosinte, in bazine reprezentative si pentru studiul unor probleme
speciale, la lacurile de acumulare si naturale, la foraje;

masurarea debitului de apa la statiile hidrometrice de pe rauri si canale,


la folosinte, in bazine reprezentative, la sectiunile statelit si izvoare;

masurarea debitului de aluviuni in suspensie si analize granulometrice la


statiile hidrometrice de pe rauri si canale, in bazine reprezentative si
pentru studiul unor probleme speciale, la lacurile de acumulare si
naturale, la foraje si izvoare;

observatii si masuratori asupra precipitatiilor la statiile hidrometrice de pe


rauri si canale, in bazine reprezentative si pentru studiul unor probleme
speciale, la lacurile de acumulare si naturale;

masurarea grosimii si densitatii stratului de zapada pe platforme si profile


nivometrice;

masurarea evaporatiei pe lacuri de acumulare si naturale, la suprafata


solului si a zapezii;

recoltarea probelor de apa pentru determinarea caracteristicilor fizico


chimice si RA, la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, acumulari si
foraje.

INHGA - DGA

47

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Importanta statiilor hidrometrice in cunoasterea resurselor hidrologice


naturale ale apelor de suprafata, in gestionarea acestor resurse, ca si in
managementul riscului la inundatii este binecunoscuta si nu necesita alte
comentarii. Ca urmare, in prezentul studiu se fac numai cateva referiri asupra
rezultatelor ce se obtin in urma prelucrarii datelor furnizate de la statiile
hidrometrice. Ele constau in:
studii hidrometrice cu reconstituirea regimului natural de scurgere
la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, din bazine
reprezentative si pentru studiul unor probleme speciale, de pe
lacuri naturale si de acumulare;
documente pentru intocmirea anuarului pe tara;
determinarea transportului de aluviuni pe organisme de apa si la
baraje de stingerea torentilor;
bilantul zilnic al apei pe sectoare de rau implicate in alimentarea
cu apa / alte folosinte importante;
evidentierea si determinarea pierderilor de apa pe sectoare de rau
caracteristice;
sinteze asupra unor fenomene hidrologice periculoase (viituri
deosebite, secete hidrologice si fenomene de inghet severe);
aportul de aluviuni in / din lacurile de acumulare;
validarea si transmiterea datelor necesare elaborarii avertizarilor si
prognozelor hidrologice;
actualizarea datelor pentru prognoza hidrologice, chei limnimetrice
reactualizate o data la 3 luni sau ori de cate ori este cazul.
In bazinul hidrografic Olt functioneaza 7 statii hidrologice: Miercurea Ciuc,
Sfantu Gheorghe, Brasov, Sibiu, Ramnicu Valcea, Horezu si Slatina.
Statiile hidrometrice arondate la DA Olt si principalele caracteristici ale acestora
caracteristice se prezinta in tabelul urmator.

INHGA - DGA

48

RETEAUA HIDROMETRICA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

STATII HIDROMETRICE ARONDATE LA BAZINUL HIDROGRAFIC OLT


NR.
CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29

RIUL
OLT
OLT
OLT
OLT
OLT
OLT
OLT
OLT
OLT
MADARASUL MARE
FRUMOASA
FISAG
RAUL NEGRU
RAUL NEGRU
CASIN
CASIN
COVASNA
COVASNA
TELIU
GHIMBASEL
TIMIS
BARSA
TURCU
TURCU
HOMOROD (CIUCAS)
AITA
BARAOLT
OZUNCA
CORMOS

INHGA - DGA

CODUL
CADASTRAL

STATIA
HIDROMETRICA

VIII.1
VIII.1
VIII.1
VIII.1
VIII.2
VIII.1
VIII.1
VIII.1
VIII.1
VIII.1.10
VIII.1.14.2
VIII.1.26
VIII.1.45
VIII.1.45
VIII.1.45.8
VIII.1.45.8
VIII.1.45.18
VIII.1.45.18
VIII.1.45.22.7
VIII.1.48
VIII.1.48.3
VIII.1.50
VIII.1.50.4
VIII.1.50.4
VIII.1.51
VIII.1.64
VIII.1.66
VIII.1.66.3
VIII.1.67

TOMESTI
SANCRAENI
MICFALAU
SF. GHEORGHE
PODU OLT
FELDIOARA
HOGHIZ
SEBES
CORNET
MADARAS
FRUMOASA
ARMASENII NOI
LEMNIA
RECI
PLAIESII DE JOS
RUSENI
COVASNA
BOROSNEUL MARE
TELIU
RASNOV
DAMBUL MORII
ZARNESTI
MOECIU DE SUS
TOHANU NOU
DUMBRAVITA
AITA MARE
BARAOLT
BATANII MARI
BRADUT

An
infiintare
1949
1932
1918
1973
1997
1898
1932
1949
1966
1978
1990
1982
1999
1932
1983
1949
1987
1952
1987
1953
1979
1929
1976
1964
1974
2003
1981
1979
1979

Coordonate geografice
Latitudine Longitudine
46 31 20
25 46 11
46 18 45
25 50 35
46 02 41
25 50 48
45 50 58
25 48 23
45 45 55
25 44 54
45 50 50
25 36 00
46 00 02
25 17 52
45 39 22
24 18 11
45 23 31
24 18 04
46 29 43
25 44 12
46 27 03
25 51 18
46 18 55
25 57 38
45 59 28
26 11 14
45 49 54
25 55 21
46 07 13
26 08 10
45 59 28
26 09 40
45 50 26
26 10 50
45 50 12
26 01 09
45 41 29
25 51 32
45 35 02
25 28 04
45 36 22
25 39 36
45 33 27
25 19 36
45 26 32
25 21 55
45 30 47
25 22 18
45 45 23
25 27 05
45 58 05
25 33 48
46 04 01
25 36 28
46 05 53
25 42 44
46 07 46
25 38 49

Lungime
(km)

Altitudine
(m)

Suprafata
2
(km )

25.0
58.0
91.0
117.0
137.0
159.0
241.0
379.0
405.0
17.0
20.0
14.0
18.0
70.0
13.0
42.5
9.0
28.0
12.0
15.4
28.0
26.5
6.0
30.0
19.0
23.4
39.0
17.0
27.0

1070
937
912
883
843
820
797
748
754
1128
980
1032
892
760
954
830
1150
739
786
1022
1090
1192
1592
1268
638
708
762
739
897

214
902.0
1424
1690
4198
5678
7225
10990
13903
60.0
50.0
85.0
101
1698
85.0
476.0
31.0
232
36.0
121
75.0
193
11.2
176
121
132
215
64.0
186

49

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR.
CRT
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

RIUL
VARGHIS
VALEA MARE
HOMORODUL MARE
HOMORODUL MARE
HOMOROD
HOMORODUL MIC
HOMORODUL MIC
VALEA MARE
SERCAIA
FELMER
FAGARAS
BREAZA
ARPAS
ARPASEL
NOUL
CARTISOARA
PORUMBACU
AVRIG
CIBIN
CIBIN
CIBIN
CIBIN
RAUL MIC
SALISTE
SEBES
VALEA CASELOR
HARTIBACIU
HARTIBACIU
SADU
LOTRIOARA
BOIA MARE

INHGA - DGA

CODUL
CADASTRAL
VIII.1.67.7
VIII.1.69
VIII.1.71
VIII.1.71
VIII.1.71
VIII.1.71.6
VIII.1.71.6
VIII.1.71.7
VIII.1.80
VIII.1.81
VIII.1.89
VIII.1.96
VIII.1.106
VIII.1.106
VIII.1.108
VIII.1.109
VIII.1.114
VIII.1.116
VIII.1.120
VIII.1.120
VIII.1.120
VIII.1.120
VIII.1.120.3
VIII.1.120.4
VIII.1.120.9
VIII.1.120.9.1
VIII.1.120.11
VIII.1.120.11
VIII.1.120.14
VIII.1.124
VIII.1.130

STATIA
HIDROMETRICA
VARGHIS
DOPCA
BAILE HOMOROD
SANPAUL
RUPEA GARA
CAPALNITA
LUETA
DACIA
SERCAIA
FELMER
RACOVITA
BREAZA
ARPASU DE SUS
ARPASU DE SUS
NOU ROMAN
CARTISOARA
PORUMBACU DE SUS
AVRIG
PISC
GURA RIULUI
SIBIU
TALMACIU
PISC
SALISTE
RASINARI
RASINARI
AGNITA
CORNATEL
SADU
GURA PREJBEI
GREBLESTI

An
infiintare
1949
2003
1974
1949
1974
1974
1974
1979
1948
2003
2003
1959
1979
1979
1974
1952
1979
2001
1983
1979
1952
1949
1983
1972
1964
1964
1951
1951
1947
1975
1964

Coordonate geografice
Latitudine Longitudine
46 07 30
25 33 19
45 57 32
25 25 27
46 02 24
25 16 51
46 11 15
25 22 44
46 00 32
25 16 45
46 21 19
25 31 22
46 16 20
25 29 36
46 00 16
25 08 01
45 49 44
25 08 07
45 54 50
25 00 00
45 50 43
24 57 37
45 39 54
24 53 25
45 43 36
24 37 56
45 42 49
24 36 46
45 48 22
24 34 27
45 43 04
24 34 27
45 42 01
24 28 50
45 43 00
24 22 27
45 41 45
23 52 15
45 43 20
23 58 27
45 47 35
24 06 42
45 39 23
24 16 52
45 41 13
23 54 11
45 47 18
23 52 38
45 42 15
24 03 52
45 41 29
24 03 28
45 57 21
24 36 51
45 47 18
24 20 30
45 39 01
24 09 17
45 34 21
24 11 32
45 31 43
24 22 18

Lungime
(km)

Altitudine
(m)

Suprafata
2
(km )

39.3
10.2
12.0
32.0
62.0
4.0
14.0
23.7
46.0
15.2
25.0
15.5
18.0
16.0
27.0
19.0
19.0
23.4
23.0
31.0
49.8
96.0
13.0
19.0
16.0
11.0
36.0
75.3
59.0
18.0
23.0

863
681
954
720
603
1006
836
570
728
543
894
1604
1144
1048
511
1290
1180
927
1445
1326
943
713
1248
967
1172
928
548
517
1285
1350
1179

234
29.2
40.0
153
835
7.30
34.0
174
346
63.3
106
48.0
52.0
23.0
244
58.5
57.0
65.0
89.0
158
480
2190
48.0
94.0
41.0
22.0
279
952
263
107
153

50

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR.
CRT
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91

RIUL
LOTRU
LOTRU
LOTRU
LOTRU
LOTRU
CIBAN
MANILEASA
VOINESITA
LATORITA
SALATRUCEL
OLANESTI
OLANESTI
CHEIA
GOVORA
BISTRITA
BISTRITA
BISTRITA
BISTRICIOARA
OTASAU
TOPOLOG
TOPOLOG
LUNCAVAT
LUNCAVAT
LUNCAVAT
URSANI
CUNGRA MARE
PESCEANA
CUNGREA MICA
MAMU
TESLUI
BEICA

INHGA - DGA

CODUL
CADASTRAL
VIII.1.135
VIII.1.135
VIII.1.136
VIII.1.135
VIII.1.135
VIII.1.135
VIII.1.135.9
VIII.1.135.10
VIII.1.135.13
VIII.1.140
VIII.1.145
VIII.1.145
VIII.1.145.2
VIII.1.149
VIII.1.150
VIII.1.150
VIII.1.150
VIII.1.150.3
VIII.1.150.4
VIII.1.151
VIII.1.151
VIII.1.152
VIII.1.152
VIII.1.152
VIII.1.152.2
VIII.1.158
VIII.1.161
VIII.1.162
VIII.1.164
VIII.1.165
VIII.1.168

STATIA
HIDROMETRICA
OBARSIA LOTRULUI
VOINEASA
MALAIA
GURA LATORITEI
VALEA LUI STAN
OBARSIA LOTRULUI
VOINEASA
PICHET
GURA LATORITEI
BERISLAVESTI
OLANESTI BAI
RAMNICU VALCEA
CHEIA AMONTE
GOVORA SAT
COSTESTI
GENUNENI
BABENI
TOMSANI
PAUSESTI
SALATRUC
MILCOIU
VAIDEENI
OTESANI
SIRINEASA
HOREZU
CAMPU MARE
ZLATAREI
CAZANESTI
STREJESTI
CORBU
PLESOIU

An
infiintare
1968
1927
1999
1949
1958
1989
1966
1955
1978
2003
1969
1959
1982
1979
1953
1958
1981
1987
1979
1974
1947
1979
1961
1983
1987
1985
1951
1985
1982
1982
1979

Coordonate geografice
Latitudine Longitudine
45 25 38
23 37 18
45 25 06
23 57 18
45 21 14
24 03 51
45 23 31
24 00 46
45 20 42
24 13 04
45 25 13
23 36 55
45 25 22
23 55 46
45 26 25
23 59 13
45 22 49
24 00 00
45 15 48
24 25 30
45 12 12
24 13 50
45 06 07
24 20 15
45 16 07
24 06 52
45 05 01
24 20 15
45 10 53
24 02 41
45 00 31
24 08 01
44 58 39
24 13 22
45 08 59
24 00 45
45 03 04
24 08 47
45 19 06
24 30 46
44 58 23
24 24 27
45 11 21
23 58 05
45 05 18
24 00 00
44 55 57
24 12 13
45 09 30
23 58 51
44 45 16
24 17 50
44 38 18
24 14 48
44 36 57
24 20 07
44 31 36
24 15 05
44 32 24
24 23 23
44 27 35
24 15 05

Lungime
(km)

Altitudine
(m)

Suprafata
2
(km )

13.5
45.0
63.0
53.0
73.0
5.0
13.0
16.0
32.0
7.5
24.0
33.0
24.0
17.0
18.3
33.4
50.0
22.0
26.0
38.0
73.0
22.0
42.0
57.0
14.0
28.0
39.0
32.0
35.0
21.0
47.0

1760
1581
1483
1496
1424
1664
1293
1380
1530
675
900
764
976
545
1243
941
777
1065
645
1319
894
1345
855
758
909
372
296
301
228
270
240

63.0
305
725
450
921
11.0
33.0
75.0
203
56.0
69.0
226
72.0
71.0
59.0
211
355
72.0
80.0
193
427
56.0
185
249
43.0
135
231
147
105
51.0
158

51

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR.
CRT
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101

RIUL
OLTET
OLTET
OLTET
TARAIA
CERNA
CERNA
GEMARTALUI
IMINOG
TESLUI
TESLUI

INHGA - DGA

CODUL
CADASTRAL
VIII.1.173
VIII.1.173
VIII.1.173
VIII.1.173.3
VIII.1.173.9
VIII.1.173.9
VIII.1.173.13
VIII.1.174
VIII.1.175
VIII.1.175

STATIA
HIDROMETRICA
NISTORESTI
OTETELIS
BALS
POLOVRACI
CERNA
MACIUCA
GROPSANI
MARUNTEI
PIELESTI
RESCA

An
infiintare
1954
1927
1920
1987
1966
1953
1958
1979
1979
1953

Coordonate geografice
Latitudine Longitudine
45 05 17
23 47 46
44 43 55
23 53 09
44 21 09
24 05 39
45 10 50
23 48 32
45 11 21
23 50 26
44 51 55
24 02 16
44 27 26
23 55 05
44 13 07
24 27 22
44 20 21
23 55 05
44 11 43
24 23 24

Lungime
(km)

Altitudine
(m)

Suprafata
2
(km )

29.0
92.0
137.0
9.0
23.0
7.7
30.2
50.0
42.0
85.0

1241
551
414
940
1250
555
238
160
203
162

122
709
2095
18.0
38.0
459
184
219
168
509

52

SCURGEREA MEDIE ANUALA

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

In tabelul de mai jos se prezinta o serie de parametri caracteristici ai scurgerii in


sectiunile Sebes Olt pe raul Olt, Reci pe Raul Negru, Talmaciu pe raul Cibin, Valea lui
Stan pe raul Lotru si Bals pe raul Oltet.
STATIA
HIDROMETRICA

RAUL
Olt
Raul Negru
Cibin
Lotru
Oltet

Sebes Olt
Reci
Talmaciu
Valea lui Stan
Bals

Hmed

Qmma

(km )

(m)

(m /s)

10990
1698
2190
921
2095

748
760
713
1424
414

82.50
8.29
14.90
17.50
10.80

PARAMETRII HIDROLOGICI
Qmax 1% Qmed. lun. min.95%
3

(m /s)

1820
305
665
770
1160

(m /s)

(kg/s)

15.5
0.42
2.48
3.35
0.35

15.00
2.37
4.66
5.00
42.60

NOTA: Valorile debitelor de mai sus sunt calculate pentru regimul natural de scurgere.

Debitele medii lunare minime si zilnice cu asigurarea de 80, 90, 95 si 97% sunt
prezentate in anexa 10.
Stocul mediu multianual al Oltului la varsarea in Dunare ete de 5301 mil.m3,
ceea ce corespunde unui debit mediu multianual de 168 m3/s.
Trebuie precizat ca in anii secetosi, asa cum a fost spre exemplu anul 1990,
stocul anual al raului Olt a fost de 2998 mil.m3, adica de numai 56,5% din
stoculmediu multianual.
Debitele medii multianuale pentru raul Olt si unii dintre afluentii sai mai
importanti, in sectiuni de inchidere situatia sunt prezentate in anexa 11, iar in
anexa 12 sunt prezentate date privind scurgerea solida.
Fenomenul de inghet si efectele asociate
Data fiind intinderea bazinului hidrografic Olt pe aproape 3o longitudine estica si
latitudine nordica precum si diversitatea fizic-geografica a acestui bazin,
fenomenul de inghet se manifesta in mod diferit pe cele trei sectoare: superior,
mijlociu si inferior.
Astfel, numarul mediu anual cu temperaturi negative este de 70 100 in
depresiunea Transilvaniei ajungand la peste 200 de zile in zona muntilor inalti.
Detalii privind perioadele in care se manifesta fenomenul de inghet in bazinul
hidrografic Olt sunt prezentate in anexa 13.
Ani si perioade de ani secetosi si ploiosi
Configuratia si asezarea bazinului hidrografic Olt face sa existe in lungul
bazinului sau mai multe diferente in ceea ce priveste perioadele ploioase sau
secetoase. Daca in ceea ce priveste anii secetosi acestia se manifesta cu
precadere in sectorul sudic al bazinului si uneori chiar in cel mijlociu, anii ploiosi
se manifesta in general, chiar daca nu simultan in tot bazinul hidrografic al
Oltului.
Cei mai secetosi ani in zona inferioara a bazinului hidrografic Olt au fost 1942
1945, 1990, 2002 si 2007 iar in Podisul Transilvaniei in perioada 1950 1953.

INHGA - DGA

53

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Ca ani ploiosi, se pot considera 1932 - in partea superioara si mijlocie a


bazinului hidrografic Olt - si 1923, 1924, 1930, 1932, 1939, 1941 si 1948 pe
cursul sau inferior ani in care dealtfel au avut loc si viituri semnificative. Astfel,
la statia hidrometrica Sebes Olt debitul maxim inregistrat a fost de 1550 m3/s
(p = 1,5%), in aul1948 acelasi rau avand la Rm Valcea un debit de 2580 m3/s.
Viituri mari s-au produs si in anii 1972, 1975, 1991, 1998 (ianuarie februarie),
2000. Dealtfel, debitul maxim istoric pe raul Olt s-a produs in anul 1972
(octombrie) de 2900 m3/s la Izbiceni.
Lacuri naturale
In bazinul hidrografic Olt exista numeroase lacuri naturale ele fiind in marea lor
majoritate lacuri glaciare. Printre cele mai importante lacuri glaciare se
mentioneaza: Iezerul Fagaras, Zirna, Jgheboasa, Geamanul de Sus si de Jos,
Musetescu, Mioarelor, Scolca, Bandea, Galasescu, Vistea, Galbenul (2 lacuri),
Podul Gurghiului, Budas, raiosu, Hartegu, Paltinu, Caltun, Urlea (S = 2 ha, h = 4
m), Podragu (S = 2,88 ha, h = 15,5 m), Podragel (S = 0,71 ha, h = 3 m),
Doamnei (S = 0,51 ha, h = 1,5, m), Avrig (S = 1,47 ha, h = 4,5 m), Balea (S =
4,65 ha, h = 11,35 m), Iezerul Mare (S = 3,41 ha, h = 13,3 m), Iezerul Mic (S =
0,25 ha, h = 1,7 m), Iezerul Pasarii (S = 0,3 ha, h = 3 m), Lacul lui Vdal (S =
0,59 ha, h = 3,6 m), Calcescu Mic (S = 0,16 ha, h = 2,9 m), Calcescu (S = 3,02
ha, h = 9,3 m), Zanoaga Mare (S = 0,97 ha, h = 1,05 m).
2.2.2. Evaluarea resurselor de apa subterana
Cunoasterea resurselor/rezervelor de apa subterana pe corpuri de apa este
necesara la elaborarea planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice in
scopul identificarii resurselor de apa disponibile pentru satisfacerea folosintelor
de apa si pentru identificarea infrastructurilor ingineresti necesare asigurarii
disponibilului la sursa.
Resursele de ape subterane evaluate in anul 1995 s-au atribuit pe corpurile de
ape subterane delimitate in perioada 2003-2005 conform Directivei Cadru a
Apei, tinand seama in ceea ce priveste clasificarea acestora de prevederile
instructiunilor tehnice aprobate prin Ordinul nr. 146/1998 al Agentiei Nationale
pentru Resurse Minerale.
In cadrul bazinului hidrografic Olt au fost delimitate un numar de 14 corpuri de
apa subterana, dintre care 10 corpuri sunt de tip poros permeabil delimitate in
depozite de varsta cuaternara, pleistocen inferior-romaniana, sarmatiana si
precambrian superioara, 2 corpuri de tip fisural-carstic, cantonate in depozite
de varsta cretacica si doua corpuri de tip fisural-carstic, dezvoltate in depozite
jurasice si cretacice.
In cazul corpurilor de ape subterane freatice in numar de 10, au fost calculate
resursele conform metodologiei cunoscute. Harta corpurilor de ape subterane
freatice pentru care s-au calculat resursa este prezentata alaturat impreuna cu
graficul repartitiei resurselor si valorile resurselor totale obtinute.

INHGA - DGA

54

CORPURILE DE APE SUBTERANE FREATICE

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Repartitia resurselor de ape subterane pe corpurile de ape subterane freatice


din cadrul bazinului hidrografic Olt
Situatia resurselor de apa pentru corpurile de ape subterane freatice din cadrul
bazinului hidrografic Olt
Codul corpului
Numele corpului de apa
de ape
subterana
subterane
ROOT01
ROOT02
ROOT03
ROOT04
ROOT05
ROOT06
ROOT07
ROOT08
ROOT09
ROOT14

Depresiunea Ciuc
Depresiunea Brasov
Muntii Persani
Muntii Barsei
Depresiunea Sibiu
Lunca paraului Hartibaciu
Depresiunea Fagaras
Lunca si terasele Oltului
inferior
Lunca Dunarii (BechetTurnu Magurele)
Vanturarita-Buila

Suprafata
corpului de Modulul de Resursa total
exploatare
de apa
apa
subterana (l /s/km2)
(l /s)
2
(km )
269,36
0,15
40,40
1917,14
0,50-1,50
2292,47
264,08
0,40
105,63
238,43 0,40-1,25
193,08
182,89
0,07-2,00
137,68
100,66
0,30-0,50
40,27
1172,28
0,05-3,00
1081,39
3574,51

0,10-4,50

7497,24

95,72

3,00

287,16

21,75

2,00

43,50

Resursele totale ale corpurilor de ape subterane freatice

11718,82

Din prelucrarile efectuate rezulta ca resursa cea mai mare de apa freatica este
cantonata in corpul ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior, care ocupa o
suprafata de 3574,51 km2 si caruia ii corespunde o resursa calculata de
7497,24 l/s. Cele mai mici resurse determinate in cadrul bazinului hidrografic Olt
sunt cele calculate pentru corpurile de apa care se dezvolta in zona montana,
ROOT03 (Muntii Persani), ROOT04 (Muntii Barsei) si ROOT14 (Vanturarita-

INHGA - DGA

55

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Buila). Aceste resurse sunt cantonate in acvifere de tip carstic - fisural sau
fisural - carstic; ca urmare a suprafetelor mici ale acestor corpuri resursa este
redusa.
S-au calculat, de asemenea, resursele de apa si pentru cele patru corpuri de
ape subterane de adancime ROOT10 (Depresiunea Ciucului) de varsta
precambrian superioara, ROOT11 (Depresiunea Brasov) de varsta cretacica,
ROOT12 (Nocrich - Bunesti) de varsta sarmatiana si ROOT13 (Vestul
Depresiunii Valahe) de varsta pleistocen inferior-romaniana.

Repartitia resurselor de ape subterane pe corpurile de ape subterane de


adancime in cadrul bazinului hidrografic Olt
Situatia resurselor de apa pentru corpurile de ape subterane de adancime din
cadrul bazinului hidrografic Olt
Suprafata
Modulul
Codul corpului
Resursa totala
Numele corpului de corpului de apa
de
de ape
de apa
apa subterana
subterana
exploatare
subterane
(l /s)
(Km2)
(l /s/km2)
ROOT10

Depresiunea Ciuc

ROOT11

Depresiunea Brasov

ROOT12

Nocrich-Bunesti

ROOT13

Vestul
Valahe

Depresiunii

306,03

1,14

348,87

1803,41

1,00

1803,41

621,56

0,50

310,78

12584,35

0,40-3,00

13117,62

Resursele totale ale corpurilor de ape subterane de adancime

INHGA - DGA

15580,68

56

CORPURILE DE APE SUBTERANE DE ADANCIME

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

2.3. RESURSELE SOCIO ECONOMICE DE APA DE SUPRAFATA SI


SUBTERANA
2.3.1. Resursele socio-economice de apa de suprafata
Din punct de vedere al gestionarii / managementului lor, resursele de apa se
clasifica in doua categorii principale:
resurse hidrologice, numite si resurse naturale, fizice sau teoretice; si,
resurse socio economice de apa.
In paralel, unii specialisti identifica si alte categorii de resurse de apa cum ar fi
resursele tehnic utilizabile sau economic utilizabile, determinate apreciativ ca
parte din resursele hidrologice (naturale). Aceste tipuri de resurse au doar un
caracter orientativ, nu prezinta un interes practic imediat si sunt legate direct de
etapa de dezvoltare economica si tehnologica a societatii. Dealtfel, in prezent
aceste notiuni sunt tot mai putin utilizate.
In ultimul deceniu, in unele tari s-a introdus si conceptul de resurse mobilizabile
de apa. Acest concept pleaca de la ideea ca resursele de apa trebuie abordate
si sub aspectul folosintelor de apa. In acest sens, conceptul de resurse
mobilizabile de apa cauta sa defineasca acele resurse care pot fi utilizate fara a
produce conflicte de apa intre folosinte sau utilizatori. Conceptul de resurse
mobilizabile nu a capatat insa o raspandire larga, deoarece prin introducerea
conceptelor de dezvoltare durabila si de management integrat al apei,
dezideratele conceptului de resurse mobilizabile sunt satisfacute.
Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa este
transformarea resurselor hidrologice (naturale) in resurse utilizabile in diferite
scopuri de catre societate. Resursele astfel obtinute poarta denumirea de
resurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecte
ingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale
(fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse
se mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa.
Cunoasterea resurselor socio economice de apa este deosebit de importanta
in gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile de
bilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecate
comparative cu resursele socio economice existente in acea sectiune, de aici
rezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transforme
inca o parte din resursele hidrologice in resurse socio economice, fie
adoptarea unor masuri nestructurale (administrative financiare, institutionale
etc.).
Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de
apa de suprafata si resurse subterane.
La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socioeconomice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi
constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale

INHGA - DGA

57

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine


hidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice
de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct de
vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si
volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii
multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil in
regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cu
asigurarea de 95%.
Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice de
apa de suprafata ale bazinului hidrografic Olt din raurile interioare totalizeaza
2237,71 mil. m3/an din care:
-

disponibil in regim natural 994,7 mil.m3 /an

din lacuri de acumulare 1243,01 mil. m3 /an.

Trebuie facuta remarca, ca in bazinul hidrografic Olt se afla derivatia Topolog


Vidraru cu un debit instalat de 2,35m3/s care transfera apa din acest bazin in
bazinul hidrografic Arges.
Rezerve de apa din transele utile ale lacurilor de acumulare din B.H. Olt

1.
2.
3.

Mesteacanu
Frumoasa
Sacele

D.A. Olt
D.A. Olt
D.A. Olt

Volum acumulat (mil.


mc.)
La
Nmin.energ. La NNR
Nmin.expl.
0.435
0.575
6.5
7.6
15.0
25.0

4.

Dopca

D.A. Olt

0.11

0.66

5.

Gura-Raului

D.A. Olt

14.0
15.0

15.5

6.

Sadu II

S.H. Sibiu

0.049

0.146

7.

Bradisor

S.H. Valcea

39.7

8.

Rm. Valcea

S.H. Valcea

11.17

a.a.ind (0.08)

9.

Raureni

S.H. Valcea

7.64

a.a.ind (1.2 mc/s)

10.

Govora

S.H. Valcea

12.82

11.

Babeni

S.H. Valcea

22.4
36.5
5.84
5.32
1.69
4.32
3.95
9.11
29.2
45.0

a.a.pop (0.3 mc/s)


a.a.pop (0.2 mc/s)
a.a.pop+ind
(2.05mc/s)
a.a.pop
(0.08
mc/s)
a.a.pop+energ
(1.44 mc/s+Qi=7.8
mc/s)
a.a.pop+energ
(0.715
mc/s+Qi=5.62
mc/s)
a.a.pop (1.2 mc/s)

a.a.ind+irig
(13.5+1.2 mc/s)
a.a.irig (3.88 mc/s)

Nr.
crt.

Denumire

INHGA - DGA

Detinator

52.05

Ordinea de
prioritate

58

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Nr.
crt.

Denumire

Detinator

12.

Ionesti

S.H. Valcea

13.

Zavideni

S.H. Valcea

14.

Dragasani

S.H. Valcea

15.

Strejesti

S.H. Slatina

16.

Arcesti

S.H. Slatina

17.

Slatina

S.H. Slatina

18.

Ipotesti

S.H. Slatina

19.

Draganesti

S.H. Slatina

20.

Frunzaru

S.H. Slatina

21.

Rusanesti

S.H. Slatina

22.

Izbiceni

S.H. Slatina

Volum acumulat
(mil. mc.)
La
Nmin.energ. La NNR
Nmin.expl.
9.3
29.7
17.3
19.72
55.83
39.64
22.04
72.73
54.43
70.09
191.67
157.11
22.27
53.6
37.6
4.48
18.97
14.29
25.8
99.34
69.89
20.3
82.75
44.02
25.86
91.75
69.32
20.78
82.21
34.93
18.03
62.8
49.06

Ordinea de
prioritate
a.a.irig (4 mc/s)
2 prize a.a.irig
(4.0 mc/s)
2 prize a.a.irig
(4.0 mc/s)
2 prize (14.3 mc/s)
a.a.ind+2 prize irig.
(3+12.1 mc/s)
a.a.ind+irig
(1.6 + 10.8 mc/s)
4 prize irig (35.92
mc/s)
2 prize a.a.irig
(154.56 mc/s)
a.a.irig
(56.86
mc/s)
2 prize a.a.irig
(9.12 mc/s)
a.a.irig (4.56 mc/s)

Pe sucursale ale SC HIDROELECTRICA volumele utile ale altor lacuri de


acumulare, necuprinse in tabelul de mai sus sunt prezentate in tabelele de la
capitolul 3.4. Producerea energiei electrice.
2.3.2. Resursele socio-economice de apa subterana
In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta este
data de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unor
infrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cu
diametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice
si de adancime).
Resursele socio-economice totala de apa subterana sunt estimate la nivelul
anului 2006 ca fiind de 119,4 mil. m3/an.
Dinamica realizarii balantei de apa dupa anul 2000 arata scaderea continua a
volumelor de apa urmare a scoaterii din functiune a unor capacitati industriale,
zootehnice, irigatii, etc., pe de o parte si micsorarea continua a capacitatilor
ramase in functiune, pe de alta parte.
Alaturi de scoaterea din functiune a importante capacitati ale folosintelor de
apa, la diminuarea volumelor de apa utilizate de beneficiari s-a adaugat si
obligativitatea punerii in functiune a contorizarii folosirii apei. In mod firesc si

INHGA - DGA

59

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

conform legislatiei promulgate contorizarea ar fi trebuit sa inceapa de la


utilizator (populatie, agent economic) si sa se incheie cu contorizarea la sursa.
Practica a dovedit ca nu s-a intamplat mereu asa, dar in prezent una din
conditiile atribuirii autorizatiei de gospodarire a apelor este existenta
dispozitivelor de masurare a debitelor/volumelor de apa.
Date privind captarile de apa din subteran (freatic si de adancime), drenuri si
izvoare prezentate in anexele 14, 15, 16 si 17.

INHGA - DGA

60

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 3
FOLOSINTELE ACTUALE SI CERINTELE LOR DE APA
3.1. ALIMENTAREA CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT A POPULATIEI SI
SISTEMUL PUBLIC DE CANALIZARE
3.1.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a populatiei
Pe teritoriul bazinului hidrografic Olt exista un numar de 288 de localitati din
care 37 sunt municipii si orase.
Repartizarea acestora pe judete este dupa cum urmeaza:
NR.
CRT.
1
2
3
4
5
6

JUDETUL
Harghita
Covasna
Brasov
Sibiu
Valcea
Olt
TOTAL

NUMAR MUNICIPII
SI ORASE
4
4
9
5
10
5
37

ASEZARI
RURALE
16
31
32
28
77
67
251

Pe judete, situatia racordarii populatiei la sistemele centralizate de alimentare


cu apa si canalizare se prezinta astfel:

NR.
CRT.

JUDETUL

1
Harghita
2
Covasna
3
Brasov
4
Sibiu
5
Valcea
6
Olt
TOTAL

POPULATIA
TOTALA

127763
210705
621568
269171
413245
468787
2111239

POPULATIA
RACORDATA LA
SISTEME
CENTRALIZATE DE
ALIMENTARE CU APA
numar
%
69944
54,7
116683
55,4
488340
78,5
220975
82,1
131904
31,9
128340
27,4
1156186
42,8

POPULATIA
RACORDATA LA
SISTEME PUBLICE
DE CANALIZARE
numar
44000
98345
419264
178852
115134
115600
974195

%
34,4
46,7
67,4
66,4
27,8
24,7
46,0

Pe judete si pe medii de locuire (urban si rural), situatia accesului populatiei la


sistemele centralizate de alimentare cu apa si canalizare se prezinta astfel:

INHGA - DGA

61

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

a. in mediul urban

NR.
CRT.

1
2
3
4
5
6

JUDETUL

Harghita
Covasna
Brasov
Sibiu
Valcea
Olt
TOTAL

POPULATIA
URBANA

64197
110324
468361
204613
177080
189123
1213698

POPULATIA
RACORDATA LA
SISTEME
CENTRALIZATE DE
ALIMENTARE CU APA
numar
%
55355
86,20
105738
95,80
435092
92,90
195985
95,78
121314
68,50
116100
61,40
1029584
84,80

POPULATIA
RACORDATA LA
SISTEME PUBLICE
DE CANALIZARE
numar
44000
87400
366016
178852
112329
102890
891487

%
68,50
79,20
78,10
87,40
63,40
54,40
73,40

b. in mediul rural

NR.
CRT.

1
2
3
4
5
6

JUDETUL

Harghita
Covasna
Brasov
Sibiu
Valcea
Olt
TOTAL

POPULATIA
RURALA

63556
100381
153207
64558
236165
279664
879541

POPULATIA
RACORDATA LA
SISTEME
CENTRALIZATE
DE ALIMENTARE
CU APA
numar
%
14589
22,90
10945
10,90
53248
34,70
24990
38,70
10590
4,50
12240
4,38
126602
14,10

POPULATIA
RACORDATA LA
SISTEME PUBLICE
DE CANALIZARE
numar
2400
7505
2805
12710

%
2,40
4,90
1,20
1,40

Din totalul localitatilor existente in bazinul hidrografic Olt 232 au sisteme


centralizate de alimentare cu apa, repartizate pe judete si pe medii astfel:
NR.
CRT.

JUDETUL

1
Harghita
2
Covasna
3
Brasov
4
Sibiu
5
Valcea
6
Olt
TOTAL

NUMAR LOCALITATI CU
RETEA DE DISTRIBUTIE A
APEI
Mediu urban
Mediu rural
9
39*
5
19
10
35
10
21*
11
29
8
37
53
179

* Cuprind intreg judetul

In ceea ce priveste lungimea simpla a retelei de distributie a apei pe judete si


pe medii de locuire aceasta este dupa cum urmeaza:

INHGA - DGA

62

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

NR.
CRT.

JUDETUL

1
Harghita
2
Covasna
3
Brasov
4
Sibiu
5
Valcea
6
Olt
TOTAL

LUNGIMEA RETELEI
DE ALIMENTARE CU
APA
(km)
urban
rural
402,40
625,30
200,20
170,80
882,10
630,60
591,20
256,20
550,60
463,80
363,70
481,30
2990,20
2698,00

TOTAL
(km)
1027,70
371,00
1512,70
847,40
1014,40
845,00
5618,20

3.1.2. Sisteme publice de canalizare


Din cele 288 de localitati din bazinul hidrografic Olt 92 au sisteme publice de
canalizare dupa cum se prezinta in tabelul urmator.
Numarul localitatilor racordate la sistemele publice de canalizare, pe judete si
pe medii
NR.
JUDETUL
CRT.
1
Harghita
2
Covasna
3
Brasov
4
Sibiu
5
Valcea
6
Olt
TOTAL

NUMAR LOCALITATI CARE


DISPUN DE SISTEME
PUBLICE DE CANALIZARE
Mediu urban
Mediu rural
9
39
5
11
10
6
10
5
11
5
8
2
53
39

Repartitia lungimii retelei de canalizare pe judete


NR.
CRT.
1
2
3
4
5
6
TOTAL

JUDETUL
Harghita
Covasna
Brasov
Sibiu
Valcea
Olt

LUNGIMEA RETELEI
PUBLICE DE
CANALIZARE
(km)
246,10
161,20
650,90
442,70
309,50
247,50
2057,90

Alimentarea cu apa potabila


In anul 2006, in bazinul hidrografic Olt au functionat un numar de 162 de captari
pentru asigurarea apei potabile.

INHGA - DGA

63

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Debitul instalat a fost de 15,77 m3/s din care 7,725 m3/s din sursa subterana si
8,045 m3/s din sursa de suprafata.
Debitul captat a fost insa mult mai mic, de 3,66 m3/s, conducand la un volum
total captat de 112,18 mil. m3, si de 85,357 mil. m3 restituit.
3.2. ALIMENTARI CU APA IN SCOP INDUSTRIAL
In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 286 captari pentru apa industriala,
cu un debit total instalat de 16,98 m3/s, din care 4,02 m3/s captati din fluviul
Dunarea.
Din subteran, la un debit instalat de 4,77 m3/s instalat, nu s-a captat nimic astfel
ca volumul captat total a fost de 123,15 mil.m3, care a fost captat in totalitate din
fluviul Dunarea.
3.3. IRIGATII, ZOOTEHNIE, PISCICULTURA
In bazinul hidrografic Olt la nivelul anului 2003 era amenajata pentru irigatii o
suprafata de 323231 ha, cu un debitul instalat fiind de 185,4 m 3/s.
Principalele amenajari pentru irigatii din bazinului hidrografic Olt
NR.
CR
T

DENUMIRE SISTEM

SUPPRAFATA
IRIGATA
(ha)
ANUL 2003

DEBIT
INSTALAT
(l/s)

105
105

105
105

40.0
40.0

591
591

1185
1185

100
100

1890
1890

316
316

113482
18739
21138
29058
77400
27105
35019
323231

4196
730
129
5260

59686,9
13290
28300
2800
5400
21400
4000
185406,9

1666
371
100
4722

SUPRAFATA
AMENAJATA
(ha)

VOLUM
ANUAL
3
(mii m )

JUDETUL BRASOV
1

Sanpetru
TOTAL JUDET

JUDETUL VALCEA
2

Draganesti-Voicesti
TOTAL JUDET

JUDETUL OLT
3
4
5
6
7
8
9

Ipotesti
Potelu
Radomiresti
Ganeasa
Caracal
Stoenesti
Am. Terasa Corabia
TOTAL GENERAL

In prezent in bazinul hidrografic Olt sunt in functiune 12 sisteme de irigatii.


Debitul instalat este de 163,34 m3/s din raurile interioare si 97,25 m3/s din surse
subterane. Volumul de apa total prelevat a fost nesemnificativ 1,79 mil. m3.
Considerand o norma de circa 400 m3/an/ha, rezulta ca in bazinul hidrografic
Olt s-au irigat numai circa 4000 ha.

INHGA - DGA

64

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Zootehnie
Pentru alimentarea cu apa a fermelor zootehnice, sunt in functiune 61 de
captari, al caror debit instalat este de 0,244 m3/s si doar din surse de apa
subterane.
Debitul captat a fost de 48 l/s, ceea ce a condus la un volum prelevat de 1,3 mil.
m3.
Piscicultura si acvacultura
In pofida existentei a 32 iazuri in bazinul hidrografic Olt, volum total captat in
anul 2006 a fost doar de 0,81 mil. m3.
3.4. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE
In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 33 de centrale hidroelectrice
(conform tabelelor urmatoare) insumand o putere instalata de 1736 MW si o
energie furnizata in anul hidrologic mediu de 4113,6 GWh din care:
DENUMIREA
AMENAJARII
AMHE Lotru
AMHE Olt (Fagaras
Cornetu)
AMHE
Gura
Lotrului

Dragasani
AMHE Strejesti Izbiceni

PUTEREA
INSTALATA
(kW)
643,0
245,5

ENERGIA
PRODUSA
(GWH/an)
1337,00
503,60

469,0

1384,00

11

379,0

889,00

CHE
(numar amenajari)
3
11

3.5. INSTALATII HIDROMECANICE


In bazinulhidrografic Olt functioneaza pe cursurile de apa un numar de 27
instalatii hidromecanice, majoritatea functionand ca mori. Puterea lor instalata
este de 270 CP, iar debitul captat este de circa 7200 l/s cu un volum anual
prelevat de ordinul a 70 mil.m3.
3.6. NAVIGATIE
In bazinul hidrografic Olt nu exista cai navigabile in functiune.
3.7. EXTRAGEREA DE MATERIALE DE CONSTRUCTIE
In anul 2004, in bazinul hidrografic Olt au functionat un numar de peste 110
exploatari autorizate pentru extragerea materialelor de constructie volumultotal
extras a fost de 1,3 mil. m3.
Inanul 2006 in bazinul hidrografic Olt au functionat 132 exploatari de materiale
de constructii, cantitatea de balast extrasa a fost de 1,29 mil. m3 fata de
cantitatea de 1,93 mil. m3 autorizata.

INHGA - DGA

65

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

AHE A RAULUI OLT


Cota (mdM)
Nr.
crt.
1
2
3

Denumire
centrala

Cursul
de apa

CIUNGET
Lotru
MALAIA
Lotru
BRADISOR
Lotru
TOTAL Valcea

Judetul

Valcea
Valcea
Valcea

An
PIF
1972
1978
1982

amonte

aval

1289.0
480.0
452.0

480.0
457.5
300.0

Volumul
(mil.mc.)

Caderea
bruta
(m)

total

util

809.0
22.5
152.0

340.0
3.4
38.0

300.0
2.8
33.0

Debit
mediu
(mc/s)

Debit
instalat
(mc/s)

Puterea
instalata
(MW)

Energia
medie
(GWh/an)

18.7
22.8
25.0

80.0
96.0
110.0

510.0
18.0
115.0

1080.0
34.0
223.0

643.0

1337.0

Nr. si tipuri de
grupuri
3PTV-188-788
2KVB-9,3-21,2
2FVM-60-140

SH SIBIU
Nr.
crt.

Denumire
centrala

Cursul
de apa

Judetul

An
PIF

Cota (mdM)
amonte

aval

Volumul
(mil.mc.)

Caderea
bruta
(m)

total

util

Debit
mediu
(mc/s)

Debit
instalat
(mc/s)

Puterea
instalata
(MW)

Energia
medie
(GWh/an)

Nr. si tipuri de
grupuri

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

FAGARAS
VOILA
VISTEA
ARPASU
SCOREIU
AVRIG
RACOVITA
LOTRIOARA
CAINENI
ROBESTI

Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt

Brasov
Brasov
Brasov
Sibiu
Sibiu
Sibiu
Sibiu
Sibiu
Valcea
Valcea

exec.
1989
1989
1991
1992
1996
exec.
exec.
exec.
exec.

443.5
423.5
413.5
103.5
393.5
383.5
373.5
360.0
348
336.0

423.5
413.5
403.5
393.5
383.5
373.5
360.0
348.0
336.0
324.0

20.0
10.0
10.0
10.0
10.0
10.0
13.5
12.0
12.0
12.0

316.0
12.3
4.3
7.3
5.2
10.8
26.7
5.3
5.8
6.8

260.0
2.0
0.9
1.2
0.9
1.6
11.0
2.3
1.9
2.5

52.2
59.3
64.5
69.3
73.5
76.3
76.2
92.5
95.3
99.0

180.0
180.0
180.0
180.0
180.0
180.0
330.0
330.0
330.0
330.0

27.0
14.2
14.2
14.2
14.2
14.2
29.9
27.7
28.2
28.5

57.0
29.1
33.3
37.0
37.0
38.7
46.4
51.4
54.1
56.5

2K
2KVB-8,3-10,3
2KVB-8,3-10,3
2KVB-8,3-10,3
2KVB-8,3-10,3
2KVB-8,3-10,4
2KVB
2KVB
2KVB
2KVB

11

CORNETU

Olt

Valcea

2002

324.0

312.0

12.0

7.9

3.8

101.7

330.0

33.2

63.1

2KVB-16,6-13

INHGA - DGA

66

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

SH RM. VALCEA
Nr.
crt.

Denumire
centrala

Cursul
de apa

Judetul

An
PIF

Cota (mdM)
amonte

aval

Volumul
(mil.mc.)

Caderea
bruta
(m)

total

util

Debit
mediu
(mc/s)

Debit
instalat
(mc/s)

Puterea
instalata
(MW)

Energia
medie
(GWh/an)

Nr. si tipuri de
grupuri

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

GURA
LOTRULUI
TURNU
CALIMANESTI
DAESTI
RM. VALCEA
RAURENI
GOVORA
BABENI
IONESTI
ZAVIDENI

Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt
Olt

Valcea
Valcea
Valcea
Valcea
Valcea
Valcea
Valcea
Valcea
Valcea
Valcea

1986
1982
1981
1976
1974
1977
1975
1978
1978
1979

312.0
300.0
276.0
261.5
248.0
231.5
213.5
198.0
184
170.0

300.0
276.0
261.5
248.0
231.5
213.5
198.0
184.0
170.0
156.0

12.0
24.0
14.5
13.5
16.5
18.0
15.5
14.0
14.0
14.0

8.2
13.1
5.0
11.2
19.0
7.3
18.5
56.9
27.9
45.0

5.0
8.0
1.5
5.3
10.7
3.2
10.3
32.2
15.1
32.0

103.0
127.0
128.0
129.0
130.0
132.0
134.0
140.0
142.0
144.0

330.0
330.0
330.0
330.0
330.0
330.0
330.0
330.0
330.0
330.0

27.0
70.0
38.0
37.0
46.0
48.0
45.0
37.0
38.0
38.0

62.0
194.0
107.0
106.0
134.0
141.0
135.0
120.0
125.0
120.0

2KVB-15,5-10,7
2KVB-36-24
2KVB-22,4-12,5
2KVB-19,15-13
2KVB-24-16
2KVB-24,8-16,7
2KVB-24-16
2KVB-20-14
2KVB-20-14
2KVB-20-13,7

11

DRAGASANI

Olt

Valcea

1980

156.0

140.0

16.0

48.0

37.0

146.0

330.0

45.0

140.0

2KVB-23-15,7

INHGA - DGA

67

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE


ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

SH SLATINA
Nr.
crt.

Denumire
centrala

Cursul
de apa

Judetul

An
PIF

Cota (mdM)
amonte

aval

Volumul
(mil.mc.)

Caderea
bruta
(m)

total

util

Debit
mediu
(mc/s)

Debit
instalat
(mc/s)

Puterea
instalata
(MW)

Energia
medie
(GWh/an)

1
2
3

STRAJESTI
ARCESTI
SLATINA

Olt
Olt
Olt

Olt
Olt
Olt

1979
1980
1981

140.0
122.0
108.0

122.0
108.0
98.0

18.0
14.0
10.0

202.7
43.4
19.2

162.0
33.6
13.7

148.0
149.0
150.0

330.0
330.0
330.0

50.0
38.0
26.0

173.0
122.0
82.0

IPOTESTI

Olt

Olt

1986

98.0

84.5

13.5

110.0

30.0

151.0

500.0

53.0

98.0

DRAGASANI

Olt

Olt

1987

84.5

71.0

13.5

76.0

21.0

164.0

500.0

53.0

106.0

FRUNZARU

Olt

Olt

1988

71.0

57.5

13.5

96.0

24.0

166.0

500.0

53.0

104.0

RUSANESTI

Olt

Olt

1989

57.5

44.0

13.5

78.0

20.0

166.0

500.0

53.0

103.0

IZBICENI

Olt

Olt

1996

44.0

30.5

13.5

74.0

20.0

167.0

500.0

53.0

101.0

INHGA - DGA

Nr. si tipuri de
grupuri
2KVB-28-19
2KVB-20-13,7
2KOT-13,7-9,5
4KOTR-13,9712,8
4KOTR-13,9712,8
4KOTR-13,9712,8
4KOTR-13,9712,8
4KOTR-13,9712,8

68

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

3.8. ECOSISTEME ACVATICE DE IMPORTANTA ECONOMICO-SOCIALA


SAU SITUATE IN ARII PROTEJATE
Pentru cursurile de ape de suprafata interioare in bazinul hidrografic Olt nu au
fost luate in in considerare pana inprezent speciile acvatice din punct de vedere
economic.
Se considera ca pentru perspectiva, cursurile de apa in care se gaseste
pastravulcomun (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallus thymallus) ar putea fi
incluse in categoria zonelor protejate, avand in vedere importanta acestora
pentru activitatile de pescuit si turism.
In bazinul hidrografic Olt lungimea cursurilor de apa pentru protectia pastravului
comun si alipanului (asa cum sunt ele definite de RNP ROMSILVA) au o
lungime totala de 2331 knpentru pastrav si 76 km pentru lipan.
3.9. TURISM, AGREMENT,PEISAJ (PE CURSURI DEAPA AMENAJARE CU
INFRASTRUCTURI SPECIFICE)
Cele mai importante zone de agrement sunt cele situate pe lacurile de
acumulare cu folosinte cmplexe si pentru care nu sunt necesare volume de apa
rezervate.
In afara acestora in bazinul hidrografic Olt mai exista un numar de 20 de mici
acumulari situate in special in judetele Brasov, Sibiu si Olt si destinate in special
agrementului.
In afara de acestea se evidentiaza in bazinul hidrografic Olt o serie de locuri de
agrement cum sunt lacul Sf. Gheorghe, mlastinile de la Harman Prejmer,
Dumbrava vadului (Sercoaia), Timisu de Jos si de Sus, Cisnadioara, Miecurea
Sibiului, lacul si golul alpin balea,lacurile glaciare din Muntii Fagaras si
Cindrelului, Lacul fara fund, baile Govora si Olanesti, Defileul Oltului, masivul
Cozia, Valea Lotrului, Ocnele Mari etc.

INHGA - DGA

69

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 4
FENOMENE NATURALE CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA VIETII,
SANATATII, BUNURILOR, ACTIVITATILOR UMANE SI MEDIULUI

4.1. SECETE. FENOMENE DE ARIDIZARE/DESERTIFICARE


Desi considerata eronat ca un eveniment extraordinar si neasteptat, seceta este
o caracteristica normala, repetabila a climei. Ea se produce pretutindeni, desi
caracteristicile ei difera de la o regiune la alta. In consecinta, o definitie
universal valabila a secetei este deosebit de dificila. In sensul cel mai larg,
seceta isi are originea in deficitul de precipitatii care se manifesta intr-o
perioada lunga de timp, avand drept rezultat diminuarea disponibilului de apa la
sursa pentru o serie de activitati sau pentru cerintele de mediu.
Seceta este un hazard natural care difera de alte fenomene prin faptul ca ea
evolueaza lent, poate dura luni sau ani si afecteaza mari spatii geografice.
Seceta are un impact deosebit asupra mediului economic, social si natural la
nivel regional si national si provoaca putine pagube structurale.
In general, seceta este rezultatul unei combinatii a factorilor naturali, care poate
fi intensificata prin influenta antropogena.
Cauza primara a oricarei secete o constituie deficitul de precipitatii si in special
distributia lor in timp si marimea acestui deficit in raport cu apa acumulata in
lacurile de acumulare, cerinta de apa si utilizarea ei. Acest deficit de precipitatii
poate avea ca rezultat un deficit de apa in functionarea sistemelor agricole, de
aprovizionare cu apa, etc.
Temperaturile ridicate si rata evapotranspiratiei poate conduce in combinatie cu
lipsa precipitatiilor la agravarea severitatii si duratei fenomenului de seceta.
O definire a secetei este insa deosebit de importanta, aceasta conditionand
stabilirea politicilor in domeniul diminuarii efectelor ei. Deaceea, pe plan
mondial s-a impus introducerea unei definitii operationale a secetei. Aceasta
definitie poate ajuta decidentii si populatia sa inteleaga inceputul, sfarsitul si
gradul de severitate al secetei.
S-au elaborat astfel definitii operationale pentru seceta meteorologica, agricola,
hidrologica si seceta socio-economica.
Seceta hidrologica ia in consideratie persistenta debitelor mici, a volumelor de
apa din lacurile de acumulare, nivelurile apelor subterane din ultimele luni sau
ani. Desi seceta hidrologica este un fenomen natural, ea poate fi accentuata ca

INHGA - DGA

70

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

urmare a activitatilor umane. De regula, seceta hidrologica este in stransa


legatura cu seceta meteorologica intre care exista o relatie directa.
Exista un decalaj de timp intre lipsa precipitatiilor si scaderea nivelurilor apei in
rauri, lacuri naturale si artificiale; in conformitate cu masuratorile hidrologice,
aceste scaderi nu constituie primul indicator al fenomenului de seceta. Totusi, ei
reflecta consecinta precipitatiilor reduse pe o perioada intinsa de timp, luand in
consideratie efectele asupra solului si a vegetatiei.
Desi climatul este principalul factor contributor al secetei hidrologice si alti
factori precum schimbarea in utilizarea terenurilor (ex. despadurirea),
degradarea solurilor, sau constructia de baraje afecteaza caracteristicile
hidrologice ale bazinului hidrografic.
Seceta hidrologica se manifesta prin reducerea debitelor raurilor, a debitelor
afluente in lacuri, lacuri de acumulare si in balti prin reducerea zonelor umede si
a habitatului.
Cauzele secetei
 naturale generate de precipitatii reduse, acompaniate de o rata mare a
evapotranspiratiei pe o lunga perioada de timp.
 antropogene ce maresc impactul secetei. Ele se datoreaza: cresterii
populatiei in anul 2020 se preconizeaza ca planeta sa aiba
7,9 miliarde locuitori, cu 50% mai mult ca in anul 1990 (deci
cerinte de hrana si apa mai mari).


schimbarile si variabilitatea climatica

utilizarea terenurilor degradarea si conversia utilizarii terenurilor in


bazinul hidrografic (reducerea vegetatiei), diminuarea procesului
de infiltrare a apei in subteran, aluvionarea lacurilor de
acumulare.

degradarea calitatii apei reduce resursa disponibila utilizarii.

cresterea cerintelor de apa

legislatia si managementul inadecvate pot exacerba deficitul de apa

apele transfrontiera utilizate excesiv in tarile din amonte pot conduce


la seceta in tarile din aval.

Indicatori si indici ai secetei


Deoarece nu exista o definitie unica a secetei, inceputul si sfarsitul acestui
fenomen sunt dificil de stabilit. In fapt, seceta nu incepe cu un eveniment
meteorologic extrem, precum viiturile, inceputul ei este dificil de recunoscut. Mai
mult, inceputul secetei este gradual, iar seceta se manifesta in diferite regiuni
ale unei tari, cu diferite niveluri de intensitate si la momente diferite. Un indicator
al secetei constituie o masurare obiectiva care poate ajuta la identificarea
inceputului secetei, crestera sau scaderea severitatii ei. Dar un singur indicator
sau indice nu poate sa descrie precis inceputul si severitatea fenomenului.

INHGA - DGA

71

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Drept urmare, sistemele eficace de avertizare prealabila in caz de seceta


trebuie sa aiba la baza indicatori multipli pentru o descriere completa a
fenomenului de seceta, a evolutiei si severitatii lui. Monitorizarea secetei
presupune urmarirea mai multor indicatori. Indicatorii comuni ai seceti includ
variabile meteorologice cum ar fi precipitatiile si evaporatia, dar si variabile
hidrologice precum debitele raurilor, nivelurile apelor subterane, ale lacurilor si
lacurilor de acumulare, rezerva de apa in stratul de zapada si umiditatea solului.
Indicii secetei asimileaza un mare numar de date intr-un ansamblu
comprehensiv. Desi sunt utilizati numerosi indicatori ai secetei, nu se poate
spune ca unii sunt superiori altora in orice circumstante. In publicatiile
internationale sunt prezentati, discutati si aplicati o serie de indicatori.
Dintre acestia se mentioneaza:

procentul fata de Normal;

decilii;

indicele de severitate a secetei (Palmer);

indicele disponibilului de apa de suprafata la sursa;

indicele precipitatiei standard.

Interesul pentru identificarea de noi indici ai secetei este continuu si ca urmare


in literatura stiintifica se intalnesc noi abordari, precum Indicele de ariditate
Palfai (PAI) sau Indicele de recunoastere a secetei (IRS), etc.
Impactul sectorial al secetei
Seceta nu trebuie privita numai ca un fenomen fizic sau fenomen natural.
Impactul ei asupra societatii este rezultatul influentei reciproce dintre un
fenomen natural (precipitatii mai reduse decat cele asteptate ca rezultat al
variabilitatii naturale climatice) si cerintele de apa ale populatiei locale. Cand
incepe seceta, sectorul agricol este de regula primul care va fi afectat, datorita
marii sale dependente de apa acumulata in sol. Cantitatea de apa din sol se
poate reduce rapid daca perioada secetoasa este indelungata. Daca deficitul de
precipitatii continua, sectorul agricol incepe sa fie dependent de alte surse de
apa care vor incepe si ele sa simta efectul deficitului de apa.
Sectoarele de activitate care se bazeaza pe apele de suprafata (ex. lacuri de
acumulare si lacuri naturale) si pe apele subterane, sunt de regula ultimele
sectoare ce sunt afectate de seceta ce persista 3-4 luni. Seceta are in general
un impact redus asupra acestor sectoare, in functie de caracteristicile sistemului
hidrologic si de gradul de solicitare a sistemului de aprovizionare cu apa.
Cand precipitatiile au revenit la normal, iar conditiile de seceta meteorologica au
incetat, secventele de mai sus se repeta. Rezervele de apa din sol sunt primele
care se refac urmate de refacerea debitelor raurilor, lacurilor si a apei
subterane. Impactul secetei poate scadea rapid in sectorul agricol, dar poate
dura luni sau chiar ani in alte sectoare care depind de aprovizionarea cu apa
acumulata la suprafata sau in subteran. Utilizatorii apei subterane sunt adesea

INHGA - DGA

72

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

ultimii afectati de seceta, insa pot fi si ultimii la care se restabileste nivelul


normal al apei.
Impactul economic al secetei
Seceta are un mare impact asupra agriculturii si sectoarelor conexe, inclusiv
asupra silviculturii si pisciculturii datorita dependentei acestora de
aprovizionarea cu apa de suprafata sau subsuprafata. In afara de pierderea
cauzata recoltelor atat in productia de cereale, cat si in cea zootehnica, seceta
este asociata si cu cresterea numarului de insecte daunatoare, boli de plante si
eroziunea vantului. Incidenta incendiilor creste in perioada secetoasa,
expunand atat populatia cat si fauna la un nivel ridicat de risc.
Pentru evaluarea impactului secetei se utilizeaza ca indicator pierderea de venit
pe fiecare sector. Tot seceta, are ca impact si cresterea preturilor unor bunuri si
servicii, a deficitului de produse etc.
Impactul asupra mediului
Ca rezultat al secetei, sunt afectate speciile de plante si animale, habitatele
naturale, calitatea aerului si a apei. Padurile sufera incendii numeroase; are loc
degradarea calitatii peisajului, pierderi de biodiversitate, eroziunea solului, etc.
Unele dintre aceste efecte se manifesta pe termen scurt si se poate reveni rapid
la situatia normala dupa sfarsitul secetei. Alte efecte asupra mediului sunt de
lunga durata si in anumite cazuri pot deveni permanente. Aceste efecte sunt
exacerbate daca gestionarea resurselor de apa nu este durabila in totalitate.
Impactul social
Impacturile sociale, privesc in special siguranta populatiei, sanatatea, conflictele
intre utilizatorii de apa, scaderea calitatii vietii si inechitati in distributia
impactului. Multe impacturi considerate de natura economica si de mediu au in
fapt componente sociale.
Definirea si evaluarea dezechilibrulul dintre disponibilul de apa la sursa si
cerintele de apa
Dezechilibrul dintre disponibilul de apa la sursa si cerintele de apa ale
folosintelor este dat de situatia in care nu exista suficienta apa pentru a
satisface pe termen lung si mediu cerintele de apa.
Trebuie facuta diferenta dintre dezechilibrul ce apare cand cerintele de apa ale
societatii depasesc capacitatile disponibile la sursele de apa ale sistemului
natural si ariditatea, care ca fenomen natural este descris in general ca avand
un disponibil redus de apa ca urmare a unor precipitatii reduse si/sau unei
evaporatii ridicate.
Deficitul de apa
Deficitul de apa poate fi descris ca fiind acea situatie in care disponibilul de apa
la surse nu este capabil sa satisfaca cerinta de apa. Notiunea de deficit de
apa are urmatoarele semnificatii specifice:

INHGA - DGA

73

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

lipsa apei sau deficit absolut;

un nivel scazut al disponibilului la sursa in comparatie cu nivelul minim


necesar acoperirii cerintei de baza.

El poate fi masurat impartind stocul anual regenerabil de apa (exprimat in m3) la


numarul de locuitori ce depind de acest stoc.
Frecventa si/sau cauza deficitului indica si cea mai buna cale de acoperire a lui.
Seceta este temporara, dar are perioade de revenire. Ca urmare, in functie de
frecventa secetei, solutionarea problemei generate de seceta poate fi reducerea
cerintei de apa si/sau cresterea disponibilului la sursa. Pe de alta parte,
contaminarea apei poate conduce la anularea autorizatiei de functionare sau
cel putin a unei tratari prealabile cu o tehnologie permisa.
Acest ultim caz este similar cu realizarea unei noi surse de apa. Deficitul de apa
generat de o planificare inadecvata poate fi acoperit prin reproiectare si noi
investitii.
Deficitul de apa rezultat doar ca urmare a cresterii cerintelor de apa poate fi
eliminat, cel mai bine prin intermediul gestionarii pe termen lung a resurselor de
apa, cum este de exemplu in Romania, Schema directoare de amenajare si
management a bazinului hidrografic.
Lipsa apei
In limbajul uzual, lipsa apei exprima acea situatie in care nu exista suficienta
apa pentru a satisface cerintele normale. O asemenea definitie nu este insa de
folos decidentilor.
Definirea lipsei de apa in scopul stabilirii unor decizii e foarte dificila. De aceea,
se considera ca notiunea lipsa apei are urmatoarele semnificatii specifice:

un dezechilibru intre disponibilul la sursa si cerinta de apa datorita


prevederilor unor aranjamente institutionale si/sau a preturilor apei;

cerinta de apa ce depaseste disponibilul la sursa;

mare rata de utilizare in comparatie cu disponibilul la sursa, in special


daca potentialul sursei existente este dificil de utilizat ori costisitor de a fi
utilizat.

Deoarece acest concept este relativ, este greu de identificat un singur indicator.
De aceea, in mod current se utilizeaza ca indicator exprimarea procentuala a
raportului dintre cerinta de apa si totalul disponibilului la sursa.
Unele cauze ale lipsei de apa sunt naturale, altele sunt de natura antropogena.
Presiunea cerintelor de apa asupra resurselor
Presiunea asupra apei, sau cum este denumita in limbaj de specialitate water
stress este in general legata de o supra-prelevare a apei in raport cu resursa
disponibila intr-o anumita zona. Raportul dintre totalul apei dulci prelevate si

INHGA - DGA

74

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

resursa totala de apa indica la modul general disponibilul de apa si presiunea


asupra resurselor de apa.
Presiunea asupra apei apare atunci cand cerinta de apa depaseste cantitatea
disponibila intr-o anumita perioada, sau cand calitatea proasta a apei
restrictioneaza utilizarea ei. Ea apare frecvent in zonele cu precipitatii reduse si
densitate mare a populatiei, sau in zonele unde agricultura sau industria sunt
activitati intense.
Pentru a stabili presiunea asupra apei se utilizeaza ca indicator, indicele de
exploatare a apei.
Indicele de exploatare a apei (I.E.A.) intr-o tara, reprezinta cerinta medie anuala
de apa dulce raportata la resursa de apa medie pe termen lung. Potrivit
Agentiei Europene de Mediu (E.E.A.,2002) un total de 20 de tari (50% din
populatia Europei) pot fi considerate ca fiind fara presiune asupra resurselor de
apa, in special tarile din Europa Centrala si de Nord. Altele, ca Danemarca,
Romania, Grecia, Portugalia si Turcia (15% din populatia Europei) sunt
considerate ca avand o presiune redusa asupra resurselor de apa. In schimb,
sase tari (Germania, Belgia, Cipru, Italia, Malta si Spania) pot fi considerate ca
avand presiune asupra resurselor de apa.
Managementul secetei
Desi in domeniul managementului resurselor de apa exista o larga terminologie,
exista in ultimul timp la nivel european tendinta de a agrea o terminologie
comuna. Acesti termeni sunt prezentati succint in cele ce urmeaza:

impactul secetei efectul specific asupra economiei, vietii
sociale si asupra mediului, care sunt simptome ale vulnerabilitatii.

vulnerabilitatea exprima magnitudinea pierderilor rezultate in
urma unui fenomen potential producator de pagube.
Vulnerabilitatea cuprinde expunerea, adica valorile si vietile prezente in
respectiva locatie precum si lipsa capacitatii de rezistenta sau de aparare in fata
amenintarii. Vulnerabilitatea este o masura agregat a bunastarii umane si care
include mediul, expunerea economica si sociala la un sir de perturbatii
periculoase.

riscul este rezultatul produs de hazard asupra cuiva sau ceva
care este vulnerabil la hazard. Riscul poate fi cuantificat prin pierderile
produse ca urmare a unui hazard specific intr-o anumita zona si intr-o
anumita perioada de timp de referinta. Matematic riscul este produsul
dintre hazard si vulnerabilitate.
Desi seceta are doua componente una climatica prin scaderea precipitatiilor si
o alta ce priveste cerinta de apa, pentru a contracara efectele secetei, mai
peste tot, nu pana demult, concentrarea eforturilor era directionata spre
reducerea cerintei de apa, aceasta datorita faptului ca in privinta controlului
componentei climatice optiunile sunt limitate. In consecinta, gestionarea
resurselor de apa in conditii de seceta s-a bazat pe reactii imediate la o criza

INHGA - DGA

75

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

curenta, obiectul imediat fiind reducerea cerintelor de apa, iar autoritatile locale
erau cele insarcinate cu indeplinirea acestui obiectiv.
In ultimii ani s-a ajuns la concluzia ca este necesara trecerea la masuri active
de diminuare a efectelor secetelor prin introducerea unor strategii si politici
adecvate de management al fenomenului de seceta.
Astfel, Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene si Strategia Comuna de
implementare au introdus un mecanism pentru elaborarea si implementarea
unei Politici Europene in domeniul secetei.
Unele tari mediteraneene au elaborat si dezvoltat numeroase proiecte si ghiduri
pentru managementul secetei, altele fiind in curs. S-au instituit deasemenea
Programe regionale, si s-a infiintat un Centru European pentru Seceta. S-a
initiat deasemenea un proiect pan-european de prognoza si monitoring in
vederea diminuarii efectelor secetei. Numeroase state au planuri nationale
pentru managementul secetei, astfel incat in prezent se poate spune ca exista
un complex de masuri si actiuni ce se pot grupa in asa numite Cele mai Bune
Practici in Diminuarea Efectelor Secetei.
Intr-o abordare sintetica, conceptele de baza ale managementului actual al
secetei constau in:
 abordarea reactiva care are in vedere implementarea unor masuri si
actiuni dupa ce fenomenul de seceta a inceput si este perceput; aceasta
abordare se produce in situatiile de urgenta. Rezultatele unei asemenea
abordari constau in solutii ineficiente tehnic si economic din moment ce
nu se acorda timpul necesar pentru o evaluare optima a actiunilor, iar
participarea celor interesati si afectati de seceta sunt foarte limitate.
 o abordare pro-activa sau preventiva care include toate masurile
proiectate a fi luate in avans, cu instrumentele adecvate de planificare si
cu participarea celor interesati si afectati.Abordarea pro-activa prevede
atat masuri pe termen scurt si lung, cat si monitorizarea sistemelor
pentru avertizarea la timp asupra conditiilor secetei. Ea include
deasemenea un plan de interventie pentru situatii de urgenta. Aceasta
abordare poate fi considerata ca fiind de tipul a gestiona riscul.
Managerii din domeniul Apei si Agriculturii dintr-o serie de tari (S.U.A.,
Australia) promoveaza cu succes aceasta abordare de cateva decenii.
Implementarea abordarii pro-active implica elaborarea unor planuri preliminare
in care masurile de diminuare a efectelor secetei sunt clar definite si insotite de
instructiuni pentru aplicarea lor. Impartirea competentelor intre diferitele institutii
implicate apare drept cheia succesului abordarii. Ca urmare, in numeroase tari
sunt promulgate acte legislative care definesc aceste responsabilitati.
Asemenea acte legislative trebuie sa intre in componenta politicilor in domeniul
apei sau a Strategiilor de lupta impotriva desertificarii.
 Alte aspecte importante care sunt luate in considerare, privesc:

INHGA - DGA

participarea celor afectati si implicati;

76

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

gestionarea si modificarea legislatiei privind alocarea resurselor


de apa in perioada de seceta;

definirea unor standarde de eficienta pentru utilizarea si


conservarea apei si de sanctionare a celor care nu le respecta.

In managementul secetei si in legatura cu el, se vehiculeaza uneori in afara de


notiunea de seceta si alte notiuni precum ariditatea, deficitul de apa, lipsa apei,
desertificarea.
Trebuie subliniat ca seceta, ariditatea, deficitul de apa si desertificarea
constituie procese care au ceva in comun iar uneori sunt suprapuse, dar
notiunile sunt adeseori rau intelese si interpretate.
Pentru elaborarea planurilor de management a secetei o corecta intelegere a
acestor notiuni este de mare ajutor in elaborarea unor metode clare si a unei
corecte interpretari a rezultatelor lor.
 seceta: conditie climatica naturala aleatoare, temporara, ce se manifesta
prin reducerea precipitatiilor si ca urmare scaderea disponibilului de apa
la sursa fata de valorile normale. Se intinde pe o perioada de timp
semnificativa si poate acoperii arii geografice intinse;
 ariditatea: stare climatica naturala, permanenta, ce se caracterizeaza
prin precipitatii medii anuale sau sezoniere foarte scazute;
 deficit de apa: deficit temporar de apa produs de om. Deficitul de apa
intr-un sistem de alimentare cu apa reprezinta deficitul fata de cerinta. El
poate aparea datorita secetei ori altor cauze antropice (slaba calitate a
apei, servicii slabe);
 desertificare: degradarea terenurilor in zonele aride, semiaride si alte
zone cu sezoane uscate, cauza constituind-o in principal
supraexploatarea si utilizarea inadecvata a terenurilor in interactiune cu
variabilitatea climatica.
Seceta hidrologica poate fi identificata ca perioada celor mai mici debite ale
raurilor cand alimentarea se face in exclusivitate in subteran.
Seceta este definita in contextul utilizarii resurselor de apa ca perioada cu
deficit de apa cauzat de imposibilitatea asigurarii cererii de apa din sursa avuta
la dispozitie.
Fenomenul de seceta pe teritoriul Romaniei constitue o caracteristica specifica
in conditiile situarii tarii noastre intr-o zona climatica temperat excesiva cu
abateri foarte mari de la valorile normale ale parametrilor climatici si hidrologici.
Acest fenomen desi nu comporta o ciclicitate stricta se manifesta printr-o
repetabilitate la intervale de timp de ordinul a 15-25 ani.
Din punct de vedere al frecventei perioadelor secetoase si excesiv de
secetoase se pot mentiona trei intervale lungi in care acesta s-a manifestat in
mod deosebit de sever si anume:

INHGA - DGA

77

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

intervalul 1894 - 1905;

intervalul 1942 - 1953;

intervalul 1982 - 1993.

Au existat si intervale mai scurte secetoase ca de exemplu anii excesivi de


secetosi 1958, 1964, 2000 - 2003 (P. Stanciu, 2007).
Perioadele cu apa foarte scazuta pe rauri si in subteran au fost caracterizate
prin deficite cu grade diferite de severitate afectand diverse zone din Romania:
intervalul 1847 - 1900, 1961 - 1965, 1989 - 1993 in Transilvania si 1943 - 1952,
1958 - 1964, 1982 - 1993, 2000 - 2003 in Oltenia, Muntenia si Moldova.
Fenomenele de seceta au tendinta generala de extindere si migrare catre
regiunile din vestul si centrul tarii.
Din punct de vedere hidrologic, deficitele de apa se manifesta prin perioade cu
scurgere minima a raurilor. Aceste zone sunt localizate in bazinele hidrografice
ale raurilor din sudul tarii, Dobrogea si partial in centrul Moldovei.
Din punct de vedere al resurselor de apa, in perioada 1982 - 2003 s-au
inregistrat 10 ani cu seceta hidrologica: 1983, 1985, 1989, 1990, 1992, 1993,
2000, 2002, 2003 si 2007, anii 1992-1993 fiind caracterizati prin severitate
deosebita a fenomenului indeosebi in bazinele hidrografice din sudul tarii. In
aceste areale scurgerea anuala a raurilor a reprezentat mai putin de 50% din
scurgerea medie multianuala iar in zonele de campie chiar sub 30%.
Debitele reduse pe raurile din sudul tarii s-au mentinut aproape continuu chiar si
pe sezoane, fara sa existe intervale care sa modifice acest caracter de scadere
continua.
Stratul de zapada relativ redus din unele ierni si cantitatile scazute de
precipitatii din perioada luata in considerare nu au permis refacerea rezervelor
de apa din subteran si din lacurile de acumulare.
Analiza dinamicii nivelurilor piezometrice pentru ultimii 5 ani indica o scadere
evidenta si continua, ele fiind cu 25-300 cm sub media multianuala.
Cronicizarea secetei in sudul tarii are ca efect instalarea unei stari de deficit
acut in aceasta zona concomitent cu migrarea fenomenului de seceta catre
zonele intracarpatice din Campia Transilvaniei si extremitatea vestica a tarii.
Metode de caracterizare a secetei aplicate in studiile efectuate de INHGA
Metoda indicilor de ariditate
Seceta, expresie a dezechilibrului de umiditate din natura, a fost caracterizata
prin intermediul unor indici de baza care exprima intensitatea secetei.
Indicii mentionati, denumiti indici de ariditate iau in seama in primul rand
conditiile termice si pluviometrice.
Astfel de indici sunt cei ai lui Hellman, Lang, Emm. de Martone, Seliaminov,
Thorntwaite, Palmer si Palfay.

INHGA - DGA

78

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Indicele Palfay (PAI) este cel mai utilizat in calculele privind seceta. Acest indice
ia in considerare un complex de factori initiali T-P (temperatura si precipitatii)
carora li se aplica unele corectii referitoare la numarul zilelor de canicula (Kt), la
precipitatii mai mici sau agale cu 0.5 mm (Kp) si la aportul de apa freatica (Kgw).
In figura se prezinta zonele caracteristice indicelui PAI. Se observa mai multe
zone cu sensibilitate diferita la seceta, corespunzatoare unui indice cu valori
mai mari de 6:
* zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 6-8 si frecventa anilor
secetosi este de 40%-63% (ex. 63% pentru Calafat, 46% pentru Craiova);
* zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 4-6 si frecventa anilor
secetosi este de 5%-34%;
* zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 2-4.

Zone cu risc diferit la secet, caracterizate prin indici PAI ce tin cont de
proprietatile solului, relief si apele subterane
Metode statistice
Metodele statistice clasifica severitatea secetei hidrologice bazandu-se pe
frecventa, durata si probabilitatea de aparitie a unor valori caracteristice din
punct de vedere statistic. Metodele statistice aplicate sirurilor de date privind
scurgerea minima sunt cele mai utilizate in Romania. Se folosesc sirurile de
valori provenite din observatiile si masuratorile efectuate in reteaua statiilor
hidrometrice din Romania.
Metodele statistice cele mai utilizate sunt:
 metoda coeficientilor moduli
 metoda decilelor

INHGA - DGA

79

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

 calculul frecventei de aparitie


 curba de durata a debitelor medii zilnice
 calculul probabilitatilor valorilor scurgerii minime
Metoda decilelor
Cuantilele sunt indicatori cu ajutorul carora se realizeaza divizarea seriilor intrun numar de parti egale. Cuantilele de oridn r sunt valori ale parametrului
studiat ce impart seria statistica ordonata in r parti egale. Astfel, daca:

r = 2; se obtin cuantile de ordinul 2, numite mediane,

r = 4; se obtin cuantile de ordinul 4, numite cuartile,

r = 10; se obtin cuantile de ordinul 10, numite decile,

r = 100, se obtin cuantile de ordinul 100, numite centile.

Decilele sunt acele valori ale parametrului analizat ce impart seria in 10 parti
egale, continand fiecare 10% din numarul obervatiilor.
In practica hidrologica decilele sunt grupate in cinci clase:
Decil

Calificativ

Decili 1-2
Decili 3-4
Decili 5-6
Decili 7-8
Decili 9-10

Seceta extrema
Seceta
Normal
Ploios
Extrem de ploios

Caracteristicile secetelor hidrologice


In deceniile recente evenimentele meteorologice si hidrologice extreme au
devenit mult mai frecvente si mult mai distructive. Evenimentele extreme care
afecteaza cel mai mult viata si bunurile sunt cele legate de vreme si clima cum
ar fi: secetele, viiturile, perioadele calduroase si uscate extreme, inghetul, ploile
excesive, ciclonii tropicali, furtunile, etc.
Viiturile si secetele sunt fenomene naturale care se manifesta periodic si cu
intensitati diferite.
Efectele acestor fenomene au impact negativ asupra vietii si bunurilor materiale
conducand in unele situatii la dezechilibrarea economiei tarii afectate. Tipurile
de seceta difera de la o zona la alta, de la sezon la sezon imbracand forme si
durate diferite.
Prezenta mult mai frecventa a perioadelor cu seceta hidrologica este
determinata de anomaliile climatice care in areale restranse se manifesta ca
schimbari climatice, in particular determinate de cresterile de temperatura pe
glob.
Vom prezenta aici numai urmatoarele constatari:

INHGA - DGA

80

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

temperatura de suprafata medie globala in anul 2002 a fost de 0.48C


peste media anuala a anilor 1961 1990;

aceasta valoare plaseaza anul 2002 pe locul secund in seria de


temperaturi record;

cel mai calduros an ramane 1998 cu 0.55C peste media aceluiasi sir de
observatii (1961 - 2006);

cei mai caldurosi 5 ani in ordine descrescatoare sunt: 1998, 2002, 2001,
1995 si 1997;

Seceta poate fi definita ca o perioada anormala de vreme uscata care persista


destul de mult pentru a produce dezechilibre hidrologice serioase sau ca
o
perioada cu deficit de umiditate in sol astfel incat sa existe o cerinta insuficienta
de apa pentru viata plantelor, animalelor si oamenilor.
Exista patru tipuri generale de secete, toate cu impact asupra oamenilor dar in
moduri diferite:

meteorologica: precipitatiile masurate sunt de obicei scazute pentru o


regiune particulara;

agricola: continutul de umiditate din sol nu este suficient pe lunga


perioada pentru a satisface nevoia de apa a recoltelor in cultura;

hidrologica: alimentarile cu apa de suprafata si subterana sunt sub


normal;

socio-economica: lipsa de apa afecteaza capacitatea economica a


natiunii de a supravietui, adica afecteaza productia neagricola.

Pe teritoriul Romaniei intervalele secetoase sunt corelate in majoritatea


cazurilor cu prezenta unor mase de aer stabile si uscate, inglobate in structuri
barice anticiclonice si mai rar de zone depresionare care trec cu sectorul
anterior sau cu cel sudic peste teritoriul tarii noastre. Regimurile foarte
secetoase nu se extind in acelasi an sau in aceeasi luna peste intreg teritoriul
tarii.
Analiza variatiei multianuale ale precipitatiilor anuale pentru teritoriul Romaniei
indica aparitia dupa anul 1980 a unei serii de ani secetosi datorata diminuarii
cantitatilor de precipitatii cu tendinta accentuata de scadere dupa anul 1980
coroborata cu tendinta de crestere a temperaturii medii anuale in special pentru
Campia Romana si Podisul Barladului.
Diminuarea cantitativa de precipitatii in ultimii 15 ani au condus la scaderea
exagerata a debitelor pe majoritatea raurilor tarii si in special in sud si sud-estul
Romaniei in contextul unei actiuni conjugate si simultane a unui complex de
cauze:

scaderea cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anii 1980 - 1981;

INHGA - DGA

81

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

cresterea temperaturii medii anuale a aerului, cu influente de


intensificare a evaporatiei si evapotranspiratiei;

scaderea nivelurilor apelor freatice din luncile si terasele raurilor, cu


implicatii negative in alimentarea acestora in sezoanele lipsite de ploi;

frecventa si durata tot mai mare a fenomenelor de secare a raurilor cu


bazine de receptie mai mici de 500 km2.

Secetele meteorologice pot incepe in orice sezon al anului. Cele mai frecvente,
cu intensitatea cea mai mare incep toamna, se continua in sezonul rece si chiar
in primavara anului urmator.
Secetele din 1982, 1991 si 2002 acoperind iarna si primavara urmatorului an
sunt exemple tipice pentru zone intinse ale teritoriului tarii.
Aspectele legate de seceta hidrologica si agricola sunt mult mai complexe fiind
conditionate de rezerva de apa din sol, scaderea panzei freatice, consumatorii
de apa, etc.
Caracteristica secetelor meteorologice este alternarea perioadelor secetoase cu
scurte perioade ploioase care nu schimba caracterul general al perioadei.
Cele mai lungi intervale secetoase inregistrate in secolul XX au fost 1902 1904, 1927 - 1930, 1945 - 1953, 1962 - 1965, 1973 - 1976, 1982 - 1996, cu
cate un an de culminatie: 1904, 1946, 1990. Aceste intervale au o periodicitate
de 43 de ani, adica doua cicluri Hole, indicand existenta unei corelatii cu
fenomenele geofizice la scara planetara.
Caracteristici ale secetei hidrologice:

existenta a 4 perioade lungi de seceta: 1858 - 1866, 1888 - 1908, 1942 1954 si 1982 1996;

intervalul de revenire a secetei hidrologice este de 30 - 32 ani;

intre doua perioade de seceta severa apar alte doua perioade mai scurte
secetoase;

anul 1953 - 1954 a fost excesiv de secetos pentru Moldova mai ales
pentru Podisul Barladului;

in perioada 1942 - 1945 Oltenia si Campia Romana au fost puternic


afectate;

in perioada 1950 - 1953 Podisul Transilvaniei a fost puternic afectat de


seceta.

Caracteristic pentru seceta hidrologica din Romania este faptul ca in ultimele


decenii si inceputul mileniului 3, zona cea mai afectata de seceta hidrologica si
meteorologica a fost cea din sudul Romaniei, cu aspecte excesive pentru zona
Olteniei.

INHGA - DGA

82

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Deficitele de apa din sol au ca rezultat scurgeri intermitente in special pentru


raurile din zonele de campie. Aceste areale sunt prezente in bazinele raurilor
din partea de sud a Romaniei, Dobrogea si partial centrul Moldovei.

Zone de seceta endemica.


Un alt aspect deosebit rezultat in urma analizei efectuate este aparitia
fenomenului de seceta hidrologica si in unele zone inalte montane, fenomen
care nu s-a mai inregistrat in alt interval secetos. Explicatia este influenta
antropica prezenta in mediul alpin si subalpin al lantului muntos.
Anul 2002 este secetos pentru Campia Romana si podisul Barladului, avand
aspect de an normal pentru raurile situate in partea centrala a Romaniei.
Pentru raurile interioare anul 2003 este caracterizat prin valori modul peste
50%, in timp ce debitul fluviului Dunarea in sectiunea Bazias a atins valoarea
minima de 1520 mc/s (3 - 5 Septembrie), care este superior debitului minim de
1200 mc/s inregistrat in Ianuarie 1954 raportat la perioada 1840 - 2006.

INHGA - DGA

83

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Harta cu repartitia debitelor medii lunare multianuale comparativ cu debitele


medii multianuale si medii lunare din anul 2002 pentru cateva areale
reprezentative ale tarii.

Harta cu repartitia debitelor medii lunare multianuale comparativ cu debitele medii


multianuale si medii lunare din anul2003 pentru cateva areale reprezentative ale tarii.

INHGA - DGA

84

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

In concluzie, anii hidrologici excesiv de secetosi din estul Campiei Romane au


fost: 1952, 1958, 1964, 1982, 1992 - 1993. Dar si dupa seceta severa incheiata
cu anul 1996, in perioada 1999 - 2002 s-au inregistrat in mod constant deficite
de la media anuala pentru zona Campiei Romane. Din punct de vedere
sezonier, aceste deficite sunt mari mai ales in perioada de primavara martie mai (moduli realizati 0.3 - 0.7).
Se constata ca din punct de vedere al evolutiei in timp frecventa anilor secetosi
a crescut aproape continuu, fapt care demonstreaza o tendinta de aridizare a
zonei Campiei Olteniei, cea Romana si a Barladului, mai putin evidenta totusi
pentru zona Campiei de Vest; exceptie fac bazinele Tisei, Somesului si
Crisurilor, care in mod constant au depasit debitele medii anuale. Astfel, de la o
frecventa de 33.4% de ani secetosi si deosebit de secetosi s-a ajuns la o
frecventa de peste 80% in perioada ultimelor doua decenii 1982-2002.
4.2. EROZIUNEA SOLULUI
Eroziune de adancime
Pe grupe de pante suprafetele afectate de eroziune de adancime, lungimea
ogaselor si a ravenelor (active, foarte active sau foarte active insotite de
alunecari de teren sau prabusiri de maluri se prezinta sintetic in cele ce
urmeaza, date de detaliu find prezentate in anexa 18.

Grupa de panta

0
(1-2%)
(2-3%)
(3-4%)
(4-5%)
(5 6%)
(7 10%)
(10 12%)
GENERAL

Suprafata
(ha)

1
712200
299600
146100
66600
79900
53600
2300
1360300

Ltot
agricol

(km)

2
4011,6
2889,9
1356,1
309,0
581,8
224,7
10,5
9383,6

Ogase
(km)

Ravene
active
(km)

Ravene
foarte
active
(km)

3
2005,8
1300,46
542,46
108,65
145,45
22,37
0,52
4125,71

4
1203,48
953,7
488,2
120,2
261,81
123,6
6,3
3157,29

5
601,74
462,38
230,56
55,5
116,36
44,94
2,1
1513,58

Ravene
foarte
active cu
alunecari
sau
prabusiri
de maluri
(km)

6
200,58
173,38
94,23
24,61
57,18
33,71
1,58
585,27

Identificarea factorilor favorizanti ai eroziunii in suprafata


Geomorfologia influenteaza direct formarea si evolutia solurilor prin procesele
de deplasare a maselor de pamant, prabusiri, alunecari, colmatari etc. Rolul
indirect al reliefului se manifesta prin umezirea si incalzirea neuniforma a
diverselor parti a formelor de versanti, in functie de expunerea pantelor si de
unghiul lor. Inclinarea pantelor a influentat, de asemenea, fenomenul de
eroziune al solurilor; cu cat pantele sunt mai puternice, lipsite de vegetatie si
rocile mai moi cu atat eroziunea este mai importanta. Pentru terenurile
interfluviale (fragmente de platou si culmi secundare), pedogeneza are o
particularitate si anume, ramanerea pe loc a materialelor provenite prin

INHGA - DGA

85

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

dezagregare-alterare si transformarea materiei organice. In consecinta solurile


au o grosime mare si prezinta orizonturi genetice bine dezvoltate. Cum in zona
relieful este complex, grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite de
panta iar pe versanti grosimea solului este cu atat mai mica cu cat relieful este
mai inclinat. De asemenea continutul in humus si compozitia granulometrica se
schimba in lungul pantelor lungi, solul fiind mai dezvoltat si mai bogat in humus
pe spinarile mai largi ale platourilor interfluviale. In urma spalarii materialului fin,
care este antrenat la baza pantei, se produce o imbogatire a solului in particule
grosiere, in special in partea superioara a pantei. In plus fata de acestea relieful
intervine si ca factor esential de redistribuire a regimului termic si al
precipitatiilor. Versantii cu expozitie sudica si vestica sunt mai insoriti si
baneficiaza de temperaturi mai mari decat versantii cu expozitie estica si mai
ales nordica. Asa cum se mentiona anterior, relieful intervine si ca factor
modificator al regimului aerohidric al solului, atat pe cale directa cat si pe cale
indirecta. In cazul versantilor, forma de relief dominanta in cadrul bazinului
studiat, acesta intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor, prin
caracteristicile sale de baza: inclinarea, forma si expozitia. Pe cale indirecta,
relieful intervine ca factor de conditionare a regimului aerohidric, prin rolul sau
de factor pedogenetic determinand gradul de evolutie al solurilor, respectiv o
capacitate de inmagazinare corespunzatoare a apei.
Pe versanti, o parte din apa de precipitatii se scurge la suprafata
solului,coeficientul de scurgere fiind conditionat de gradul de inclinare a
terenului si de textura solurilor. Si expozitia versantilor intervine ca factor de
conditionare a regimului aerohidric al solurilor de pe versanti, prin repartitia
diferentiata a luminii si in special a caldurii. Expozitia determina cele mai mari
deosebiri intre versantii cu expozitie sudica (sud-estica; sud-vestica) si nordica
(nord-estica; nord-vestica). Iluminarea si incalzirea mai puternica a versantilor
sudici determina o evaporatie a apei mai intensa, in solurile de aici alternand
perioadele in care circulatia apei este descendenta, cu cele in care apa circula
ascendent. De asemenea, expunerea sudica determina primavara topirea mai
rapida a zapezii si pierderea din aceasta cauza a unei cantitati apreciabile de
apa, prin scurgerea de suprafata. Dimpotriva, pe versantii nordici, evaporatia
mai redusa si infiltrarea in sol a unei cantitati mai mari de apa, prin topirea lenta
a zapezii, imprima solurilor un regim al apei si aerului specific si diferit de al
solurilor situate pe versantii expusi sudic.
Fenomene de degradare din fondul forestier
Padurile sau terenurile destinate impaduririi, conform anexei 19, sunt afectate
de urmatoarele tipuri de degradari :
a) Alunecarile afecteaza din bazinul hidrografic Olt, 1% din suprafata
padurilor. Dintre acestea preponderente sunt cele slabe (0.7%), urmate
de cele mijlocii cu 0.2% si cele puternice si foarte puternice cu cate
0.05%. Suprafete mai mari cu alunecari se gasesc in judetele Valcea,
Brasov, Arges si Sibiu, pe versantii directi intre Homorod si Topolog si in
bazinele Oltet si Topolog.

INHGA - DGA

86

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

b) Eroziunea de suprafata, afecteaza 4% din suprafata padurilor, din care


majoritara este cea moderata cu 3%. Eroziunile de suprafata afecteaza
suprafete mai mari pe versantii directi intre Homorod si Topolog, in
bazinele Lotru si Topolog, pe teritoriul judetelor Valcea, Sibiu, Brasov si
Gorj.
c) Roca la suprafata, afecteaza 21% din suprafata padurilor in S.H. Olt.
Avand in vedere conditiile geomorfologice si geologice, cele mai
afectate sunt padurile din judetele Covasna, Harghita, Sibiu si Valcea,
pe sectiunea amonte de Barsa, pe versantii directi intre Homorod si
Topolog, in bazinele Barsa, Cormos, Lotru si Oltet. Preponderente, cu
14.5%, sunt suprafetele pe care roca este raspandita pe 0-20% , urmat,
cu 5%, de suprafetele pe care roca este raspandita pe 21-40%.
Terenurile pe care roca la suprafata afecteaza mai mult de 40% din
suprafata reprezinta 1.5% din suprafata padurilor.
d) Eroziunea in adancime, afecteaza 1.7% din suprafata padurilor.
Preponderente sunt cele slabe si moderate cu 1% respectiv 0.5%,
eroziunea in adancime puternica, foarte puternica si excesiva
insumeaza 0.2% din suprafata cu paduri. Acest tip de degradare se
regaseste preponderent pe versantii directi intre Cibin si Lotru si in
bazinele Lotru si Oltet.
Avand in vedere ca padurile ocupa terenurile cu conditiile stationale cele mai
grele (conditii gelogice si geomorfologice dintre cele mai grele in unele situatii)
si ca unele suprafete din fondul forestier sunt reprezentate de perimetre de
ameliorare constituite tocmai pentru combaterea fenomenelor de degradare,
exista suprafete afectate de diversi factori destabilizatori si limitativi prezentate
in anexa 19. Datorita faptului ca aceste terenuri sunt acoperite cu vegetatie
forestiera, nu sunt necesare lucrari speciale de ameliorare iar prin modul de
gospodarire se urmareste mentinerea si asigurarea continuitatii vegetatiei
forestiere pentru consolidarea acestor terenuri si combaterea eroziunii solului.
Suprafetele din tabel nu pot fi adunate, deoarece, in multe situatii pe aceleasi
suprafete, diferite tipuri de degradari se suprapun.
Arboretele instalate pe terenuri afectate de fenomene de degradare de
intensitate slaba pana la moderata (roca la suprafata 0-30%) nu necesita
masuri speciale de gospodarire. Arboretele instalate pe terenuri cu fenomene
puternice de degradare urmeaza sa fie gospodarite prin lucrari speciale de
conservare.
4.3. EXCES DE UMIDITATE SI UNUNDATII
In bazinul hidrografic Olt exista numeroase zone cu exces de umiditate. Asa
este spre exemplu zona inferioara a afluentilor Raului Negru, a Ghimbaselului,
Barsei, in zonele Sanpetru, Harman, Prejmer, Hoghiz, Fagaras etc.
Suprafata afectata de excesul de umiditate este estimat la circa 42000 ha, la
care se adauga excesul de umiditate provenit din revarsarea cursurilor de apa.
Pe total bazin hidrografic excesul de umiditate depasea 75000 ha.

INHGA - DGA

87

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

In prezent, suprafata inundabila in bazinul hidrografic Olt este estimata la circa


65000 ha.
Cele mai semnificative zone potential inundabile sunt prezentate in anexa 20.
4.4. SARATURAREA TERENURILOR
In acest spatiu hidrografic, totalul terenurilor slab afectate sau cu risc scazut de
salinizare, care necesita masuri simple si unele lucrari de prevenire a salinizarii,
este de 172731 ha. Aceste terenuri sunt situate in zone cu salinizare dominanta
de tip sodic, cu un grad de salinizare al apei freatice mai mic decat 1.5 g/l, pe
soluri neafectate, dar susceptibile la saraturare (clasa 3).
Din totalul terenurilor slab afectate sau cu risc scazut de salinizare de 172731
ha, 89506 ha sunt ocupate de terenuri situate in lunci, apa freatica fiind situata
la adancimi cuprinse intre 2 si 3 m, fiind situate pe soluri neafectate, dar
susceptibile la saraturare (clasa 3), cu texturi de la fina la medie.
Alte 83225 ha sunt ocupate de terenuri cu apa freatica situata la adancimi intre
3 si 5 m, pe soluri neafectate dar susceptibile la saraturare (clasa 3), cu textura
medie.
Terenurile puternic afectate de salinizare, pe care sunt necesare masuri si
lucrari intensive pentru recuperarea terenurilor (dar in general neameliorabile
din punct de vedere al eficientei economice, cu exceptia culturii orezului) ocupa
un total de 13642 ha. Ele sunt situate pe lunci, au apa freatica situata la
adancimi intre 1 si 2 m, cu un grad de salinizare mai mare de 2.0 g/l, in zone cu
salinizare dominanta de tip sodic, pe salsodisoluri (soluri puternic afectate de
saraturare) (clasa 1), cu textura fina.
Zonele afectate de saraturare din bazinul hidrografic Olt sunt prezentate in
figura 20 iar detalii referitoare la aceste zone sunt prezentate in anexa 21.
4.5. RELATIA DINTRE
NATURALE. EFECTE

ACTIVITATILE

UMANE

SI

FENOMENELE

Fondul forestier al BH Olt are o suprafata de aproximativ 906203 ha.


Repartizate acestor suprafete dupa localizarea judetelor este prezentata tabelar
in cele ce urmeaza.
Suprafata fondului forestier BH Olt
Localizare Suprafata fond forestier
(judet)
(ha)
Harghita
225024
Covasna
189595
Brasov
57526
Sibiu
115512
Olt
54810
Valcea
263736
Total
906203

INHGA - DGA

88

ZONELE AFECTATE DE FENOMENUL DE SARATURARE

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Functia economica a padurilor


Padurea indeplineste in principal functia de protectie si multiple functii
economice. In raport cu functiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic,
padurile se impart in doua grupe:
 grupa I-a: paduri cu functii speciale de protectie;
 grupa II-a: paduri cu functii de productie (economice) si protectie;
A. Functia de protectie
 participa la procesul de formare, de evolutie si conservare a solului, prin
concentrarea in fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, din
apa, din roca dezagregata si alterata. Din aceasta fitomasa, ulterior s-a
format solul. Astfel cu exceptia zonei de stepa, solul s-a format sub
padure;
 favorizeaza inmagazinarea apei, impiedicand formarea scurgerilor de
suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii
zapezilor, impiedicand producerea inundatiilor;
 apara solul impotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatarii lacurilor
si a terenurilor din lunci;
 este un generator de gaze si regulator al compozitiei aerului atmosferic;
 sub acest aspect, padurea prin procesul de fotosinteza are o contributie
deosebit de importanta in reglarea rezervei de oxigen la nivel local si
global, eliberand oxigen si consumand bioxid de carbon.
 are un important rol de protectie in cazul poluarii fonice si chimice.
In raport de natura functiei atribuite, padurile din grupa I se impart in
urmatoarele subgrupe functionale:
 paduri cu functii de protectie a apelor;
 paduri cu functii de protectie a solului si terenului;
 paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali
daunatori;
 paduri cu functii de recreere;
 paduri cu functii de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier;
B. Functia economica
Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:
 lemn pentru constructii, industrie si combustibil (lemn de foc);
 fauna padurii contribuie la pastrarea echilibrelor biocenotice, iar unele
specii au si o valoare economica, fiind valorificate pentru blana si carne;
 fructele de padure si ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor
nutritiva si unele principii active;

INHGA - DGA

89

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

 plante medicinale cu rol deosebit in prepararea unor ceaiuri, tincturi sau


la sinteza unor medicamente.
Masa lemnoasa pusa in circuitul economic
Masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2006 a fost de 14706,108 mii
mc.
Distributia padurilor dupa principalele forme de relief
Din totalul suprafetei fondului forestier al bazinului hidrografic Olt de 14.706,108
ha distributia arboretelor dupa forma de relief se se prezinta dupa cum
urmeaza:

Munte

SUPRAFATA SUPRAFATA
(ha)
(%)
525736
58,02

Deal

344856,82

38,06

Campie

35609,96

3,93

FORMA DE RELIEF

Starea de sanatate a padurilor


Urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin Monitoringul
forestier. Implementarea acestui sistem de monitoring s-a realizat in tara
noastra in baza Ordinului Adjunctului Ministrului Silviculturii nr. 96/1990.
In cadrul acestui sistem se efectueaza, culegerea informatiilor referitoare la
starea de sanatate, datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanent
amplasate in cadrul fiecarui ocol silvic. Pentru estimarea starii de sanatate a
arborilor, in toate suprafetele de proba se inregistreaza vatamarile fiziologice
(defoliere, decolorarea frunzisului) si vatamarile fizice cauzate de diferiti factori.
In anul 2006 s-au intreprins urmatoarele actiuni:
a. In pepiniere:
 s-a efectuat combaterea larvelor de Melolontha melolontha pe
suprafete cultivate si necultivate , tratarea cu aerosoli a
vegetatiei din jurul pepinierelor in vederea prevenirii depunerii
de oua de Melolontha m.
 tratamente pentru prevenirea fainarii stejarului (Microsphaera
abreviata)
 tratarea culturilor de rasinoase din solarii, culturi in camp si
paturi nutritive impotriva fuzariozei
 combaterea rozatoarelor
 sant minim sanitar in jurul solariilor si pepinierelor.
b. In plantatii si arborete:
 combaterea insectelor Adelges larici, Hylobius abietis, Hilastes ater,
Ipidae si al rozatoarelor.

INHGA - DGA

90

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

 protejarea puietilor de rasinoase impotriva vatamarilor produse de


vanat.
 tratarea coroanei si tulpinilor puietilor de rasinoase in scopul prevenirii
 atacului de Hylobius abietis.
 lucrari de depistare al daunatorilor Ips t. Lymantria m. Tortrix viridana,
Geometridae Operopthera br., Erranis def., Semasia r.
Referitor la daunatorii de prognoza o atentie deosebita s-a acordat urmaririi
dinamicii gradologiei populatiei defoliatorului Lymantria m. In arboretele in care
molidul si bradul participa in proportie de peste 30 % in compozitia arboretelor,
unde au fost amplasate curse feromonale.
Este important de remarcat faptul ca artropodele (insecte, acarieni, paianjeni)
cuprind cel mai mare numar de specii. Insectele (defoliatoare de scoarta, de
lemn, radacina, flori, fructe) sunt in special numeric si structural de vegetatia
arborescenta. Ele pot influenta uneori profund existenta arboretului si a padurii,
producand vatamari importante, ceea ce face necesara cunoasterea biologiei
lor, a naturii vatamarilor produse si a mijloacelor de prevenire si combatere. Din
datele furnizate de catre Directiile Silvice, in anul 2006 s-au constatat fenomene
de uscare (la rasinoase, gorun si stejar).
Suprafetele din fondul forestier national parcurse cu taieri
In cursul anului 2006 a fost taiata o suprafata de 66962,3 ha din fondul forestier,
astfel:
LOCALIZARE
(judet)
Harghita
Covasna
Sibiu
Brasov
Valcea
Olt

SUPRAFATA
(ha)
2725
21500
17470
1888,3
9325
14054

Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire


Zonele cu deficit de vegetatie forestiera sunt
 in N - NV judetului Sibiu in jurul localitatilor Pauca, Loamnes, Seica Mica,
Axente Sever, Micasasa Loamnes, Pauca, Micasasa, Alma, Dumbraveni,
Bradeni, Chirpar etc.;
 in partea de nord a judetului Brasov
 in zona de sud a judetului Valcea avand disponibilitatea si capacitatea de
preluare si impadurire a tuturor terenurilor care nu mai sunt apte pentru
productia agricola.

INHGA - DGA

91

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari


In anul 2006 in BH Olt s-au scos sdin suprafata fondului forestier o suprafata de
24 ha pentru alte utilizari ( in principal extragere de resurse minerale).
Suprafete de paduri regenerate in anul 2006
Suprafata de padure regenerata in cursul anului 2006 a fost de 3207,4 ha,
astfel:
LOCALIZARE
(judet)
Harghita
Covasna
Sibiu
Brasov
Valcea
Olt
Total

SUPRAFATA
REGENERATA
(ha)
179
578
616,4
659
359
816
3207,4

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului


Principalele activitati antropice cu impact semnificativ asupra padurilor sunt:

exploatari forestiere

taieri ilegale de masa lemnoasa

constructii efectuate in fond forestier sau in zonele limitrofe

deranjarea habitatelor naturale in cazul faunei salbatice.

Impactul silviculturii asupra naturii si mediului


Pe langa functia economica, padurile indeplinesc si o importanta functie sociala
si ecologica, astfel pentru o mai buna protejare a mediului inconjurator
arboretele au rol de protectie cu urmatoarele functii prioritare:

protectia surselor de apa minerala (Zizin) unde se executa doar taieri


speciale de conservare si taieri de igiena;

arborete ce protejeaza versantii directi ai lacului de acumulare Tarlung,


ce includ paduri cu functii speciale de protectie pentru care se admit doar
tratamente cu perioada lunga de regenerare (30 ani);

arborete situati pe versantii raurilor ai paraielor in amonte de constructiile


hidrotehnice, pentru care se admit tratamente cu perioada lunga de
regenerare, dar si cu perioada normala (20 ani), dar cu impunerea un or
restrictii speciale de aplicare;

arborete si paduri ce au ca obiectiv protejarea solurilor expuse eroziunii


si degradarii situate pe inclinari mai mari de 30 grade si in care se
executa doar taieri speciale de conservare si taieri de igiena;

INHGA - DGA

92

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

paduri pentru protectia golului alpin in care se executa doar taieri


speciale de conservare si taieri de igiena;

paduri situate de-a lungul soselelor turistice de importanta deosebita


(Ploiesti - Brasov, Brasov - Sighisoara, Brasov - Pitesti, Brasov - Valenii
de Munte, etc.) in care se executa taieri speciale de conservare si taieri
de igiena;

paduri cu rol de protectie si agrement, pentru care se aplica tratamente


cu perioada lunga de regenerare si intensitati mici de taiere;

rezervatii naturale ce cuprind paduri cu functii speciale pentru ocrotirea


naturii si in care sunt interzise orice fel de exploatari de masa lemnoasa;

zone de padure destinate protectiei unor specii de vanat (cocos de


munte). in care se executa taieri speciale de conservare si taieri de
igiena;

arborete stabilite ca rezervatie de seminte si conservarea genofondului


forestier in care se executa taieri speciale de conservare si taieri de
igiena.

Impactul exploatarilor de balast asupra mediului


In ultimii cinci ani, volumele de balast exploatate au crescut de la circa 700 mii
m3 in anul 2003 la 125 mil. m3 in anul 2004. Problemele generate de extragerea
necontrolata a balastului cu efecte asupra stabilitatii albiilor minore si a
infrastructurilor ingineresti au fost in general solutionate sau extragerea
balastului in unele zone critice a fost sistata.
Exploatarea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa,
lacurilor si baltilor a avut un impact pozitiv asupra mediului.
Prin exploatarile de balast din lacurile de acumulare se constata o modificare a
structurii terenului prin indepartarea materialului steril (levigabil) care anuleaza
efectul de colmatare a lacurilor din aval si proliferarea vegetatiei.
De asemenea exploatarile de balast se fac fara abandonari de rezerve de
balast pana la cota talvegului, creandu- se luciu de apa pe toata suprafata
lacului cu respectarea pilierilor de siguranta impusi de I.S.P.H. Bucuresti sau de
S.C. HIDROELECTRICA S.A.
Prin exploatarile de balast din albie s-a realizat igienizarea cursului de apa
oferind imaginea unui peisaj curat bine gospodarit. Au fost constatate si
exploatari de agregate minerale sub cota talvegului cum este cazul SC
CARPAT AGREGATE SA BUCURESTI perimetrul N. Balcescu unde s- au
dispus masuri urgente de remediere.
Exploatarea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa si din lacurile de
acumulare a avut drept scop decolmatarea, recalibrarea si aducerea albiei la
starea initiala in vederea anularii efectelor de eroziune a malurilor si a talvegului
albiilor. Decolmatarea lacurilor de acumulare a condus la marirea capacitatii de

INHGA - DGA

93

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

inmagazinare a apei cu scop de crestere a productiei de energie electrice si de


marire a volumului de atenuare.
Prin exploatarea agregatelor minerale din albiile si lacurile cursurilor de apa nu
au fost semnalate efecte negative asupra lucrarilor hidrotehnice.
Agentii economici prezentati in Centralizator cu autorizatii de gospodarire a
apelor emise in anul 2006 au valabilitate si in anul 2007 conform perioadei de
valabilitate a permiselor de exploatare emise de ANRM Bucuresti.
Exploatarea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa,
lacurilor si baltilor a avut un impact pozitiv asupra mediului.
Prin exploatarile de balast din lacurile de acumulare se constata o modificare a
structurii terenului prin indepartarea materialului steril (levigabil) care anuleaza
efectul de colmatare a lacurilor din aval si proliferarea vegetatiei.
De asemenea exploatarile de balast se fac fara abandonari de rezerve de
balast pana la cota talvegului, creandu- se luciu de apa pe toata suprafata
lacului cu respectarea pilierilor de siguranta impusi de I.S.P.H. Bucuresti sau de
S.C. HIDROELECTRICA S.A.
Prin exploatarile de balast din albie s-a realizat igienizarea cursului de apa
oferind imaginea unui peisaj curat bine gospodarit. Au fost constatate si
exploatari de agregate minerale sub cota talvegului cum este cazul SC
CARPAT AGREGATE SA BUCURESTI perimetrul N. Balcescu unde s- au
dispus masuri urgente de remediere.
Exploatarea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa si din lacurile de
acumulare a avut drept scop decolmatarea, recalibrarea si aducerea albiei la
starea initiala in vederea anularii efectelor de eroziune a malurilor si a talvegului
albiilor. Decolmatarea lacurilor de acumulare a condus la marirea capacitatii de
inmagazinare a apei cu scop de crestere a productiei de energie electrice si de
marire a volumului de atenuare.
Prin exploatarea agregatelor minerale din albiile si lacurile cursurilor de apa nu
au fost semnalate efecte negative asupra lucrarilor hidrotehnice.
Detalii privind exploatarile de balast in bazinul hidrografic Olt sunt date in anexa
22.

INHGA - DGA

94

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 5
AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE SI PRINCIPALII
PARAMETRI DE PERFORMANTA AI ACESTORA
5.1. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND CA FOLOSINTA EXCLUSIVA
PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICA
In bazinul hidrografic Olt exista 32 de amenajari hidrotehnice avand ca folosnta
exclusiva producerea energiei electrice. Repartitia acestora pe cursul Oltului si
a afluentilor sai este urmatoarea:

Oltul mijlociu -6 amenajari

Oltul inferior 19 amenajari;

Lotru 6 amenajari;

Sadu 1 amenajare.

Se face remarca, ca unele amenajari de pe Oltul inferior au fost gandite si


pentru a furniza apa pentru irigatii. In prezent insa functioneaza doar pentru
producerea de energie.
1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VOILA
(OLTUL SUPERIOR VOILA AVRIG)
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA
EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1988
DATE TEHNICE
BARAJUL VOILA
Amplasament - raul Olt
Tipul barajului - de greutate din pamant
Tipul etansarii - parament aminte din beton
Cota la coronament - 427.50 mdM

INHGA - DGA

95

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Inaltimea barajului - 21,00 m


Inaltimea digului - 13,00m
Lungimea barajului - 60,00 m
Lungimea digului - 12035.00 m
Volumul barajului - 55,00 mii m
Volumul digului - 3335.00 mii.m
Volumul acumularii - 12,30 mil.m
CHE VOILA
Tipul centralei - CB
Cota amonte - 423,50 mdM
Cota aval - 413,50 mdM
Caderea - 10,00 m
Nr.si tip agregat - 2 Kaplan
Debit instalat - 180,00 m/s
Canal de fuga - 3040,00 m
Puterea instalata - 14,20 MW
Energia medie - 29,10 GWh/an
In lipsa capului de cascada proiectat, celelalte 11 noduri hidroenergetice ale
Oltului Superior, au un cap de cascada provizoriu in acumularea Voila, aflata in
axul agregatelor, la 320 km de la izvor .
Prima subzona a Oltului Superior este formata din nodurile Subcarpatilor
podisului transilvan. Acumularile Voila, Vistea, Arpasu, Scoreiu si Avrig , puse in
functiune, sunt aproape identice din punct de vedere constructiv si al
performantelor si se caracterizeaza din punct de vedere geologic prin existenta
a doua complexe de roci.
2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VISTEA
(OLTUL SUPERIOR VOILA AVRIG)
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
BENEFICIAR - Hidroelectrica S.A.
EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1989
DATE TEHNICE
BARAJUL VISTEA
Amplasament - raul Olt

INHGA - DGA

96

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Tipul barajului PG / TE
Tipul etansarii parament amonte din beton
Cota la coronament 417,50 mdM
Inaltimea barajului 22,00 m
Inaltimea digului 8,00 m
Lungimea barajului 60,00 m
Lungimea digului 6900,00 m
Volumul barajului 65,00 mii m
Volumul digului 1390,00 mii.m
Volumul acumularii 4,25 mil.m
CHE VISTEA
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 413,50 mdM
Cota aval 403,50 mdM
Caderea 10,00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 180,00 m/s
Puterea instalata 14,20 MW
Energia medie 33,30 GWh/an
Realizarea retentiei este asigurata pentru fiecare nod de obiectele componente
din frontul de retentie si digurile ce asigura retentia laterala si care sunt:
- Barajul deversor, stavilar de tip mobil cu 3 deschideri echipate cu stavile de
16,00 x 10,43, dintre care una cu clapeta de 16,00 x (8,23 + 2,20). Doua stavile
sunt dotate cu instalatie de incalzire pe timp de iarna. Lungimea barajului in
frontul de retentie de 60,00 m, avind in aval o protectie formata dintr-un
disipator si rizberma de cca 60 m lungime.3. AMENAJAREA HIDROTEHNICA
ARPASU
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - Hidroelectrica S.A.
EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF 1989

INHGA - DGA

97

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

DATE TEHNICE
BARAJUL ARPASU
Amplasament - raul Olt
Tipul barajului de greutate / din pamant
Tipul etansarii paramont amonte din beron
Cota la coronament 407.50 mdM
Inaltimea barajului 22.00 m
Inaltimea digului 10.50 m
Lungimea barajului 60.00 m
Lungimea digului 12,777.00 m
Volumul barajului 70.00 mii m
Volumul digului 2,065.00 mii m
Volumul acumularii 7.35 mil.m
CHE ARPASU
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 403.50 mdM
Cota aval 393.50 mdM
Caderea 10.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 180.00 m/s
Canal de fuga 1,300.00 m
Puterea instalata 14.20 MW
Energia medie 36.40 GWh/an
Centrala, adiacenta barajului spre malul drept la Voila si spre malul sting la
celelalte 4 amenajari, compusa din blocul de montaj si blocul centralei echipat
cu 2 hidroagregate de cate 7,1 MW care au un debit instalat de 90 m/s si
bazinul de linistire de 29,00 m prelungit cu o rizberma de 32,00 m. Caderea
valorificata in toate centralele acestei subzone este constanta de 10 m.
4. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SCOREIU
(AM. OLTULUI SUPERIOR VOILA AVRIG)
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A.

INHGA - DGA

98

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior


AN PIF 1992
DATE TEHNICE
BARAJUL SCOREIU
Amplasament - raul Olt
Tipul barajului de greutate / de pamant
Tipul etansarii parament amonte din beton
Cota la coronament 397.50 mdM
Inaltimea barajului 22.00 m
Inaltimea digului 10.50 m
Lungimea barajului 60.00 m
Lungimea digului 5,185.00 m
Volumul barajului 70.00 mii m
Volumul digului 1,363.00 mii m
Volumul acumularii 5.20 mil. m
CHE SCOREIU
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 393.50 mdM
Cota aval 383.50 mdM
Caderea 10.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 180.00 m/s
Canal de fuga 2,315.00 m
Puterea instalata 14,20 MW
Energia medie 37.00 GWh/an
Atat barajul cat si centrala din absolut toate amenajarile au etansarea de
suprafata la rosturile permanente dintre ploturi formata din 2 randuri de banda
PVC 035, incastrate in beton, atit la amonte cit si la aval. Etansarea in adincime
a frontului deversor (baraj, centrala) este asigurata de roca de baza pe care
sunt fundate, practic impermiabila.
-Barajul de pamant nedeversor din frontul de retentie in lungime de 590 m la
Voila, 230 m la Vistea, 570 m la Arpasu, 730 m la Scoreiu, 255 m Avrig si 10
11 m inaltime, este constituit din umpluturi din balast din cuveta lacului,
etansat in profunzime cu perete de beton sau gel-beton si la paramentul
amonte cu pereu de beton armat de 20 cm.

INHGA - DGA

99

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

5. AMENAJAREA HIDROTEHNICA AVRIG


VOILA AVRIG)

(AM. OLTULUI SUPERIOR

TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice


PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A.
EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF 1996
DATE TEHNICE:
BARAJUL AVRIG
Amplasament - raul Olt
Tipul barajului PG / TE
Tipul etansarii fc
Cota la coronament - 387.50 mdM
Inaltimea barajului 22.00 m
Inaltimea digului 11.00 m
Lungimea barajului 60.00 m
Lungimea digului 20710.00 m
Volumul barajului 75.00 mii m
Volumul digului 3629.00 mii m
Volumul acumularii 10.80 mil.m
CHE HPP AVRIG
Tipul centralei CB
Cota amonte 383.50 mdM
Cota aval 373.50 mdM
Caderea 10.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 180.00 m/s
Canal de fuga 1090.00 m
Puterea instalata MW 14.20 MW
Energia medie 38.70 GWh/an
Barajul lateral (dig) la unul sau ambele maluri in lungime de:
Voila 11.445 m la mal sting;
Vistea 3.494 m la mal sting si 3127 la mal drept;

INHGA - DGA

100

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Arpasu 10.040 m la mal sting;


Scoreiu 4.809 m la mal sting;
Avrig 11.840 m la mal sting si 3120 la mal drept. Panta taluzului este de 1:2,5
la amonte si 1:2 la aval.
Etansarea in adincime s-a facut cu ecran de gel-beton pe primii 2.220 m de la
racordul cu barajul si la traversarea meandrelor si cu pinten de beton de 1,50 m
adincime pe restul traseului.
Deoarece fiecare acumulare si centrala fac parte dintr-o importanta cascada de
amenajari hidroelectrice, exploatarea acestora se face in concordanta cu
regulile de exploatare a intregii cascade, pentru a se asigura o exploatare
corespunzatoare atit din punct de vedere energetic, cit si pentru asigurarea cu
apa a consumatorilor, tranzitarea viiturilor si prezervarea mediului.
6. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GURA LOTRULUI
(AMENAJAREA OLTULUI SUPERIOR RACOVITA GURA LOTRULUI)
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A.
EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
PERIOADA LUCRARILOR: 1989 - 2002
DATE TEHNICE
BARAJUL CORNETU
Amplasament - raul Olt
Tipul barajului de greutate / de pamant
Tipul etansarii paramentul amonte din beton
Cota la coronament 328.00 mdM
Inaltimea barajului 22.50 m
Inaltimea digului 12.00 m
Lungimea barajului 83.00 m
Lungimea digului 9280.00 m
Volumul barajului 63.00 mii. m
Volumul digului 2901.00 mii. m
Volumul acumularii 7.30 mil. m

INHGA - DGA

101

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CHE CORNETU
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 324.00 mdM
Cota aval 312.00 mdM
Caderea 12.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 m/s
Puterea instalata 33.20 MW
Energia medie 62.40 GWh/an
Amenajarea Cornetu este amplasata la 12 km amonte de confluenta riului Lotru
cu Oltul si se intinde pe o distanta de 5 km, incepind de la nodul hidrotehnic si
pina in dreptul localitatii Balota, are o suprafata de 172 ha si a fost conditionata
de calea ferata si existenta satelor Copaceni, Racovita si Balota.
Daca barajul si centrala sunt asemanatoare cu celelalte amenajari, la diguri
trebuie scos in evidenta ca digul mal sting se intrerupe in dreptul piriului Sec, pe
care il urmareste pe ambele maluri cu diguri de remu. Datorita caracterului
torential, albia piriului a trebuit regularizata. Dispozitia generala a obiectelor
indicata mai sus a fost completata cu un canal de fuga in lungime de 3,463 m
cu debusarea in lacul Gura Lotrului.
Canalul de fuga si de ape mari a fost calibrat pentru debitele uzinate de 330
m/s si verificat pentru debitele de asigurare de 10% (1.190 m/s) pentru
drumurile tehnologice. De asemenea s-a avut in vedere debitul de 2.535 m/s,
pentru asigurarea terasamentelor de la malul drept al caii ferate. Sectiunea
curenta a canalului de fuga este de 90 m la baza, strangulata sub podul de
sosea la 58 m. In canalul se varsa doi afluenti importanti Baiasu si Calinesti a
caror debusare a trebuit regularizata, debitele de calcul cu asigurarea de 5%
fiind de 103 si 76 m/s.
7. AMENAJAREA HIDROTEHNICA TURNU
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A.,
AN PIF 1981
DATE TEHNICE
BARAJUL TURNU
Amplasament raul Olt

INHGA - DGA

102

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Tipul barajului de greutate / de pamant


Tipul etansarii paramentul amonte din beton
Cota la coronament 304.00mdM
Inaltimea barajului 44.00 m
Inaltimea digului 28.00 m
Lungimea barajului 60.00 m
Lungimea digului 343.00 m
Volumul barajului 120.00 mii m3
Volumul digului 618.00 mii m3
Volumul acumularii 10.10 mil.m3
CHE TURNU
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 300.00 mdM
Cota aval 276.00 mdM
Caderea 24.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 m3/s
Canal de fuga 1600.00 m
Puterea instalata 70.00 MW
Energia medie 194.00 GWh/an
Desi localizata in plina zona montana, prima amenajare din sectorul Oltului
Mijlociu este cea de la Turnu, care are citeva caracteristici care o
personalizeaza. Este amplasata in imediata apropiere a Manastirilor Cozia si
Turnu, monumente de mare importanta in istoria tarii, este amenajarea cu cea
mai mare cadere (24 m) de pe intreg cursul Oltului, este singurul baraj de pe Olt
cu stavile de fund, timpan si clapete, este acumularea de pe Olt cu cele mai
scurte diguri (780 m). Ca urmare a deversarii in amonte a albiei naturale a riului
Lotru si a galeriei de fuga de la amenajarea complexa a bazinului Lotru si a
unor bazine adiacente, acumularea joaca rolul de compensare si regularizare a
apelor debusate de centrala Bradisor, astfel ca debitele de calcul si de verificare
au fost mai mari fata de acumularile din aval, respectiv 3.660 si 5.320 m/s.
8. AMENAJAREA HIDROTEHNICA CALIMANESTI
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT: ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.

INHGA - DGA

103

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Superior


AN PIF: 1981
DATE TEHNICE
BARAJUL CALIMANESTI OLT
Amplasament raul Olt
Tipul barajului de greutate / de pamant
Tipul etansarii parament amonte din beton
Cota la coronament 280.50 mdM
Inaltimea barajului 28.50 m
Inaltimea digului 18.50 m
Lungimea barajului 97.50 m
Lungimea digului 4,469.00 m
Volumul barajului 99.00 mii mc
Volumul digului 2433.00 mii mc
Volumul acumularii 4.60 mil.mc
CHE CALIMANESTI
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 376.00 mdM
Cota aval 261.50 mdM
Caderea 14.50 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 mc/s
Canal de fuga 4000.00 m
Puterea instalata 38.00 MW
Energia medie 106.00 GWh/an
9. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DAESTI
Nu se dispune de date
10. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RAMNICU VALCEA
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF 1974

INHGA - DGA

104

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

DATE TEHNICE
BARAJUL RAMNICU VILCEA
Amplasament raul Olt
Tipul barajului de greutate / de pamant
Tipul etansarii paramentul amonte din beton
Cota la coronament 252.60 mdM
Inaltimea barajului 35.60 m
Inaltimea digului 22.60 m
Lungimea barajului 74.50 m
Lungimea digului 1904.00 m
Volumul barajului 118.00 mii m3
Volumul digului 849.00 mii m3
Volumul acumularii 21.40 mil.mc
CHE RAMNICU VALCEA
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 248.00 mdM
Cota aval 231.50 mdM
Caderea 16.50 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 mc/s
Puterea instalata 46.00 MW
Energia medie 134.00 GWh/an
11. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RAURENI (OLT MIJLOCIU)
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., Sucursala Olt Superior
AN PIF 1977
DATE TEHNICE
BARAJUL RAURENI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului de greutate / de beton

INHGA - DGA

105

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Tipul etansarii parament amonte din beton


Cota la coronament 235.50 mdM
Inaltimea barajului 29.00 m
Inaltimea digului 12.00 m
Lungimea barajului 114.00 m
Lungimea digului 13,028.00 m
Volumul barajului 120.00 mii m3
Volumul digului 1373.00 mii m3
Volumul acumularii 7.30 mil. m3
CHE RAURENI
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 231.50 mdM
Cota aval 213.50 mdM
Caderea 18.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 mc/s
Puterea instalata 48.00 MW
Energia medie 141.00 GWh/an
Barajul de la Raureni este despartit de centrala printr-un baraj de pamant in
frontul de retentie, conditiile naturale initiale permitand amplasarea barajului in
albia naturala si a centralei pe un prival de ape mari existent in lunca de la
malul drept. De mentionat ca in culeea dig mal sting s-a prevazut o priza de apa
pentru irigatii care poate prelua 1,2 m/s.
12.AMENAJAREA HIDROTEHNICA GOVORA
Nu se dispune de date
13. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BABENI (OLT MIJLOCIU)
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT: ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Inferior
AN PIF: 1978
DATE TEHNICE
BARAJUL BABENI
Amplasament raul Olt

INHGA - DGA

106

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Tipul barajului de greutate / de pamant


Tipul etansarii paramentul amonte din beton
Cota la coronament 202.50 mdM
Inaltimea barajului 32.80 m
Inaltimea digului 21.00 m
Lungimea barajului 93.00 m
Lungimea digului 19671.00 m
Volumul barajului 132.00 mii m3
Volumul digului 796.00 mii m3
Volumul acumularii 59.70 mil. m3
CHE BABENI
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 198.00 mdM
Cota aval 184.00 mdM
Caderea 14.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 mc/s
Puterea instalata 37.00 MW
Energia medie 120.00 GWh/an
14. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IONESTI (OLT MIJLOCIU)
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Arges
AN PIF: 1978
DATE TEHNICE
BARAJUL IONESTI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului de greutate / de pamant
Tipul etansarii parament amonte din beton
Cota la coronament 188.50 mdM
Inaltimea barajului 33.50 m

INHGA - DGA

107

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Inaltimea digului 15.00 m


Lungimea barajului 80.00 m
Lungimea digului 19,953.00 m
Volumul barajului 112.00 mii m3
Volumul digului 3870.00 mii m3
Volumul acumularii 24.90. mil. m3
CHE IONESTI
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 184.00 mdM
Cota aval 170.00mdM
Caderea 14.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 m3/s
Puterea instalata 38.00 MW
Energia medie 120.00 GWh/an
15. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ZAVIDENI
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A.
AN PIF 1979
DATE TEHNICE
BARAJUL ZAVIDENI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului de greutate / de pamant
Tipul etansarii parament amonte din pamant
Cota la coronament 174.50 mdM
Inaltimea barajului 30.50 m
Inaltimea digului 15.00 m
Lungimea barajului 94.00 m
Lungimea digului 16950.00 m
Volumul barajului 110.00 mii m3

INHGA - DGA

108

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Volumul digului 1819.00 mii m3


Volumul acumularii 50.00 mil.m3
CHE ZAVIDENI
Tipul centralei CHE in frontul de retentie
Cota amonte 170.00 mdM
Cota aval 156.00 mdM
Caderea 14.00 m
Nr.si tip agregat 2 Kaplan
Debit instalat 330.00 m3/s
Puterea instalata 38.00 MW
Energia medie 120.00 GWh/an
16. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DRAGASANI
Nu se dispune de date
17. AMENAJAREA HIDROTEHNICA STREJESTI
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A.,
AN PIF 1979
DATE TEHNICE
BARAJUL STREJESTI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului - de greutate si de pamant
Tipul etansarii - fc
Cota la coronament - 145.00 mdM
Inaltimea barajului - 33.00 m
Inaltimea digului - 17.00 m
Lungimea barajului - 101.00 m
Lungimea digului - 21780.00 m
Volumul barajului - 127.00 mii m3
Volumul digului - 8224.00 mii m3
Volumul acumularii - 225.00 mil. m3

INHGA - DGA

109

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CHE STREJESTI
Tipul centralei - CHE in frontul de retentie
Cota amonte - 140.00 mdM
Cota aval - 122.00 mdM
Caderea - 18.00 m
Nr.si tip agregat - 2 Kaplan
Debit instalat - 330.00 m/s
Puterea instalata - 50.00 MW
Energia medie - 173.00 GWh/an
18. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ARCESTI (OLTUL INFERIOR)
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT: ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Inferior
AN PIF: 1980
DATE TEHNICE
BARAJUL ARCESTI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului - de greutate si de pamant
Tipul etansarii - fc
Cota la coronament - 126.50 mdM
Inaltimea barajului - 31.00 m
Inaltimea digului - 13.00 m
Lungimea barajului - 101.00 m
Lungimea digului - 18569.00 m
Volumul barajului - 63.00 mii m3
Volumul digului - 3947.00 mii m3
Volumul acumularii - 43.40 mil. m3
CHE ARCESTI
Tipul centralei - CB
Cota amonte - 122.00 mdM
Cota aval - 108.00 mdM

INHGA - DGA

110

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Caderea - 14.00 m
Nr.si tip agregat - 2 Kaplan
Debit instalat - 330.00 m/s
Puterea instalata - 38.00 MW
Energia medie - 122.00 GWh/an
19. AMENAJATEA HIDROTEHNICA SLATINA
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt inferior
AN PIF 1980
DATE TEHNICE
BARAJUL SLATINA
Amplasament raul Olt
Tipul barajului - de greutate si de pamant
Tipul etansarii - fc
Cota la coronament - 112.00 mdM
Inaltimea barajului - 26.00 m
Inaltimea digului - 9.00 m
Lungimea barajului - 101.00 m
Lungimea digului - 17650.00 m
Volumul barajului - 96.00 mii m3
Volumul digului - 2700.00 mii m3
Volumul acumularii - 19.20 mil. m3
CHE SLATINA
Tipul centralei - CB
Cota amonte - 108.00 mdM
Cota aval - 98.00 mdM
Caderea - 10.00 m
Nr.si tip agregat - 2 Brev
Debit instalat - 330.00 m/s
Puterea instalata - 26.00 MW

INHGA - DGA

111

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Energia medie - 82.00 GWh/an


20. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IPOTESTI
Nu se dispune de date
21. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DRAGANESTI
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT - HIDROCONSTRUCTIA S.A.,
AN PIF - 1987
DATE TEHNICE
BARAJUL DRAGANESTI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului - de greutate si de pamant
Tipul etansarii - fc
Cota la coronament - 89.00 mdM
Inaltimea barajului - 34.00 m
Inaltimea digului - 18.00 m
Lungimea barajului - 100.00 m
Lungimea digului - 54000.00 m
Volumul barajului - 145.00 mii m3
Volumul digului - 17900.00 mii m3
Volumul acumularii - 76.00 mil. m3
CHE DRAGANESTI
Tipul centralei - CHE in frontul de retentie
Cota amonte - 84.50 mdM
Cota aval - 71.00 mdM
Caderea - 13.50 m
Nr.si tip agregat - 4 Brev
Debit instalat - 500.00 m3/s
Puterea instalata - 53.00 MW
Energia medie - 106.00 GWh/an
Nodul Draganesti lungimea lacului de acumulare este de 13 km, latimea de 0,8
km, iar suprafata este de 1095 ha. Lungimea digului mal sting este de 13221 m,

INHGA - DGA

112

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

iar a celui drept este de 13126 m, la care se adauga 30 km pentru regularizarea


riurilor Oltet si Teslui.
Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezerva in culeea dig mal sting si una in
culee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecare cite 4,56 m/s.
In digul mal drept la km 0+220 s-a realizat o priza cu hidocentrala care
turbineaza debitele necesare irigarii gravitationale a unei suprafete de 84.000
ha in zona Caracal. S-a ales solutia unei centrale hidroelectrice de tip
monobloc, cu dimensiunile in plan de 29 x 35 m, echipata cu 2 turbine Kaplan
de 1,85 MW si 2 turbine EOS 900 de 0,25 MW care asigura prelucrarea unui
debit de pina la 54 m/s. In caz de nefunctionare partiala sau totala a centralei,
asigurarea debitului necesar irigatiilor se face prin doua galerii de by-pass
laterale prevazute cu vane in carcasa pentru reglarea debitelor.
In digul mal sting, la km 0+900 mai exista o statie de pompe cu 3 cai care poate
prelua un debit de pina la 150 m/s pe care ii transfera in sistemul de irigatii
Caracal.
22. AMENAJAREA HIDROTEHNICA FRUNZARU
BARAJ SI CHE FRUNZARU OLT
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A
AN PIF 1990
DATE TEHNICE
BARAJUL FRUNZARU
Amplasament raul Olt
Tipul barajului - de greutate si de pamant
Tipul etansarii - fc
Cota la coronament 75.50 mdM
Inaltimea barajului - 30.00 m
Inaltimea digului - 17.00 m
Lungimea barajului - 100.00 m
Lungimea digului - 36,000.00 m
Volumul barajului - 128.00 mii m3
Volumul digului - 18400.00 mii m3
Volumul acumularii - 91.00 mil. m3

INHGA - DGA

113

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CHE FRUNZARU
Tipul centralei - CB
Cota amonte - 71.00 mdM
Cota aval - 57.50 mdM
Caderea - 13.50 m
Nr.si tip agregat - 4 Brev
Debit instalat - 500.00 m3/s
Puterea instalata - 53.00 MW
Energia medie - 104.00 GWh/an
La nodul Frunzaru lungime lacului de acumulare este de 15 km, latimea de 1,0
km si suprafata este de 1.280 ha. Lungimea digului mal sting este de 16.000 m,
iar a celui drept este de 19.223 m. Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezerva
in culeea dig mal sting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care pot
prelua fiecare cite 4,56 m/s.
Tot pentru irigatii in digul mal sting la km 2+700 s-a realizat o priza cu
hidocentrala care turbineaza debitele necesare irigarii gravitationale. La fel ca si
la Draganesti, s-a ales solutia unei centrale hidroelectrice de tip monobloc, cu
dimensiunile in plan de 29 x 35 m, echipata cu 2 turbine Kaplan si 2 turbine
EOS 900 care impreuna au o putere instalata de 2,5 MW si care asigura
prelucrarea unui debit de pina la 24 m/s, producind 2,8 GWh/an. In caz de
nefunctionare partiala sau totala a centralei, asigurarea debitului necesar
irigatiilor se face prin trei galerii de by-pass laterale prevazute cu vane in
carcasa pentru reglarea debitelor.
In digul mal drept la km 8+200 s-a mai realizat o statie de pompe Pesta cu
10 fire de priza cu =1500 care pot prelua pina la 24 m/s, iar in digul mal sting
o statie cu 2 fire =1000 care poate prelua pina la 4,3 m/s
23. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RUSANESTI
BARAJ SI CHE RUSANESTI OLT
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT ISPH
BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A.
EXECUTANT: Hidroconstructia S.A
AN PIF - 1989
DATE TEHNICE
BARAJUL RUSANESTI
Amplasament raul Olt
Tipul barajului - de greutate si de pamant

INHGA - DGA

114

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Tipul etansarii - fc
Cota la coronament - 62.00 mdM
Inaltimea barajului - 31.50 m
Inaltimea digului - 16.00 m
Lungimea barajului - 100.00 m
Lungimea digului - 34000.00 m
Volumul barajului - 127.00 mii m3
Volumul digului - 13200.00 mii m3
Volumul acumularii - 78.00 mil. m3
CHE RUSANESTI
Tipul centralei - CHE in frontul de retentie
Cota amonte - 57.50 mdM
Cota aval - 44.00 mdM
Caderea - 13.50 m
Nr.si tip agregat - 4 Brev
Debit instalat - 500.00 m3/s
Puterea instalata - 53.00 MW
Energia medie - 103.00 GWh/an
La nodul Rusanesti lungimea lacului de acumulare este de 15,4 km, latimea
pina la 1,0 km si suprafata este de 1.100 ha.
Lungimea digului mal sting este de 15542 m, iar a celui drept este de 15148 m.
La Rusanesti s-au realizat pentru irigatii o priza de rezerva in culeea dig mal
sting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecare
cite 4,56 mc/s.
24. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IZBICENI
Nu exista date
25. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SADU V
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA
EXECUTANT - Hidroconstructia S.A
AN PIF- 1960

INHGA - DGA

115

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

DATE TEHNICE
BARAJUL NEGOVEANU
Tipul barajului - VA
Tipul etansarii - x
Cota la coronament - 1158.00 mdM
Inaltimea barajului - 62.00 m
Lungimea barajului - 157.00 m
Volumul barajului - 46.00 mii m3
Volumul acumularii - 6.30 mil. m3
CHE SADU V
Tipul centralei - D
Cota amonte - 1154.00 mdM
Cota aval - 756.00 mdM
Caderea - 398.00 m
Nr.si tip agregat - 2 Pelton
Debit instalat - 9.60 mc/s
Puterea instalata - 15.40 MW
Energia medie - 30.50 GWh/an
Localizat pe cursul superior al riului Sadu, in defileul Gitul Berbecului,
amplasamentul acestei amenajari a fost specificat inca din anul 1933 de catre
dr. ing. Dorin Pavel in lucrarea sa Plan general damnegement des forces
hydrauliques en Roumanie
In anul 1945 a fost elaborat un plan general de electrificare a tarii prin care s-a
stabilit ca amenajarea UHE Sadu V sa acopere virful de sarcina din zona
Ardealului Central, iar prin Planul de electrificare a tarii din 1950 a fost
reconfirmata aceasta solutie. In completarea schemei generale de amenajare a
riului Sadu, care prevedea 6 uzine dintre care Sadu I si Sadu II existau, Sadu V
urma sa devina cea mai importanta. Uzinele Sadu III si Sadu IV, nu au mai fost
construite.
Sadu V a fost proiectata cu o putere instalata de 2 x 7,7 MW, avind o acumulare
de 6,5 mil m de apa, la o cadere de 375 m, un debit instalat de 2,5 m/s,
producind 70 MWh/an.
Lucrarile au inceput in anul 1949. Resursele necesare se transportau pe o cale
ferata ingusta forestiera, existenta din 1908 pe traseul Tilmaciu Sadu Riu
Sadului Gitul Berbecului. La 31 decembrie 1956 grupurile au fost puse in
functiune, HC Sadu V devenind a doua hidrocentrala ca putere instalata din tara
la acea vreme, dupa HC Dobresti. Pentru alimentarea grupurilor s-a facut priza

INHGA - DGA

116

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

definitiva, iar acumularea s-a realizat provizoriu cu un batardou care se va


utiliza si pentru realizarea incintei in care se va betona barajul definitiv.
In 1959 a inceput executia barajului Negovanu, in amplasamentul conceput
initial, dupa proiectul realizat de prof. dr.ing. Radu Priscu si avizat de prof.dr.ing.
A. Stuky (Elvetia). Este primul baraj din beton arcuit din Romania, executat de
catre
Intreprinderea
de
Constructii
Hidroenergetice,
viitoarea
HIDROCONSTRUCTIA S.A.
Barajul
Proiectul pus in prectica la barajul Negovanu are cota coronamentului la 1.158
ocupind locul 5 in tara in ierarhia altitudinii barajelor. Este primul baraj din tara
din beton arcuit, cu unghi la centru de cca 110, raza la nivelul coronamentului
de 78 m, si inaltimea in sectiunea maestra de 62,00 m. Asigura acumularea
unui volum de 6,3 mil m. Este constituit din 13 ploturi de latimi variabile intre 6
si 12 m. Ploturile centrale sunt amenajate pentru deversare si pot evacua un
debit de 280 m/s. Arcele din care este alcatuit barajul sunt circulare, cu
grosime constanta pe toata lungimea si nasterile orientate radial. Grosimea
betonului la baza este de 19,00 m, iar la coronament de 3,50 m. Nu s-a
prevazut cale de circulatie pe coronament.
Etansarea in profunzime a fundatiei a fost asigurata prin executarea unor injectii
de legatura-consolidare de 5,00 m pe toata ampriza barajului pentru asigurarea
legaturii beton-roca si a unui voal de injectie pe 2 rinduri de 30-40 m, pe tot
conturul barajului. La data proiectarii barajului nu se executau sisteme de
drenaj. In 1992 s-a realizat un sistem de drenaj aval de voal, cite 3 grupuri pe
fiecare versant.
Etansarea in rosturile dintre ploturi s-a realizat cu tola de cupru de 15 mm
grosime la paramentul amonte si cu tola de tabla zincata de 1 mm la
paramentul aval.
Descarcatorul de ape mari se compune de 5 cimpuri deversante de 5,80 m.
Deschiderea centrala are pragul cu 40 mai jos decit celelalte, pentru evacuarea
debitelor mici.
Pentru golirea lacului s-au prevazut o golire de fund in versant printr-o galerie
de 150 m cu sectiunea de 2,20 x 2,60 m, cu priza evazata şi casa de
vane put echipata cu 2 vane plane de 1,50 x 2,00 de tipul sertar, actionate
hidraulic si o golire de fund in corpul barajului, plot 7, conducta metalica cu
=1.000 mm echipata cu vana fluture si vana conica. Capacitatea maxima de
evacuare a celor 2 goliri de fund este de pina la 95 m/s, functie de cota in lac si
gradul de deschidere a vanelor.
Deoarece in aval de baraj roca era compacta, nealterata, nu a fost necesar un
sistem de disipare a energiei, executindu-se doar o dala de baton armat de 5,80
m, imediat in aval de baraj.

INHGA - DGA

117

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Centrala Sadu V
Centrala initiala din 1955 a fost executata de Sovromconstructia. Lucrarile de
supra echipare din 1959-63 s-au executat sub antreprenoriatul
HIDROCONSTRUCTIA. Priza lac Negovanu este amplasata la malul drept,
masiv de beton cu 2 gratare dupa care este casa vanelor echipata cu 2 vane
plane actionate manual.
Aductiunea lunga de 5.350 m, din care 248 m conducta de coasta, este o
galerie armata sau blindata cu =1.50 1,80 m. In aductiunea principala este
adus si pariul Sadurel captat la cota 1199, cu o captare tiroleza de 6,80 m
inaltime si care acumuleaza in spate 500.000 m, apa este transferata in
aductiune printr-o galerie de 58 m si un put de 43 m care joaca si rol de castel
de echilibru secundar.
Castelul de echilibru principal este un put cu =2.50 m si inaltimea de 31,00 m,
cu camera inferioara intr-o galerie de 24 m si camera superioara, tronconica,
deasupra putului avind diametrul extins la 9,85 m.
Casa vanelor echipata cu 2 vane fluture este adiacenta masivului de ancoraj si
din ea pleaca conducta fortata de 913 m si =1.60 1,50 m, pina la distribuitor.
Centrala Sadu V este o centrala de tip suprateran, compusa din sala masinilor,
care reprezinta infrastructura propriu zisa prevazuta cu urmatoarele
compartimentari: bazinul de linistire cu deversor lateral si racord la canalul de
fuga, camerele spirale si statia de pompare ape de infiltratii. Suprastructura
inchide sala masinilor, iar blocul de comanda este cladire separata.
Fata de echiparea initiala din 1956, datele se schimba in 2 agregate Pelton de
7,7 MW +1 Francis de 12 MW, debitul instalat de fiind de 8,25 m/s la o cadere
de 398 m si productia de 54,40 MWh/an. Aceste performante nu au putut fi
atinse. Ca urmare grupul Francis a fost demontat, iar caracteristicile ramase
sunt cele din caseta.
Un canal de fuga face legatura intre bazinul de linistire si albia riului Sadu, care
a fost amenajata si calibrata, amonte si aval de centrala.
Betonarea barajului a inceput in anul 1959, pus in functie in 1961 si terminate
lucrarile in 1963, odata cu montajul turbinei Francis. Principalele cantitati de
lucrari: excavatii 28.000 m, betoane 46.000 m cu agregate de concasaj si
nisip transportat de la 40 km, foraje 2.000 ml.
26. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VIDRA CIUNGET
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA
EXECUTANT- Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1972

INHGA - DGA

118

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

DATE TEHNICE
BARAJUL VIDRA
Amplasament - raul Lotru
Tipul barajului - ER
Tipul etansarii - ie
Cota la coronament - 1293.00 mdM
Inaltimea barajului - 121.50 m
Lungimea barajului - 350.00 m
Volumul barajului - 3550.00 mii m3
Volumul acumularii - 340.00 mil. m3
CHE CIUNGET
Tipul centralei - DS
Cota amonte - 1289.00 mdM
Cota aval - 480.00 mdM
Caderea - 809.00 m
Nr.si tip agregat - 3 Pelton
Debit instalat - 80.00 m/s
Puterea instalata - 510.00 MW
Energia medie - 1100.00 GWh/an
Barajul Vidra
Amplasat pe cursul superior al raului Lotru, in cheile Vidra de la iesirea din
depresiunea Lovistei, la cca 30 km amonte de localitatea Voineasa, barajul
Vidra este un baraj de anrocamente de 121,50 m inaltime, cu nucleu central din
argila, protejat cu filtre si zone de tranzitie din material aluvial. Etansarea este
continuata in roca de baza printr-un voal de etansare de 57 m adancime. Roca
de fundare este constituita din gneise oculare tip Vidra si paragneise pe
versantul stang si in albie, alterate pana la adancimi de 40 50 m pe versantul
drept.
Cota coronamentului este la 1.293 mdM, ceea ce il situeaza pe locul 3 in tara,
dupa Bolboci si Galbenu.
Centrala Ciunget
Priza de apa amplasata in versantul drept, in imediata apropiere a barajului
Vidra, este constituita dintr-un ansamblu de beton armat, tip trompa, cu 4
deschideri de acces a apei, prevazute cu gratare mobile tip sertar.

INHGA - DGA

119

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Casa vanelor priza cu put umed este echipata cu o vana plana de 5,50 x
6,00 m actionata hidraulic si un batardou de interventie actionat mecanic. De
aici, pe un plan inclinat de 110 m, se manevreaza si gratarele din trompa prizei.
Debitele acumulate in lacul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galerie
de aductiune de 13719 m, de tipul sub presiune, care este continuata pana la
hidroagregate, cu o galerie fortata de 1350 m, dimensionate pentru un debit de
80 m/s. Pe traseul aductiunii principale sunt captate apele paraielor
Manaileasa, Nopteasa, Rudareasa I si II.
Castelul de echilibru, amplasat intre aductiune si fortata, de tip diferential cu
diafragma este format din doua camere subterane, put vertical deversant si o
camera superioara aeriana. La cca 50 m aval de castelul de echilibru se
gaseste caverna (12,10 x 17,95 x 21,00 m) casei vanelor fluture cu =4,00 m.
Sunt 2 vane cu timp de inchidere de 2 minute.
Vanele sferice sunt amplasate intr-o caverna de 4,50 x 9,50 x 50,00 dispusa
paralel cu sala turbinelor, deasupra galeriei de fuga si sunt montate pe
ramificatiile care fac legatura intre galeria fortata si turbine, cate doua pe fiecare
tubina. Timpul de inchidere este de 2 minute.
Centrala hidroelectrica Ciunget este situata pe raul Latorita,in perimetrul
localitatii Ciunget. Amplasata subteran, la 140 m adancime sub talvegul raului,
in gneise cu intercalatii de amfibolite, caverna salii masinlor masoara 130 m
lungime, 18 m latime si 35 m inaltime. Un tunel lung de 1.140 m (sectiunea de
32 m) si panta de 10% serveste pentru accesul principal. Accesul secundar se
practica printr-un tunel orizontal de 320 m lungime (sectiunea de 10 m) si un
put de 145 m (sectiunea de 12 m). Centrala este echipata cu 3 agregate Pelton
cu ax vertical de 170 MW fiecare.
Parametrii tehnici ai centralei Ciunget ii confera urmatoarele functiuni
caracteristice:

centrala de varf pentru acoperirea zonelor variabile ale curbei de sarcina,

participarea la reglajul puterii si a frecventei in Sistemul Energetic


National, putand functiona atat in regim de generator cat si in regim
compensator sincron,

centrala de interventie putand intra in functiune in 4 5 minute,

atenuarea undelor de viitura in perioadele de ape mari.

Debitele turbinate sunt dirijate si restituite in albia Lotrului printr-o galerie de


fuga cu nivel liber, lunga de 6.500 m, continuata cu un canal trapezoidal. Pe
ultimii 1.000 m galeria este suprainaltata cu un metru pentru a se evita punerea
sub presiune la niveluri mari ale lacului compensator din aval. Galeria strabate
un complex cristalin constituit din gneise cuartitice, amfibolite si gneise mixte.
Lucrarile au inceput in anul 1966 prin atacarea organizarii de santier, in anul
1972 a fost pus in functiune primul hidroagregat, iar in 1975 cel de al treilea.

INHGA - DGA

120

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

27. AMENAJAREA HIDROTEHNICA MALAIA


TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA
EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1977
DATE TEHNICE:
BARAJUL MALAIA
Amplasament - raul Lotru
Tipul barajului - PG / TE
Tipul etansarii - fc
Cota la coronament - 482.50 mdM
Inaltimea barajului - 29.50&31.00 m
Inaltimea digului - 19.00 m
Lungimea barajului - 48.00&22.00 m
Lungimea digului - 294.00 m
Volumul barajului - 41.30 mii m3
Volumul digului - 250.00 mii m3
Volumul acumularii - 3.44 mil.m
CHE MALAIA
Tipul centralei - CB
Cota amonte - 480.00 mdM
Cota aval - 457.50 mdM
Caderea - 22.50 m
Nr.si tip agregat - 2 Kaplan
Debit instalat - 100.00 m/s
Canal de fuga - 653.00 m
Puterea instalata - 18.00 MW
Energia medie - 34.00 GWh/an
Cea de a doua treapta energetica a amenajarii complexe Lotru o reprezinta
acumularea Malaia de pe cursul inferior a riului Lotru.

INHGA - DGA

121

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Amplasata la cca 8.600 m aval de centrala Ciunget, CHE Malaia amenajeaza


sectorul de albie cuprins intre cotele 480 si 457,50, respectiv o cadere bruta de
22,50 m.
Uvrajele nodului hidroenergetic sunt amplasate in albia riului Lotru pe gneise
cuarto-biotitice cu intercalatii de filoane de pegmatite.
Parametrii hidrologici s-au determinat functie de planul de exploatare al CHE
Ciunget, deversarile de la barajul Vidra si aportul diferentei de bazin hidrografic
pe sectorul Vidra-Malaia, rezultind un debit mediu multianual, in regim
amenajat, de 22,50 m/s. Cca 83% din debitele afluente sunt regularizate
amonte in acumularea Vidra, iar restul de 17% sunt supuse unei regularizari
zilnic-orare in lacul Malaia, ceea ce duce la un regim de functionare de cca
2.000 ore/an, asemanator cu CHE Ciunget. Mai simplu spus, acumularea
Malaia are rolul de a uniformiza in aval debitele pulsatorii uzinate de CHE
Ciunget.
In acest scop cursul riului Lotru a fost barat cu un front de retentie lung de 364
m, constituit in ordine de la malul drept la malul sting din: baraj nedeversor
(front de 48 m, inaltimea de 29,50 m), centrala de tip baraj (front de 21 m),
barajul deversor (front de 22 m si inaltimea 31,00 m) echipat cu 3 stavile
segment la golirile de fund, un timpan si o clapeta la partea superioara si barajul
din pamint (front de 294 m, inaltimea de 19 m). Se realizeaza astfel o
acumulare de 3,44 mil m pe o suprafata de 47 ha la cota 480.
Centrala Malaia, centrala-baraj de tip clasic, echipata cu 2 turbine Kaplan,
utilizeza o cadere de 22,50 m, un debit instalat de 90 m/s si produce in medie
annual 34 GWh energie electrica. Are un bazin de linistire lung de 51,60 m, o
conducta de fuga lunga de 107,40 m si un canal de fuga de 602 m pentru
revenirea in albia naturala.
Lucrarile acestei amenajari au inceput in 1973, iar punerea in functiune in 1978.
28. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GALBENU
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA
EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1974
DATE TEHNICE
BARAJUL GALBENU
Amplasament - raul Latorita
Tipul barajului - VA
Tipul etansarii - x
Cota la coronament - 1,307.00 mdM

INHGA - DGA

122

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Inaltimea barajului - 60.00 m


Lungimea barajului - 172.00 m
Volumul barajului - 41.00 mii m3
Volumul acumularii - 2.80 mil. m3
Realizat pe raul Latorita, barajul Galbenu creeaza o acumulare de 2,810 mil m
de apa, pe care o transfera gravitational printr-o galerie de 4000 m, in
aductiunea secundara care face legatura intre statia de pompe Petrimanu si
lacul Vidra. Suprafata bazinului este de 27 km, lungimea retelei de galerii este
de 12.880 m si colecteaza apa retinuta de 6 prize. Debitul captat este de 2,130
m/s.
Barajul din beton arcuit are 60 m inaltime, o lungime la coronament de 172 m
(cota coronamentului la 1308 m dM) si inglobeaza un volum de beton de 41000
m.
29. AMENAJAREA HIDROTEHNICA PETRIMANU
TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA
EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1977
DATE TEHNICE
BARAJUL PETRIMANU
Amplasament - raul Latorita
Tipul barajului - VA
Tipul etansarii - x
Cota la coronament - 1134.00 mdM
Inaltimea digului - 49.00 m
Lungimea digului - 170.00 m
Volumul digului - 56.00 mii m
Volumul acumularii - 2.50 mil.m
STATIA DE POMPE PETRIMANU
Inaltimea de pompare - 185.00 m
Debit instalat - 14.00 m/s
Puterea instalata - 31.50 MW

INHGA - DGA

123

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Barajul si Statia de pompare Petrimanu


Acumularea Petrimanu, realizata tot pe riul Latorita, aduna majoritatea apelor
captate in reteaua de aductiuni secundare sud (fara cele acumulate in lacul
Galbenu si captarea Insiratele) de pe o suprafata de 236 km. Numarul
captarilor este de 28, lungimea galeriilor este de 55.416 m, iar debitul captat
este de 5,384 m/s. In total reteaua din sud are un numar de 31 captari la firul
apei, lungimea aductiunilor de 67.551 m din care 745 m traversari si capteaza
un debit de 7,514 m/s.
Barajul Petrimanu este de tip arcuit din beton, are inaltimea de 49 m, o lungime
la coronament de 190 m (cota coronamentului la 1134 m dM), inglobeaza un
volum de beton de 56.000 m si creeaza o acumulare de 2,500 mil m de apa.
Statia de pompe Petrimanu dirijeata debitul acumulat la 185 m inaltime, intr-o
galerie de unde gravitational se transfera in acumularea principala Vidra,
colectind pe parcurs si apele derivate de la Galbenu si captarea Insiratele.
30. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BALINDRU
TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA
AN PIF - 1978
DATE TEHNICE:
BARAJUL BALINDRU
Amplasament - raul Lotru
Tipul barajului - VA
Tipul etansarii - x
Cota la coranament - 1034.00 mdM
Inaltimea barajului - 42.00 m
Lungimea barajului - 109.00 m
Volumul barajului - 13.00 mii m3
Volumul acumularii - 0.84 mil.m3
STATIA DE POMPARE BALINDRU
Inaltime de pompare - 324.00 m
Debit instalat - 2.00 m3/s
Puterea instalata - 9.00 MW

INHGA - DGA

124

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

31. AMENAJAREA HIDROTEHNICA JIDOAIA


TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice
PROIECTANT - ISPH
BENEFICIAR - HIDROELECTRICA
EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior
AN PIF - 1977
DATE TEHNICE
BARAJUL JIDOAIA
Amplasament - raul Jidoaia
Tipul barajului -VA
Tipul etansarii - x
Cota la coronament - 1,184.00 mdM
Inaltimea barajului - 50.00 m
Lungimea barajului - 152.00 m
Volumul barajului - 27.80 mii m
Volumul acumularii - 0.40 mil.m
STATIA DE POMPE JIDOAIA
Inaltimea de pompare - 187.00 m
Debit instalat - 10.00 m/s
Puterea instalata - 21.00 MW
Barajul si statia de pompe Jidoaia
Acumularea Jidoaia aduna apele de pe 243 km prin 39 de prize de apa si 2
acumulari secundare, Jidoia si Balindru (sau Lotru pompaj). Lungimea totala a
retelei este de 73170 m din care 587 m traversari, colecteaza si transmite in
lacul Vidra, gravitational si prin pompaj, un debit de 5,794 m/s.
Barajul Jidoaia are inaltimea de 50 m, o lungime la coronament de 152 m (cota
coronamentului la 1184 mdM), inglobeaza un volum de beton de 27000 m si
creeaza o acumulare de 0,480 mil m de apa.
Statia de pompe Jidoaia are o putere instalata de 21 MW, pompeaza un debit
instalat de 10 m/s la 187 m inaltime in aductiunea secundara care leaga statia
de pompe de lacul Vidraru, colectind pe parcurs apele a 15 captari si a statiei
de pompe Balindru.
Pe raul Lotru exista si microhidrocentralele Voineasa I, II si III.

INHGA - DGA

125

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

5.2. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND O SINGURA FOLOSINTA (ALTA


DECAT PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE SAU ATENUAREA
VIITURILOR)
In aceasta categorie se incadreaza un numar de 4 amenajari hidrotehnice
(Mesteacanu, Frumoasa, Sacele si Bogata).
Unica folosinta o constituie alimentarea cu apa.
Principalele caracteristici ale acestor amenajari sunt prezentate tabelar in cele
ce urmeaza.
NR.
CRT.
1
2
3
4

DENUMIREA
AMENAJARII
Mesteacanul
Frumoasa
Sacele
Bogata (Dopca)

CURSUL DE
APA
Olt
Frumoasa
Tarlung
Dopca

FOLOSINTA
Alim. Apa
Alim. Apa
Alim. Apa
Alim. apa

DEBIT
(m3/s)
0,30
0,22
2,05
0,08

1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA FRUMOASA


ADMINISTRATOR: ANAR
AN PIF: 1984
AMPLASAMENT: pe raul Frumoasa, amonte comuna Frumoasa, judetul
Harghita
FOLOSINTA: alimentare cu apa 0,22 m3/s
DATE TEHNICE
BARAJUL FRUMOASA
Tip baraj - baraj din umplutura din balast cu nucleu central de argila
Evacuator - tip palnie
Inaltime baraj - 37 m
LACUL DE ACUMULARE FRUMOASA
NNR - 857,50 mdM
Volum util - 6,7 mil. m3
Volum total - 10,6 mil. m3
2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SACELE
ADMINISTRATOR: ANAR
AN PIF: 1976/2004
AMPLASAMENT: raul Tarlung
FOLOSINTA: alimentare cu apa 2,05 m3/s

INHGA - DGA

126

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

DATE TEHNICE
BARAJUL SACELE
Tip baraj - baraj din umplutura de pamant cu nucleu central de argila
Evacuator - descarcator canal
Inaltime baraj - 40 m
LACUL DE ACUMULARE FRUMOASA
NNR - 741,00 mdM
Volum util - 15,0 mil. m3
Volum total - 20,0 mil. m3
3. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BOGATA (DOPCA)
ADMINISTRATOR: ANAR
AN PIF: 1989
AMPLASAMENT: raul Dopca,afluent al raului Olt, amonte de comuna Dopca
FOLOSINTA: alimentare cu apa 0,08 m3/s
DATE TEHNICE
BARAJUL SACELE
Tip baraj - baraj din umplutura de pamant cu etansare amonte masca de
beton armat
Evacuator - evacuator lateral descarcator canal
Inaltime baraj -16 m
LACUL DE ACUMULARE BOGATA
NNR - 495,0 mdM
Volum util - 1,08 mil. m3
5.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND DOUA FOLOSINTE (ALTELE
DECAT ATENUAREA VIITURILOR)
In cadrul acestei categorii de amenajari, in bazinul hidrografic Olt sunt in
functiune 3 amenajari hidrotehnice semnificative: Gura Raului, Sadu II si
Bradisor.
Aceste amenajari au ca folosinte alimentarea cu apa si producerea de energie
electrica.
1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GURA RAULUI
ADMINISTRATOR: ANAR
AN PIF: 1979

INHGA - DGA

127

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

AMPLASAMENT: raul Cibin,amonte comuna Gura raului


FOLOSINTA: alimentare cu apa Sibiu 1,44 m3/s si producerea de energie
electric 6,3 GWh/an
DATE TEHNICE
BARAJUL GURA RAULUI
Tip baraj - baraj din beton de tip contraforti ciuperca de grosime variabila (unic
in tara)
Evacuator - deversor frontal cu capacitate de evacuare de 880 m3/s
Inaltime baraj - 73 m
LACUL DE ACUMULARE GURA RAULUI
NNR - 553,0 mdM
Volum util - 15,0 mil. m3
Volum total - 15,5 mil. m3
2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BRADISOR
ADMINISTRATOR: SC HIDROELECTRICA SA Sucursala Hidrocentrale Rm.
Valcea
AN PIF: 1981
AMPLASAMENT: raul Lotru
FOLOSINTA: alimentare cu apa si producerea de energie electric 6,3
GWh/an
Tip baraj baraj de greutate din beton
Inaltime baraj: 62,0 m
Volum total: 39,05 mil. m3
5.4. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND MAI MULT
FOLOSINTE(ALTELE DECAT ATENUAREA VIITURILOR)

DE

DOUA

In prezent in bazinul hidrografic Olt nu exista amenajari hidrotehnice cu mai


mult de 2 folosinte. Este posibil ca in viitor, odata cu revitalizarea irigatiilor si
introducerea navigatiei pe Oltul inferior, amenajarile Draganesti, Frunzaru,
Rusanesti si Izbiceni sa aiba folosinte multiple.
5.5. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU ASIGURAREA
DISPONIBILELOR LA SURSELE DE APA (ALTELE DECAT BARAJELE SI
LACURILE DE ACUMULARE, CU FOLOSINTE MULTIPLE, CE INCLUD SI
ALIMENTAREA CU APA)
O buna parte din aceste infrastructuri au fost prezentate in cadrul amenajarilor
hidrotehnice de pe raul Lotru: Galbenu, Petrimanu, Balindru etc.

INHGA - DGA

128

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Sistemul de captari si aductiuni secundare din bazinul Lotrului a fost creat in


scopul maririi debitului instalat la UHE Lotru, ele contribuind cu cca. 77% la
puterea instalata si energia furnizata de centrala. Din punct de vedere al
amplasamentelor, captarile secundare ale UHE Lotru, se situeaza la cote inalte
(1100 1400 m alt.), pe cursuri de apa cu bazine in general mici (1 20 kmp),
caracterizate prin regimuri torentiale puternice si important transport de debit
solid.
Din punct de vedere hidraulic s-au realizat 4 tipuri de captari:

Captari tip I, avand Qi cuprins intre 0.0 0.663 mc/s - 28 buc;

Captari tip II, avand Qi cuprins intre 0.63 1.00 mc/s -

17 buc;

Captari tip III, avand Qi cuprins intre 1.00 1.60 mc/s -

17 buc;

Captari tip IV, avand Qi cuprins intre 1.60 2.50 mc/s -

21 buc.

Din punct de vedere al schemei functionale, 79 sunt captari independente cu


conducta de racord la aductiune si 4 sunt captari combinate cu traversare.
Sistemul de captare mai contine (pe langa cele 83 captari secundare de tip
tirolez):

153 km galerii secundare;

4 baraje in arc, cu inaltimea cuprinsa intre 40 60 m, care creeaza


acumulari necesare compensarii zilnice la statiile de pompare;

din care, 3 statii de pompare.

Ansamblul de aductiuni secundare este alcatuit din urmatoarele obiecte:


a) Ramura Nord prin care se capteaza gravitational si prin pompaj afluientii din
stanga Lotrului si din bazinul Lotrioara, Urica, Raul Vadului si Sadu (L=73,170
km, S=243 kmp, Qm=5,794 mc/s, Qi=22,0 mc/s);
b) Ramura Sud, capteaza gravitotional si prin pompaj o parte din afluentii
bazinului Latorita, Oltetului si Gilortului (L=68,296 km, S=236 kmp, Qm=7,514
mc/s, Qi=25,0 mc/s);
c) Ramura Vest, prin care se deriva gravitotional debitele din bazinul Jietului
(L=18,910 km, S=24,1 kmp);
d) Captari de-a lungul aductiunii principale (L=9,140 km, S=15,4 kmp,
Qm=0,442 mc/s).
In bazinul hidrografic Olt, exista un numar de 8 derivatii, in administrarea D.A.
Olt, doar doua cu rol de aparare impotriva inundatiilor:
 Canal Varghis folosinta principala: alimentare cu apa si asigurarea
debitului de servitute; L = 5.0 km, Q = 0.15 mc/s;
 Derivatie pr. Covasna folosinta principala: alimentare cu apa potabila; L
= 15.4 km, Q = 0.05 mc/s;

INHGA - DGA

129

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

 Canal Timis folosinta principala: alimentare cu apa industriala; L = 17.0


km, Q = 0.8 mc/s;
 Canal Vulcanita folosinta principala: alimentarea cu apa potabila; L =
24 km, Q = 2.0 mc/s;
 Derivatie Ipotesti folosinta principala: alimentare cu apa irigatii; L = 9.0
km, Q = 25.0 mc/s;
 Derivatie Draganesti folosinta principala: alimentare cu apa irigatii; L =
12.0 km, Q = 21.6 mc/s.
O alta amenajare structurala mai importanta din aceasta categorie care este
functionala este priza de pe raul Topolog, care deriveaza prin intermediul unei
galerii hidrotehnice de 7,64 km lungime un debit de 2,35 m3/s spre bazinul
hidrografic Arges, pentru alimentarea lacului Vidraru, dupa ce in prealabil
energia sa pune in miscare turbinele CHE Cumpanita.
Tot in aceasta categorie ar putea fi incluse si lacurile Mittelzop, Cetatuia I si
Pausa care sunt destinate alimentarilor cu apa, aflate insa in stare avansata de
colmatare.
5.6. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU IRIGATII
In bazinul hidrografic Olt este amenajata pentru irigatii o suprafata de 323231
ha, debitul instalat fiind de circa 185,4 m 3/s. Principalele amenajari pentru
irigatii existente pe teritoriul bazinului hidrografic Olt au fost prezentate in
capitolul 3.3.
Ar mai fi de adaugat:

derivatia Ipotesti L = 9,0 km; Qi = 25 m3/s;

derivatia Draganesti - L = 12,0 km; Qi = 21,6 m3/s.

In prezent nu se dispune de date privind starea functionala a acestor sisteme,


dar dupa datele prezentate la capitolul 3.3. in bazinulhidrografic Olt irigatiile
sunt foarte reduse.
In ceea ce priveste amenajarile hidrotehnice avand drept scop asigurarea apei
pentru irigatii in bazinul hidrografic exista un numar de 5 amenajari ce se inscriu
in categoria de importanta C.
Suprafata luciului de apa a acestor amenajari este de 349 ha, volumul total al
acumularilor este de 11,625 mil. m3, inaltimea barajelor variaza intre 3 si 14,5 m
iar gradul de colmatare al acestora variaza intre 10% si 75%.
5.7. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU PISCICULTURA /
ACVACULTURA
In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 11 mici amenajari hidrotehnice
locale avand drept unica folosinta piscicultura.
Detalii privind acest tip de amenajari sunt prezentate in anexa 23.

INHGA - DGA

130

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

5.8. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU NAVIGATIE


In bazinul hidrografic Olt nu exista, in present, amenajari structurale functionale
pentru navigatie. Totusi, in vederea navigabilizarii viitoare a Oltului inferior, la
barajele Draganesti, Frunzaru si Rusanesti s-au executat anumite constructii
care vor facilita utilizarea acestor lacuri pentru navigatie si o legatura directa cu
fluviul Dunarea.
5.9. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU SATISFACEREA CERINTELOR
DE APA ALE ALTOR FOLOSINTE (TURISN, AGREEMENT, PEISAJ).
In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 6 amenajari hidrotehnice locale al
caror scop este agrementul si pescuitul sportiv.
Detalii privind acest tip de amenajari structurale sunt prezentate in anexa 24.
5.10 AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREA
EROZIUNII SOLULUI
5.10.1. Amenajari structurale existente pentru amenajarea bazinelor
hidrografice torentiale
Conditiile naturale de relief, substrat petrografic si clima specifice Romaniei,
coroborate cu gospodarirea necorespunzatoare a fondului funciar (agricol si
silvic), au dus la situatia in care procesele de torentializare a retelei hidrografice
si a celor de eroziune a solului, sa afecteze grav o parte din teritoriul aferent
bazinului hidrografic Olt.
Ca urmare a actiunii si intensitatii acestor procese se diminueaza
productivitatea fondului forestier, iar viiturile torentiale afecteaza grav sistemele
de lucrari pentru gospodarirea apelor, a celor hidroenergetice, caile de
comunicatie, localitatile, instalatiile industriale, terenurile agricole si silvice,
drumurile forestiere, alte obiective economice si sociale.
Transportul excesiv de aluviuni colmateaza reteaua hidrografica colectoare si
ca urmare, diminueaza capacitatea de tranzitare a debitelor lichide, sporind
astfel frecventa si durata inundatiilor.
In functie de caracteristicile fizico-geografice ale zonelor tranzitate, reteaua
hidrografica a b.h. Olt se poate individualiza astfel:

Reteaua hidrografica din zonele montane caracterizate prin vai inguste,


versanti cu pante pana la abrupturi care imprima o scurgere rapida a
apei si o putere de eroziune si transport de aluviuni mare, alimentare
pluvio nivala in general bogata, evapotranspiratia si infiltratie reduse,
aceasta datorita formelor de relief, naturii rocilor si climatului muntos.

Din aceasta categorie un exemplu concludent este r. Lotru care izvoraste din
Parang, aduna apele de pe versantii nordici si muntilor Capatanii si de pe
versantii sudici ai muntilor Lotrului. Suprafata bazinului de receptie este de
99.000 ha si lungimea firului principal de 83 km.

INHGA - DGA

131

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Reteaua hidrografica din zona cu relief deluros, respectiv a dealurilor


subcarpatice si de podis piemontan, caracterizeaza prin deschideri mai
mari ale albiilor de scurgere a apei, prin versanti cu pante mai putin
abrupte pana la mici. Din aceasta categorie se amintesc urmatoarele
formatiuni: Muiereasca, Bujoreanca, Bistrita Babeni, Romani, Luncavat
etc.

In cursul anului 1996 ICAS a elaborat documentatia Studiu privind schema de


amenajare a bazinelor hidrografice torentiale Inventarul lucrarilor executate in
intervalul anilor 1950-1992 si necesarul de lucrari in perspectiva Bazinul
hidrografic Olt, in cadrul careia au fost inventariate toate formatiunile torentiale
si perimetre de ameliorare din fondul forestier in care au fost executate lucrari
de corectare a torentilor si de ameliorare a terenurilor degradate pana in anul
1992.
Evidentele din studiul mai sus amintit au fost completate tot de catre ICAS,
pentru perioada 1992 - 2007, cu ajutorul datelor furnizate de administratorii
fondului forestier (directii silvice) sau organele de control al aplicarii regimului
silvic din fondul forestier national (inspectii teritoriale de regim silvic si de
vanatoare).
In ce priveste evidenta bazinelor hidrografice in care fenomenele torentiale s-au
intensificat recent sau in care nu au fost executate inca lucrari amenajare, au
fost preluate din studiile intocmite de proiectantii de specialitate sau din
propunerile administratorilor fondului forestier.
Din anexa 25, rezulta:

au fost executate lucrari de corectare a torentilor sau lucrari de


ameliorare a terenurilor degradate in 609 bazine hidrografice torentiale si
perimetre de ameliorare;

prin executia lucrarilor s-a realizat o lungime consolidata de 554.51 km;

lungime de albii cu degradari ( albii si depozite de aluviuni in tranzit, cu


baza malurilor erodate sau instabila) - 945.6 km, din care: 601.05 km in
bazine torentiale cu lucrari executate si 344.30 km in bazine torentiale
noi.

5.10.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului


Lucrarile de amenajare pentru combaterea eroziunii solului, constand din
cleionaje, amenajare ravene, impaduriri, benzi inierbate, canale etc. ocupa pe
teritoriul bazinului hidrografic Olt o suprafata de circa 208 mii ha.

INHGA - DGA

132

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Sinteza principalelor lucrari pentru combaterea eroziunii solului


LOCALIZARE
RACU-JIGODIN

TOTAL JUDET
OJDULA

SUPRAFATA CES
(ha)
JUDETUL HARGHITA
5385

5385
JUDETUL COVASNA
536

ARIUSD AITA MARE

4096

AITA MARE- VARGHIS

3446

8078
JUDETUL BRASOV
SANPETRU-APATA
2709
COZD LOVNIC
4032
HOMORODUL MARE
6299
HOMORODUL MIC
3879
PERIMETRU ETALON APATA
1451
TICUS COBOR
4568
VALEA PALOS
3044
VARGHIS-AUGUSTIN
1056
VLADENI-DUMBRAVITA
859
SCROAFA BUNESTI
3500
CINCU-CINCSOR
503
HARSENI-LUTA
2490
HARTIBACIU SUPERIOR
3622
SERCAIA-MANDRA
2069
VENETIA-SERCAIA
2846
VISTEA-UCEA
497
SAVA-HALMEAG
1426
CES TARLUNG
4310
TOTAL JUDET
49160
JUDETUL SIBIU
BH. HARTIBACIU
39603

LUCRARI
amenajare ravene,
impaduriri, benzi
inierbate

cleionaje, amenajare
ravene, impaduriri benzi
inierbate
cleionaje, amenajare
ravene, impaduriri benzi
inierbate
cleionaje, amenajare
ravene, impaduriri benzi
inierbate

TOTAL JUDET

BH. CRISTIAN-SURA MAREPOPLACA


BH. DEALUL DAII

INHGA - DGA

496
1154

canale
canale
canale
canale
canale
canale
canale
canale
drenuri
canale si drenuri
canale
canale
canale
canale
canale
canale
canale
canale , drenuri si tuburi

canale, debusee, caderi,


podete
debusee, caderi
canale, debusee, caderi,
podete, terase

133

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

BH. NOUL

SUPRAFATA CES
(ha)
455

BH. ZAVOI

493

LOCALIZARE

TOTAL JUDET
DRAGASANI-MITROFANIDEALUL OLT-PRUNDENIJIBLEA
BALCESTI-IRIMESTI-

42201
JUDETUL VALCEA
1681

658

GOVORA

4158

OLANESTI

3998

OLTET MAL STANG-LALOSUBABENI

16131

DAESTI-RM.VALCEA

3005

ANINOASA-BERCIOIU

1353

BISTRITA

7072

CERNA

3720

LUNCAVAT

7076

PR.SARAT

500

PESCEANA

850

SIRINEASA-ORLESTI

1254

TOPOLOGUL INFERIOR

3493

TREPTEANCA-CUNGREA

913

BUCSANI-CIOROIU

4075

INHGA - DGA

LUCRARI
canale, debusee, caderi,
podete
canale, debusee, caderi,
podete

canale, podete, baraje,


traverse
canale, debusee,
podete, traverse
canale, debusee, caderi,
baraje, traverse, ziduri
sprijin, terase, benzi
inierbate, plantatii
canale, debusee,
podete, baraje, traverse,
ziduri sprijin, terase,
benzi inierbate, plantatii
canale,debusee,baraje,tr
averse, ziduri de sprijin,
terase, benzi inierbate,
plantatii
canale, debusee,
podete, baraje, traverse,
terase, plantatii
canale, debusee,
podete, baraje, traverse,
terase, plantatii
canale, debusee,
podete,
canale, debusee,
podete,
canale, debusee,
podete,
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
canale,debusee,podete,
baraje,traverse
canale, debusee,
podete, baraje, traverse

134

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
LOCALIZARE
BABENI-MIHAIESTI

SUPRAFATA CES
(ha)
729

LIVEZI-SINESTI

736

CERNA-FARTATESTI

700

BH. OLT AC. LOTRU


BH.OLT AC.TURNU
BH. OLT AC. VALCEA
BH. LOTRU AC. MALAIA
BH. OLT AC. IONESTI
TOTAL JUDET
SLATINA-DUNARE

3282
2287
1790
3823
4704
77988
JUDETUL OLT
878

STREHARET
TESLUI

2900
1511

TREPTEANCA-CUNGREA

485

BUCSANI-CIOROIU

2414

DOBA-PLESOIU

2743

GEMARTALUI

4958

HOREZU

3058

PLAPCEA MICA

3857

OTESTI-LELEASCA
TREPTENI

470
746

CUNGRISOARA

895

TOTAL JUDET
TOTAL GENERAL

LUCRARI
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
canale, debusee,
podete, baraje, traverse
impaduriri
impaduriri
impaduriri
impaduriri
impaduriri

canale, debusee, caderi,


podete, baraje
canale, podete, baraje
canale, caderi, podete,
baraje
canale, debusee, caderi,
podete, baraje
canale, caderi, podete,
baraje
canale, caderi, podete,
baraje
canale, caderi, podete,
baraje
canale, caderi, podete,
drenuri, baraje
canale, debusee, caderi,
podete, baraje
baraje, traverse, praguri
baraje, praguri, traverse,
canale
baraje, praguri, traverse,
podete.

24915
207727

5.11. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREA


EXCESULUI DE UMIDITATE
Suprafata amenajata in bazinul hidrografic Olt, pentru desecare si drenaj este
de 138093, lungimea canalelor de drenaj insumand circa 3528 km. Principalele
sisteme de desecare si drenaj din bazin, pe judete, sunt prezentate in cele ce
urmeaza.

INHGA - DGA

135

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Principalele sisteme de desecare si drenaj


DENUMIRE
JUDETUL
HARGHITA
MADARAS-RACU
DANESTIMADARAS
SICULENI-RACU
SICULENI-CICEU
CICEUMIERCUREA-CIUC
SINSIMION
TUSNAD
SINDOMINIC
CIRTA
CIRTA
DANESTI
SINTIMBRU
SINMARTIN
COZMENI
TOLVAJOS
TOTAL JUDET
JUDETUL
COVASNA
OLT INCINTA 1-22
NEGRU INCINTA 332
NEGRU PIRIUL
OJDULA
NEGRU PIRIUL
RACILOR
NEGRU PIRIUL
HILIB
TOTAL JUDET
JUDETUL BRASOV
FAGARAS
BREAZA-SAMBATA
FAGARAS-CRCC
SAMBATACINCSOR
SAMBATA CRCC
UCEA

INHGA - DGA

SUPRAF LUNGIME
FUNCTIONARE
AMENAJ CANAL
(ha)
(m)
gravit
mixt
pomp

RECEPTORI

860
574

15370
3300

*
*

OLT
OLT

296
365
1170

1500
18006
51329

*
*
*

OLT
OLT
OLT

473
100
100
118
102
120
283

3895
3590
2717
3508
600
2342
6752

*
*
*
*
*
*
*

230
146
145
5174

1800
7169
4594
132077

*
*
*

OLT
OLT
LUNCA MARE
SADOCUT
SOARECUL
MODICEA
VALEA
MERILOR
FISAG
COZMENI
CHIRUI

6087
32348

197800
609400

*
*

132

7300

120

4100

120

4500

39074

874400

2545

79700

BREAZA

776

19300

BREAZA

157

15000

CORBUL
UCEI

RAU OLT
RAUL
NEGRU
RAUL
NEGRU
RAUL
NEGRU
RAUL
NEGRU

136

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
DENUMIRE
FAGARAS DRAGUS-POMI
FAGARAS FELMER-SOARS
FAGARAS HARSENI-LUTA
FAGARAS HARSENI-LUTA
FAGARAS HARSENI-LUTA
FAGARAS HARSENI-LUTA
FAGARAS HARSENI-LUTA
FAGARAS NETOTU-BREAZA
FAGARAS NETOTU-BREAZA
FAGARAS NETOTU-BREAZA
FAGARAS RODBAV-SOARS
FAGARAS SAMBATA-VISTEA
FAGARAS SAMBATA-VISTEA
FAGARAS SAMBATA-VISTEA
FAGARAS SAMBATA-VISTEA
FAGARAS SEBES-MANDRA
FAGARAS SEBES-MANDRA
FAGARAS - SEBESMANDRA
FAGARAS SEBES-MANDRA
FAGARAS SERCAIA-MANDRA
FAGARAS SERCAIA-MANDRA
FAGARAS VENETIA-SERCAIA

INHGA - DGA

SUPRAF LUNGIME
FUNCTIONARE
RECEPTORI
AMENAJ CANAL
(ha)
(m)
gravit
mixt
pomp
201
15600
*
NECADASTRAT
611

38900

FELMER

1872

40000

SEBES

1872

40000

BERIVOI

1872

40000

RACOVITA

1872

40000

HUREZ

1872

40000

NETOT

1641

6260

NETOT

1641

6260

NECADASTRAT

1641

6260

BREAZA

202

12500

RODBAV

1298

38600

SIMBATA

1298

38600

DRAGUS

1298

1298

NECADASTRAT

1298

38600

VISTEA

1491

30100

NECADASTRAT

1491

30100

NECADASTRAT

1491

30100

IAZ

1491

30100

2205

108000

2206

108550

2347

139000

MINDRA
(VILCEAUA,IAZ)
SERCAIA
(SINCA)
SERCAIA
(SINCA)
SERCAIA
(SINCA)

137

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
DENUMIRE
FAGARAS VENETIA-SERCAIA
FAGARAS VISTEA
SISTEM FAGARAS VISTEA-UCEA
FAGARAS VISTEA-UCEA
FAGARAS VISTEA-UCEA
FAGARAS VISTEA-UCEA
FAGARAS VISTEA-UCEA
HALCHIU AUGUSTIN-APATA
HALCHIU - BARSAVULCANITA
HALCHIU - BARSAVULCANITA
FAGARAS - COZDLOVNIC
HALCHIU - BARSAVULCANITA
HALCHIU CRIZBAV
HALCHIU HOMORODU MARE
FAGARAS HOMORODU MIC
HALCHIU ROTBAVFELDIOARA
HALCHIU SANPETRU-APATA
HALCHIU - TICUSCOBOR
HALCHIU TURZUN
HALCHIU - UNGRA
HALCHIU - VALEA
PALOS

INHGA - DGA

SUPRAF LUNGIME
FUNCTIONARE
AMENAJ CANAL
(ha)
(m)
gravit
mixt
pomp
2347
139000
*

RECEPTORI
VENETIA
(LARGA)
NECADASTRAT

222

13100

511

14900

511

14900

CORBUL
VISTEI
CORBUL UCEI

511

14900

UCEA

511

14900

NECADASTRAT

511

14900

NECADASTRAT

803

30800

OLT

4061

87900

BIRSA

4061

87900

VULCANITA

4032

88800

COZD (STENA)

4061

87900

1620

50100

HOMOROD
(CIUCAS)
CRIZBAV

1903

90200

HOMOROD

739

27700

506

17000

HOMORODUL
MIC
OLT

2003

139900

OLT

489

33000

453

23000

TICUS (VALEA
TICUSANILOR)
OLT

308
400

11400
6300

*
*

OLT
PALOS

138

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

DENUMIRE

HALCHIU - VISCRI

HALCHIU VLADENI
DUMBRAVITA
HALCHIU VULCAN
PREJMER DURBAV
PREJMER - BOD
HARMANPREJMER
TOTAL JUDET
JUDETUL SIBIU
AVRIG - BRADU
ARPASU DE JOS
TOTAL JUDET
JUDETUL OLT
INCINTA POTELUSTATIA PS(CO)
INCINTA POTELUSTATIA VILCOVIA
INCINTA POTELUSTATIA RACARI 2
INCINTA POTELUSTATIA CELEI-SPE
TOTAL JUDET
TOTAL GENERAL

INHGA - DGA

SUPRAF LUNGIME
FUNCTIONARE
AMENAJ CANAL
(ha)
(m)
gravit
mixt
pomp

RECEPTORI

273

26700

GORGAN
(VALEA
LUNGA)
HOMOROD(CI
UCAS)

3480

168100

201

8000

VULCANITA

100

4900

DURBAV

1724
5598

19500
186300

78738

2445028

126
130

4400
5100

662

31900

3611

15000

DUNARE

3611

15000

DUNARE

3611

DUNARE

3612

15000

DUNARE

14445
138093

45000
3528405

GHIMBASEL
OLT

*
*

OLT
VALEA
NEAGRA

139

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 6
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR SI
TRATATELOR INTERNATIONALE IN DOMENIUL
GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE
CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN
GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE

DOMENIUL

Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti


in data de 21 aprilie 1992 - Legea nr.98/16.09.1992
Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului
Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnata la Sofia in
data de 29 iunie 1994 - Legea nr. 14/24.02.1995.
PRINCIPALELE PREVEDERI
INTERNATIONALE

ALE

CONVENTIILOR

SI

TRATATELOR

COMISIA PENTRU PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII


Conventia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii (pentru care
Romania este depozitara), este cunoscuta sub denumirea de Conventia de
la Bucuresti, aprobata prin Legea nr.98/16.09.1992.
Aceasta Conventie a stabilit o Comisie pentru Protectia Marii Negre Impotriva
Poluarii, formata din reprezentantii fiecarei tari riverane care sa-i asigure
implementarea.
Pentru a se pune la dispozitia Conventiei un program practic de actiune, statele
riverane au luat o initiativa majora la nivel de guverne, prin crearea Programului
de Mediu pentru Marea Neagra (BSEP) infiintat in 1993 de catre Facilitatea
Globala de Mediu (GEF), cu fonduri aditionale ale Comunitatii Europene Programe Phare si Tacis si prin contributia guvernelor Canadei, Olandei,
Japoniei, Austriei si Frantei.
Obiectivele generale ale BSEP-GEF au fost urmatoarele:

actiuni pe termen scurt pentru asigurarea unui ecosistem durabil al Marii


Negre;

pregatirea si adoptarea unui Plan Strategic de Actiune la Marea Neagra;

suport pentru implementarea Conventiei de la Bucuresti si a Declaratiei


Ministeriale de la Odessa 93, privind protectia Marii Negre;

INHGA - DGA

140

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

pregatirea resurselor umane, intarirea capacitatilor institutionale si


dezvoltarea unor politici investitionale care sa asigure protectia mediului.

Obiectivul principal al BSEP-GEF a fost insa dezvoltarea si implementarea


politicilor si a cadrului legal de evaluare, control si prevenire a poluarii, de
sporire a biodiversitatii, precum si de crearea si intarirea capacitatilor regionale
de gestionare a ecosistemului Marii Negre.
In cadrul BSEP a fost stabilita o retea institutionala cu sase Centre de Activitate
pe domenii specifice:
raspunsul de urgenta;
monitoringul de rutina al poluarilor;
monitoringul special-standarde de calitate pentru mediu si efectele
asupra sanatatii populatiei si biodiversitatii;
protectia biodiversitatii si a peisajului;
gestionarea integrata a zonei costiere-stabilirea de metodologii;
pescuitul si alte resurse vii marine.
Fiecare Guvern a fost de acord sa gazduiasca unul din aceste Centre de
Activitate. Romania detine coordonarea Centrului de activitate privind pescuitul,
localizat la Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa
Constanta din 1995.
Faza a doua a proiectului BSEP intitulata Proiectul UNDP-GEF pentru
Reabilitarea Ecosistemelor Marii Negre (UNDP-GEF-BSERP) a demarat in
octombrie 2004.
Cea mai importanta realizare a BSEP a fost pregatirea Analizei Diagnostice
Transfrontiera ce a stat la baza pregatirii Planului Strategic de Actiune pentru
Reabilitarea si Protectia Marii Negre (BS-SAP).
Planul a fost amendat in 2002 si raportul asupra implementarii si a primelor
rezultate a fost sintetizat in 2003.
Responsabilitatea Comisiei includea elaborarea criteriilor pentru prevenirea,
reducerea si controlul poluarii marine.
COMISIA INTERNATIONALA PENTRU PROTECTIA FLUVIULUI DUNAREA
(ICPDR)
ICPDR (International Commission for the Protection of the Danube River)
Comisia Internationala pentru protectia fluviului Dunarea, este organismul
coordonator pentru implementarea Conventiei pentru protectia fluviului Dunarea
si coordonatorul realizarii Planului de management al bazinului Dunarii. Aceasta
Conventie a fost semnata la 29 iunie 1994 la Sofia si este denumita pe scurt
Conventia protectiei fluviului Dunarea, aprobat prin Legea nr. 14/24.02.1995
Conventia urmareste realizarea unei gospodaririi durabile si echitabile a apelor
fluviului Dunarea, in special, prin:

INHGA - DGA

141

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

conservarea, imbunatatirea si folosirea rationala a apelor de


suprafata si subterane din intreg bazinul hidrografic;
controlul situatiilor periculoase generate de accidente implicand
substante periculoase pentru apa, viituri sau scurgeri de gheturi;
cooperarea asupra problemelor fundamentale de gospodarirea apelor
prin luarea tuturor masurilor tehnice, administrative si legale adecvate
pentru a imbunatati, sau cel putin a mentine, conditiile de calitate ale
fluviului Dunarea.
La Conventia pentru protectia fluviului Dunarea este parte si Uniunea
Europeana.
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa, pentru bazinul
Dunarii, Statele Membre au obligatia sa elaboreze un Plan de management al
bazinului hidrografic.
Pana in prezent, la nivelul bazinului Dunarii a fost convenit un sistem bazinal de
monitoring (TNMN), a fost infiintat un sistem de alarmare in caz de poluari
accidentale (PIACs) si s-a realizat un inventar al surselor potentiale de poluare
(ARS).
In acest moment principala activitate a Conventiei este implementarea
Directivei Cadru pentru Apa. Activitatea se realizeaza in cadrul unui grup de
experti, si pana in prezent au fost realizate rapoartele pentru anii 2004 si- 2005.

INHGA - DGA

142

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA


FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE
ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

CAPITOLUL 7
CONCLUZII
Prezenta sinteza intitulata Situatia actuala a utilizarii pe folosinte a resurselor
de apa din bazinul hidrografic Olt constituie primul pas in fundamentarea
planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt.
In etapele urmatoare, studiile ce se vor elabora vor avea ca scop
fundamentarea celorlalte obiective ale planului de amenajare a bazinului
hidrografic Olt si anume:
 determinarea pe baza Strategiilor Nationale si sectoriale, a
planurilor de dezvoltare regionala si judeteana si a unor scenarii de
dezvoltare a folosintelor de apa, a cerintelor viitoare socio-economice
de apa si a cerintelor de mediu asupra resurselor de apa;
 identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre
disponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor;
 evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinul
hidrografic;
 identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare
pentru:
- atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilor
umane si a bunurilor;
- diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesului
de umiditate si a eroziunii solurilor;
- utilizarea potentialului apelor;
- satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerinte
hidrologice, hidraulice si ecologice).
 identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si a
solutiilor de rezolvare;
 analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile,
masurile, solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare al
bazinului hidrografic.

INHGA - DGA

143

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Adler M.J.

Adler M.J.

Blidaru. V, s.a

Botzan. M

Constantinescu, D-T

Farczadi, L

Geo Bogza

Grumeaza. N, Kleps. C, Tusa.


C, Radulescu. A, Bora. C,
Popescu. F, Domuta. C, Renea.
St, Groaza. N.

9
10

Institutul National de Statistica


Kleps C., Crutu Gh, Mardare V,
Magdalina C, Soimulescu V,
Iancu M.

National Report for the estimation and


parameterization of low flows and
droughts in Romania. Romanian
Journal of Hydrology and Water
Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,
Romania.
Low
flow
methodologies
and
characteristics in Romania. Romanian
Journal of Hydrology and Water
Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,
Romania.
Hidroamelioratiile in R.P.R. Monografie,
Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1962.
Constructii hidrotehnice in Dobrogea
antica, in Revista Hidrotehnica,
vol.25, nr.3 si nr.10, Bucuresti, 1980
Constructii
Monumentale,
Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1989.
Principii generale ale conceptului
modern de management al resurselor
de apa. Revista Hidrotehnica vol. 42,
nr. 3 1997, Romania.
Cartea Oltului. Editura Minerva,
Bucuresti 1985.
Climatical and irrigation conditions
effect to the maize and soya crops
productions in Romania. Romanian
Journal of Hydrology and Water
Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,
Romania.
Cercetari statistice 1990 - 2007
Informative programmers for storage
and processing data from hydro
ameliorative arrangements and soil
water balance data from experimental
fields of ICITID. Romanian Journal of
Hydrology and Water Resources, vol. 1
nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.

144

11

Nedelcu G, Dinca A, Vladucu C.

12

Oprisan. E

13

Oprisan. E

14

Oprisan. E, Tecuci. I

15

Priscu. R

16

Serban P, Pretorian R, Dobre E.

17

Stanescu V. Al, Adler M. J,


Cusursuz B, Tuinea P, Burcea
G, Ciuntu A.

18

Tecuci. I

19

Tecuci. I, Oprisan. E

20

Topor, N

21

Ujvary. I

22

Ungureanu, V, Corbus, C

23

Ungureanu, V, Corbus, C

Characteristic aspects of the means


runoff of Romanians hydrographical
network.
Romanian
Journal
of
Hydrology and Water Resources, vol. 1
nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.
Gestionarea Situatiilor de Criza.
Vulnerabilitatea la inundatii. Teza de
doctorat U.T.C.B, Bucuresti, 2006
Inundatiile din Romania, in TERRA
MAGAZIN nr.10, Bucuresti, octombrie
2005.
Istoricul Amenajarilor de Gospodarire a
Apelor in Romania, manuscris.
Constructii
Hidrotehnice,
Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1974
Evaluation de la scheresse and
Roumanie. Romanian Journal of
Hydrology and Water Resources, vol. 1
nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.
Study of droughts in Romania for the
assessment of the aridization and
desertification
trends.
Romanian
Journal of Hydrology and Water
Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,
Romania.
Lucrari de gospodarirea apelor in
R.S.R, baraje, lacuri de acumulare,
derivatii, aductiuni si alte amenajari
complexe.
Monografie,
Consiliul
National al Apelor, Litografia ICPGA,
Bucuresti, 1989.
Barajele,
incotro?
In
Revista
Hidrotehnica, vol.48, nr.4-5, Bucuresti,
2003.
Ani ploiosi si secetosi in R.P.R,
Institutul Meteorologic, Bucuresti, 1964.
Geografia Apelor Romaniei, Editura
stiintifica, Bucuresti, 1972.
Program de calcul pentru prognoza
scurgerii in perioadele de ape mici.
Conferinta stiintifica Apele Moldovei.
Seceta si masurile complexe de
combatere, Chisinau 1995.
Metoda de prognoza a scurgerii in
perioadele de ape mici. Conferinta
stiintifica Apele Moldovei. Seceta si
masurile complexe de combatere,

145

24

XXX

25

XXX

26

XXX

27

XXX

28

XXX

29

XXX

30

XXX

31

XXX

32

XXX

33

XXX

34

XXX

35

XXX

36

XXX

Chisinau 1995
I.S.C.H. Studii de Hidrologie XV
Monografia hidrologica a bazinului
hidrografie a raului Jiu, Bucuresti,
1966.
Monografia geografica a R.P.R
Academia R.P.R, Editura Academiei
R.P.R, Bucuresti, 1960.
Atlasul Judetelor din R.S.R, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1978.
Strategia Nationala a Apelor din
Romania, (proiect) ANAR si INHGA,
Bucuresti, 2003.
Dams in Romania, Romanian National
Committee on Large Dams, Bucharest,
2000.
Sinteza cunostintelor actuale legate de
seceta
in
domeniul
hidrologiei,
hidrogeologiei, resurselor de apa si
gestionarii acestora. Studiu Elaborat de
Grupul de lucru Seceta INHGA,
Bucuresti, 2006.
Perspectiva evolutiei si a impactului
fenomenului de seceta in domeniul
gestionarii resurselor de apa. Studiu
elaborat de Grupul de lucru Seceta
INHGA, Bucuresti, 2006.
Planul National de Dezvoltare Rurala
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale, Bucuresti.
Planul de Amenajare a Teritoriuli
National, Sectiunea a V-a zone de Risc
Natural. Legea nr.575/2000.
Studiu climatologic la nivel de bazin
hidrografic. ANM, 2007.
Studiu privind combaterea eroziunii
solului
si
amenajarea
bazinelor
hidrografice torentiale in patrimoniul
Silvic, ICAS, 2007.
Studii privind combaterea eroziunii
solului
si
amenajarea
bazinelor
hidrografice torentiale in patrimoniul
agricol la nivel de bazin/spatiu
hidrografic conventional. ISPIF, 2007.
Fenomene de saraturare a terenurilor
din bazinele/spatiile hidrografice din
Romania, ICPA, 2007.

146

27.

XXX

28.

XXX

29.

XXX

30.

XXX

31.
32.

XXX
XXX

33.

XXX

34.

XXX

35.

XXX

Studiu privind obiective hidroenergetice


noi
si
obiective
hidroenergetice
existente ce ar putea sa fie supuse
reabilitarii/
retehnologizarii/modernizarii/extinderii
in intervalul 2007-2022. ISPH. 2007.
Raport Anual de Mediu. Agentia
Judeteana pentru Protectia Mediului
(judetele componente).
Evaluarea parametrilor scurgerii lichide
pentru raurile din Romania. Studiu
INHGA 2007.
Anuar de Gospodarire a Apelor,
A.N.A.R, anii 2002, 2003, 2004, 2005,
2006, Bucuresti.
Planuri de Dezvoltare Regionala
Studiu privind situatia actuala a cailor
navigabile
fluviale
existente
si
dezvoltarea in intervalul 2007 2022
de noi cai navigabile. IPTANA. 2007.
Water Scarcity Management in the
Context of WFD. Water Scarcity
Drafting Group, June, 2006.
Water Scarcity and Drought. First
Interim report, version 2. European
Commission, November, 2006.
Materiale elaborate si furnizate de
Grupul de lucru de la Directia Apelor
Olt.

147