Amenajari Hidro

Amenajari Hidrotehnice
Unitatea de învăţare nr. 1
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Cuprins Pagina
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 1
1.2. Definitia si calsificarea amenajarilor si constructiilor 1
hidrotehnice
1.3. Caracteristicile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice 3
1.4. Răspunsuri şi comentarii la teste 4
1.5. Lucrarea de verificare nr. 1 5
1.6. Bibliografie minimală 5
1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1
 Definitii
 Clasificari
 Înţelegerea diferentelor dintre amenajari si constructii

hidrotehnice
1.2. DEFINITIA SI CLASIFICAREA AMENAJARILOR SI

CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE
Amenajare Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii

hidrotehnica hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de
automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa
in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.
Amenajarile hidrotehnice se clasifica dupa folosinta principala

deservita astfel:
-amenajari hidrotehnice pentru obtinere de hidroenergie
-amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa
-amenajari hidrotehnice pentru combaterea inundatiilor
-amenajari hidrotehnice pentru imbunatatiri funciare
-amenajari hidrotehnice pentru alimentari cu apa si canalizari
-amenajari hidrotehnice speciale
Constructie Se numeste constructie hidrotehnica orice structura ce face

hidrotehnica parte dintr-o amenajare a unei resurse de apa.
Constructiile hidrotehnice se clasifica:
-dupa rol si specific:
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 1

-constructii hidrotehnice generale:

-de retentie – baraje si diguri
-de derivatie – canale, conducte, galerii
-de regularizare a cursurilor de apa
-de descarcare – evacuare a apelor
-de captare a apei – prize de apa si puturi
-de aductiune – conducte, canale, galerii
-constructii hidrotehnice speciale:
-hidroenergetice
-hidroameliorative
-transport pe apa
-alimentari cu apa si canalizare
-pentru cai de comunicatii terestre
-altele: sport, agrement, rol sanitar.
-dupa importanta – in functie de importanta constructiilor, scopul si

pericolul in cazul distrugerii, standardul de importanta a constructiilor
hidrotehnice grupeaza lucrarile in urmatoarele clase:
-clasa I-a – de importanta deosebita
-clasa a II-a – de importanta mare
-clasa a III-a – de importanta medie
-clasa a IV-a – de importanta redusa
-clasa a V-a – de importanta foarte redusa
Incadrarea
constructiilor Pe baza acestei clasificari se stabilesc probabilitatile de
hidrotehnice in depasire asociate fenomenelor de calcul si verificare. In determinarea
clase de clasei de importanta intervin capacitatea de productie a lucrarii, durata
importanta de functionare (constructii permanente sau constructii temporare),
insemnatatea functionala in cadrul amenajarii (constructii principale
sau constructii secundare), categoria de importanta.
Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă amenajarea hidrotehnica?
b) Dupa ce criterii se clasifică constructiile hidrotehnice?
c) Care sunt constructiile hidrotehnice de aductiune?
d) Care sunt elementele ce intervin in incadrarea constructiilor

hidrotehnice in clase de importanta?
Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Amenajare hidrotehnica = ansamblu constructii hidrotehnice,
constructii industriale, masini hidraulice, elemente de automatizare si
instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa.
Constructie hidrotehnica = orice structura ce face parte dintr-o
amenajare a unei resurse de apa.
Clasificarea amenajarilor hidrotehnice se face dupa folosinta
principala deservita.
Clasificarea constructiilor hidrotehnice se face dupa: rol si
specific, respective dupa importanta.
1.3. CARACTERISTICILE AMENAJARILOR SI CONSTRUCTIILOR

HIDROTEHNICE
Contact cu apa Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,

acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-
chimice si biologice ale apei.
-Actiunile mecanice sunt datorate presiunii hidrostatice si presiunii
hidrodinamice a apei,
-Actiunile fizice sunt legate de erodarea suprafetelor in contact cu apa,
spalarea materialelor de constructie, degradarea betoanelor,
-Actiunile chimice se refera la betonul degradat datorita actiunii apei cu
duritate scazuta, incarcata cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu,
-Actiunile biologice apar din cauza actiunii algelor, bacteriilor sau
ciupericile existente in apa.
Conditii executie
Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie atit
in ceea ce priveste prepararea betonului cit si in ceea ce priveste
realizarea excavatiilor, etansarea rocii de fundare, etc.
Impact Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic

zonele adiacente, in sensul modificarii elementelor caracteristice ale
tuturor factorilor de mediu, in masuri diferite, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.
Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este

Risc
luata in considerare prin admiterea riscului prin probabilitatile de
depasire stabilite de standard, in functie de clasa de importanta a
constructiei din cadrul unei amenajari hidrotehnice.
Unicat Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de

unicat, fiind originale, deoarece solutiile tehnice clasice se adapteaza
in functie de situatia reala, astfel incit sa se intruneasca simultan
conditiile economice si cele legate de siguranta in exploatare a lucrarii.


a) Ce actiuni ale apei se manifesta asupra constructiilor hidrotehnice?
b) Care sunt elementele asupra carora au impact amenajarile

hidrotehnice
c) Caror caracteristici ale apei se datoreaza actiunile chimice ale

acesteia asupra constructiilor hidrotehnice?

Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent.
Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic
zonele adiacente.
Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este
luata in considerare prin admiterea riscului.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de unicat,
fiind originale.
1.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii
hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de
automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa
in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.
b) Constructiile hidrotehnice se clasifica dupa rol si specific, respectiv
dupa importanta.
c) Constructiile hidrotehnice de aductiune sunt conducte, canale,
galerii.
d) In determinarea clasei de importanta intervin capacitatea de
productie a lucrarii, durata de functionare (constructii permanente sau
constructii temporare), insemnatatea functionala in cadrul amenajarii
(constructii principale sau constructii secundare), categoria de
importanta.

Intrebarea 2
a) Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,
acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-
chimice si biologice ale apei.
b) Amenajarile si constructiile hidrotehnice au impact asupra zonelor
adiacente, asupra tuturor factorilor de mediu, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.
c) Actiunile chimice se datoreaza apei cu duritate scazuta, apei
incarcate cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu.
1.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1
Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):
1. Ce reprezintă amenajarile hidrotehnice şi cum se clasifică?

(3p)
2. Definiţi constructiile hidrotehnice şi enumeraţi-le pe cele

generale, specificând tipurile aferente fiecarei categorii.
(4p)
3. Plecând de la caracteristicile amenajarilor si constructiilor

hidrotehnice, alegeţi una dintre ele si dezvoltati-o. (3p)
1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
3. Popovici, A., s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, Ed. Tehnica, Bucuresti.
AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DE

RETENTIE
Cuprins Pagina
2.2. Definitie, clasificare 6
2.3. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj de 8
greutate din beton
2.4. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj fluvial 11
2.5.Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj din 13
materiale locale
 Definire si clasificare
 Conditii de amplasament si fundare
 Alcatuire constructiva generala si solutii constructive
2.2. DEFINITIE, CLASIFICARE
Acumulare Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor

necesara realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
Baraj Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol

de realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Clasificare Barajele se clasifica astfel:
a.dupa materialul de constructie principal:
- materiale locale (pamint, piatra)
- beton
- beton armat
- lemn, metal, material plastic

b.dupa tipul constructiv:

- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului
c.dupa scop:
- de acumulare
- de derivare
d.dupa folosinta amenajarii din care fac parte:

- producere de energie electrica
- transport pe apa
- hidroamelioratii
- alimentare cu apa
- combaterea actiunii daunatoare a apei
- piscicole, sanitare, sportive
- complexe
e.dupa conditiile de descarcare a apei:

- cu descarcator in corpul barajului
- fara descarcator in corpul barajului

a) Ce reprezintă acumularea?
b) Ce reprezinta barajul?
c) Dupa ce criterii se clasifica barajele?
d) Care sunt tipurile constructive de baraje?


Acumulare = o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
Baraj = o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Barajele se clasifica dupa materialul de constructie
principal, tipul constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac
parte, conditiile de descarcare a apei.
2.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP

BARAJ DE GREUTATE DIN BETON
Baraj de greutate Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi
din beton mentine stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta
numele de baraj de greutate din beton.
Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren

de fundare de natura stincoasa.
Conditii naturale Calitatile care se cer terenului de fundare sunt:

- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.
Din punct de vedere morfologic, se prefera inscrierea barajelor

de greutate din beton in vai fara proeminente sau depresiuni
accentuate, in care sa nu existe rigole de eroziune ascunsa in patul
albiei.
Sectiune In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate

transversala avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala, caracterizat de
elementele geometrice din sectiunea de inaltime maxima.

Vedere in plan
Axul barajului este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj. Acesta poate fi rectiliniu, curbiliniu sau
frint.
Profil longitudinal
In profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se

fragmenteaza in ploturi independente prin intermediul rosturilor
transversale; latimea ploturilor variaza intre 12 si 18 m. Rosturile au
deschidere de 2 – 3 cm, pereti verticali si paraleli si se etanseaza
pentru a impiedica trecerea apei din lac inspre aval.
Amenajarea
ploturilor
deversante
Plotizarea se impune deoarece:

- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, neproducindu-se astfel dilatare – contractie puternice,
adica fisuri in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare, care nu are compresibilitate
identica in toate punctele in lungul axului barajului;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent,
reducindu-se cantitatea de beton necesar a fi turnata o data.
Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in

scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere. Astfel, aval de

baraj se amenajeaza lucrari de disipare a energiei curentului de apa
evacuat din lac pentru a proteja albia naturala aval impotriva eroziunii
si pentru a evita modificarea conditiilor de stabilitate a barajului

a) Definiti barajul de greutate din beton.
b) Ce calitati sunt necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de

greutate din beton?
c) Care sunt elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a

unui baraj de greutate din beton?
d) Ce este axul unui baraj?
e) Care sunt motivele plotizarii?


Baraj de greutate din beton = constructia hidrotehnica generala
masiva din beton care isi mentine stabilitatea prin intermediul fortei de
greutate proprie.
Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren
de fundare de natura stincoasa.
Se prefera inscrierea barajelor de greutate din beton in vai fara
proeminente sau depresiuni accentuate.
In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate
avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala.
Axul barajului poate fi rectiliniu, curbiliniu sau frint.
Corpul unui baraj de greutate din beton se fragmenteaza in
ploturi independente prin intermediul rosturilor transversale; latimea
ploturilor variaza intre 12 si 18 m, iar rosturile au deschidere de 2 – 3
cm.
Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in
scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere.
BARAJ FLUVIAL
Baraj fluvial Se numeste baraj fluvial (de joasa cadere, stavilar) o constructie
hidrotehnica generala de retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila
(stavila).
Functii parte Partea fixa a barajului fluvial are rolul de a:

fixa, parte - realiza frontul de retentie impreuna cu partea mobila
mobila - asigura rezemarea partii mobile si atransmite incarcarile la terenul de
fundare
- asigura disiparea energiei curentului de apa evacuat
- asigura etanseitatea lucrarii
-asigira circulatia intre cele doua maluri.
Partea mobila a barajului fluvial are rolul de a:

- realiza frontul de retentie impreuna cu partea fixa
- asigura trecerea apelor mari in conditii asemanatoare celor anterioare
realizarii lucrarii de retentie
- asigura evacuarea aluviunilor ce se depun in lac, pentru a preveni
colmatarea acumularii
- asigura trecerea plutitorilor si ghetii.
In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de

Sectiune capacitatea de descarcare a apelor mari:
transversala a.cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici

b.cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
c.cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de

supratafa si de adincime)
Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri deversante,

fiind constutuita din radier, pile si culee. In functie de calitatea terenului
de fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales si
sistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, in profil
Profil longitudinal solutiile de alcatuire pot fi:
longitudinal a.sistem radier general – structura monolit, simpla, fara rosturi definitive,
ce se poate adopta pentru baraje de deschideri mici, fundate pe terenuri
omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
b.sistem pile independente – structura cu rosturi definitive, care se adopta

numai in cazul terenurilor stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte
bune
c.sistem cuve independente – structura cu rosturi definitive aparute prin

fragmentarea pilelor in mijlocul lor, care se adopta la terenuri de fundare
de calitate medie


a) Definiti barajul fluvial.
b) Care sunt solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune

transversala?
c) Mentionati solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil

longitudinal si precizati situatiile in care se adopta.

Baraj fluvial = o constructie hidrotehnica generala de retentie
compusa dintr-o parte fixa si una mobila (stavila).
In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de
capacitatea de descarcare a apelor mari:
-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici
-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de
supratafa si de adincime).
Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri
deversante, fiind constutuita din radier, pile si culee.
In profil longitudinal, in functie de calitatea terenului de
fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales si
sistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, solutiile de
alcatuire pot fi:
-sistem radier general – se poate adopta pentru baraje de deschideri
mici, fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
-sistem pile independente – se adopta numai in cazul terenurilor
stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune
-sistem cuve independente – se adopta la terenuri de fundare de
calitate medie

BARAJ DIN MATERIALE LOCALE
Baraj din materiale Se numeste baraj din materiale locale o constructie

locale hidrotehnica generala de retentie realizata din orice tip de roci, care
face parte din grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin
forta de greutate proprie).
Clasificare Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta si

etanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
-omogen - dintr-un singur material
-neomogen - din mai multe materiale
Barajele neomegene se clasifica in functie de:

a) pozitia elementului de etansare in corpul barajului
-cu ecran amonte – element etansare la paramentul amonte
-cu nucleu – element de etansare in corpul barajului
b) tipul materialului din corpul barajului

-baraj din pamint
-baraj din piatra (anrocamente)
-baraj mixt (piatra si pamint)
-baraj pentru depozite de deseuri miniera
c) tipul materialului ce constituie elementul de etansare

-etansare din material pamintos (argila)
-etansare din material nepamintos (beton, beton bituminos, material
plastic, metal)
Alcatuire In corpul unui baraj din materiale locale se va forma o curba

constructiva de depresie, a carei forma ete conditionata de coeficientii de
generala permeabilitate ai materialelor cosntituente si de grosimea acestora in
lungul sectiunii transversale a barajuluu.
In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de

rezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse, care au
rolul de a evita antrenarea hidrodinamica a particulelor fine de catre
curentul de infiltratie. Filtrele inverse realizeaza si trecerea gradata
intre rigiditatile foarte diferite ale prismelor de rezistenta si
elementului de etansare.
Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cu

elemente drenante, in scopul interceptarii debitelor de apa infiltrate si
evacuarii acestora in bieful aval.
Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sau

anrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor; protectia nu se
realizeaza la barajele din piatra sau la cele cu ecran amonte
nepamintos.
Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin

inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz; acelasi efect il au
bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale), acestea avind ca
scop principal marirea stabilitatii la alunecare a taluzului. Bermele au
latimea de 4 - 6 m si se executa la fiecare 15 - 20 m inaltime de baraj.
In cazul in care terenul de fundare nu este etans, se executa

lucrari de etansare a acestuia. In cazul terenurilor stincoase se adopta
voaluri de etansare, in cazul terenurilor pamintoase se poate adopta

una dintre solutiile: perete mulat, perete de palplanse, avantradier.
Obligatoriu, elementul de etansare a terenului de fundare trebuie sa fie
pus in contact cu elementul de etansare a corpului barajului.
Conditii naturale Pentru barajele din piatra, in cazul barajelor de inaltimi mici
si medii se poate adopta fundarea chiar si pe terenuri aluivionare cu
pat de balast. In cazul barajelor cu inaltimi mai mari de 100 m se va
admite ca teren de fundare numai stinca.
Pentru barajele din pamint, indiferent de inaltime, se pot

admite toate tipurile de teren de fundare, in functie de caracteristicile
acestuia urmind sa se aleaga solutiile de etansare.
Din punct de vedere morfologic, barajele din materiale locale

se pot inscrie in vai de orice forma, fara depresiuni sau proeminente
accentuate.
Conditiile hidrologice impun solutia de deviere a apelor pe

perioada de constructie.
Conditiile climatice influenteaza punerea in opera a

materialulului local.
Prezenta zonelor de exploatare a materialelor de constructie

este un factor important in alegerea amplasamentului unui baraj din
materiale locale, deoarece costul transportului se reflecta in devizul
general al investitiei cu pondere mare.
Solutii constructive Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:
baraje din piatra a)solutia ecran amonte din beton armat

b)solutia ecran amonte din beton bituminos
c)solutia ecran amonte din argila
d)solutia diafragma beton bituminos
Solutii constructive
baraje din pamint
Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:
a)solutia cu ecran amonte din beton armat

b)solutia cu nucleu central din argila

a)Dati definitia unui baraj din materiale locale.
b)Care sunt criteriile dupa care se clasifica barajele din materiale

locale?
c)Care este deosebirea dintre un baraj omogen si un baraj neomogen?
d)Ce elemente ale unui baraj din pamint se protejeaza si impotriva

caror factori naturali?


Baraj din materiale locale = o constructie hidrotehnica
generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate.
Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta si
etanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
-omogen - dintr-un singur material
-neomogen - din mai multe materiale
In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de
rezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse.
Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cu
elemente drenante.
Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sau
anrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor.
Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin
inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz.
Bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale) au ca scop
protejarea impotriva apelor de siroire pe taluz si marirea stabilitatii la
alunecare a taluzului.
Barajele din materiale locale se pot funda pe orice tip de teren
natural; exceptie fac barajele din piatra cu inaltimi mai mari de 100 m,
care se pot funda numai pe stinca.
Din punct de vedere morfologic barajele din materiale locale
se inscriu in vai de orice forma.
Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:
-solutia ecran amonte din beton armat
-solutia ecran amonte din beton bituminos
-solutia nucleu central
-solutia diafragma beton bituminos
Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:
-solutia cu ecran amonte din beton armat
-solutia cu nucleu central din argila

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
b) Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
c) Barajele se clasifica dupa: materialul principal de constructie, tipul
constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac parte, conditii de
descarcarea apei.
d) Tipurile constructive de baraj sunt:
- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului
Intrebarea 2
a) Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi mentine
stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta numele
de baraj de greutate din beton.
b) Calitatile necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de
greutate din beton sunt:
- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.
c) Elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a unui baraj de
greutate din beton sunt:
-coronament
-parament amonte, parament aval
-picior amonte, picior aval
-talpa fundare
-corp baraj
d)Axul unui baraj este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj.
e) Plotizarea se impune deoarece:
- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, evitind aparitia fisurilor in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent.
Intrebarea 3
a) Se numeste baraj fluvial o constructie hidrotehnica generala de
retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila.
b) Solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune transversala
sunt:
-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici
-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de
supratafa si de adincime)
c) Solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil longitudinal sunt:
-sistem radier general – se adopta pentru baraje de deschideri mici,
fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
-sistem pile independente – se adopta numai in cazul terenurilor
stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune
-sistem cuve independente – se adopta la terenuri de fundare de
calitate medie
Intrebarea 4
a)Se numeste baraj din materiale locale o constructie hidrotehnica
generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin forta de
greutate proprie).
b) Barajele din materiale locale se clasifica dupa:
- pozitia elementului de etansare in corpul barajului
- tipul materialului din corpul barajului
- tipul materialului ce constituie elementul de etansare
c)Un baraj omogen are corpul constituit dintr-un singur material, pe
cind un baraj neomogen are corpul constituit din doua sau mai multe
materiale.
d)In cazul unui baraj din pamint se protejeaza:
-paramentul amonte impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor
-paramentul aval impotriva apelor de siroire pe taluz

1. Ce reprezintă barajele din materiale locale şi cum se

clasifică? (3p)
2.Definiţi un baraj neomogen si enumeraţi . criteriile de clasificare

ale acestora, specificind tipurile caracteristice fiecarei categorii.
(3p)
3. Alegeţi o solutie constructiva pentru barajele din piatra si

desenati-o. (4p)

1.Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2.Popovici, A, s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, vol I, Ed.Tehnica, Bucuresti
3.Popovici, A, 2002 – Baraje pentru acumulari de apa, vol II, Ed.Tehnica, Bucuresti

AMENAJARI SI CONSTRUCTII DE DERIVATIE
Cuprins Pagina
3.1. Obiectivele unitatii de invatare nr.3 21
3.2. Definitie, clasificare 21
3.3. Canale 22
3.4. Conducte 26
3.5. Galerii 30
 Definirea si clasificarea derivatiilor
 Studiul solutiilor constructive posibile
3.2. DEFINITIE, CLASIFICARE
Derivatie Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza

regularizarea in spatiu a debitelor.
Clasificare Dupa modul de gospodarire a apelor, derivatiile pot fi:

-derivatii de ape medii si mici – au ca scop satisfacerea unor folosinte
de apa
-derivatii de ape mari – au ca scop evitarea inundatiilor in perioadele
de viitura
-derivatii mixte – au ambele scopuri
Dupa modul in care se realizeaza derivarea, derivatiile pot fi:

-gravitationale – functioneaza prin cadere libera
-cu pompare – functioneaza prin pompare
Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:

-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.


a) Ce reprezintă o derivatie?
b) Cum se clasifică derivatiile in functie de solutia constructiva

adoptata?
c) Care sunt criteriile dupa care se clasifica derivatiile?

Derivatie = lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
Derivatiile se clasifica dupa:
- modul de gospodarire a apelor (ape medii si mici, ape mari)
- modul in care se realizeaza derivarea (gravitational, prin pompare)
- solutia constructiva adoptata (canale, conducte, galerii)
3.3. CANALE
Canal Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport

al apei cu nivel liber.
Canalul poate fi utilizat ca solutie constructiva in amenajari

pentru derivare de debite, hidroenergetice, alimentari cu apa, irigatii,
navigatie, etc.
Traseu in plan Stabilirea traseului unui canal se face pe baza conditiilor

geometrice obligate, in sensul adaptarii la morfologia si geologia
terenului de fundare, in scopul minimizarii volumului de
terasamente.
Traseul nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, acestea

favorizind eroziuni, pierderi de sarcina mari, aglomerarea ghetii.
In cazul reliefului neaccindentat, se recomanda ca traseul sa

urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel.
In cazul traversarii unor accidente naturale de teren traseul

ales trebuie sa necesite un numar minim de lucrari de arta.

Sectiuni transversala
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate:
- in sapatura – debleu
-in umplutura – rambleu
- mixt – in umplutura si sapatura.
Debleu
Rambleu
Mixt
Daca terenul natural prezinta panta in sectiune transversala se

recomanda executia canalului mixt, in rambleu si debleu, pentru a
asigura stabilitatea si compensarea volumelor de terasamente;
profilul mixt este economic, usor de executat, sigur in exploatare, dar
linia de contact dintre sapatura si umplutura reprezinta o cale
preferentiala de infiltratie, iar tasarile sunt diferentiate pentru fiecare
dintre cele doua zone.
Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi

dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare,
parabolice. Optimul economic corespunde sectiunii semicirculare,
dar din motive practce se utilizeaza numai in ncazul apeductelor.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.

Captusire Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca

tare) pina la 1:3 (nisip) fin, in functie de caracteristicile geotehnice
ale terenului natural.
Pentru canalele in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5

pina la 1:2,5, in baza acelorasi principii utilizate pentru barajele si
digurile din pamint; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se
impune largirea sa din conditii de circulatie. Canalele in umplutura
de adincime mare au prevazute berme pe taluzul exterior pentru
marirea stabilitatii acestuia si necesita calcule de stabilitate la
alunecare.
Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Captusirea se face fie pe intregul taluz, fie pe portiunea
critica a taluzului (intre nivelul minim – 1m si nvelul maxim +0,8 m)
Captuselile pot avea un dintre urmatoarele solutii

constructive:
-argila protejata cu strat de pamint
-anrocamente de 30 – 40 cm diametru
-piatra cu diametru de 15 – 30 cm
-pietris cu diametru 5 – 8 cm
-zidarie de piatra cu mortar
-beton monolit, 6- 30 cm grosime
-beton prefabricat – placi de 0,5 x 0,5 x (0,08-0,15) m sau 1x1x(0,08-
0,15) m si rosturi umplute cu bitum sau mastic bituminos
-beton armat – placi turnate pe loc de 8-15 m latura in plan si 0,06 –
0,15 m grosime, armate cu plasa de sirma la procent de 0,2-0,4%
-torcret – tencuiala de ciment torcretata in 1 – 3 straturi, avind 0,5 –
1,5 cm fiecare
-beton asfaltic – strat de 5 – 8 cm pe strat de egalizare de pietris
-bitum – 2 straturi, primul din bitum pur, al doilea din bitum si nisip,
in grosime totala de 3 – 5 cm
-bentonita – strat uscat de 5 – 8 cm si deasupra un amestec de

bentonita cu pamint umed, compactat, in grosime de 10 – 20 cm

-geocompozit cu bentonita – material geosintetic format din 2 straturi
de geotextil intre care este inserat praful de bentonita, se acopera cu
dale de protectie
-geomembrana – material geosintetic de 1,5 mm grosime, neted sau
rugos, se protejeaza cu dale de beton
Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
a) Ce este canalul?
b) Ce criterii stau la baza alegerii traseului in plan al unui canal?
c) Care sunt formele utilizate in mod curent pentru sectiunea

transversala a unui canal?
d) Care este domeniul in care variaza pantele canalelor in sapatura?
e)Din ce motive se captusesc canalele?

Canalul = constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
Traseul in plan al unui canal se stabileste pe baza conditiilor
geometrice obligate, tinind cont de morfologia si geologia terenului
de fundare; acesta nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, trebuie sa
urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel si sa necesite un numar
minim de lucrari de arta la traversarea accidentelor naturale.
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate in
sapatura, in umplutura, in profil mixt.
Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi
dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare, parabolice.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
stincoase.
Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca
tare) pinala 1:3 (nisip) fin.
Pentru canalelor in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5

pina la 1:2,5; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se impune
largirea sa din conditii de circulatie.
Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:
-reducerea rugozitatii si marirea capacitatii de transport
Materialele utilizate pentru captusirea canalelor sunt argila,
anrocamentele, piatra, pietrisul, zidaria de piatra, betonul monolit,
betonul prefabricat, beton armat turnat pe loc, torcretul, betonul
asfaltic, bitum, bentonita, geocompozitul cu bentonita, geomembrana.
3.4. CONDUCTE
Conducta Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport

al apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
Conductele se clasifica dupa:

Clasificare a)dupa materialul de constructie:
-beton
-metal
b)dupa locul de executie:

-la fata locului
-prefabricate
c)dupa presiunea maxima admisa:

-presiuni interioare maxime de 3-4 at
-presiuni interioare maxime de 8 – 10 at
-presiuni interioare maxime de 10 – 15 at.
d)dupa marimea debitelor transportate:

-conducte cu 1 fir
-conducte cu 2 sau mai multe fire
e)dupa pozitia fata de linia terenului natural:

-conducte ingropate
-conducte descoperite, supraterane
Conductele metalice se pot realiza din:

Conducte -fonta - pina la diametre de 1,2 m; sunt sensibile la socuri din
metalice manipulare sau suprapresiune in exploatare, au rezistenta mare la
coroziune
-otel – diametru nelimitat decit de conditiile hidraulice
Conductele metalice se executa in tronsoane care se imbina la

fata locului.

Imbinarea tronsoanelor se poate face:

-prin sudura - orice presiune, orice diametru
-prin mufare – presiuni mici si mijlocii, orice diametru
-prin nituire – orice presiune, orice diametru, dar cu consum mare de
metal si manopera
-prin eclise – in cazul terenurilor de fundare tasabile sau cu deplasari
-prin flanse – orice diametru, orice presiune, rapid si usor, dar cu costuri
ridicate.
Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie,

dispozitive ce elimina aparitia eforturilor din variatiile de temperatura
permitind deplasarea longitudinala a doua tronsoane adiacente de
conducta.
Conductele se reazema cu ajutorul masivelor de ancoraj -

blocuri de beton care incastreaza conducta la punctele de fringere ale
traseului in plan sau in elevatie. Distanta dintre doua masive de ancoraj
succesive este de (50-100)*Dconducta, dar nu mai mare de 150 – 175 m.
Pentru rezemarea conductelor metalice se poate utiliza unul

dintre urmatoarele sisteme principale:
-toate schimbarile de directie (coturi in plan vertical si orizontal) sunt
incastrate in masive de ancoraj, intre masive traseul conductei fiind
rectiliniu
-toate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
masive traseul conductei este rectiliniu, pe fiecare tronson se prevede
cite un manson de dilatatie
-troate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
fiecare doua masive succesive conducta prezentind cite o curba, care sa
permita preluarea deformatiilor datorate variatiilor de temperatura.
Masivele de ancoraj se fundeaza direct pe roca de baza,

stabilitatea acestora conditionind siguranta intregului trasez al conductei
Mansoanele de dilatatie se prevad imediat aval de masivele de

ancoraj.
Conductele sunt susceptibile la inghet. Pentru a preveni acest

fenomen conducetele descoperite se invelesc; conductele ingropate sunt
protejate la inghet prin chiar solutia constructiva.
Conducte din Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de

beton executie, din:
-tronsoane de beton sau beton armat prefabricat, confectionate prin
batere cu maiul, prin vibrare, prin torcretare, prin centrifugare, etc.
-tronsoane de beton armat executate la fata locului, confectionate prin
vibrare sau torcretare
-tronsoane de beton precomprimat, confectionate dupa „procedeul in 3
trepte” (tub – miez intarit, apoi infasurat cu armatura transversala
pretensionata, dupa care torcretat) sau dupa „procedeul intr-o singura
treapta” (se pretensioneaza armatura in acelasi pas in care se toarna
betonul).
Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la una

dintre urmatoatele variante:
-tronson de beton sau beton armat – presiuni de max 3 – 4 at
-tronsoane beton armate cu tabla – presiuni de max 8 – 10 at
-tronsoane de beton precomprimat cu sau fara cilindru de otel – presiuni
de max 10 – 15 at
Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint

sau pe pat de beton, in functie de capacitatea portanta a terenului de
fundare.
In cazul conductelor prefabricate se utilizeaza elemente tubulare

modulate, numite tuburi, executate intr-un poligon sau o fabrica
specializata, care se imbina la fata locului pentru a forma tronsoane
continue.
In functie de natura terenului de fundare, imbinarea conductelor

din beton prefabricat poate fi:
-rigida – conducte pozate pe pat de beton sau pat de pamint in teren
natural stincos, fara tasari si presiuni de max 6 at
-elastica – orice tip de rezemare, orice presiune
Solutiile constructive de imbinare sunt:

-imbinare cu falt – rigida, la presiuni scazute
-imbinare cu mufa – rigida sau elastica
-imbinare cu mansoane independente – functie de diametru si spatiu de

lucru in transee.


a) Care este definitia conductei?
b) Care sunt categoriile de conducte in functie de materialul de

constructie? Dar functie de pozitia fata de linia terenului natural?
c)Enumerati solutiile de imbinare a conductelor metalice.
d)Care sunt elementele specifice pozarii conductelor metalice?

Conducta ‚ constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
Conducetele se clasifica dupa:
- materialul de constructie
- locul de executie:
- presiunea maxima admisa:
- marimea debitelor transportate:
- pozitia fata de linia terenului natural:
Conductele metalice se pot realiza din fonta sau otel si se
executa in tronsoane care se imbina la fata locului.
Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, mufare,
nituire, cu eclise, cu flanse, in functie de diametru, presiune, costuri.
Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de
dilatatie, ce permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de
executie, din tronsoane de beton/beton armat prefabricat, din
tronsoane de beton armat executate la fata locului, din tronsoane de
beton precomprimat.
Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la

una dintre urmatoatele variante, in functie de presiunea maxima
admisa: beton/beton armat, beton armat cu tabla, beton precomprimat
cu sau fara cilindru de otel.
Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint
sau pe pat de beton,.
Solutiile constructive de imbinare sunt cu falt, cu mufa sau cu
manson.
3.5. GALERII
Galerie Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala

de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune.
Clasificare Galeriile ce functioneaza sub presiune pot fi:

-de joasa presiune – mai putin de 0,5 at
-de presiune medie – intre 0,5 at si 10 at
-de mare presiune – mai mare de 10 at
Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi:

-galerii propriu –zise, daca axa lor are o inclinare fata de orizontala de
pina la 10%
-galerii fortate si puturi – daca axa lor are o inclinare fata de orizonatal
mai mare de 10%
Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi:

-captusite (beton, beton armat, torcret, tola metalica pe beton armat,
zidarie de boltari, etc.)
-necaptusite
Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt

Traseu si profil dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
longitudinal curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.
Traseul in elevatie este impus de tipul de curgere din galerie.
Panta longitudinala a galeriilor cu nivel liber rezulta din

calculel de eficienta economica maxima, iar cea a galeriilor sub
presiune se alege in intervalul 0,2 – 0,5 %
Traseul in plan se alege, pe cit posibil, rectiliniu. Daca apar

totusi schimbari de directie, se iau in considerarea conditiile legate de
raza de curbura (min 5*Dgalerie) si unghiul dintre aliniamente (min
600).
Punctele de capat ale unei galerii sunt de obicei impuse, deci

traseul va depinde esential de topografia terenului natural.

Sectiune Forma sectiunii transversale se alege din considerente

transversala hidraulice, de geologie inginereasca, comportare statica si de executie.
Forma optima atit din punct de vedere hidraulic cit si de preluare a
impingerii verticale a muntelui este cea de semicerc.
Formele derivate, care tin cont de toate conditiile mentionate

initial sunt:
-dreptunghiulara
-miner de cos
-alungit
-potcoava
-circulara
Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de

calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, astfel:
-captuseli de egalizare - cu rol de micsorare a rugozitatii, in roci
rezistente, la galerii cu nivel liber sau presiuni mai mici de 4 at
-captuseli de rezistenta dintr-un singur strat – in roci cu rezistente
moderate si la galerii cu presiuni medii ale apei; se pot executa din
moloane de piatra, din bezon simplu, din beton armat
-captuseli de rezistenta din mai multe straturi – in roci slabe si la
galerii cu presiuni mari ale apei; compuse dintr-un inel exterior ce
preia impingerea muntelui si un inle interior ce preia presiunea apei
-captuseli de rezistenta de tip special – precomprimate,
postcomprimate,etc.

a) Care este definitia galeriei hidrotehnice?
b)De cite feluri sunt galeriile hidrotehnice in functie de traseul in

elevatie?
b) Care sunt formele sectiunii transversale ale unei galerii

hidrotehnice ce se pot executa?


Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala
de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune (mica, medie, mare).
Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi galerii propriu –zise
(inclinare fata de orizontala de pina la 10%), galerii fortate si puturi
(inclinare fata de orizontala mai mare de 10%).
Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi captusite sau
necaptusite.
Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt
dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.
Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.
Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de
calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, si pot fi de
egalizare, de rezistenta dintr-un singur strat, de rezistenta din mai
multe straturi, de rezistenta de tip special.

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a)Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
b) Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:
-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.
c) Derivatiile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
-modul de gospodarire a apelor
-modul in care se realizeaza derivarea
-solutia constructiva adoptata.
Intrebarea 2
a) Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
b) Traseul in plan al unui canal se stabileste in baza:
-conditiilor geometrice obligate,
-morfologia si geologia terenului de fundare;
- sa nu prezinte fringeri pronuntate,
- sa urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel
- sa necesite un numar minim de lucrari de arta.
c) Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
stincoase.
d) Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca tare)
pina la 1:3 (nisip) fin.
e) Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
Intrebarea 3
a) Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
b) Conducetele se clasifica dupa materialul de constructie in conducte
din beton si conducte din metal. In functie de pozitia fata de linia
terenului natural conductele pot fi ingropate sau descoperite,
supraterane.
c) Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, prin mufare, prin
nituire, cu eclise, cu flanse.
d) Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie, ce
permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Intrebarea 4
a) Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala de
transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in scoarta
pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra.
b) Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi de doua feluri:
-galerii propriu – zise (inclinare fata de orizontala de pina la 10%),
/galerii fortate si puturi (inclinare fata de orizontala mai mare de
10%).
c) Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.


1.Ce reprezintă o derivatie si cite solutii constructive sunt pentru

realizarea acesteia? (3p)
2.Definiţi o conducta si enumerati criteriile de clasificare. (3p)
3.Desenati un canal a carui sectiune transversala este executata in

rambleu. (4p)

2. Selarescu, M., s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed. Tehnica, Bucuresti
3. Teodorescu, I, s.a., 1973 – Gospodarirea apelor, Ed. Ceres, Bucuresti
4. Cioc, D, 1983 – Hidraulica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU

COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
Cuprins Pagina
4.2. Definitii, clasificare 35
4.3. Scheme de amplasare si lucrari in bazinul hidrografic torential 37
4.4. Scheme de amplasare si lucrari pe cursul torentului 38
 Definitii eroziune, clasificarea tipruilor de eroziune si a

formatiunilor de eroziune
 Modul de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale
 Particularitatile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice de

combatere a eroziunii solului
4.2. DEFINITII, CLASIFICARE
Eroziune Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,

antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).
In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de

particule de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera
normala sau accentuata.
In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol

eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.
Formele eroziiunii in adincime sunt:

-rigole de siroire < 0,5 m
-ogase 0,5- 2 m
-ravene > 2m
Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta

caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala

mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte
de timp, antrenare masiva de particule.
a) Ce reprezintă fenomenul de eroziune?
b) Cum se clasifică eroziunea din punctul de vedere al raoprtului

dintre antrenare si sedimentare a particulelor de sol?
c) Care sunt formele eroziunii de adincime?
d) Ce este un torent?

Eroziunea = fenomenul natural ce consta din desprinderea,
agentilor de modelare a scoartei terestre.
Eroziunea poate fi considerate normala sau accentuate, in
functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule de
sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala sau
accentuata.
In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol
eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.
Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire,
ogasele, ravenele.
Torentul = formatiunea hidrografica nepermanenta
caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala
mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte
de timp, antrenare masiva de particule.

4.3. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI IN BAZINUL

HIDROGRAFIC TORENTIAL
Retinerea apei Aceste constructii pot avea rol de:

-retinere a apei pe versanti
– valuri de pamint, pentru terenuri cu pante de 2 – 15%
– canale de nivel, pentru terenuri cu pante de 15 – 35%
– terase, pentru terenuri cu pante mai mari de 35%
Evacuarea apei -evacuare a surplusului de apa de pe versanti – debusee, construite pe

linia de cea mai mare panta si intersectind lucrarile de retinere a apei
pe versanti, permitind descarcarea apei colectate de acestea fara a
produce eroziune a solului deoarece aceasta se petrece concentrat si
controlat, nu dispersat pe versanti.
Test de autoevaluare Intrebarea 2

a) Ce tipuri de lucrari in bazinul hidrografic torential cunoaşteţi?

b) Care sunt lucrarile de retinere a apei pe versanti si dupa ce element

tehnic se alege intre ele?
c) Pe ce directie se construiesc debuseele?

Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul
hidrografic torential pot fi:
-retinere a apei pe versanti – valuri de pamint, canale de nivel, terase –
in lungul curbelor de nivel (solutia se alege in functie de panta
versantului natural)
-evacuare a surplusului de apa de pe versanti – debusee – pe linia de
cea mai mare panta, intersectind lucrarile de retinere a apei.
4.4. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI PE CURSUL

TORENTULUI
Lucrari transversale Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a

aluviunilor transportate de curentul de apa si pot fi:
-lucrari hidrotehnice transversale:
-traverse, avind inaltimi de pina la 1,5 m
-baraje, avind inaltimi de 1,5 – 15 m
Sectiune transversala baraj de CES
Profil longitudinal baraj de CES

Lucrari longitudinale -lucrari hidrotehnice longitudinale:
-pinteni
-diguri
-imbracaminti ale taluzurilor
-canale
-capcane de aluviuni

a) Care este rolul constructiilor executate pe cursul torentului?
b) Precizati inaltimea fiecarui tip de lucrare hidrotehnica transversala

pe cursul torentului.
c)Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului.

Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a aluviunilor
transportate de curentul de apa.
Lucrarile hidrotehnice transversale pe cursul torentului sunt
traversele si barajele.
Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt
pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de
aluviuni.

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,
agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).
b) In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule
de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala
sau accentuata.
c) Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire, ogasele si
ravenele.
d) Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta caracterizata
prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala mare, viteza de
scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte de timp,
antrenare masiva de particule.
Intrebarea 2
a) Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul hidrografic
torential pot fi pentru retinerea apei pe versanti si pentru evacuarea

surplusului de apa de pe versanti

b) Lucrarile de retinere a apei pe versanti sunt valurile de pamint,
canalele de nivel si terasele. Intre ele se alege in functie de panta
versantului natural.
c) Debuseele se construiesc pe linia de cea mai mare panta,
intersectind lucrarile de retinere a apei.
Intrebarea 3
a) Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a
aluviunilor transportate de curentul de apa.
b) Traversele au inaltimi mai mici de 1,5 m, iar barajele au inaltimi
cuprinse intre 1,5 si 15 m.
c) Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt
pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de
aluviuni.

1. Ce reprezintă erzoiunea şi cum se clasifică dupa toate

criterile cunoscute? (3p)
2.Figurati lucrarile de retentie a apei pe vesranti bazinului

hidrografic torential. (4p)
1. Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul

torentului si alegeti sa reprezentati una dintre ele. (3p)

2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.

REGULARIZARI DE RIURI SI INDIGUIRI
Cuprins Pagina
5.2. Definitie, principii realizare 42
5.3. Elementele albiilor regularizate 44
5.4. Indiguiri 48
 Definirea si principiile de realizarea a lucarilor de regularizare

a albiilor cursurilor de apa.
 Studiul albiilor regularizate
 Înţelegerea actiunii indiguirilor si modului de realizare a

acestora
5.2. DEFINITIE, PRINCIPII REALIZARE
Procese de albie Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea
continua a curentului de apa. Acestea pot fi dirijate prin intermediul
lucrarilor ingineresti, duc la aparitia de efecte daunatoare constind in
erodarea si deplasarea malurilor, formarea depunerilor, ridicarea
nivelurilor cursului de apa si inundarea zonelor limitrofe.
Cursurile naturale de apa sunt caracterizate prin modificari

permanente datorate proceselor de albie intretinute de variatiile mari
ale debitelor lichide si ale celor solide. Aceste procese urmeaza sa fie
controlate si dirijate, dar nu stopate, prin intermediul lucrarilor de
regularizare a albiilor, utilizind chiar energia curentului pentru a crea o
albie cu caracteristicile dorite, astfel incit sa se obtina un echilibru
hidrodinamic intre curent si albie, care sa-i asigure stabilitatea in timp.
Principii Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor

de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.

Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor

sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unor cursuri de apa
similare.
Lucrarile ingineresti ce se aplica se pot grupa in:

-lucrari ingineresti pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de
albie
-lucrari ingineresti pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a
albiei si curentului
Toate tipurile de lucrari se executa in etape, cu observarea

modificarilor care au loc si compararea acestora cu elementele
proiectate, survenind astfel eventuale schimbari de proiect. Se
utilizeaza materiale locale si elemente elastice pentru ca se pot adapta
la modificarile albiei.

a) Ce reprezintă procesele de albie?
b)Care sunt este scopul lucrarilor de regularizari de riuri?
c)Enumerati grupele mari de lucrari ingineresti de regularizare a

cursurilor de apa.

Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea
continua a curentului de apa.
Procesele de albie duc la aparitia de efecte daunatoare de
erodare, deplasare maluri, depuneri, ridicare niveluri, inundare a
zonelor limitrofe.
Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor
de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia
Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor
sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unora similare.
Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:
-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie
-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si
curentului.
Toate tipurile de lucrari de regularizari de cursuri de apa se
executa in etape,
5.3. ELEMENTELE ALBIILOR REGULARIZATE
Modificarile potentiale ale albiei se refera la forma in plan,

sectiunea transversala si profilul longitudinal.
Forma in plan Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu

ce prezinta sinuozitati de diferite dimensiuni, datorate neregularitatilor
malurilor care duc la aparitia circulatiei transversale. Clasificarea riurilor
se poate face pe baza evolutiei in timp a traseului sau, care poate varia de
la foarte lent la tendinta accentuata de meandrare.
Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan care evolueaza

prin eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de
strapungere a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin
cicluri succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
Nu toate cursurile de apa ce prezinta sinuozitate sunt meandrate,

in cazul albiilor sinuoase valea fiind stabila in timp.
Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu

traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe. Razele de curbura variaza continuu pentru ca si profilul
longitudinal sa sufere modificari lente.
Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie

Sectiunea majora, delimitarea facindu-se in functie de un anumit nivel caracteristic
trasnversala sau dupa forma sectiunii. Este totdeauna corelata cu sectorul de albie din
profilul longitudinal.
Pentru dezvoltarea proceselor de albie este de interes acea parte a

sectiunii transversale denumita albie principala, cea care este inundata
anual la viituri.
Sectiunea transversala se caracterizeaza prin latimea la nivelul

suprafetei libere, adincimea medie ca raport intre suprafata si latime la
nivelul suprafetei libere.
Se doreste trasarea sectiunii stabile, astfel incit fiecare element sa

fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii
a particulelor si a fortei de frecare intre particule.
Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre

Profilul
aval. Se deosebesc astfel 3 sectoare principale ale unui curs de apa:
longitudinal
-sector amonte – I unde se manifesta procese de eroziune datorate
capacitatii mari de transport al aluviunilor, astfel incit patul albiei tinde sa
coboare iar panta locala sa se reduca

-sector mijociu – II unde apare starea de echilibru in ceea ce priveste
erodarea si depunerea
-sector aval – III unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat
si patul albiei tinde sa se ridice, panta scazind.
Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuata are o forma

parabolica cu concavitatea in jos.
In lungul profilului longitudinal al unui sector de riu se intilnesc

zone mai lungi cu pante mici si adincimi mari numite adincuri, separate
intre ele prin zone mai scurte cu pante mari si adincimi mici, numite
praguri.
In perioadele de ape mari pragurile se suprainalta prin depuneri

iar adincurile sunt erodate.
In perioadele de ape mici pragurile sunt erodate iar adincurile sunt

colmatate cu depuneri.
Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe cursul

Lucrari usoare mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale; rolul
acestora este de a obtine rezultatul scontat intr-un interval scurt de timp,
dar nu pentru o durata mare de timp, ele urmind sa fie inlocuite cu lucrari
definitive, similare ca efect.
Acest lucrari pot fi:

a)Lucrarile permeabile se utilizeaza in cazul sectoarelor de riu
unde se inregistreaza viteze mici de curgere dar debite solide mari. Aceste
lucrari favorizeaza micsorarea vitezei de curgere si depunerea aluviunilor;
sunt ieftine, nu duc la aparitia fenomenului de afuiere, conduc la ridicarea
fundului albiei prin depunere.
Se pot executa in urmatoarele variante constructive:

-arbori inecati – pe sectoare unde v < 1,50 m/s, pentru a evita eroziunea
malurilor si a favoriza colmatarea; se utilizeaza arbori cu coroane
dezvoltate, scufundindu-se cu ajutorul lesturilor sau fixindu-se prin
intermediul pilotilor, in urmatoarele variante constructive:
a)perdea in lungul malului b)dig longitudinal

-panouri oscilante sau fixe – panouri prinse prin articulatii la partea
inferioara sau superioara de un sistem de sustinere fix, care au inclinari
diferite in functie de viteza curentului; provoaca devierea partiala a
curentului si depunerea aluviunilor
a)articulatie inferioara b)articulatie superioara

-garduri – garduri duble carora li se adauga panouri de fascine, prinse la
partea inferioara, putindu-se realiza astfel traverse de colmatare, pinteni
-siruri de piloti – doua sau mai multe siruri de piloti cu scop de aparare a
malurilor sau pentru marirea adincimii de navigatie
b)Lucrarile pentru activarea circulatiei transversale sunt alcatuite

din panouri mobile, plutitoare sau fixe, asezate oblic in curent, la
suprafata apei, pe patul albiei sau si la suprafata si pe pat si duc la
obtinerea urmatoarelor efecte:
-evita colmatarea prizelor de apa in curent liber si derivatiilor navigabile,
deoarece curentii creati transporta aluviunile spre axul albiei
-imbunatatesc conditiile de navigatie prin marirea adincimilor senalului,
deoarece curentii creati spala partea centrala a albiei
-apara malurile impotriva eroziunii, deoarece curentii creati favorizeaza
depunerea de fund in zona malurilor.
Lucrarile masive, avind caracter definitiv, au rezistenta pe o

durata mare de timp, au raza mare de actiune, sunt elastice pentru a putea
urmari deformatiile ce apar in patul albiei, se confectioneaza din piatra,
beton, fascine, pamint; au rolul de dirijare a curentului si pot fi de tip:
Lucrari masive -pinteni (epiuri) – lucrari transversale, cu un capat incastrat in mal si altul
in albie, ce pot fi asezati normal pe axul albiei sau inclinati
a)normal pe ax albie b)inclinati (spre amonte) c)declinati (spre aval)

Din punct de vedere al cotei la coronament, pintenii pot fi:

-insubmersibili – avind coronamentul stabilit cel putin la nivelul
apelor mari
-pentru regularizarea albiei principale – avind coronamentul
stabilit la nivelul apelor medii
-pentru sporirea adincimilor de navigatie – avind coronamentul
stabilit la nivelul apelor mici
-de fund – avind coronamentul stabilit sub nivelul apelor mici.
-diguri de dirijare submersibile (legate sau nu de mal prin traverse)
-inchideri de albie (baraje de deviere)

-traverse de colmatare – pozitionate transversal pe bratele ce se inchid
-praguri de fund – pozitionate transversal, pe intreaga latime a albiei,
atunci cind exista tendinta de coborire exagerata a patului albiei
-aparari si consolidari de maluri, formate din fundatie si imbracaminte a
taluzului; apararile se utilizeaza daca malul natural coincide cu malul
albiei regularizate si reprezinta o protectie impotriva eroziunii, afuierii
datorate curentului, ghetii, valurilor, plutitorilor.
a) Definiti meandra.
b) Cum trebuie sa se aleaga traseul in plan al albiei regularizate?
c) Care sunt criteriile ce trebuie sa se intruneasca pentru trtasarea

sectiunii stabile?
d) Enumerati lucrarile temporare de regularizare a cursurilor de apa.


Meandra = sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere
a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri
succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu
contracurbe.
Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie
majora, si este totdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul
longitudinal.
Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa
fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii
proprii a particulelor si a fortei de frecare intre particule.
Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre
aval si prezinta sector amonte, mijlociu si aval, cu caracteristici de
panta si sectiune transversala diferite, in functie de procesele de albie.
Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe
cursul mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale,
acestea pot fi:
- lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,
garduri, siruri de piloti)
- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de
albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de
maluri).
5.4. INDIGUIRI
Lucrari Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva

hidrotehnice de inundatiilor pot fi:
aparare impotriva -acumulari speciale - regularizarea debitelor mari
inundatiilor -marirea capacitatii de transport a albiei - regularizarea albiei cursului
de apa
-derivatii - devierea debitelor mari
-indiguiri – impiedica revarsarea apelor mari
Indiguiri Indiguirile au ca scop apararea impotriva inundatiilor prin

lucrari.
Indiguirile au si efecte negative legate de:

-micsorarea sectiunii de curgere
-cresterea nivelului in remuu
-scoaterea unor suprafete din functia de atenuare ceea ce duce la
marirea debitelor in sectiunile aval
-cresterea vitezei de curgere ceea ce duce la modificarea compunerii
viiturilor cu afluentii
-modificarea regimului eroziunii si depunerilor
-modificarea regimului apelor freatice
-modificarea regimului hidrosalin al solului.

Pentru dimensionarea lucrarilor de indiguire se stabilesc

debitele si nivelurile de calcul.
Diguri Digurile pot fi longitudinale sau de remuu si sunt caracterizate

de sectiuni transversale trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante
rezultate in urma calculelor de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m
si din experienta, pentru inaltimi pina in 4 m.
Se prevad traversari prin corpul digurilor pentru a evacua apa

colectata in spatele acestora in emisar, in perioadele de ape mici.
Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari si se

recurge la interventii prin suprainaltare (pentru prevenirea deversarii)
sau construirea de banchete si prevederea de material filtrant (pentru
cazul actiunii infiltratiilor).
Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii prin

mentinerea sectiunii transversale la elementele geometrice de
proiectare, aplicindu-le lucrari de consolidare atunci cind acestea sunt
necesare, prin prevederea perdelelor de protectie intre corpul digului si
mal, prin indepartarea vegetatiei de pe corpul digului propriu-zis.


a) Care sunt lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor?
b) Când sunt efectele pozitive si negative ale indigurilor
c)Enumerati elementele de caracterizare a digurilor.

Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,
derivatiile, indiguirile.
Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva
inundatiilor.
Indiguirile au ca efecte negative micsorarea sectiunii de
curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din
functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea
regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor
freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.
Digurile pot fi longitudinale sau de remuu.
Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale
trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor
de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru
inaltimi pina in 4 m.
Se prevad traversari prin corpul digurilor.
Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari.
Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii.

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea continua a
curentului de apa.
b) Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor de
albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.
c) Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:

-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie
-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si
curentului.
Intrebarea 2
a) Meandra este o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere
a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri
succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
b) Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu
contracurbe.
c) Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa fie in
echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii a
particulelor si a fortei de frecare intre particule.
d) Lucrarile temporare, care sunt lucrari uosare sunt:
-lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,
garduri, siruri de piloti)
- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de
albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de
maluri).
Intrebarea 3
a) Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,
derivatiile, indiguirile.
b) Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva inundatiilor.
Efectele negative ale indiguirilor se refera la micsorarea sectiunii de
curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din
functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea
regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor
freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.
c) Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale trapezoidale, cu
taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor de stabilitate
pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru inaltimi pina in 4
m.


1. Ce reprezintă procesele de albie si care sunt efectele

acestora? (3p)
2. Reprezentati profilul longitudinal al unui curs de apa si

asociati sectiunile transversale caracteristice. (4p)
3. Desenati sectiunile transversale posibil a fi adoptate pentru

diguri. (3p)
1. Selarescu, M, s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed.Tehnica, Bucuresti;



HIDROAMELIORATII
Cuprins Pagina
6.2. Definitii, clasificari 53
6.3. Desecari – drenaje
6.4. Irigatii
6.5. Răspunsuri şi comentarii la teste
6.6. Lucrarea de verificare nr. 6
6.7. Bibliografie minimală
 Definirea si clasificarea lucrarilor de hidroamelioratii.
 Amenajari de drenaj si de desecari
 Amenajari pentru irigatii
6.2. DEFINITII, CLASIFICARI

Domeniile apartinind hidroamelioratiilor sunt: irigatiile,
desecarile-drenajul.
Seceta Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare

dezvoltarii, ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu
cerintele plantelor.
Excesul de Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si

umiditate apa.
Aeratia solului este importanta pentru satisfacerea nevoii de

oxigen a radacinilor plantelor, cerintei de azot a microorganismelor,
asigurarea eliminarii dioxidului de carbon degajat in procesele
biologice din sol.
Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia,

deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii
volumului aerului.
Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce

volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia.
In functie de natura excesului de umiditate putem deosebi:

-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel; acesta influenteaza volumul de aer din sol necesar
plantelor doar daca se afla la adincimi mai mici de 1 – 1,1 m
-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra

orizontului argilo-iluvial al solului
-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata

terenului.

a) Ce reprezintă seceta?
b) Care sunt tipurile de exces de umiditate?

Domeniile apartinind hidroamelioratiilor sunt: irigatiile,
desecarile-drenajul.
Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare
dezvoltarii, ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu
cerintele plantelor.
Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si apa.
Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia,
deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii
volumului aerului.
Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce
volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia.
In functie de natura excesului de umiditate putem deosebi:
variatii de nivel;
terenului.
6.3. DESECARI, DRENAJE
Lucrari de In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate se

eliminare a pot utiliza:
excesului de -lucrarile de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
umiditate suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime; consecinta
acestor lucrari este de crestere a proportiei de aer din sol si
intensificarea schimburilor dintre aerul din sol si aerul atmosferic
-lucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
Desecari Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si

evacuare a excesului de umiditate si presupun:
-pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector;
-pentru apa freatica de foarte mica adincime - retea de canale deschise

adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care
descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior
-alte situatii - lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea

umiditatii excedentare pe profilul solului,
- inaltarea artificiala a cotelor terenului,
- desecarea biologica,
- regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului
natural.
Sistem desecare
Drenaj Lucrarile de drenaj pot fi:

- puturi absorbante,
- puturi colectoare,
- drenuri de ventilatie,
- drenuri sifon.
Sistem drenaj
Pentru buna exploatare a sistemelor de desecare-drenaj este

necesara asigurarea scurgerii apei colectate, tinind evidenta debitelor
evacuate, a nivelurilor apei in canale sau in pinza freatica.
Prevenirea si remedierea diferitelor avarii se face in cadrul

actiunii de intretinere in scopul mentinerii sectiunii de scurgere,
asigurarii functionarii normale a constructiilor hidrotehnice din
amenajare, curatirii de vegetatie a emisarului.

a) Care sunt lucrarile ce se pot utiliza pentru combaterea excesului de
umiditate?
b) Enumerati lucrarile de drenaj.
c) Care sunt lucrarile de desecare uzuale adoptate pentru apele care

baltesc sau imbiba stratul arabil?


In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate
se pot utiliza:
-lucrarile de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime;
-lucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si
evacuare a excesului de umiditate si presupun:
-pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale
400 m, ce descarca apele in colector;
-pentru apa freatica de foarte mica adincime - retea de canale deschise
adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care
descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior
-alte situatii - lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea
umiditatii excedentare pe profilul solului,
- inaltarea artificiala a cotelor terenului,
- desecarea biologica,
- regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului
natural.
Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante, puturi colectoare,
drenuri de ventilatie, drenuri sifon.
6.4. IRIGATII
Irigarea Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de

umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa.
Tipuri Irigarea culturilor se poate face pentru:

-umectare – completind deficitul de apa necesar dezvoltarii plantelor
in perioada de vegetatie
-spalare – inlaturind din sol sarurile daunatoare dezvoltarii culturilor
-aprovizionare – inmagazinind in sol cantitatea de apa necesara
culturilor agricole inaintea perioadei de vegetatie
-fertilizare – ajutind la incorporarea ingrasamintelor aplicate culturilor
agricole
-termoreglare – aparind plantele de efectele temperaturilor
atmosferice scazute
-pigmentare – favorizind accelerarea procesului de maturare a
fructelor.
Metode de udare Pentru aplicarea udarilor se poate opta pentru una dintre
urmatoarele metode, in functie de morfologia terenului agricol,
cultura, infrastructura, sursa, etc:
-submersarea – metoda utilizata in cazul orezariilor, situatie in care se

realizeaza incinte de cultivare prin indiguire, acestea urmind sa fie
temporar inundate; astfel, orezul se planteaza, se asteapta rasarirea si

se acopera cu un strat de 5 – 10 cm de apa; in perioada de infratire a

orezului coloana de apa se scade la 3 – 4 cm pentru a nu se ineca, dupa
care nivelul se ridica la 15 – 20 cm pina in perioada de coacere in
lapte, apoi se opreste alimentarea parcelei
-scurgerea la suprafata – metoda se utilizeaza in cazul terenurilor

agricole a caror panta nu depaseste 4%; terenul, a carui permeabilitate
trebuie sa fie in domeniul 10-4 – 5.10-3 cm/s, se niveleaza si se
realizeaza brazde a caror panta optima este de 0,05 – 0,3%, debitul de
udare, lungimea brazdei, distanta dintre brazde si durata udarii se
stabilesc prin calcul in functie de cultura
-aspersiunea – metoda de udare cea mai raspindita in Romania (a

carei uniformitate de distribuire a apei pe suprafata terenului este
puternic influentata de vint) se utilizeaza pentru terenuri a caror
permeabilitate depaseste 10-4 cm/s (3,6 mm/h), indiferent de
microrelief; se caracterizeaza prin intensitatea, uniformitatea si
marimea picaturii
-picurarea – metoda de udare subterana, prin intermediul unor

conducte perforate ingropate, marimea fantelor, pozitia si densitatea
acestora ducind la definirea debitului de udare, care variaza in functie
de cultura; este foarte susceptibila la incarcarea cu suspensii a apei de
udare deoarece orificiile se pot infunda, modificind scurgerea.
Componente Sistemele de irigatii sunt complexe de lucrari si amenajari care

sisteme de irigatii au in componenta urmatoarele:
-captarea - priza de apa, ce poate functiona gravitational sau prin

pompare, in functie de pozitia sursei de apa fata de terenul ce urmeaza
a fi deservit
-aductiunea – constructie de transport al apei ce se poate realiza sub

forma de canale sau conducte; din punctul de vedere al pozitiei fata de
sursa putem distinge;
-canal/conducta magistrala de aductiune – transporta apa de la
sursa la reteaua de distributie
-canal/conducta de distributie principal/secundar/de sector –
formeaza reteaua de distributie, cu rol de conducere a apei in
sectoarele de udare; pe reteaua de distributie se pot gasi, in
functie de morfologia terenului, SRP (statie de repompare),
respectiv SPP (statie de punere sub presiune)
-lucrari de amenajare interioara – compuse din conducte, canale,

rigole, brazde, fasii, parcele submersibile, in functie de metoda de
udare aleasa

-reteaua de colectare/evacuare a apei in surplus – formata din canale

colectoare de sector, canale colectoare secundare, canale colectoare
principale
-constructii si instalatii anexa – stavilare, poduri, podete, sifoane,

apeducte, caderi, instalatii de masurare a debitului, drumuri de acces,
telecomunicatii, cantoane.
Sistemele de irigatii au o organizare care sa permita irigarea

unui procent cit mai mare din suprafata de teren cultivata, asigurarea
unui regim de udare normal pentru fiecare cultura, mentinerea
fertilitatii solului, obtinerea unei productivitati ridicate, realizarea unei
productii agricole maxime la costuri minime.
Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si lucrari

periodice pe fiecare componenta a amenajarii.
a) Care este scopul irigarii culturilor si pentru ce se poate aplica?
b) Enumerati metodele de udare.
b) Care sunt variantele constructive pentru aductiunea unui sistem de

irigatii in functie de pozitia fata de sursa de apa?


Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de
umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa.
Irigarea culturilor se poate face pentru umectare, spalare,
aprovizionare, fertilizare, termoreglare sau pigmentare.
Metodele de udare sunt submersarea, scurgerea la suprafata,
aspersiunea, picurarea.
Componentele sistemelor de irigatii sunt captarea, aductiunea, lucrari
de amenajare interioara, reteaua de colectare/evacuare a apei in
surplus, constructiile si instalatiile anexa
Sistemele de irigatii au o organizare care sa permita irigarea unui
procent cit mai mare din suprafata de teren cultivata.
Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si periodice.

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare dezvoltarii, ce
se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu cerintele plantelor.
b) Excesului de umiditate poate fi:
variatii de nivel
terenului.
Intrebarea 2
a) Lucrarile de combatere a excesului de umiditate sunt:
-de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime;
-de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
b) Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante, puturi colectoare,
drenuri de ventilatie, drenuri sifon.
c) Lucrarile de desecare cele mai uzuale ce se pot adopta in cazul
apelor care baltesc sau imbiba stratul arabil sunt retele de canale
400 m, ce descarca apele in colector.
Intrebarea 3
a) Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de umiditate a
culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa. Irigarea
culturilor se poate face pentru umectare, spalare, aprovizionare,
fertilizare, termoreglare sau pigmentare.
b) Metodele de udare sunt submersarea, scurgerea la suprafata,
aspersiunea, picurarea.
c) Din punctul de vedere al pozitiei fata de sursa putem distinge
aductiuni sub forma de:
-canal/conducta magistrala de aductiune – transporta apa de la sursa la
reteaua de distributie
-canal/conducta de distributie principal/secundar/de sector – formeaza
reteaua de distributie, cu rol de conducere a apei in sectoarele de
udare.

1.Ce reprezintă seceta si care sunt manifestarile excesului de

umiditate. (3p)
2. Reprezentati grafic un sistem de drenaj. (4p)
3.Descrieti una dintre metodele de udare cunoscute. (3p)
1. Cazacu, E, s.a., 1973 - Amenajari de irigatii, Ed.Ceres, Bucuresti;

2. Bara, C, s.a., 1973 – Exploatarea sistemelor de hidroamelioratii, Ed. Ceres, Bucuresti;

NAVIGATIE
Cuprins Pagina
7.2. Definitii, clasificari, importanta 62
7.3. Cai navigabile 65
7.4. Porturi 70
 Definirea, clasificare, importanta transportului pe apa
 Amanajari si constructii necesare cailor navigabile
 Amenajari si constructii necesare porturilor
7.2. DEFINITII, CLASIFICARI, IMPORTANTA
Transport pe apa Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,

semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari se face cu viteze reduse,
de ordinul a (8 - 12) km/h, dar cu costuri foarte scazute, greutatea
moarta fiind de aproximativ (7,5 – 28) % din greutatea bruta
transportata, prin comparatie cu 40% in cazul transportului feroviar.
Infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatii de

transport pe apa se compune din:
- cai navigabile interioare
- porturi.
Cale navigabila Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.

Clasificari Caile navigabile pot fi clasificate in functie de natura lor in:

-naturale
-artificiale, care se numesc canale navigabile.
In functie de deplasamentul maxim brut al navei sau convoiului

de calcul, clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
Porturile se pot clasifica

a)dupa asezarea geografica:
-fluvial,
-maritim,
-de estuar
b)dupa destinatie:
-comercial,
-militar,
-special (industrial, iernare si refugiu, iahting)
c)dupa durata de exploatare:

-definitiv,
-provizoriu,
d)dupa modul de operare:

-permanenta pe durata de exploatare
-sezoniera
e)grad dispersare a suprafetei:

-unitar
-complex portuar
f)dupa importanta traficului:

-mondial,
-international,
-national,
-regional,
-local
g)dupa statutul vamal:

-de import,
-de export,
-de tranzit international.


a) Ce este calea navigabila? Dar portul?
b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?
c) Enumerati crietriile dupa care se clasifica porturile.

Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari este de o importanta
ridicata deoarece se face cu viteze reduse, dar si cu costuri foarte
scazute (greutatea moarta fiind foarte redusa).
Infrastructura pentru transport pe apa se compune din cai
navigabile interioare si porturi.
Calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod
curent pentru circulatia navelor.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.
Caile navigabile se pot clasifica in functie de natural or sau in
functie de importanta.
Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica,
destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul de
dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.

7.3. CAI NAVIGABILE
Elemente tehnice Calea navigabila se caracterizeaza cu urmatoarele elemente

tehnice:
-traseul in plan
-sectiunea transversala (latime si adincime ce satisfac cerintele
gabaritului de navigatie)
-panta longitudinala pe biefuri.
Gabarite de Gabaritul de navigatie pe orizontala, M, rezulta din sectiunile

navigatie a doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor
de garda:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul

d – latimea fisiei de garda, care se alege:
d = 2 m pentru riuri mici;
d = 5 m pentru fluvii
Gabaritul de navigatie pe verticala, N, tine cont de gabaritul

de apa si cel de aer. Pentru stabilirea gabaritului de apa se ia in
considerare pescajul navei sau convoiului de calcul si un spor de
adincime numit rezerva pilotului pe calea curenta, masurata sub
adincimea carenei navei:
t = T + r, unde:
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m
Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de o

nava sau un convoi de calcul.

Gabaritul de aer reprezinta portiunea situata deasupra

nivelului apei si este dat de inaltimea suprastructurii navelor celor mai
inalte, A, rezultind astfel gabaritul de navigatie pe verticala:
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa
A – gabaritul de aer
Adincimea navigabila este adincimea intregului sector

considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o anumita
asigurare, ceea ce poarta denumirea de adincime navigabila de calcul.
Inaltimea libera sub poduri se calculeaza sumind gabaritul de

aer cu nivelul apei la trecerea debitului maxim si o garda de siguranta.
In cazul podurilor cu mai multe deschideri, cel putin doua dintre
acestea trebuie realizate tinind cont de inaltimea libera sub pod, cite o
deschidere pentru fiecare sens de navigatie: amonte si aval.
Raza curbelor traseului in plan al caii navigabile trebuie sa fie

cel putin de 6 ori lungimea navei sau convoiului de calcul, exceptie
facind punctele obligate ale traseului unde raza de curbura poate fi de
minim 3 ori lungimea navei sau convoiului de calcul si se adopta in
sectiunea in cauza supralargirea senalului navigabil fata de sectiunea
curenta, corespunzatoare gabaritului pe orizontala.
Semnalizare Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,

directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi:

a) dupa perioada de utilizare:
-de zi
- de noapte,
b) dupa pozitia in spatiu:
-costiera
-plutitoare.
Mijloacele utilizate pentru semnalizare sunt faruri, semafoare,

balize, scondrii de semnalizare, geamanduri, nave de semnalizare.
Biefare – Nod Caile navigabile se pot realiza prin canalizarea cursurilor de

hidrotehnic apa cu ajutorul nodurilor hidrotehnice, obtinindu-se biefarea.
Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de cadere

succesive.
In acest mod se sporeste gabaritul de navigatie, se micsoreaza

si uniformizeaza viteza de curgere si panta longitudinala.
Nodurile hidrotehnice au de cele mai multe ori si alte folosinte

decit navigatia (folosinta energetica, pentru alimentare cu apa, de
regularizare a debitelor, etc.)
Ecluza La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii

navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas, capat

amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare.
Alimentarea ecluzei trebuie sa se realizeze intr-un interval de

timp cit mai mic, cu conditia sa se asigure stabilitatea navei in sas,
deoarece fortele care actioneaza navele sunt datorate curentilor
produsi de alimentare, valurilor aparute si panta suprafetei apei. La
acestea se adauga, cu o pondere foarte mica, forta de impuls a
jetului/jeturilor de apa la iesirea din sistemul de alimentare in sasul
ecluzei.
Viteza de variatie a nivelului apei in sas nu poate fi mai mare

de 1,5 – 2,0 m/min.
Sistemul de alimentare a ecluzei poate fi:

-frontal – pentru caderi de pina la 12 – 15 m; se poate face prin
intermediul unor vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau
prin galerii de ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea
-distribuit – pentru caderi mai mari de 12 - 15 m; se realizeaza prin
galerii longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier,
extinse din bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla:
de alimentare si de evacuare a apei.

Ascensor de nave O alta varianta de racordare a doua biefuri este ascensorul de

nave:
Pentru supratraversari ale canalelor peste cai de

Pod canal
comunicatii terestre, cursuri de apa, vai adinci, etc se poate apela la
poduri canal:
Pentru subtraversari ale cananelor pe sub cai de comunicatii

Tunel navigabil terestre, cursuri de apa, strapungere de culmi, etc.se poate apela la
tuneluri navigabile:


a) Ce elemente tehnice ale caii navigabile cunoaşteţi?
b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?
c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu

apa a unei ecluze.

Calea navigabila se caracterizeaza prin traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
Gabaritul de navigatie pe orizontala:
M = 2B + 3d, unde:
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii).
Gabaritul de navigatie pe verticala,
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa, t = T + r
A – gabaritul de aer = inaltimea maxima a suprastructurii navei
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m.
Adincimea navigabila de calcul este adincimea intregului
sector considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o
anumita asigurare,
Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,
directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi dupa perioada de utilizare - de zi/de
noapte, dupa pozitia in spatiu – costiera/plutitoare.
Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de

cadere succesive.
La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii
navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas
(camera), capat amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare, ce se
poate umple sau goli de apa, avind nava inauntrul ei.
Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul
distribuit are si rol de sistem de evacuare a apei din sas.
O constructie alternativa ecluzei este ascensorul de nave.
Pentru supratraversari se utuilizeaza poduri canal, iar pentru
subtraversari tuneluri canal.
7.4. PORTURI
Aquatoriul Componentele unui port sunt:

a)aquatoriul – reprezentind suprafata de apa adapostita in grade
diferite, care cuprinde la rindul sau:
-rada portului (avantportul) – suprafata de apa partial

adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza inainte de
intrarea in port sau dupa iesirea din port; aceasta suprafata
poate sa fie creata natural sau artificial, cu ajutorul digurilor de
incinta, astfel incit in interior inaltimea valului sa nu
depaseasca 2 m
-bazinul portuar – suprafata de apa total adapostita unde

navele acosteaza si descarca, respectiv incarca; aceasta
suprafata se creaza in majoritatea cazurilor artificial, prin
intermediul digurilor, astfel incit in interior inaltimea valului
sa fie de cel mult 0,5 m
Teritoriul b)teritoriul – reprezentind suprafata de teren aferenta portului, formata

din:
-frontul de acostare – totalitatea amenajarilor facute de-a

lungul aquatoriului pentru acostarea navelor si operarea
acestora; in cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare,
dane de acostare
-depozite, cladiri administrative, cai de comunicatii terestre

prin intermediul carora se poate efectua operarea navelor
-santiere navale – totalitatea amenajarilor facute de-a lungul

aquatoriul pentru revizii, reparatii, construire de ambarcatiuni;
elementul principal este docul:
-uscat - dana prevazuta cu porti de izolare si sisteme
de evacuare/umplere a incintei;
-plutitor -cutie ce se lesteaza in amplasament pina
ajunge sub chila navei, apoi se inchide; se delesteaza,

ridicindu-se astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune

la uscat.

a) Definiti aquatoriul portului.
b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul

portuar al portului.
b) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.


Componentele unui port sunt aquatoriul si teritoriul.
Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade
diferite.
Rada portului este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa partial adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza
inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port; in interiorul radei
portului inaltimea valului nu depaseste 2 m.
Bazinul portuar este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa total adapostita unde navele acosteaza si descarca, respectiv
incarca; in interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu depaseste
0,5 m.
Teritoriul reprezinta suprafata de teren aferenta portului si
cuprinde frontul de acostare, constructii legate de operarea navelor,
santiere navale.
Amenajarile pentru acostarea navelor sunt cheurile de
acostare si danele de acostare.

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt
realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor, curentilor,
aluviunilor, variatiilor de nivel.
b)Clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
c)Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: asezarea
geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul
de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.
Intrebarea 2
a) Elemente tehnice ale unei cai navigabile sunt: traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
b) Gabaritul de navigatie pe orizontala, rezulta din suma sectiunilor a
doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor de
garda:
M = 2B + 3d, unde:
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii)
c) Sistemul frontal de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor de pina la 12 – 15 m. Se realizeaza prin intermediul unor
vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau prin galerii de

ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea.

Sistemul distribuit de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor mai mari de 12 - 15 m. Se realizeaza prin galerii
longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier, extinse din
bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla: de
alimentare si de evacuare a apei.
Intrebarea 3
a) Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.
b)Rada portului si bazinul portuar sunt elemente ale aquatoriului,
reprezentind suprafata de apa adapostita in diferite grade.
In interiorul radei portului inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 2
m.
In interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu trebuie sa
depaseasca 0,5 m.
c)Docul plutitor este o cutie ce se lesteaza in amplasament pina ajunge
sub chila navei, apoi se inchide; se continua cu delestarea, ridicindu-se
astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune la uscat.

1. Ce reprezintă calea navigabile şi cum se clasifică dupa

importanta? (3p)
2. Scrieti relatiile de calcul pentru determinarea gabaritelor

caii navigabile si definiţi elementele ce intrevin. (4p)
3. Reprezentati elementele componente ale unui port. (3p)

1. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
2. Manoliu, I, 1982 - Cai navigabile si porturi, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti.
AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROENERGETICE
Cuprins Pagina
8.2. Energia hidraulica 74
8.3. Energia electrica 76
8.4. Utilizarea energiei hidraulice a cursurilor de apa 78
8.5. Utilizarea energiei hidraulice a mareelor 80
8.6. Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj 83
8.8. Lucrarea de verificare nr. X 87
 Definirea si caracterizarea energiei electrice si energiei

hidraulice
 Amenajari hidrotehnice pentru utilizarea diferitelor forme ale

energiei hidraulice
8.2. ENERGIA HIDRAULICA
Caracteristici Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea necesarului

de energie electrica in perioadele de cerere maxima, in contextual
cresterii permanente a consumului de energie la nivel planetar.
Deoarece se obtine in perioadele de cerere maxima se comercializeaza
la preturi ridicate.
Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca este

obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale si presupune fructificarea
caderilor. Diferenta de nivel intre cotele apei in cele doua sectiuni
(amonte si aval) da energia potentiala a apei care va fi transformata in
energie cinetica prin curgere. Cantitatile de apa din cursurile de apa
sunt tributare energiei solare, prin circuitul apei in natura.
Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe

seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente. Aceste fenomene sunt la rindul lor datorate energiei
solare si fenomenelor meteorologice.

Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe

existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de acest
tip utilizata in prezent. Din totalul mondial de cerere de energie 16-
18% este generata anual de energia hidraulica obtinuta pe seama
cursurilor de apa.
Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face cu

randamente foarte ridicate, ceea ce dovedeste eficienta sa economica.
Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit

exista cantitatea de apa necesara acumulata.
Energia hidraulica este curata, deoarece nu produce deseuri sau

poluanti la utilizarea sa. Combustibilul pe baza caruia se produce
energia electrica este chiar apa si nu sufera nici un fel de transformari.
Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie

hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse si nu presupune
costuri suplimentare dupa realizarea investitiei initiale, presupune
numai costuril de exploatare.
Utilizare Energia hidraulica este utilizata pe seama:

a)debitelor riurilor si fluviilor, forma de energie ce a fost folosita inca
din antichitate pentru realizarea irigatiilor
b)oscilatiilor periodice date de maree, utilizata incepind cu anul 1966
c)valurilor si curentilor marini, care se utilizeaza sub forma
experimentala in zilele noastre
d)pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.
a) Enumerati calitatile energiei hidraulice.
b) Care sunt modaltatile de utilizare a energiei hidraulice?


Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea
necesarului de energie electrica in perioadele de cerere maxima; in
acest fel are prêt de vinzare ridicat.
Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca
este obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale.
Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe
seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente.
Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe
existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de
acest tip utilizata in prezent.
Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face
cu randamente foarte ridicate.
Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit
exista cantitatea de apa necesara acumulata.
Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie
hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse.
Energia hidraulica utilizata pe seama debitelor cursurilor de
apa, mareelor, valurilor si curentilor marini, pomparii unor cantitati de
apa la cote superioare.
8.3. ENERGIA ELECTRICA
Cerere energie Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa

electrica graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN). Se constata ca atit pe parcursul unui an cit si pe
parcursul celor 24 ore ale unei zile exista intervale cu cerere minima si
intervale cu cerere maxima, variatiile fiind in directa legatura cu
activitatile desfasurate de societate.
Curbe de sarcina Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se

remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara, acesta din urma
fiind mai accentuat decit primul, impreuna cu 2 intervale de minim de
sarcina: unul noaptea – accentuat si prelungit si unul dupa-amiaza.
Aceste virfuri si minime – goluri au valori si durate diferite de la o luna
la alta.
In decursul unui an valorile maxime se inregistreaza in lunile

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie,

rezultind curbele de sarcina anuale in Romania.
Zone Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice, definite pe

caracterstice – curba de sarcina zilnica si extrapolate la celelalte tipuri de curbe de
tipuri de energie sarcina:
-zona de virf, corespunzatoare sarcinilor variabile, situate
deasupra sarcinei minime dintre cele doua virfuri, care se pot acoperi in
mod normal de centrale electrice ce pot functiona cu sarcini variabile si
pot fi oprite si pornite de 2 ori pe zi;
-zona de semivirf, cuprinsa intre sarcina golului de zi si sarcina
golului de noapte, care se pot acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de noapte;
-zona de baza, situata sub sarcina minima de noapte, care poate
fi acoperita de centrale ce functioneaza continuu, la valoare constanta in
decursul celor 24 de ore.

a) Care sunt graficele de variatie a cecerii de energie electrica?
b) Definiti zona de semivirf si precizati modul de acoperire a acestei

cereri de energie electrica.

Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa
graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN).
Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se
remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara si 2 intervale de
minim de sarcina: unul noaptea si unul dupa-amiaza.
Pe curbele de sarcina anuale valorile maxime se inregistreaza in lunile

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie.

Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice:
-zona de virf, care se poate acoperi in mod normal de centrale electrice
ce pot functiona cu sarcini variabile si pot fi oprite si pornite de 2 ori
pe zi;
-zona de semivirf, care se poate acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de
noapte;
-zona de baza, care poate fi acoperita de centrale ce functioneaza
continuu, la valoare constanta in decursul a 24 ore.
8.4. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A CURSURILOR DE APA
Relatii Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei

hidraulice a cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei
hidraulice in caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni
deoarece energia si puterea au relatiile:
E = γw.V.H;
P = γw.Q.H pentru Q = ct, unde:
E – energia teoretica disponibila (energia bruta)

P – puterea teoretica disponibila
γw – greutatea specifica a apei
Q – debitul instalat
H – caderea bruta
V – volumul de apa disponibil
Componente Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:

amenajare -baraj de derivatie sau de acumulare ce are rol de ridicare a nivelului
apei la cota necesara asigurarii caderii;
-descarcatorul de ape mari, care are rol de preaplin;
-priza de apa cu rol de captare a debitelor si conducere a acestora catre
constructia de transport al apei;
-aductiunea – constructia de transport al apei de la captare;
-camera/castelul de echilibru, constructie ce are rol de echilibrare
hidraulica a curgerii si consumare a suprapresiunii generate de
fenomenul de lovitura de berbec, dar si rol de rezervor de compensatie;
-conducta/galeria fortata – transporta apa de la aductiune la centrala, are
un traseu scurt, cu panta mare, pentru a concentra caderea;
-casa vanelor, constructie ce gazduieste organele de
inchidere/deschidere (manevra) ce permit accesul apei in CHE;
-centrala hidroelectrica, constind din cladire, turbine, generatoare
electrice, statii electrice de transformare, camera de comanda;
-canal/galerie de fuga, constructie cu rol de disipare a energiei
curentului de apa turbinata si restitutie a apei in emisar.

Tipuri CHE In functie de modul de realizare a caderii centralele

hidroelectrice (CHE)pot fi:
-centrale baraj:
-centrale cu derivatie
-centrale subterane
-centrale cu baraj si derivatie

a) Care sunt elementele naturale pe care se bazeaza generarea energiei
electrice pe seama utilizarii cursurilor de apa?
b) Care sunt tipurile de centrale hidroelectruce in functie de modul de

realizare a caderii?

Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:
-baraj de derivatie sau de acumulare, descarcatorul de ape mari, priza
de apa, aductiunea, camera/castelul de echilibru, conducta/galeria
fortata, casa vanelor, centrala hidroelectrica, canal/galerie de fuga.
In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice pot
fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale cu
baraj si derivatie.
8.5. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A MAREELOR
Maree Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice

ale mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor
si/sau oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate
de Soare si Luna.
Intervalul de timp dintre flux si reflux este de 12 ore si 25

minute.
Diferenta de nivel inregistrata in cursul lunii intre flux si

reflux este data de fazele Lunii, minimul si maximul acestei diferente
fiind inregistrate la 14 zile unul de celalalt.
In functie de configuratia fiecarei mari si/sau ocean apar

diferente intre amplitudinea mareelor, existind:
-maree mari – diferenta de nivel intre flux si reflux de peste 4 m

-maree medii – diferenta de nivel intre flux si reflux intre 2 si 4 m
-maree mici – diferenta de nivel intre flux si reflux sub 2 m
Centrale mareo- Principiul de functionare porneste de la existenta unei incinte

motrice de naturale – golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de
flux pentru a o elibera in perioadele de reflux.
estuar
Schimbul de apa intre incinta si mare/ocean deschis se face
prin intermediul turbinelor, care in felul acesta transforma diferenta de
nivel permanenta dintre incinta si larg in energie.
Sistemul clasic de operare presupune generarea de energie in

perioada de reflux. In perioada de flux golful/estuarul barat se umple
cu apa ce intra prin cimpurile deversante care sunt tinute cu stavilele
deschise, in acelasi timp accesul la turbine fiind oprit. Cind se atinge
amplitudinea maxima a fluxului se inchid stavilele si se asteapta
coborirea nivelului apei in larg datorita refluxului. Cind se
inregistreaza minimul, apa se descarca din glof trecind prin turbine si
obtinind energie. La egalarea nivelurilor dintre incinta si larg se
deschid stavilele si se opreste accesul apei la turbine pentru a incepe
un nou ciclu de umplere-golire.
FLUX – umplere incinta REFLUX – golire incita si turbinare

Centrale mareo- Deoarece inchiderea unui golf/estuar natural are un impact
motrice de larg foarte puternic asupra mediului se poate realiza o incinta indiguita in
larg, pozitionata astfel incit distanta de transport a energiei obtinute sa
fie minima.
Incinta este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact

cu largul dar si contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in
timp ce celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca
dintr-un bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie. Astfel

programul de turbinare nu mai este legat direct de fazele de flux si
reflux.

a) Care este motivatia oscilatiilor nivelului oceanului planetar?
b)Descrieti modul de functionare a unei centrale mareo-motrice de

estuar.

Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice ale
mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor si/sau
oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate de
Soare si Luna.
Varianta clasica presupune existenta unei incinte naturale –
golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de flux pentru
a o elibera in perioadele de reflux. (centrala mareo-motrice de estuar)
Intr-o alta varianta se poate realiza o incinta indiguita in larg. Incinta
este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact cu largul dar si
contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in timp ce
celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca dintr-un
bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie (centrala mareo-
motrice de larg)
8.6. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A ACUMULARILOR

PRIN POMPAJ
Principiu Utilizariea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se

bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a
fi ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.
Acest tip de amenajare se utilizeaza atunci cind, fie nu exista

amplasamente pentru realizarea de centrale hidroelectrice clasice, fie
se doreste acoperirea suplimentara a virfurilor de sarcina.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior,

putind fi fiecare reprezentat de o acumulare.
In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in

Sistemul Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.
Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare

numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.
Avantaje Acest tip de centrala hidroelectrica imbunatateste conditiile

tehnice si economice de exploatare a centralelor termoelectrice si
nucleare pe durata golurilor de sarcina, prin utilizarea surplusului de
energie produsa pentru pomparea apei.
In aceeasi idee, aceste centrale pot acumula apa pe baza

pomparii acesteia in perioadele de virf de productie a surselor de
energie eoliana.
Deoarece pot avea mai multe regimuri de functionare

(turbinare, pompare, compensare sincrona) si interschimbarea rapida a
acestora centralele de acumulare cu pompaj cresc fiabilitatea SEN.
Amplasarea acestui tip de centrala nu este limitata de

conditiile hidrografice, cum este cazul centralelor hidroelectrice
clasice, acestea putind fi amplasate in apropierea consumatorilor,
reducind costurile cu transportul si distributia.

Acumularea prin pompaj este singurul mod de stocare a

energiei la scara mare.
Clasificari
Dupa durata ciclului de pompare amenajarile cu acumulare
prin pompaj sunt:
-cu ciclu zilnic – pomparea (gol de zi si noapte) si turbinarea (virf de
zi) se fac zilnic;
-cu ciclu saptaminal – pomparea (gol de zi, de noapte si gol de
weekend) si turbinarea (in zilele lucratoare) se fac la nivel de
saptamina;
-cu ciclu sezonier – pomparea se face in perioadele de ape mari iar
turbinarea se face in perioadele de ape mici; aceste amenajari se pot
folosi in afara perioadelor de ape mari si pentru compensarea zilnica
sau saptamanala.
Dupa modul de folosire a volumului de apa pompat centralele

hidroelectrice cu acumulare prin pompaj se clasifica:
-in circuit deschis – centrale hidroelectrice mixte (de pompaj si
amenajare a unei resurse de apa) – volumul de apa din rezervorul
superior este turbinat o singura data la o cadere mai mare decit
inaltimea de pompare, ceea ce presupune ca sursa de apa si statia de
pompare pentru captare este intr-un bazin hidrografic vecin, la o cota
superioara centralei hidroelectrice, dar inferioara acumularii
-in circuit inchis - centrale hidroelectrice de pompaj pur – acelasi

volum de apa este turbinat de mai multe ori, prin recircularea acestuia,
la o cadere bruta egala cu inaltimea gravitationala de pompare

Dupa tipul de grupuri utilizat amenajarile cu pompaj pot fi:

-cu grupuri independente pentru turbinare si pompare, existind
pompe antrenate de motoare electrice si generatoare antrenate de
turbine hidraulice;
-cu grupuri ternare – pompe antrenate de masini electrice care
antreneaza turbinele;
-cu grupuri binare (masini hidraulice reversibile) – masini hidraulice
cuplate cu masini electrice, la care masina hidraulica poate functiona
atit ca pompa cit si ca turbina, iar masina electrica poate functiona atit
ca si motor cit si ca generator.

a)Care este principiul de baza al acumularii prin pompaj?
b) Enumerati avantajele acumularilor prin pompaj?

Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se
bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi
ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior, putind
fi fiecare reprezentat de o acumulare.
In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in Sistemul
Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.
Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare
numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.
Avantajele acestui tip de amenajare sunt:
-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarii legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate in
apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si

distributie
-este singurul posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.
Acumularile cu pompaj se clasifica dupa durata ciclului de pompare
(zilnic, saptaminal, sezonier), dupa modul de folosire a volumului de
apa pompat (in circuit inchis, in circuit deschis), dupa tipul de grupuri
utilizat (grupuri independente, grupuri ternare, grupuri binare).

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Energia hidraulica este regenerabila, se obtine cu randamente
ridicate, este curata, are un pret de cost scazut, se utilizeaza pentru
acoperirea cererii in perioadele de virf de sarcina, ceea ce o face sa
aiba un pret de vinzare ridicat.
b) Energia hidraulica este utilizata pe seama:
-debitelor riurilor si fluviilor,
-oscilatiilor periodice date de maree,
-valurilor si curentilor marini,
-pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
energie cinetica.
Intrebarea 2
a) Graficele de variatie a cererii de energie electrica sunt curbele de
sarcina ale sistemului energetic national
b) Zona de semivirf este acea portiune din curba de sarcina cuprinsa
intre sarcina golului de zi si sarcina golului de noapte. Aceasta se
poate acoperi in mod normal de centrale electrice care pot avea sarcina
diminuata pe parcursul golului de noapte.
Intrebarea 3
a) Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
b) In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice
pot fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale
cu baraj si derivatie.
Intrebarea 4
a) Oscilatiile periodice ale mareelor se produc datorita fortelor de
atractie exercitate de Soare si Luna.
b) Centrala mareo-motrice de estuar presupune existenta unei incinte
naturale obtinuta prin bararea unui glof sau a aunui estuar, in care se
va inmagazina apa in perioadele de flux pentru a o elibera in
perioadele de reflux.
Intrebarea 5
a)Principiul de functionare a acumularilor prin pompaj se bazeaza pe
ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
energie cinetica.
b) Avantajele acestui tip de amenajare sunt:

-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarilor legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate
in apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si
distributie
-posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.

1. Ce modalitati de utilizare a energiei hidraulice cunoasteti?

Alegeti una dintre ele si descrieti principiul de baza. (3p)
2. Reprezentati grafic o curba de sarcina zilnica. (3p)
3. Desenati schematic o acumulare cu pompaj in circuit

inchis. (4p)
1. Stematiu, D, 2010 – Amenajari hidroenergetice, Ed.Conspress, Bucuresti.

DESCARCATORI HIDRAULICI SI DISIPATORI DE

ENERGIE
Cuprins Pagina
9.2. Descarcatori hidraulici
9.3. Disipatori de energie
9.4. Răspunsuri şi comentarii la teste
9.5. Lucrarea de verificare nr. 9
9.6. Bibliografie minimală
 Definirea, clasificarea, functiile si descrierea solutiilor

constructive pentru descarctarori hidraulici
 Definirea, clasificarea, functiile si descrierea solutiilor

constructive pentru disipatori de energie
9.2. DESCARCATORI HIDRAULICI
Definitie Descarcatorii hidraulici (evacuatorii de ape mari) sunt

constructii hidrotehnice generale de evacuare-descarcare a apei din
bieful amonte in bieful aval de baraj, avind rol de asigurare a
functionarii in conditii de securitate atit a structurii cit si a zonei aval,
in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de aparitia viiturilor
catastrofale.
Functii generale Descarcatorii hidraulici au urmatoarele functii generale:

-asigura devierea apelor pe perioada de constructie a barajului
-asigura reglarea nivelului apei in lac la prima punere sub sarcina a
barajului
-asigura reglarea nivelului apei in lac si descarcarea viiturilor fara a
depasi cota de inundabilitate a albiei aval pe perioada de exploatare a
acumularii
-asigura livrarea debitului de servitute aval
-asigura golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie.
Clasificari In functie de pozitia lor in elevatie descarcatorii hidraulici

pot fi:
-de suprafata – in apropierea cotei de coronament a barajului

-de adincime – in apropierea nivelului mort al lacului de acumulare

-de semiadincime – la cote intermediare, situate intre cea a
descarcatorului de suprafata si cal a descarcatorului de adincime.
In functie de pozitia in plan descarcatorii hidraulici pot fi

amplasati:
-in corpul barajului
-in lacul de acumulare
-in versanti.
Functii specifice Functiile specifice fiecarui tip de evacuator sunt:

a)evacuatorii de suprafata: tranzitarea ghetii si plutitorilor
b)evacuatorii de semiadincime:
- realizarea amestecului apei in lac pe adincime in scopul
imbunatatirii calitatii acesteia si evitarii aparitiei stratificatiei
termice in lac
-evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj
c)evacuatorii de adincime:
-evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj
-spalarea aluviunilor depuse in lac
-furnizarea apei din „rezerva de fier” catre folosinte in caz de
seceta prelungita.
Solutii Evacuatorii de ape mari de suprafata pot fi realizati in mai

constructive multe variante constructive, solutia concreta alegindu-se in functie de
evacuatori de dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologice si geologice
suprafata ale terenului natural.
Deversor frontal a)Solutia devesor frontal, amplasat in corpul barajului, utilizat in

general la baraje din beton, liber sau echipat cu stavile.
Descarcator sifon b)Solutia descarcator sifon, amplasat in corpul barajului, utilizat in

general la baraje din beton cu inaltimi de maxim 9 m, cu debite
specifice pe deversor de 5 – 10 m3/s si inaltime maxima de lama de apa
pe deversor de 1-1,2 m.
Este compus dintr-un deversor frontal acoperit cu o capota

etansa de metal sau beton armat, prevazuta cu conducte de
dezamorsare si nas aruncator aval.
Functionarea acestuia in regim de deversor liber sau conducta

sub presiune este in functie de nivelul apei in lac:

-atunci cind nivelul apei din lac depaseste cota deversorului
apare curgere peste acesta, lama de apa ce ajunge pe paramentul aval
este aruncata de nas in capota; in acest fel se pierde contactul apei in
curgere cu atmosfera, aerul existent intre capota si jet este antrenat,
aparind un vid partial;
-atunci cind tot spatiul dintre deversor si capota este ocupat de
apa sifonul este amorsat si functioneza ca o conducta sub presiune.
-la scaderea nivelului apei in lac, aerul patrunde prin conducta
de dezamorsare, coloana de apa se rupe si sifonul este dezamorsat,
curgerea facindu-se cu nivel liber, peste un deversor frontal.
Solutia are avantajul ca debitele evacuate sunt superioare unui

deversor frontal, dar are dezavantajul ca este o constructie susceptibila
la inghet, blocare cu plutitori, vibratii.
Descarcator canal c)Solutia descarcator canal, frontal sau lateral, se utilizeaza la barajele
la care morfologia terenului ofera o situatie avantajoasa amplasarii in
versant a acestor lucrari la cote apropiate nivelului normal de retentie
(NNR).
Este format dintr-un deversor, o zona de racord, un canal

rapid si o zona de debusare aval.
In cazul descarcatorului canal frontal, admisia apei la deversor

se face perpendicular pe axul barajului, pe cind in cazul descarcatorului
canal lateral admisia apei la deversor se face perpendicular pe versant,
adica paralel cu axul barajului.

a)frontal b)lateral
Descarcator palnie d)Solutia descarcator palnie, amplasat in lacul de acumulare, utilizat in

general la barajele din materiale locale, in situatia in care morfologia
terenului natural nu permite aplicarea solutiei cu descarcator canal.
Este format dintr-un turn partial suprateran, care are la

partea superioara un deversor circular (palnie), iar la partea inferioara,
subtraversind barajul, o galerie pentru debusarea apei din lac in emisar.
Zonele caracteristice sunt admisia, zona de racord I, put,

zona de racord II, galeria, zona de debusare aval.
Galeria este orizontala sau are o panta constructiva de 0,1%

si functioneaza cu grad de umplere la orice debit tranzitat.
Evacuatorii de adincime si semiadincime pot fi realizati in

Solutii evacuatori varianta constructiva:
adincime si -conducta (atunci cind sunt amplasati in corpul barajului),
semiadincime -galerie (daca sunt amplasati in versanti sau subtraverseaza barajul),
-goluri in turnul evacuatorului de ape mari de tip pilnie.
Ei functioneaza totdeauna sub presiune.

Conducta
Galerie
Goluri in turnul pilniei
Evacuatorii de adincime si semiadincime sunt echipati cu

organe de inchidere (vane) care se amplaseaza:
-in casa vanelor (caz conducte sau galerii)
Casa vanelor -obtureaza direct fereastra de admisie practicata in turnul pilniei.
Casa vanelor poate fi pozitionata:

-in amonte (prima treime a conductei ssu galeriei) - are avantajul unei
lungimi mici de conducta sau galerie aflata permanent sub presiune,
avind insa un acces dificil.
-in aval (in apropierea zonei de debusare) – are avantajul unui acces
usor dar presupun o lungime mare de conducta sau galerie aflata
permanent sub presiune.
Pe lungimea pe care conducta sau galeria se afla permanent

sub presiune aceasta se prevede cu blindaj metalic.
In casa vanelor sunt prevazute doua organe de inchidere

pentru fiecare fir de in parte:
-vana de serviciu – cea cu ajutorul careia se executa manevrele curente
-vana de avarie – situata amonte de vana de serviciu, utilizata numai in
caz de avarie a vanei de serviciu.
Detalii de executie
Admisia apei se face printr-o zona profilata hidrodinamic,

usor evazata fata de sectiunea curenta, astfel incit viteza de acces a apei
sa nu depaseasca 1m/s; in aceasta sectiune se prevede un gratar rara
pentru a preveni blocarea evacuatorului cu putitori.
Zona de debusare aval este si ea profilata hidrodinamic,

astfel incit sa se asigure racordarea la lucrarile de disipare a energiei
curentului de apa evacuat din lac.

a) Ce reprezintă descarcatorii hidraulici?
b) Care sunt functiile specifice ale descarcatorilor hidraulici de

semiadincime?
c) Descrieti elementele componente si modul de functionare ale

descarcatorului hidraulic de suprafata de tip sifon.

Descarcatorii hidraulici sunt constructii hidrotehnice
generale de evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful
aval de baraj cu rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate
atit a structurii cit si a zonei aval, in sensul protejarii de consecintele
avarierii sau de aparitia viiturilor catastrofale.
Descarcatorii hidraulici ca functii generale devierea apelor
pe perioada de constructie a barajului, reglarea nivelului apei in lac la
prima punere sub sarcina a barajului, reglarea nivelului apei in lac si

descarcarea viiturilor fara a depasi cota de inundabilitate a albiei aval
pe perioada de exploatare a acumularii, livrarea debitului de servitute
aval, golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie.
In functie de pozitia lor in elevatie descarcatorii hidraulici
pot fi de suprafata, de adincime, de semiadincime. In functie de
pozitia in plan descarcatorii hidraulici pot fi amplasati in corpul
barajului, in lacul de acumulare, in versanti.
Functia specifica a evacuatorilor de suprafata este de
tranzitare a ghetii si plutitorilor; functiile specifice ale evacuatorilor de
semiadincime se refera la realizarea amestecului apei in lac pe
adincime, evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj; functiile specifice ale
evacuatorilor de adincime se refera la evacuarea a cel mult 10% din
debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie la baraj,
spalarea aluviunilor depuse in lac, furnizarea apei din „rezerva de fier”
catre folosinte in caz de seceta prelungita.
Evacuatorii de ape mari de suprafata pot fi realizati in mai
multe variante constructive, solutia concreta alegindu-se in functie de
dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologice si geologice
ale terenului natural.
Evacuatorii de adincime si semiadincime pot fi realizati in
varianta constructiva conducta, galerie sau goluri in turnul
evacuatorului de ape mari de tip pilnie. Ei functioneaza totdeauna sub
presiune. Acestia sunt echipati cu organe de inchidere (vane) care se
amplaseaza fie in casa vanelor (pentru conducte sau galerii), fie
obtureaza direct fereastra de admisie practicata in turnul pilniei.
9.3. DISIPATORI DE ENERGIE
Principii Descarcarea debitelor de viitura se face cu puteri foarte mari,

functionare concentrind importante energii cinetice excedentare. Acestea duc la
modificarea regimului de curgere aval de baraj datorita cresterii
capacitatii de antrenare a curentului ceea ce da nastere la afuieri aval.
In cazul terenurilor aluvionare nisipul, pietrisul, bolovanisul din albie
va fi antrenat, aparind eroziuni de ordinul a 1-5 ori inaltime barajului
in adincime si de 4 -20 ori inaltimea barajului in lungime. In cazul
terenurilor stincoase se produc dislocari ale fragmentelor si blocurilor
de stinca ajungind la 15 – 20 m adincime.
Disiparea acestei energii comporta transformarea energiei

cinetice suplimentare fata de energia cinetica corespunzataore
regimului natural de curgere aval. Disiparea energiei se desfasoara in
diferite forme: invingerea rezistentelor interioare din curentul de apa
(etalarea lamei de apa, aparitia vortexurilor), invingerea frecarilor
dintre aer si suprafata apei, erodarea albiei (pat si maluri).
Disipator energie Evitarea sau limitarea eroziunilor se realizeaza prin

prevederea unor constructii speciale, denumite disipatoare de energie,
care au rolul de a transforma o parte cit mai mare din energia apei
deversate prin frecare si forte interioare.
O solutie de disipare defectuoasa poate avea una dintre

urmatoarele consecinte in exploatare:
-aparitia gropilor de eroziune urmate de descoperirea fundatiilor si
pierderea stabilitatii lucrarilor anexa
-eroziunea malurilor cu degradarea folosintelor riverane
-eroziunea generala a albiei aval, urmata de scaderea nivelurilor aval.
Din punct de vedere hidraulic, cazurile in care se prevad

lucrari de disipare a energiei se pot grupa dupa natura fenomenului
de racordare a biefurilor in:
-lucrari de disipare a energiei asociate descarcatorilor de suprafata
-lucrari de disipare a energiei situate aval de descarcatorii de adincime
-lucrari de disipare a energiei situate in puncte de rupere de panta sau
debusare in albie a curentilor cu nivel liber.
Conjugarea biefurilor se poate face, in functie de regimurile

Cazuri de de curgere, fara salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
conjugare a rapid, sau cu salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
biefurilor lent. La rindul sau, saltul hidraulic se poate produce in doua moduri:
in regim de fund sau in regim de suprafata.
Regimul de fund apare cel mai frecvent la conjugarea

biefurilor si este caracterizat prin faptul ca lama deversanta este
dirijata pe paramentul aval spre fund. In aceasta situatie, vitezele de
curgere sunt mai mari in zona de fund decit in cea de suprafata. In
regimul de fund, saltul poate fi:
-salt in pozitie critica, atunci cind adincimea naturala a apei aval este
egala cu adincimea de iesire din salt:
-salt indepartat, atunci cind adincimea naturala a apei aval este mai
mica decit adincimea de iesire din salt

-salt apropiat, atunci cind adincimea naturala a apei aval este mai
mare decit adincimea de iesire din salt
Regimul de suprafata apare cind piciorul aval al

deversorului este curbat astfel incit la iesirea de pe parament lama de
apa este dirijata spre suprafata curentului. Vitezele vor fi mai mari la
suprafata curentului decit spre fund. In regim de suprafata, saltul poate
fi:
-salt superficial liber, caracterizat de existenta unui virtej de fund la
piciorul barajului
-salt superficial inecat, caracterizat prin existenta simultana a unui

virtej de fund si a unuia superficial
Solutii constructive
Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
-radier aval de baraj

-bazin disipator simplu
-bazin disipator cu dinti
-bazin disipator cu radier inclinat

-prag vertical la piciorul aval al barajului
Rizberma
-bazin cilindric
Energia reziduala a curentului la capatul aval al

disipatorului de energie fiind inca mare, se prevede o protectie usoara
si elastica a patului aval, denumita rizberma. Rolul functional este de
protejare a albiei in zona de tranzitie si disiparea prin frecare a
surplusului de energie a curentului. Rizberma trebuie sa fie rezistenta
si elastica pentru a putea prelua deformarile albiei aval, dar si
permeabila pentru a permite exfiltrarea debitelor din terenul de
fundare datorate infiltratiilor apei din bieful amonte.
Rizberma poate fi realizata din:

-dale si blocuri de beton (viteza admisibila pe patul albiei 6m/s)
-casoaie lestate (viteza admisibila pe patul albiei 4 m/s)
-gabioane (viteza admisibila pe patul albiei 5 m/s)

-anrocamente (viteza admisibila pe patul albiei 3,5 m/s)
-pereuri si saltele de fascine (viteza admisibila pe patul albiei 4 m/s)
Alegerea tipului de rizberma se face in functie de viteza

curentului, iar alcatuirea constructiva si dimensiunile depind de natura
patului albiei si disponibilul de materiale de constructie din zona.

a) Ce forme de disipare a energiei cunoaşteţi?
b) Care sunt cazurile in care se prevad lucrari de disipare?
c)Enumerati solutiile constructive de realizare a disipatorilor de

energie.


Disiparea energiei se desfasoara in diferite forme: invingerea
rezistentelor interioare din curentul de apa (etalarea lamei de apa,
aparitia vortexurilor), invingerea frecarilor dintre aer si suprafata apei,
erodarea albiei (pat si maluri).
Evitarea sau limitarea eroziunilor se realizeaza prin
prevederea unor constructii speciale, denumite disipatoare de energie,
care au rolul de a transforma o parte cit mai mare din energia apei
deversate prin frecare si forte interioare.
O solutie de disipare defectuoasa poate avea una dintre
urmatoarele consecinte in exploatare:
-aparitia gropilor de eroziune urmate de descoperirea fundatiilor si
pierderea stabilitatii lucrarilor anexa
-eroziunea malurilor cu degradarea folosintelor riverane
-eroziunea generala a albiei aval, urmata de scaderea nivelurilor aval.
Din punct de vedere hidraulic, cazurile in care se prevad
lucrari de disipare a energiei se pot grupa dupa natura fenomenului de
racordare a biefurilor in:
debusare in albie a curentilor cu nivel liber.
Conjugarea biefurilor se poate face, in functie de regimurile
de curgere, fara salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
rapid, sau cu salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
lent. La rindul sau, saltul hidraulic se poate produce in doua moduri:
in regim de fund sau in regim de suprafata.
Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
- bazin disipator simplu
- bazin cilindric
Energia reziduala a curentului la capatul aval al
disipatorului de energie fiind inca mare, se prevede o protectie usoara
si elastica a patului aval, denumita rizberma. Rolul functional este de
protejare a albiei in zona de tranzitie si disiparea prin frecare a
surplusului de energie a curentului.
Rizberma poate fi realizata, in functie de viteza admisbila pe
patul albiei) din dale si blocuri de beton, casoaie lestate, gabioane,
anrocamente, pereuri si saltele de fascine.


DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Descarcatorii hidraulici sunt constructii hidrotehnice generale de
evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful aval de baraj cu
rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate atit a structurii
cit si a zonei aval, in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de
aparitia viiturilor catastrofale.
b) Functiile specifice ale evacuatorilor de semiadincime se refera la
realizarea amestecului apei in lac pe adincime, evacuarea a cel mult
10% din debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie
la baraj.
c) Descarcatorul sifon este compus dintr-un deversor frontal acoperit
cu o capota etansa de metal sau beton armat, prevazuta cu conducte de
dezamorsare si nas aruncator aval.
Functionarea acestuia are urmatoarele faze:
-atunci cind nivelul apei din lac depaseste cota deversorului apare
curgere peste acesta, lama de apa ce ajunge pe paramentul aval este
aruncata de nas in capota; in acest fel se pierde contactul apei in
curgere cu atmosfera, aerul existent intre capota si jet este antrenat,
aparind un vid partial;
-atunci cind tot spatiul dintre deversor si capota este ocupat de apa
sifonul este amorsat si functioneza ca o conducta sub presiune.
-la scaderea nivelului apei in lac, aerul patrunde prin conducta de
dezamorsare, coloana de apa se rupe si sifonul este dezamorsat,
curgerea facindu-se cu nivel liber, peste un deversor frontal.
Intrebarea 2
a) Forme de disipare a energiei sunt: invingerea rezistentelor interioare
din curentul de apa (etalarea lamei de apa, aparitia vortexurilor),
invingerea frecarilor dintre aer si suprafata apei, erodarea albiei (pat si
maluri).
b) Cazurile in care se prevad lucrari de disipare a energiei se pot grupa
dupa natura fenomenului de racordare a biefurilor in:
debusare in albie a curentilor cu nivel liberc)
c) Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
- bazin disipator simplu
- bazin cilindric


1. Ce reprezintă descarcatorii hidraulici? Dar disipatorii de

energie? (3p)
2. Enumerati solutiile constructive pentru descarcatorii de

ape mari de suprafata si reprezentati o solutie, la alegere.
(4p)
3. Spuneti cind apare regimul de curgere de suprafata si

precizati tipurile de salt posibile.. (3p)


Amenajari Hidro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajari Hidro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 1

1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1

 Înţelegerea diferentelor dintre amenajari si constructii

1.2. DEFINITIA SI CLASIFICAREA AMENAJARILOR SI

Amenajare Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii

Amenajarile hidrotehnice se clasifica dupa folosinta principala

Constructie Se numeste constructie hidrotehnica orice structura ce face

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 1

-constructii hidrotehnice generale:

-dupa importanta – in functie de importanta constructiilor, scopul si

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

b) Dupa ce criterii se clasifică constructiile hidrotehnice?

c) Care sunt constructiile hidrotehnice de aductiune?

d) Care sunt elementele ce intervin in incadrarea constructiilor

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 2

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

1.3. CARACTERISTICILE AMENAJARILOR SI CONSTRUCTIILOR

Contact cu apa Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,

Impact Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic

Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este

Unicat Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 3

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

b) Care sunt elementele asupra carora au impact amenajarile

c) Caror caracteristici ale apei se datoreaza actiunile chimice ale

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

1.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 4

1.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

1. Ce reprezintă amenajarile hidrotehnice şi cum se clasifică?

2. Definiţi constructiile hidrotehnice şi enumeraţi-le pe cele

3. Plecând de la caracteristicile amenajarilor si constructiilor

1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Unitatea de învăţare nr. 2

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DE

2.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 2

 Conditii de amplasament si fundare

 Alcatuire constructiva generala si solutii constructive

2.2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Acumulare Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor

Baraj Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 6

b.dupa tipul constructiv:

d.dupa folosinta amenajarii din care fac parte:

e.dupa conditiile de descarcare a apei:

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

c) Dupa ce criterii se clasifica barajele?

d) Care sunt tipurile constructive de baraje?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 7

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

2.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP

Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren

Conditii naturale Calitatile care se cer terenului de fundare sunt:

Din punct de vedere morfologic, se prefera inscrierea barajelor

Sectiune In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 8

In profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se