Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de nvare nr. 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Cuprins
1.1. Obiectivele unitii de nvare nr. 1
1.2. Definitia si calsificarea amenajarilor si constructiilor
hidrotehnice
1.3. Caracteristicile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice
1.4. Rspunsuri i comentarii la teste
1.5. Lucrarea de verificare nr. 1
1.6. Bibliografie minimal

Pagina
1
1
3
4
5
5

1.1. OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 1

Definitii

Clasificari

nelegerea diferentelor dintre amenajari si constructii

hidrotehnice

1.2.
DEFINITIA
SI
CLASIFICAREA
CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE
Amenajare
hidrotehnica

AMENAJARILOR

SI

Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii

hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de
automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa
in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.
Amenajarile hidrotehnice se clasifica dupa folosinta principala
deservita astfel:
-amenajari hidrotehnice pentru obtinere de hidroenergie
-amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa
-amenajari hidrotehnice pentru combaterea inundatiilor
-amenajari hidrotehnice pentru imbunatatiri funciare
-amenajari hidrotehnice pentru alimentari cu apa si canalizari
-amenajari hidrotehnice speciale

Constructie
hidrotehnica

Se numeste constructie hidrotehnica orice structura ce face

parte dintr-o amenajare a unei resurse de apa.
Constructiile hidrotehnice se clasifica:
-dupa rol si specific:

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
-constructii hidrotehnice generale:
-de retentie baraje si diguri
-de derivatie canale, conducte, galerii
-de regularizare a cursurilor de apa
-de descarcare evacuare a apelor
-de captare a apei prize de apa si puturi
-de aductiune conducte, canale, galerii
-constructii hidrotehnice speciale:
-hidroenergetice
-hidroameliorative
-transport pe apa
-alimentari cu apa si canalizare
-pentru cai de comunicatii terestre
-altele: sport, agrement, rol sanitar.
-dupa importanta in functie de importanta constructiilor, scopul si
pericolul in cazul distrugerii, standardul de importanta a constructiilor
hidrotehnice grupeaza lucrarile in urmatoarele clase:
-clasa I-a de importanta deosebita
-clasa a II-a de importanta mare
-clasa a III-a de importanta medie
-clasa a IV-a de importanta redusa
-clasa a V-a de importanta foarte redusa
Incadrarea
constructiilor
hidrotehnice in
clase de
importanta

Pe baza acestei clasificari se stabilesc probabilitatile de

depasire asociate fenomenelor de calcul si verificare. In determinarea
clasei de importanta intervin capacitatea de productie a lucrarii, durata
de functionare (constructii permanente sau constructii temporare),
insemnatatea functionala in cadrul amenajarii (constructii principale
sau constructii secundare), categoria de importanta.
Test de autoevaluare Intrebarea 1
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce reprezint amenajarea hidrotehnica?

b) Dupa ce criterii se clasific constructiile hidrotehnice?

c) Care sunt constructiile hidrotehnice de aductiune?

d) Care sunt elementele ce intervin in incadrarea constructiilor

hidrotehnice in clase de importanta?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Amenajare hidrotehnica = ansamblu constructii hidrotehnice,
constructii industriale, masini hidraulice, elemente de automatizare si
instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa.
Constructie hidrotehnica = orice structura ce face parte dintr-o
amenajare a unei resurse de apa.
Clasificarea amenajarilor hidrotehnice se face dupa folosinta
principala deservita.
Clasificarea constructiilor hidrotehnice se face dupa: rol si
specific, respective dupa importanta.

1.3. CARACTERISTICILE AMENAJARILOR SI CONSTRUCTIILOR

HIDROTEHNICE
Contact cu apa

Conditii executie

Impact

Risc

Unicat

Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,

acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizicochimice si biologice ale apei.
-Actiunile mecanice sunt datorate presiunii hidrostatice si presiunii
hidrodinamice a apei,
-Actiunile fizice sunt legate de erodarea suprafetelor in contact cu apa,
spalarea materialelor de constructie, degradarea betoanelor,
-Actiunile chimice se refera la betonul degradat datorita actiunii apei cu
duritate scazuta, incarcata cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu,
-Actiunile biologice apar din cauza actiunii algelor, bacteriilor sau
ciupericile existente in apa.
Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie atit
in ceea ce priveste prepararea betonului cit si in ceea ce priveste
realizarea excavatiilor, etansarea rocii de fundare, etc.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic
zonele adiacente, in sensul modificarii elementelor caracteristice ale
tuturor factorilor de mediu, in masuri diferite, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.
Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este
luata in considerare prin admiterea riscului prin probabilitatile de
depasire stabilite de standard, in functie de clasa de importanta a
constructiei din cadrul unei amenajari hidrotehnice.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de
unicat, fiind originale, deoarece solutiile tehnice clasice se adapteaza
in functie de situatia reala, astfel incit sa se intruneasca simultan
conditiile economice si cele legate de siguranta in exploatare a lucrarii.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
Test de autoevaluare Intrebarea 2
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce actiuni ale apei se manifesta asupra constructiilor hidrotehnice?

b) Care sunt elementele asupra carora au impact amenajarile

hidrotehnice

c) Caror caracteristici ale apei se datoreaza actiunile chimice ale

acesteia asupra constructiilor hidrotehnice?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent.
Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic
zonele adiacente.
Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este
luata in considerare prin admiterea riscului.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de unicat,
fiind originale.

1.4. RSPUNSURI I COMENTARII LA NTREBRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii
hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de
automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa
in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.
b) Constructiile hidrotehnice se clasifica dupa rol si specific, respectiv
dupa importanta.
c) Constructiile hidrotehnice de aductiune sunt conducte, canale,
galerii.
d) In determinarea clasei de importanta intervin capacitatea de
productie a lucrarii, durata de functionare (constructii permanente sau
constructii temporare), insemnatatea functionala in cadrul amenajarii
(constructii principale sau constructii secundare), categoria de
importanta.
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
Intrebarea 2
a) Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,
acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizicochimice si biologice ale apei.
b) Amenajarile si constructiile hidrotehnice au impact asupra zonelor
adiacente, asupra tuturor factorilor de mediu, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.
c) Actiunile chimice se datoreaza apei cu duritate scazuta, apei
incarcate cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu.

1.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1

ntrebrile / cerinele la care trebuie s rspundei sunt
urmtoarele (punctajul este precizat la fiecare):
1. Ce reprezint amenajarile hidrotehnice i cum se clasific?
(3p)

2. Definii constructiile hidrotehnice i enumerai-le pe cele

generale, specificnd tipurile aferente fiecarei categorii.
(4p)

3. Plecnd de la caracteristicile amenajarilor si constructiilor

hidrotehnice, alegei una dintre ele si dezvoltati-o. (3p)

1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMAL

1. Priscu, R. 1983 Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2. *****, 1970 Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
3. Popovici, A., s.a., 1992 Baraje pentru acumulari de apa, Ed. Tehnica, Bucuresti.
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de nvare nr. 2

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DE
RETENTIE
Cuprins
Pagina
2.1. Obiectivele unitii de nvare nr. 2
6
2.2. Definitie, clasificare
6
2.3. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj de
8
greutate din beton
2.4. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj fluvial
11
2.5.Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj din
13
materiale locale
2.6. Rspunsuri i comentarii la teste
18
2.7. Lucrarea de verificare nr. 2
20
2.8. Bibliografie minimal
20
2.1. OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 2

Definire si clasificare

Conditii de amplasament si fundare

Alcatuire constructiva generala si solutii constructive

2.2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Acumulare

Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor

necesara realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.

Baraj

Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol

de realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.

Clasificare

Barajele se clasifica astfel:

a.dupa materialul de constructie principal:
- materiale locale (pamint, piatra)
- beton
- beton armat
- lemn, metal, material plastic

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
b.dupa tipul constructiv:
- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului
c.dupa scop:
- de acumulare
- de derivare
d.dupa folosinta amenajarii din care fac parte:
- producere de energie electrica
- transport pe apa
- hidroamelioratii
- alimentare cu apa
- combaterea actiunii daunatoare a apei
- piscicole, sanitare, sportive
- complexe
e.dupa conditiile de descarcare a apei:
- cu descarcator in corpul barajului
- fara descarcator in corpul barajului
Test de autoevaluare Intrebarea 1
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce reprezint acumularea?

b) Ce reprezinta barajul?

c) Dupa ce criterii se clasifica barajele?

d) Care sunt tipurile constructive de baraje?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Acumulare = o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
Baraj = o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Barajele se clasifica dupa materialul de constructie
principal, tipul constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac
parte, conditiile de descarcare a apei.

2.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP

BARAJ DE GREUTATE DIN BETON
Baraj de greutate
din beton

Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi

mentine stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta
numele de baraj de greutate din beton.

Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren

de fundare de natura stincoasa.
Conditii naturale

Calitatile care se cer terenului de fundare sunt:

- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.
Din punct de vedere morfologic, se prefera inscrierea barajelor
de greutate din beton in vai fara proeminente sau depresiuni
accentuate, in care sa nu existe rigole de eroziune ascunsa in patul
albiei.

Sectiune
transversala

In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate

avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala, caracterizat de
elementele geometrice din sectiunea de inaltime maxima.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
Vedere in plan
Axul barajului este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj. Acesta poate fi rectiliniu, curbiliniu sau
frint.

Profil longitudinal

In profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se

fragmenteaza in ploturi independente prin intermediul rosturilor
transversale; latimea ploturilor variaza intre 12 si 18 m. Rosturile au
deschidere de 2 3 cm, pereti verticali si paraleli si se etanseaza
pentru a impiedica trecerea apei din lac inspre aval.

Amenajarea
ploturilor
deversante
Plotizarea se impune deoarece:
- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, neproducindu-se astfel dilatare contractie puternice,
adica fisuri in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare, care nu are compresibilitate
identica in toate punctele in lungul axului barajului;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent,
reducindu-se cantitatea de beton necesar a fi turnata o data.
Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere. Astfel, aval de
baraj se amenajeaza lucrari de disipare a energiei curentului de apa
evacuat din lac pentru a proteja albia naturala aval impotriva eroziunii
si pentru a evita modificarea conditiilor de stabilitate a barajului

Test de autoevaluare Intrebarea 2

Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Definiti barajul de greutate din beton.

b) Ce calitati sunt necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de

greutate din beton?

c) Care sunt elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a

unui baraj de greutate din beton?

d) Ce este axul unui baraj?

e) Care sunt motivele plotizarii?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

10

Amenajari Hidrotehnice
Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:
Baraj de greutate din beton = constructia hidrotehnica generala
masiva din beton care isi mentine stabilitatea prin intermediul fortei de
greutate proprie.
Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren
de fundare de natura stincoasa.
Se prefera inscrierea barajelor de greutate din beton in vai fara
proeminente sau depresiuni accentuate.
In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate
avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala.
Axul barajului poate fi rectiliniu, curbiliniu sau frint.
Corpul unui baraj de greutate din beton se fragmenteaza in
ploturi independente prin intermediul rosturilor transversale; latimea
ploturilor variaza intre 12 si 18 m, iar rosturile au deschidere de 2 3
cm.
Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in
scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere.

2.4. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP

BARAJ FLUVIAL
Baraj fluvial

Se numeste baraj fluvial (de joasa cadere, stavilar) o constructie

hidrotehnica generala de retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila
(stavila).

Functii parte
fixa, parte
mobila

Partea fixa a barajului fluvial are rolul de a:

- realiza frontul de retentie impreuna cu partea mobila
- asigura rezemarea partii mobile si atransmite incarcarile la terenul de
fundare
- asigura disiparea energiei curentului de apa evacuat
- asigura etanseitatea lucrarii
-asigira circulatia intre cele doua maluri.
Partea mobila a barajului fluvial are rolul de a:
- realiza frontul de retentie impreuna cu partea fixa
- asigura trecerea apelor mari in conditii asemanatoare celor anterioare
realizarii lucrarii de retentie
- asigura evacuarea aluviunilor ce se depun in lac, pentru a preveni
colmatarea acumularii
- asigura trecerea plutitorilor si ghetii.

Sectiune
transversala

In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de

capacitatea de descarcare a apelor mari:
a.cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

11

Amenajari Hidrotehnice
b.cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari

c.cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de

supratafa si de adincime)

Profil
longitudinal

Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri deversante,

fiind constutuita din radier, pile si culee. In functie de calitatea terenului
de fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales si
sistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, in profil
longitudinal solutiile de alcatuire pot fi:
a.sistem radier general structura monolit, simpla, fara rosturi definitive,
ce se poate adopta pentru baraje de deschideri mici, fundate pe terenuri
omogene, cu caracteristici geotehnice slabe

b.sistem pile independente structura cu rosturi definitive, care se adopta

numai in cazul terenurilor stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte
bune

c.sistem cuve independente structura cu rosturi definitive aparute prin

fragmentarea pilelor in mijlocul lor, care se adopta la terenuri de fundare
de calitate medie

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

12

Amenajari Hidrotehnice
Test de autoevaluare Intrebarea 3
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Definiti barajul fluvial.

b) Care sunt solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune

transversala?

c) Mentionati solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil

longitudinal si precizati situatiile in care se adopta.

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Baraj fluvial = o constructie hidrotehnica generala de retentie
compusa dintr-o parte fixa si una mobila (stavila).
In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de
capacitatea de descarcare a apelor mari:
-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici
-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de
supratafa si de adincime).
Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri
deversante, fiind constutuita din radier, pile si culee.
In profil longitudinal, in functie de calitatea terenului de
fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales si
sistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, solutiile de
alcatuire pot fi:
-sistem radier general se poate adopta pentru baraje de deschideri
mici, fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
-sistem pile independente se adopta numai in cazul terenurilor
stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune
-sistem cuve independente se adopta la terenuri de fundare de
calitate medie

2.5. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP

BARAJ DIN MATERIALE LOCALE
Se numeste baraj din materiale locale o constructie
hidrotehnica generala de retentie realizata din orice tip de roci, care
face parte din grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin
forta de greutate proprie).
13
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa
Baraj din materiale
locale

Amenajari Hidrotehnice

Clasificare

Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta si

etanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
-omogen - dintr-un singur material
-neomogen - din mai multe materiale
Barajele neomegene se clasifica in functie de:
a) pozitia elementului de etansare in corpul barajului
-cu ecran amonte element etansare la paramentul amonte
-cu nucleu element de etansare in corpul barajului
b) tipul materialului din corpul barajului
-baraj din pamint
-baraj din piatra (anrocamente)
-baraj mixt (piatra si pamint)
-baraj pentru depozite de deseuri miniera
c) tipul materialului ce constituie elementul de etansare
-etansare din material pamintos (argila)
-etansare din material nepamintos (beton, beton bituminos, material
plastic, metal)

Alcatuire
constructiva
generala

In corpul unui baraj din materiale locale se va forma o curba

de depresie, a carei forma ete conditionata de coeficientii de
permeabilitate ai materialelor cosntituente si de grosimea acestora in
lungul sectiunii transversale a barajuluu.
In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de
rezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse, care au
rolul de a evita antrenarea hidrodinamica a particulelor fine de catre
curentul de infiltratie. Filtrele inverse realizeaza si trecerea gradata
intre rigiditatile foarte diferite ale prismelor de rezistenta si
elementului de etansare.
Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cu
elemente drenante, in scopul interceptarii debitelor de apa infiltrate si
evacuarii acestora in bieful aval.
Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sau
anrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor; protectia nu se
realizeaza la barajele din piatra sau la cele cu ecran amonte
nepamintos.
Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin
inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz; acelasi efect il au
bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale), acestea avind ca
scop principal marirea stabilitatii la alunecare a taluzului. Bermele au
latimea de 4 - 6 m si se executa la fiecare 15 - 20 m inaltime de baraj.
In cazul in care terenul de fundare nu este etans, se executa
lucrari de etansare a acestuia. In cazul terenurilor stincoase se adopta

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

14

Amenajari Hidrotehnice
voaluri de etansare, in cazul terenurilor pamintoase se poate adopta
una dintre solutiile: perete mulat, perete de palplanse, avantradier.
Obligatoriu, elementul de etansare a terenului de fundare trebuie sa fie
pus in contact cu elementul de etansare a corpului barajului.

Conditii naturale

Pentru barajele din piatra, in cazul barajelor de inaltimi mici

si medii se poate adopta fundarea chiar si pe terenuri aluivionare cu
pat de balast. In cazul barajelor cu inaltimi mai mari de 100 m se va
admite ca teren de fundare numai stinca.
Pentru barajele din pamint, indiferent de inaltime, se pot
admite toate tipurile de teren de fundare, in functie de caracteristicile
acestuia urmind sa se aleaga solutiile de etansare.
Din punct de vedere morfologic, barajele din materiale locale
se pot inscrie in vai de orice forma, fara depresiuni sau proeminente
accentuate.
Conditiile hidrologice impun solutia de deviere a apelor pe
perioada de constructie.
Conditiile climatice influenteaza punerea in opera a
materialulului local.
Prezenta zonelor de exploatare a materialelor de constructie
este un factor important in alegerea amplasamentului unui baraj din
materiale locale, deoarece costul transportului se reflecta in devizul
general al investitiei cu pondere mare.

Solutii constructive
baraje din piatra

Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:

a)solutia ecran amonte din beton armat

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

15

Amenajari Hidrotehnice

b)solutia ecran amonte din beton bituminos

c)solutia ecran amonte din argila

d)solutia diafragma beton bituminos

Solutii constructive
baraje din pamint
Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:
a)solutia cu ecran amonte din beton armat
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

16

Amenajari Hidrotehnice

b)solutia cu nucleu central din argila

Test de autoevaluare Intrebarea 3

Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a)Dati definitia unui baraj din materiale locale.

b)Care sunt criteriile dupa care se clasifica barajele din materiale

locale?

c)Care este deosebirea dintre un baraj omogen si un baraj neomogen?

d)Ce elemente ale unui baraj din pamint se protejeaza si impotriva

caror factori naturali?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

17

Amenajari Hidrotehnice

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Baraj din materiale locale = o constructie hidrotehnica
generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate.
Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta si
etanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
-omogen - dintr-un singur material
-neomogen - din mai multe materiale
In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de
rezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse.
Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cu
elemente drenante.
Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sau
anrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor.
Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin
inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz.
Bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale) au ca scop
protejarea impotriva apelor de siroire pe taluz si marirea stabilitatii la
alunecare a taluzului.
Barajele din materiale locale se pot funda pe orice tip de teren
natural; exceptie fac barajele din piatra cu inaltimi mai mari de 100 m,
care se pot funda numai pe stinca.
Din punct de vedere morfologic barajele din materiale locale
se inscriu in vai de orice forma.
Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:
-solutia ecran amonte din beton armat
-solutia ecran amonte din beton bituminos
-solutia nucleu central
-solutia diafragma beton bituminos
Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:
-solutia cu ecran amonte din beton armat
-solutia cu nucleu central din argila

2.6. RSPUNSURI I COMENTARII LA NTREBRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
b) Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
c) Barajele se clasifica dupa: materialul principal de constructie, tipul
constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac parte, conditii de
descarcarea apei.
d) Tipurile constructive de baraj sunt:
- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
18
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului
Intrebarea 2
a) Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi mentine
stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta numele
de baraj de greutate din beton.
b) Calitatile necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de
greutate din beton sunt:
- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.
c) Elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a unui baraj de
greutate din beton sunt:
-coronament
-parament amonte, parament aval
-picior amonte, picior aval
-talpa fundare
-corp baraj
d)Axul unui baraj este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj.
e) Plotizarea se impune deoarece:
- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, evitind aparitia fisurilor in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent.
Intrebarea 3
a) Se numeste baraj fluvial o constructie hidrotehnica generala de
retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila.
b) Solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune transversala
sunt:
-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici
-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de
supratafa si de adincime)
c) Solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil longitudinal sunt:
-sistem radier general se adopta pentru baraje de deschideri mici,
fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
-sistem pile independente se adopta numai in cazul terenurilor
stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune
-sistem cuve independente se adopta la terenuri de fundare de
calitate medie
Intrebarea 4
a)Se numeste baraj din materiale locale o constructie hidrotehnica
generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin forta de
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

19

Amenajari Hidrotehnice
greutate proprie).
b) Barajele din materiale locale se clasifica dupa:
- pozitia elementului de etansare in corpul barajului
- tipul materialului din corpul barajului
- tipul materialului ce constituie elementul de etansare
c)Un baraj omogen are corpul constituit dintr-un singur material, pe
cind un baraj neomogen are corpul constituit din doua sau mai multe
materiale.
d)In cazul unui baraj din pamint se protejeaza:
-paramentul amonte impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor
-paramentul aval impotriva apelor de siroire pe taluz

2.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 2

ntrebrile / cerinele la care trebuie s rspundei sunt
urmtoarele (punctajul este precizat la fiecare):
1. Ce reprezint barajele din materiale locale i cum se
clasific? (3p)

2.Definii un baraj neomogen si enumerai . criteriile de clasificare

ale acestora, specificind tipurile caracteristice fiecarei categorii.
(3p)

3. Alegei o solutie constructiva pentru barajele din piatra si

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

20

Amenajari Hidrotehnice
desenati-o. (4p)

2.8. BIBLIOGRAFIE MINIMAL

1.Priscu, R. 1983 Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2.Popovici, A, s.a., 1992 Baraje pentru acumulari de apa, vol I, Ed.Tehnica, Bucuresti
3.Popovici, A, 2002 Baraje pentru acumulari de apa, vol II, Ed.Tehnica, Bucuresti

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

21