Sunteți pe pagina 1din 103

Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Cuprins Pagina
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 1
1.2. Definitia si calsificarea amenajarilor si constructiilor 1
hidrotehnice
1.3. Caracteristicile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice 3
1.4. Răspunsuri şi comentarii la teste 4
1.5. Lucrarea de verificare nr. 1 5
1.6. Bibliografie minimală 5

1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1

 Definitii

 Clasificari

 Înţelegerea diferentelor dintre amenajari si constructii


hidrotehnice

1.2. DEFINITIA SI CLASIFICAREA AMENAJARILOR SI


CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE

Amenajare Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii


hidrotehnica hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de
automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa
in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.

Amenajarile hidrotehnice se clasifica dupa folosinta principala


deservita astfel:
-amenajari hidrotehnice pentru obtinere de hidroenergie
-amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa
-amenajari hidrotehnice pentru combaterea inundatiilor
-amenajari hidrotehnice pentru imbunatatiri funciare
-amenajari hidrotehnice pentru alimentari cu apa si canalizari
-amenajari hidrotehnice speciale

Constructie Se numeste constructie hidrotehnica orice structura ce face


hidrotehnica parte dintr-o amenajare a unei resurse de apa.
Constructiile hidrotehnice se clasifica:
-dupa rol si specific:

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 1


Amenajari Hidrotehnice

-constructii hidrotehnice generale:


-de retentie – baraje si diguri
-de derivatie – canale, conducte, galerii
-de regularizare a cursurilor de apa
-de descarcare – evacuare a apelor
-de captare a apei – prize de apa si puturi
-de aductiune – conducte, canale, galerii
-constructii hidrotehnice speciale:
-hidroenergetice
-hidroameliorative
-transport pe apa
-alimentari cu apa si canalizare
-pentru cai de comunicatii terestre
-altele: sport, agrement, rol sanitar.

-dupa importanta – in functie de importanta constructiilor, scopul si


pericolul in cazul distrugerii, standardul de importanta a constructiilor
hidrotehnice grupeaza lucrarile in urmatoarele clase:
-clasa I-a – de importanta deosebita
-clasa a II-a – de importanta mare
-clasa a III-a – de importanta medie
-clasa a IV-a – de importanta redusa
-clasa a V-a – de importanta foarte redusa
Incadrarea
constructiilor Pe baza acestei clasificari se stabilesc probabilitatile de
hidrotehnice in depasire asociate fenomenelor de calcul si verificare. In determinarea
clase de clasei de importanta intervin capacitatea de productie a lucrarii, durata
importanta de functionare (constructii permanente sau constructii temporare),
insemnatatea functionala in cadrul amenajarii (constructii principale
sau constructii secundare), categoria de importanta.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă amenajarea hidrotehnica?

b) Dupa ce criterii se clasifică constructiile hidrotehnice?

c) Care sunt constructiile hidrotehnice de aductiune?

d) Care sunt elementele ce intervin in incadrarea constructiilor


hidrotehnice in clase de importanta?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 2


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Amenajare hidrotehnica = ansamblu constructii hidrotehnice,
constructii industriale, masini hidraulice, elemente de automatizare si
instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa.
Constructie hidrotehnica = orice structura ce face parte dintr-o
amenajare a unei resurse de apa.
Clasificarea amenajarilor hidrotehnice se face dupa folosinta
principala deservita.
Clasificarea constructiilor hidrotehnice se face dupa: rol si
specific, respective dupa importanta.

1.3. CARACTERISTICILE AMENAJARILOR SI CONSTRUCTIILOR


HIDROTEHNICE

Contact cu apa Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,


acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-
chimice si biologice ale apei.
-Actiunile mecanice sunt datorate presiunii hidrostatice si presiunii
hidrodinamice a apei,
-Actiunile fizice sunt legate de erodarea suprafetelor in contact cu apa,
spalarea materialelor de constructie, degradarea betoanelor,
-Actiunile chimice se refera la betonul degradat datorita actiunii apei cu
duritate scazuta, incarcata cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu,
-Actiunile biologice apar din cauza actiunii algelor, bacteriilor sau
ciupericile existente in apa.
Conditii executie
Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie atit
in ceea ce priveste prepararea betonului cit si in ceea ce priveste
realizarea excavatiilor, etansarea rocii de fundare, etc.

Impact Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic


zonele adiacente, in sensul modificarii elementelor caracteristice ale
tuturor factorilor de mediu, in masuri diferite, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.

Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este


Risc
luata in considerare prin admiterea riscului prin probabilitatile de
depasire stabilite de standard, in functie de clasa de importanta a
constructiei din cadrul unei amenajari hidrotehnice.

Unicat Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de


unicat, fiind originale, deoarece solutiile tehnice clasice se adapteaza
in functie de situatia reala, astfel incit sa se intruneasca simultan
conditiile economice si cele legate de siguranta in exploatare a lucrarii.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 3


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 2


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce actiuni ale apei se manifesta asupra constructiilor hidrotehnice?

b) Care sunt elementele asupra carora au impact amenajarile


hidrotehnice

c) Caror caracteristici ale apei se datoreaza actiunile chimice ale


acesteia asupra constructiilor hidrotehnice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent.
Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic
zonele adiacente.
Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este
luata in considerare prin admiterea riscului.
Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de unicat,
fiind originale.

1.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii
hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de
automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa
in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.
b) Constructiile hidrotehnice se clasifica dupa rol si specific, respectiv
dupa importanta.
c) Constructiile hidrotehnice de aductiune sunt conducte, canale,
galerii.
d) In determinarea clasei de importanta intervin capacitatea de
productie a lucrarii, durata de functionare (constructii permanente sau
constructii temporare), insemnatatea functionala in cadrul amenajarii
(constructii principale sau constructii secundare), categoria de
importanta.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 4


Amenajari Hidrotehnice

Intrebarea 2
a) Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,
acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-
chimice si biologice ale apei.
b) Amenajarile si constructiile hidrotehnice au impact asupra zonelor
adiacente, asupra tuturor factorilor de mediu, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.
c) Actiunile chimice se datoreaza apei cu duritate scazuta, apei
incarcate cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu.

1.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă amenajarile hidrotehnice şi cum se clasifică?


(3p)

2. Definiţi constructiile hidrotehnice şi enumeraţi-le pe cele


generale, specificând tipurile aferente fiecarei categorii.
(4p)

3. Plecând de la caracteristicile amenajarilor si constructiilor


hidrotehnice, alegeţi una dintre ele si dezvoltati-o. (3p)

1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;


2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
3. Popovici, A., s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, Ed. Tehnica, Bucuresti.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 5
Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 2

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DE


RETENTIE

Cuprins Pagina
2.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 6
2.2. Definitie, clasificare 6
2.3. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj de 8
greutate din beton
2.4. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj fluvial 11
2.5.Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj din 13
materiale locale
2.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 18
2.7. Lucrarea de verificare nr. 2 20
2.8. Bibliografie minimală 20

2.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 2

 Definire si clasificare

 Conditii de amplasament si fundare

 Alcatuire constructiva generala si solutii constructive

2.2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Acumulare Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor


necesara realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.

Baraj Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol


de realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Clasificare Barajele se clasifica astfel:
a.dupa materialul de constructie principal:
- materiale locale (pamint, piatra)
- beton
- beton armat
- lemn, metal, material plastic

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 6


Amenajari Hidrotehnice

b.dupa tipul constructiv:


- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului

c.dupa scop:
- de acumulare
- de derivare

d.dupa folosinta amenajarii din care fac parte:


- producere de energie electrica
- transport pe apa
- hidroamelioratii
- alimentare cu apa
- combaterea actiunii daunatoare a apei
- piscicole, sanitare, sportive
- complexe

e.dupa conditiile de descarcare a apei:


- cu descarcator in corpul barajului
- fara descarcator in corpul barajului

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă acumularea?

b) Ce reprezinta barajul?

c) Dupa ce criterii se clasifica barajele?

d) Care sunt tipurile constructive de baraje?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 7


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Acumulare = o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
Baraj = o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Barajele se clasifica dupa materialul de constructie
principal, tipul constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac
parte, conditiile de descarcare a apei.

2.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP


BARAJ DE GREUTATE DIN BETON

Baraj de greutate Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi
din beton mentine stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta
numele de baraj de greutate din beton.

Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren


de fundare de natura stincoasa.

Conditii naturale Calitatile care se cer terenului de fundare sunt:


- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.

Din punct de vedere morfologic, se prefera inscrierea barajelor


de greutate din beton in vai fara proeminente sau depresiuni
accentuate, in care sa nu existe rigole de eroziune ascunsa in patul
albiei.

Sectiune In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate


transversala avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala, caracterizat de
elementele geometrice din sectiunea de inaltime maxima.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 8


Amenajari Hidrotehnice

Vedere in plan
Axul barajului este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj. Acesta poate fi rectiliniu, curbiliniu sau
frint.

Profil longitudinal

In profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se


fragmenteaza in ploturi independente prin intermediul rosturilor
transversale; latimea ploturilor variaza intre 12 si 18 m. Rosturile au
deschidere de 2 – 3 cm, pereti verticali si paraleli si se etanseaza
pentru a impiedica trecerea apei din lac inspre aval.

Amenajarea
ploturilor
deversante

Plotizarea se impune deoarece:


- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, neproducindu-se astfel dilatare – contractie puternice,
adica fisuri in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare, care nu are compresibilitate
identica in toate punctele in lungul axului barajului;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent,
reducindu-se cantitatea de beton necesar a fi turnata o data.

Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 9


Amenajari Hidrotehnice

scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere. Astfel, aval de


baraj se amenajeaza lucrari de disipare a energiei curentului de apa
evacuat din lac pentru a proteja albia naturala aval impotriva eroziunii
si pentru a evita modificarea conditiilor de stabilitate a barajului

Test de autoevaluare – Intrebarea 2


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti barajul de greutate din beton.

b) Ce calitati sunt necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de


greutate din beton?

c) Care sunt elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a


unui baraj de greutate din beton?

d) Ce este axul unui baraj?

e) Care sunt motivele plotizarii?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 10


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Baraj de greutate din beton = constructia hidrotehnica generala
masiva din beton care isi mentine stabilitatea prin intermediul fortei de
greutate proprie.
Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren
de fundare de natura stincoasa.
Se prefera inscrierea barajelor de greutate din beton in vai fara
proeminente sau depresiuni accentuate.
In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate
avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala.
Axul barajului poate fi rectiliniu, curbiliniu sau frint.
Corpul unui baraj de greutate din beton se fragmenteaza in
ploturi independente prin intermediul rosturilor transversale; latimea
ploturilor variaza intre 12 si 18 m, iar rosturile au deschidere de 2 – 3
cm.
Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in
scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere.
2.4. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP
BARAJ FLUVIAL

Baraj fluvial Se numeste baraj fluvial (de joasa cadere, stavilar) o constructie
hidrotehnica generala de retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila
(stavila).

Functii parte Partea fixa a barajului fluvial are rolul de a:


fixa, parte - realiza frontul de retentie impreuna cu partea mobila
mobila - asigura rezemarea partii mobile si atransmite incarcarile la terenul de
fundare
- asigura disiparea energiei curentului de apa evacuat
- asigura etanseitatea lucrarii
-asigira circulatia intre cele doua maluri.

Partea mobila a barajului fluvial are rolul de a:


- realiza frontul de retentie impreuna cu partea fixa
- asigura trecerea apelor mari in conditii asemanatoare celor anterioare
realizarii lucrarii de retentie
- asigura evacuarea aluviunilor ce se depun in lac, pentru a preveni
colmatarea acumularii
- asigura trecerea plutitorilor si ghetii.

In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de


Sectiune capacitatea de descarcare a apelor mari:
transversala a.cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 11


Amenajari Hidrotehnice

b.cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari

c.cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de


supratafa si de adincime)

Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri deversante,


fiind constutuita din radier, pile si culee. In functie de calitatea terenului
de fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales si
sistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, in profil
Profil longitudinal solutiile de alcatuire pot fi:
longitudinal a.sistem radier general – structura monolit, simpla, fara rosturi definitive,
ce se poate adopta pentru baraje de deschideri mici, fundate pe terenuri
omogene, cu caracteristici geotehnice slabe

b.sistem pile independente – structura cu rosturi definitive, care se adopta


numai in cazul terenurilor stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte
bune

c.sistem cuve independente – structura cu rosturi definitive aparute prin


fragmentarea pilelor in mijlocul lor, care se adopta la terenuri de fundare
de calitate medie

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 12


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 3


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti barajul fluvial.

b) Care sunt solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune


transversala?

c) Mentionati solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil


longitudinal si precizati situatiile in care se adopta.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Baraj fluvial = o constructie hidrotehnica generala de retentie
compusa dintr-o parte fixa si una mobila (stavila).
In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de
capacitatea de descarcare a apelor mari:
-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici
-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de
supratafa si de adincime).
Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri
deversante, fiind constutuita din radier, pile si culee.
In profil longitudinal, in functie de calitatea terenului de
fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales si
sistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, solutiile de
alcatuire pot fi:
-sistem radier general – se poate adopta pentru baraje de deschideri
mici, fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
-sistem pile independente – se adopta numai in cazul terenurilor
stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune
-sistem cuve independente – se adopta la terenuri de fundare de
calitate medie

2.5. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP


BARAJ DIN MATERIALE LOCALE

Baraj din materiale Se numeste baraj din materiale locale o constructie


locale hidrotehnica generala de retentie realizata din orice tip de roci, care
face parte din grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin
forta de greutate proprie).
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 13
Amenajari Hidrotehnice

Clasificare Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta si


etanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
-omogen - dintr-un singur material
-neomogen - din mai multe materiale

Barajele neomegene se clasifica in functie de:


a) pozitia elementului de etansare in corpul barajului
-cu ecran amonte – element etansare la paramentul amonte
-cu nucleu – element de etansare in corpul barajului

b) tipul materialului din corpul barajului


-baraj din pamint
-baraj din piatra (anrocamente)
-baraj mixt (piatra si pamint)
-baraj pentru depozite de deseuri miniera

c) tipul materialului ce constituie elementul de etansare


-etansare din material pamintos (argila)
-etansare din material nepamintos (beton, beton bituminos, material
plastic, metal)

Alcatuire In corpul unui baraj din materiale locale se va forma o curba


constructiva de depresie, a carei forma ete conditionata de coeficientii de
generala permeabilitate ai materialelor cosntituente si de grosimea acestora in
lungul sectiunii transversale a barajuluu.

In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de


rezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse, care au
rolul de a evita antrenarea hidrodinamica a particulelor fine de catre
curentul de infiltratie. Filtrele inverse realizeaza si trecerea gradata
intre rigiditatile foarte diferite ale prismelor de rezistenta si
elementului de etansare.

Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cu


elemente drenante, in scopul interceptarii debitelor de apa infiltrate si
evacuarii acestora in bieful aval.

Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sau


anrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor; protectia nu se
realizeaza la barajele din piatra sau la cele cu ecran amonte
nepamintos.

Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin


inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz; acelasi efect il au
bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale), acestea avind ca
scop principal marirea stabilitatii la alunecare a taluzului. Bermele au
latimea de 4 - 6 m si se executa la fiecare 15 - 20 m inaltime de baraj.

In cazul in care terenul de fundare nu este etans, se executa


lucrari de etansare a acestuia. In cazul terenurilor stincoase se adopta
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 14
Amenajari Hidrotehnice

voaluri de etansare, in cazul terenurilor pamintoase se poate adopta


una dintre solutiile: perete mulat, perete de palplanse, avantradier.
Obligatoriu, elementul de etansare a terenului de fundare trebuie sa fie
pus in contact cu elementul de etansare a corpului barajului.

Conditii naturale Pentru barajele din piatra, in cazul barajelor de inaltimi mici
si medii se poate adopta fundarea chiar si pe terenuri aluivionare cu
pat de balast. In cazul barajelor cu inaltimi mai mari de 100 m se va
admite ca teren de fundare numai stinca.

Pentru barajele din pamint, indiferent de inaltime, se pot


admite toate tipurile de teren de fundare, in functie de caracteristicile
acestuia urmind sa se aleaga solutiile de etansare.

Din punct de vedere morfologic, barajele din materiale locale


se pot inscrie in vai de orice forma, fara depresiuni sau proeminente
accentuate.

Conditiile hidrologice impun solutia de deviere a apelor pe


perioada de constructie.

Conditiile climatice influenteaza punerea in opera a


materialulului local.

Prezenta zonelor de exploatare a materialelor de constructie


este un factor important in alegerea amplasamentului unui baraj din
materiale locale, deoarece costul transportului se reflecta in devizul
general al investitiei cu pondere mare.

Solutii constructive Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:
baraje din piatra a)solutia ecran amonte din beton armat

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 15


Amenajari Hidrotehnice

b)solutia ecran amonte din beton bituminos

c)solutia ecran amonte din argila

d)solutia diafragma beton bituminos

Solutii constructive
baraje din pamint
Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:
a)solutia cu ecran amonte din beton armat

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 16


Amenajari Hidrotehnice

b)solutia cu nucleu central din argila

Test de autoevaluare – Intrebarea 3


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a)Dati definitia unui baraj din materiale locale.

b)Care sunt criteriile dupa care se clasifica barajele din materiale


locale?

c)Care este deosebirea dintre un baraj omogen si un baraj neomogen?

d)Ce elemente ale unui baraj din pamint se protejeaza si impotriva


caror factori naturali?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare


USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 17
Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Baraj din materiale locale = o constructie hidrotehnica
generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate.
Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta si
etanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
-omogen - dintr-un singur material
-neomogen - din mai multe materiale
In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de
rezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse.
Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cu
elemente drenante.
Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sau
anrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor.
Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin
inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz.
Bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale) au ca scop
protejarea impotriva apelor de siroire pe taluz si marirea stabilitatii la
alunecare a taluzului.
Barajele din materiale locale se pot funda pe orice tip de teren
natural; exceptie fac barajele din piatra cu inaltimi mai mari de 100 m,
care se pot funda numai pe stinca.
Din punct de vedere morfologic barajele din materiale locale
se inscriu in vai de orice forma.
Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:
-solutia ecran amonte din beton armat
-solutia ecran amonte din beton bituminos
-solutia nucleu central
-solutia diafragma beton bituminos
Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:
-solutia cu ecran amonte din beton armat
-solutia cu nucleu central din argila

2.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
b) Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
c) Barajele se clasifica dupa: materialul principal de constructie, tipul
constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac parte, conditii de
descarcarea apei.
d) Tipurile constructive de baraj sunt:
- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 18
Amenajari Hidrotehnice

- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului
Intrebarea 2
a) Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi mentine
stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta numele
de baraj de greutate din beton.
b) Calitatile necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de
greutate din beton sunt:
- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.
c) Elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a unui baraj de
greutate din beton sunt:
-coronament
-parament amonte, parament aval
-picior amonte, picior aval
-talpa fundare
-corp baraj
d)Axul unui baraj este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj.
e) Plotizarea se impune deoarece:
- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, evitind aparitia fisurilor in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent.
Intrebarea 3
a) Se numeste baraj fluvial o constructie hidrotehnica generala de
retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila.
b) Solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune transversala
sunt:
-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici
-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari
-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de
supratafa si de adincime)
c) Solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil longitudinal sunt:
-sistem radier general – se adopta pentru baraje de deschideri mici,
fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe
-sistem pile independente – se adopta numai in cazul terenurilor
stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune
-sistem cuve independente – se adopta la terenuri de fundare de
calitate medie
Intrebarea 4
a)Se numeste baraj din materiale locale o constructie hidrotehnica
generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin forta de
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 19
Amenajari Hidrotehnice

greutate proprie).
b) Barajele din materiale locale se clasifica dupa:
- pozitia elementului de etansare in corpul barajului
- tipul materialului din corpul barajului
- tipul materialului ce constituie elementul de etansare
c)Un baraj omogen are corpul constituit dintr-un singur material, pe
cind un baraj neomogen are corpul constituit din doua sau mai multe
materiale.
d)In cazul unui baraj din pamint se protejeaza:
-paramentul amonte impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor
-paramentul aval impotriva apelor de siroire pe taluz

2.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 2

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă barajele din materiale locale şi cum se


clasifică? (3p)

2.Definiţi un baraj neomogen si enumeraţi . criteriile de clasificare


ale acestora, specificind tipurile caracteristice fiecarei categorii.
(3p)

3. Alegeţi o solutie constructiva pentru barajele din piatra si

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 20


Amenajari Hidrotehnice

desenati-o. (4p)

2.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ


1.Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2.Popovici, A, s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, vol I, Ed.Tehnica, Bucuresti
3.Popovici, A, 2002 – Baraje pentru acumulari de apa, vol II, Ed.Tehnica, Bucuresti

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 21


Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 3

AMENAJARI SI CONSTRUCTII DE DERIVATIE

Cuprins Pagina
3.1. Obiectivele unitatii de invatare nr.3 21
3.2. Definitie, clasificare 21
3.3. Canale 22
3.4. Conducte 26
3.5. Galerii 30
3.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 32
3.7. Lucrarea de verificare nr. 3 34
3.8. Bibliografie minimală 34

3.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 3

 Definirea si clasificarea derivatiilor

 Studiul solutiilor constructive posibile

3.2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Derivatie Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza


regularizarea in spatiu a debitelor.

Clasificare Dupa modul de gospodarire a apelor, derivatiile pot fi:


-derivatii de ape medii si mici – au ca scop satisfacerea unor folosinte
de apa
-derivatii de ape mari – au ca scop evitarea inundatiilor in perioadele
de viitura
-derivatii mixte – au ambele scopuri

Dupa modul in care se realizeaza derivarea, derivatiile pot fi:


-gravitationale – functioneaza prin cadere libera
-cu pompare – functioneaza prin pompare

Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:


-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 21


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă o derivatie?

b) Cum se clasifică derivatiile in functie de solutia constructiva


adoptata?

c) Care sunt criteriile dupa care se clasifica derivatiile?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Derivatie = lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
regularizarea in spatiu a debitelor.
Derivatiile se clasifica dupa:
- modul de gospodarire a apelor (ape medii si mici, ape mari)
- modul in care se realizeaza derivarea (gravitational, prin pompare)
- solutia constructiva adoptata (canale, conducte, galerii)

3.3. CANALE

Canal Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport


al apei cu nivel liber.

Canalul poate fi utilizat ca solutie constructiva in amenajari


pentru derivare de debite, hidroenergetice, alimentari cu apa, irigatii,
navigatie, etc.

Traseu in plan Stabilirea traseului unui canal se face pe baza conditiilor


geometrice obligate, in sensul adaptarii la morfologia si geologia
terenului de fundare, in scopul minimizarii volumului de
terasamente.

Traseul nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, acestea


favorizind eroziuni, pierderi de sarcina mari, aglomerarea ghetii.

In cazul reliefului neaccindentat, se recomanda ca traseul sa


urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel.

In cazul traversarii unor accidente naturale de teren traseul


ales trebuie sa necesite un numar minim de lucrari de arta.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 22


Amenajari Hidrotehnice

Sectiuni transversala
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate:
- in sapatura – debleu
-in umplutura – rambleu
- mixt – in umplutura si sapatura.

Debleu

Rambleu

Mixt

Daca terenul natural prezinta panta in sectiune transversala se


recomanda executia canalului mixt, in rambleu si debleu, pentru a
asigura stabilitatea si compensarea volumelor de terasamente;
profilul mixt este economic, usor de executat, sigur in exploatare, dar
linia de contact dintre sapatura si umplutura reprezinta o cale
preferentiala de infiltratie, iar tasarile sunt diferentiate pentru fiecare
dintre cele doua zone.

Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi


dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare,
parabolice. Optimul economic corespunde sectiunii semicirculare,
dar din motive practce se utilizeaza numai in ncazul apeductelor.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 23


Amenajari Hidrotehnice

Captusire Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca


tare) pina la 1:3 (nisip) fin, in functie de caracteristicile geotehnice
ale terenului natural.

Pentru canalele in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5


pina la 1:2,5, in baza acelorasi principii utilizate pentru barajele si
digurile din pamint; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se
impune largirea sa din conditii de circulatie. Canalele in umplutura
de adincime mare au prevazute berme pe taluzul exterior pentru
marirea stabilitatii acestuia si necesita calcule de stabilitate la
alunecare.

Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:


-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Captusirea se face fie pe intregul taluz, fie pe portiunea
critica a taluzului (intre nivelul minim – 1m si nvelul maxim +0,8 m)

Captuselile pot avea un dintre urmatoarele solutii


constructive:
-argila protejata cu strat de pamint
-anrocamente de 30 – 40 cm diametru
-piatra cu diametru de 15 – 30 cm
-pietris cu diametru 5 – 8 cm
-zidarie de piatra cu mortar
-beton monolit, 6- 30 cm grosime
-beton prefabricat – placi de 0,5 x 0,5 x (0,08-0,15) m sau 1x1x(0,08-
0,15) m si rosturi umplute cu bitum sau mastic bituminos
-beton armat – placi turnate pe loc de 8-15 m latura in plan si 0,06 –
0,15 m grosime, armate cu plasa de sirma la procent de 0,2-0,4%
-torcret – tencuiala de ciment torcretata in 1 – 3 straturi, avind 0,5 –
1,5 cm fiecare
-beton asfaltic – strat de 5 – 8 cm pe strat de egalizare de pietris
-bitum – 2 straturi, primul din bitum pur, al doilea din bitum si nisip,
in grosime totala de 3 – 5 cm
-bentonita – strat uscat de 5 – 8 cm si deasupra un amestec de

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 24


Amenajari Hidrotehnice

bentonita cu pamint umed, compactat, in grosime de 10 – 20 cm


-geocompozit cu bentonita – material geosintetic format din 2 straturi
de geotextil intre care este inserat praful de bentonita, se acopera cu
dale de protectie
-geomembrana – material geosintetic de 1,5 mm grosime, neted sau
rugos, se protejeaza cu dale de beton

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce este canalul?

b) Ce criterii stau la baza alegerii traseului in plan al unui canal?

c) Care sunt formele utilizate in mod curent pentru sectiunea


transversala a unui canal?

d) Care este domeniul in care variaza pantele canalelor in sapatura?

e)Din ce motive se captusesc canalele?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Canalul = constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
Traseul in plan al unui canal se stabileste pe baza conditiilor
geometrice obligate, tinind cont de morfologia si geologia terenului
de fundare; acesta nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, trebuie sa
urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel si sa necesite un numar
minim de lucrari de arta la traversarea accidentelor naturale.
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate in
sapatura, in umplutura, in profil mixt.
Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi
dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare, parabolice.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca
tare) pinala 1:3 (nisip) fin.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 25
Amenajari Hidrotehnice

Pentru canalelor in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5


pina la 1:2,5; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se impune
largirea sa din conditii de circulatie.
Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:
-reducerea rugozitatii si marirea capacitatii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Materialele utilizate pentru captusirea canalelor sunt argila,
anrocamentele, piatra, pietrisul, zidaria de piatra, betonul monolit,
betonul prefabricat, beton armat turnat pe loc, torcretul, betonul
asfaltic, bitum, bentonita, geocompozitul cu bentonita, geomembrana.

3.4. CONDUCTE

Conducta Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport


al apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.

Conductele se clasifica dupa:


Clasificare a)dupa materialul de constructie:
-beton
-metal

b)dupa locul de executie:


-la fata locului
-prefabricate

c)dupa presiunea maxima admisa:


-presiuni interioare maxime de 3-4 at
-presiuni interioare maxime de 8 – 10 at
-presiuni interioare maxime de 10 – 15 at.

d)dupa marimea debitelor transportate:


-conducte cu 1 fir
-conducte cu 2 sau mai multe fire

e)dupa pozitia fata de linia terenului natural:


-conducte ingropate
-conducte descoperite, supraterane

Conductele metalice se pot realiza din:


Conducte -fonta - pina la diametre de 1,2 m; sunt sensibile la socuri din
metalice manipulare sau suprapresiune in exploatare, au rezistenta mare la
coroziune
-otel – diametru nelimitat decit de conditiile hidraulice

Conductele metalice se executa in tronsoane care se imbina la


fata locului.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 26


Amenajari Hidrotehnice

Imbinarea tronsoanelor se poate face:


-prin sudura - orice presiune, orice diametru
-prin mufare – presiuni mici si mijlocii, orice diametru
-prin nituire – orice presiune, orice diametru, dar cu consum mare de
metal si manopera
-prin eclise – in cazul terenurilor de fundare tasabile sau cu deplasari
-prin flanse – orice diametru, orice presiune, rapid si usor, dar cu costuri
ridicate.

Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie,


dispozitive ce elimina aparitia eforturilor din variatiile de temperatura
permitind deplasarea longitudinala a doua tronsoane adiacente de
conducta.

Conductele se reazema cu ajutorul masivelor de ancoraj -


blocuri de beton care incastreaza conducta la punctele de fringere ale
traseului in plan sau in elevatie. Distanta dintre doua masive de ancoraj
succesive este de (50-100)*Dconducta, dar nu mai mare de 150 – 175 m.

Pentru rezemarea conductelor metalice se poate utiliza unul


dintre urmatoarele sisteme principale:
-toate schimbarile de directie (coturi in plan vertical si orizontal) sunt
incastrate in masive de ancoraj, intre masive traseul conductei fiind
rectiliniu
-toate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
masive traseul conductei este rectiliniu, pe fiecare tronson se prevede
cite un manson de dilatatie
-troate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
fiecare doua masive succesive conducta prezentind cite o curba, care sa
permita preluarea deformatiilor datorate variatiilor de temperatura.

Masivele de ancoraj se fundeaza direct pe roca de baza,


stabilitatea acestora conditionind siguranta intregului trasez al conductei

Mansoanele de dilatatie se prevad imediat aval de masivele de


ancoraj.

Conductele sunt susceptibile la inghet. Pentru a preveni acest


fenomen conducetele descoperite se invelesc; conductele ingropate sunt
protejate la inghet prin chiar solutia constructiva.

Conducte din Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de


beton executie, din:
-tronsoane de beton sau beton armat prefabricat, confectionate prin
batere cu maiul, prin vibrare, prin torcretare, prin centrifugare, etc.
-tronsoane de beton armat executate la fata locului, confectionate prin
vibrare sau torcretare
-tronsoane de beton precomprimat, confectionate dupa „procedeul in 3
trepte” (tub – miez intarit, apoi infasurat cu armatura transversala
pretensionata, dupa care torcretat) sau dupa „procedeul intr-o singura
treapta” (se pretensioneaza armatura in acelasi pas in care se toarna
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 27
Amenajari Hidrotehnice

betonul).

Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la una


dintre urmatoatele variante:
-tronson de beton sau beton armat – presiuni de max 3 – 4 at
-tronsoane beton armate cu tabla – presiuni de max 8 – 10 at
-tronsoane de beton precomprimat cu sau fara cilindru de otel – presiuni
de max 10 – 15 at

Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint


sau pe pat de beton, in functie de capacitatea portanta a terenului de
fundare.

In cazul conductelor prefabricate se utilizeaza elemente tubulare


modulate, numite tuburi, executate intr-un poligon sau o fabrica
specializata, care se imbina la fata locului pentru a forma tronsoane
continue.

In functie de natura terenului de fundare, imbinarea conductelor


din beton prefabricat poate fi:
-rigida – conducte pozate pe pat de beton sau pat de pamint in teren
natural stincos, fara tasari si presiuni de max 6 at
-elastica – orice tip de rezemare, orice presiune

Solutiile constructive de imbinare sunt:


-imbinare cu falt – rigida, la presiuni scazute

-imbinare cu mufa – rigida sau elastica

-imbinare cu mansoane independente – functie de diametru si spatiu de


lucru in transee.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 28


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 3


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este definitia conductei?

b) Care sunt categoriile de conducte in functie de materialul de


constructie? Dar functie de pozitia fata de linia terenului natural?

c)Enumerati solutiile de imbinare a conductelor metalice.

d)Care sunt elementele specifice pozarii conductelor metalice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Conducta ‚ constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
Conducetele se clasifica dupa:
- materialul de constructie
- locul de executie:
- presiunea maxima admisa:
- marimea debitelor transportate:
- pozitia fata de linia terenului natural:
Conductele metalice se pot realiza din fonta sau otel si se
executa in tronsoane care se imbina la fata locului.
Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, mufare,
nituire, cu eclise, cu flanse, in functie de diametru, presiune, costuri.
Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de
dilatatie, ce permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de
executie, din tronsoane de beton/beton armat prefabricat, din
tronsoane de beton armat executate la fata locului, din tronsoane de
beton precomprimat.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 29
Amenajari Hidrotehnice

Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la


una dintre urmatoatele variante, in functie de presiunea maxima
admisa: beton/beton armat, beton armat cu tabla, beton precomprimat
cu sau fara cilindru de otel.
Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint
sau pe pat de beton,.
Solutiile constructive de imbinare sunt cu falt, cu mufa sau cu
manson.

3.5. GALERII

Galerie Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala


de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune.

Clasificare Galeriile ce functioneaza sub presiune pot fi:


-de joasa presiune – mai putin de 0,5 at
-de presiune medie – intre 0,5 at si 10 at
-de mare presiune – mai mare de 10 at

Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi:


-galerii propriu –zise, daca axa lor are o inclinare fata de orizontala de
pina la 10%
-galerii fortate si puturi – daca axa lor are o inclinare fata de orizonatal
mai mare de 10%

Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi:


-captusite (beton, beton armat, torcret, tola metalica pe beton armat,
zidarie de boltari, etc.)
-necaptusite

Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt


Traseu si profil dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
longitudinal curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.

Traseul in elevatie este impus de tipul de curgere din galerie.

Panta longitudinala a galeriilor cu nivel liber rezulta din


calculel de eficienta economica maxima, iar cea a galeriilor sub
presiune se alege in intervalul 0,2 – 0,5 %

Traseul in plan se alege, pe cit posibil, rectiliniu. Daca apar


totusi schimbari de directie, se iau in considerarea conditiile legate de
raza de curbura (min 5*Dgalerie) si unghiul dintre aliniamente (min
600).

Punctele de capat ale unei galerii sunt de obicei impuse, deci


traseul va depinde esential de topografia terenului natural.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 30


Amenajari Hidrotehnice

Sectiune Forma sectiunii transversale se alege din considerente


transversala hidraulice, de geologie inginereasca, comportare statica si de executie.
Forma optima atit din punct de vedere hidraulic cit si de preluare a
impingerii verticale a muntelui este cea de semicerc.

Formele derivate, care tin cont de toate conditiile mentionate


initial sunt:
-dreptunghiulara
-miner de cos
-alungit
-potcoava
-circulara

Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de


calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, astfel:
-captuseli de egalizare - cu rol de micsorare a rugozitatii, in roci
rezistente, la galerii cu nivel liber sau presiuni mai mici de 4 at
-captuseli de rezistenta dintr-un singur strat – in roci cu rezistente
moderate si la galerii cu presiuni medii ale apei; se pot executa din
moloane de piatra, din bezon simplu, din beton armat
-captuseli de rezistenta din mai multe straturi – in roci slabe si la
galerii cu presiuni mari ale apei; compuse dintr-un inel exterior ce
preia impingerea muntelui si un inle interior ce preia presiunea apei
-captuseli de rezistenta de tip special – precomprimate,
postcomprimate,etc.

Test de autoevaluare – Intrebarea 4


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este definitia galeriei hidrotehnice?

b)De cite feluri sunt galeriile hidrotehnice in functie de traseul in


elevatie?

b) Care sunt formele sectiunii transversale ale unei galerii


hidrotehnice ce se pot executa?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 31


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala
de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune (mica, medie, mare).
Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi galerii propriu –zise
(inclinare fata de orizontala de pina la 10%), galerii fortate si puturi
(inclinare fata de orizontala mai mare de 10%).
Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi captusite sau
necaptusite.
Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt
dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.
Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.
Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de
calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, si pot fi de
egalizare, de rezistenta dintr-un singur strat, de rezistenta din mai
multe straturi, de rezistenta de tip special.

3.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a)Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
regularizarea in spatiu a debitelor.
b) Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:
-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.
c) Derivatiile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
-modul de gospodarire a apelor
-modul in care se realizeaza derivarea
-solutia constructiva adoptata.
Intrebarea 2
a) Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
b) Traseul in plan al unui canal se stabileste in baza:
-conditiilor geometrice obligate,
-morfologia si geologia terenului de fundare;
- sa nu prezinte fringeri pronuntate,
- sa urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel
- sa necesite un numar minim de lucrari de arta.
c) Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
d) Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca tare)
pina la 1:3 (nisip) fin.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 32
Amenajari Hidrotehnice

e) Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:


-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Intrebarea 3
a) Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
b) Conducetele se clasifica dupa materialul de constructie in conducte
din beton si conducte din metal. In functie de pozitia fata de linia
terenului natural conductele pot fi ingropate sau descoperite,
supraterane.
c) Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, prin mufare, prin
nituire, cu eclise, cu flanse.
d) Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie, ce
permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Intrebarea 4
a) Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala de
transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in scoarta
pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra.
b) Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi de doua feluri:
-galerii propriu – zise (inclinare fata de orizontala de pina la 10%),
/galerii fortate si puturi (inclinare fata de orizontala mai mare de
10%).
c) Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 33


Amenajari Hidrotehnice

3.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1.Ce reprezintă o derivatie si cite solutii constructive sunt pentru


realizarea acesteia? (3p)

2.Definiţi o conducta si enumerati criteriile de clasificare. (3p)

3.Desenati un canal a carui sectiune transversala este executata in


rambleu. (4p)

3.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ


1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2. Selarescu, M., s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed. Tehnica, Bucuresti
3. Teodorescu, I, s.a., 1973 – Gospodarirea apelor, Ed. Ceres, Bucuresti
4. Cioc, D, 1983 – Hidraulica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 34


Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 4

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU


COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

Cuprins Pagina
4.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 35
4.2. Definitii, clasificare 35
4.3. Scheme de amplasare si lucrari in bazinul hidrografic torential 37
4.4. Scheme de amplasare si lucrari pe cursul torentului 38
4.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 40
4.6. Lucrarea de verificare nr. 4 41
4.7. Bibliografie minimală 41

4.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 4

 Definitii eroziune, clasificarea tipruilor de eroziune si a


formatiunilor de eroziune

 Modul de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale

 Particularitatile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice de


combatere a eroziunii solului

4.2. DEFINITII, CLASIFICARE

Eroziune Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,


antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).

In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de


particule de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera
normala sau accentuata.

In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol


eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.

Formele eroziiunii in adincime sunt:


-rigole de siroire < 0,5 m
-ogase 0,5- 2 m
-ravene > 2m

Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 35


Amenajari Hidrotehnice

caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala


mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte
de timp, antrenare masiva de particule.

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă fenomenul de eroziune?

b) Cum se clasifică eroziunea din punctul de vedere al raoprtului


dintre antrenare si sedimentare a particulelor de sol?

c) Care sunt formele eroziunii de adincime?

d) Ce este un torent?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Eroziunea = fenomenul natural ce consta din desprinderea,
antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre.
Eroziunea poate fi considerate normala sau accentuate, in
functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule de
sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala sau
accentuata.
In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol
eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.
Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire,
ogasele, ravenele.
Torentul = formatiunea hidrografica nepermanenta
caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala
mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte
de timp, antrenare masiva de particule.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 36


Amenajari Hidrotehnice

4.3. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI IN BAZINUL


HIDROGRAFIC TORENTIAL

Retinerea apei Aceste constructii pot avea rol de:


-retinere a apei pe versanti
– valuri de pamint, pentru terenuri cu pante de 2 – 15%

– canale de nivel, pentru terenuri cu pante de 15 – 35%

– terase, pentru terenuri cu pante mai mari de 35%

Evacuarea apei -evacuare a surplusului de apa de pe versanti – debusee, construite pe


linia de cea mai mare panta si intersectind lucrarile de retinere a apei
pe versanti, permitind descarcarea apei colectate de acestea fara a
produce eroziune a solului deoarece aceasta se petrece concentrat si
controlat, nu dispersat pe versanti.

Test de autoevaluare Intrebarea 2


2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce tipuri de lucrari in bazinul hidrografic torential cunoaşteţi?

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 37


Amenajari Hidrotehnice

b) Care sunt lucrarile de retinere a apei pe versanti si dupa ce element


tehnic se alege intre ele?

c) Pe ce directie se construiesc debuseele?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul
hidrografic torential pot fi:
-retinere a apei pe versanti – valuri de pamint, canale de nivel, terase –
in lungul curbelor de nivel (solutia se alege in functie de panta
versantului natural)
-evacuare a surplusului de apa de pe versanti – debusee – pe linia de
cea mai mare panta, intersectind lucrarile de retinere a apei.

4.4. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI PE CURSUL


TORENTULUI

Lucrari transversale Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a


aluviunilor transportate de curentul de apa si pot fi:
-lucrari hidrotehnice transversale:
-traverse, avind inaltimi de pina la 1,5 m
-baraje, avind inaltimi de 1,5 – 15 m

Sectiune transversala baraj de CES

Profil longitudinal baraj de CES


USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 38
Amenajari Hidrotehnice

Lucrari longitudinale -lucrari hidrotehnice longitudinale:

-pinteni

-diguri

-imbracaminti ale taluzurilor

-canale

-capcane de aluviuni

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 39


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este rolul constructiilor executate pe cursul torentului?

b) Precizati inaltimea fiecarui tip de lucrare hidrotehnica transversala


pe cursul torentului.

c)Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a aluviunilor
transportate de curentul de apa.
Lucrarile hidrotehnice transversale pe cursul torentului sunt
traversele si barajele.
Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt
pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de
aluviuni.

4.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,
antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).
b) In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule
de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala
sau accentuata.
c) Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire, ogasele si
ravenele.
d) Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta caracterizata
prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala mare, viteza de
scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte de timp,
antrenare masiva de particule.
Intrebarea 2
a) Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul hidrografic
torential pot fi pentru retinerea apei pe versanti si pentru evacuarea

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 40


Amenajari Hidrotehnice

surplusului de apa de pe versanti


b) Lucrarile de retinere a apei pe versanti sunt valurile de pamint,
canalele de nivel si terasele. Intre ele se alege in functie de panta
versantului natural.
c) Debuseele se construiesc pe linia de cea mai mare panta,
intersectind lucrarile de retinere a apei.
Intrebarea 3
a) Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a
aluviunilor transportate de curentul de apa.
b) Traversele au inaltimi mai mici de 1,5 m, iar barajele au inaltimi
cuprinse intre 1,5 si 15 m.
c) Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt
pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de
aluviuni.

4.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 4

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă erzoiunea şi cum se clasifică dupa toate


criterile cunoscute? (3p)

2.Figurati lucrarile de retentie a apei pe vesranti bazinului


hidrografic torential. (4p)

1. Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul


torentului si alegeti sa reprezentati una dintre ele. (3p)

4.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ


1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 41
Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 5

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU


REGULARIZARI DE RIURI SI INDIGUIRI

Cuprins Pagina
5.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 42
5.2. Definitie, principii realizare 42
5.3. Elementele albiilor regularizate 44
5.4. Indiguiri 48
5.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 51
5.6. Lucrarea de verificare nr. 5 52
5.7. Bibliografie minimală 52

5.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 5

 Definirea si principiile de realizarea a lucarilor de regularizare


a albiilor cursurilor de apa.

 Studiul albiilor regularizate

 Înţelegerea actiunii indiguirilor si modului de realizare a


acestora

5.2. DEFINITIE, PRINCIPII REALIZARE

Procese de albie Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea
continua a curentului de apa. Acestea pot fi dirijate prin intermediul
lucrarilor ingineresti, duc la aparitia de efecte daunatoare constind in
erodarea si deplasarea malurilor, formarea depunerilor, ridicarea
nivelurilor cursului de apa si inundarea zonelor limitrofe.

Cursurile naturale de apa sunt caracterizate prin modificari


permanente datorate proceselor de albie intretinute de variatiile mari
ale debitelor lichide si ale celor solide. Aceste procese urmeaza sa fie
controlate si dirijate, dar nu stopate, prin intermediul lucrarilor de
regularizare a albiilor, utilizind chiar energia curentului pentru a crea o
albie cu caracteristicile dorite, astfel incit sa se obtina un echilibru
hidrodinamic intre curent si albie, care sa-i asigure stabilitatea in timp.

Principii Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor


de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 42


Amenajari Hidrotehnice

Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor


sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unor cursuri de apa
similare.

Lucrarile ingineresti ce se aplica se pot grupa in:


-lucrari ingineresti pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de
albie
-lucrari ingineresti pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a
albiei si curentului

Toate tipurile de lucrari se executa in etape, cu observarea


modificarilor care au loc si compararea acestora cu elementele
proiectate, survenind astfel eventuale schimbari de proiect. Se
utilizeaza materiale locale si elemente elastice pentru ca se pot adapta
la modificarile albiei.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă procesele de albie?

b)Care sunt este scopul lucrarilor de regularizari de riuri?

c)Enumerati grupele mari de lucrari ingineresti de regularizare a


cursurilor de apa.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea
continua a curentului de apa.
Procesele de albie duc la aparitia de efecte daunatoare de
erodare, deplasare maluri, depuneri, ridicare niveluri, inundare a
zonelor limitrofe.
Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor
de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia
Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor
sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unora similare.
Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:
-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie
-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si
curentului.
Toate tipurile de lucrari de regularizari de cursuri de apa se
executa in etape,
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 43
Amenajari Hidrotehnice

5.3. ELEMENTELE ALBIILOR REGULARIZATE

Modificarile potentiale ale albiei se refera la forma in plan,


sectiunea transversala si profilul longitudinal.

Forma in plan Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu


ce prezinta sinuozitati de diferite dimensiuni, datorate neregularitatilor
malurilor care duc la aparitia circulatiei transversale. Clasificarea riurilor
se poate face pe baza evolutiei in timp a traseului sau, care poate varia de
la foarte lent la tendinta accentuata de meandrare.

Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan care evolueaza


prin eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de
strapungere a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin
cicluri succesive, cu deplasarea lenta spre aval.

Nu toate cursurile de apa ce prezinta sinuozitate sunt meandrate,


in cazul albiilor sinuoase valea fiind stabila in timp.

Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu


traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe. Razele de curbura variaza continuu pentru ca si profilul
longitudinal sa sufere modificari lente.

Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie


Sectiunea majora, delimitarea facindu-se in functie de un anumit nivel caracteristic
trasnversala sau dupa forma sectiunii. Este totdeauna corelata cu sectorul de albie din
profilul longitudinal.

Pentru dezvoltarea proceselor de albie este de interes acea parte a


sectiunii transversale denumita albie principala, cea care este inundata
anual la viituri.

Sectiunea transversala se caracterizeaza prin latimea la nivelul


suprafetei libere, adincimea medie ca raport intre suprafata si latime la
nivelul suprafetei libere.

Se doreste trasarea sectiunii stabile, astfel incit fiecare element sa


fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii
a particulelor si a fortei de frecare intre particule.

Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre


Profilul
aval. Se deosebesc astfel 3 sectoare principale ale unui curs de apa:
longitudinal
-sector amonte – I unde se manifesta procese de eroziune datorate
capacitatii mari de transport al aluviunilor, astfel incit patul albiei tinde sa
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 44
Amenajari Hidrotehnice

coboare iar panta locala sa se reduca


-sector mijociu – II unde apare starea de echilibru in ceea ce priveste
erodarea si depunerea
-sector aval – III unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat
si patul albiei tinde sa se ridice, panta scazind.

Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuata are o forma


parabolica cu concavitatea in jos.

In lungul profilului longitudinal al unui sector de riu se intilnesc


zone mai lungi cu pante mici si adincimi mari numite adincuri, separate
intre ele prin zone mai scurte cu pante mari si adincimi mici, numite
praguri.

In perioadele de ape mari pragurile se suprainalta prin depuneri


iar adincurile sunt erodate.

In perioadele de ape mici pragurile sunt erodate iar adincurile sunt


colmatate cu depuneri.

Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe cursul


Lucrari usoare mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale; rolul
acestora este de a obtine rezultatul scontat intr-un interval scurt de timp,
dar nu pentru o durata mare de timp, ele urmind sa fie inlocuite cu lucrari
definitive, similare ca efect.

Acest lucrari pot fi:


a)Lucrarile permeabile se utilizeaza in cazul sectoarelor de riu
unde se inregistreaza viteze mici de curgere dar debite solide mari. Aceste
lucrari favorizeaza micsorarea vitezei de curgere si depunerea aluviunilor;
sunt ieftine, nu duc la aparitia fenomenului de afuiere, conduc la ridicarea
fundului albiei prin depunere.

Se pot executa in urmatoarele variante constructive:


-arbori inecati – pe sectoare unde v < 1,50 m/s, pentru a evita eroziunea
malurilor si a favoriza colmatarea; se utilizeaza arbori cu coroane
dezvoltate, scufundindu-se cu ajutorul lesturilor sau fixindu-se prin
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 45
Amenajari Hidrotehnice

intermediul pilotilor, in urmatoarele variante constructive:

a)perdea in lungul malului b)dig longitudinal


-panouri oscilante sau fixe – panouri prinse prin articulatii la partea
inferioara sau superioara de un sistem de sustinere fix, care au inclinari
diferite in functie de viteza curentului; provoaca devierea partiala a
curentului si depunerea aluviunilor

a)articulatie inferioara b)articulatie superioara


-garduri – garduri duble carora li se adauga panouri de fascine, prinse la
partea inferioara, putindu-se realiza astfel traverse de colmatare, pinteni
-siruri de piloti – doua sau mai multe siruri de piloti cu scop de aparare a
malurilor sau pentru marirea adincimii de navigatie

b)Lucrarile pentru activarea circulatiei transversale sunt alcatuite


din panouri mobile, plutitoare sau fixe, asezate oblic in curent, la
suprafata apei, pe patul albiei sau si la suprafata si pe pat si duc la
obtinerea urmatoarelor efecte:
-evita colmatarea prizelor de apa in curent liber si derivatiilor navigabile,
deoarece curentii creati transporta aluviunile spre axul albiei
-imbunatatesc conditiile de navigatie prin marirea adincimilor senalului,
deoarece curentii creati spala partea centrala a albiei
-apara malurile impotriva eroziunii, deoarece curentii creati favorizeaza
depunerea de fund in zona malurilor.

Lucrarile masive, avind caracter definitiv, au rezistenta pe o


durata mare de timp, au raza mare de actiune, sunt elastice pentru a putea
urmari deformatiile ce apar in patul albiei, se confectioneaza din piatra,
beton, fascine, pamint; au rolul de dirijare a curentului si pot fi de tip:
Lucrari masive -pinteni (epiuri) – lucrari transversale, cu un capat incastrat in mal si altul
in albie, ce pot fi asezati normal pe axul albiei sau inclinati

a)normal pe ax albie b)inclinati (spre amonte) c)declinati (spre aval)


USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 46
Amenajari Hidrotehnice

Din punct de vedere al cotei la coronament, pintenii pot fi:


-insubmersibili – avind coronamentul stabilit cel putin la nivelul
apelor mari
-pentru regularizarea albiei principale – avind coronamentul
stabilit la nivelul apelor medii
-pentru sporirea adincimilor de navigatie – avind coronamentul
stabilit la nivelul apelor mici
-de fund – avind coronamentul stabilit sub nivelul apelor mici.

-diguri de dirijare submersibile (legate sau nu de mal prin traverse)

-inchideri de albie (baraje de deviere)


-traverse de colmatare – pozitionate transversal pe bratele ce se inchid
-praguri de fund – pozitionate transversal, pe intreaga latime a albiei,
atunci cind exista tendinta de coborire exagerata a patului albiei
-aparari si consolidari de maluri, formate din fundatie si imbracaminte a
taluzului; apararile se utilizeaza daca malul natural coincide cu malul
albiei regularizate si reprezinta o protectie impotriva eroziunii, afuierii
datorate curentului, ghetii, valurilor, plutitorilor.

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti meandra.

b) Cum trebuie sa se aleaga traseul in plan al albiei regularizate?

c) Care sunt criteriile ce trebuie sa se intruneasca pentru trtasarea


sectiunii stabile?

d) Enumerati lucrarile temporare de regularizare a cursurilor de apa.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 47


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Meandra = sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere
a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri
succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu
traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe.
Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie
majora, si este totdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul
longitudinal.
Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa
fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii
proprii a particulelor si a fortei de frecare intre particule.
Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre
aval si prezinta sector amonte, mijlociu si aval, cu caracteristici de
panta si sectiune transversala diferite, in functie de procesele de albie.
Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe
cursul mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale,
acestea pot fi:
- lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,
garduri, siruri de piloti)
- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de
albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de
maluri).

5.4. INDIGUIRI

Lucrari Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva


hidrotehnice de inundatiilor pot fi:
aparare impotriva -acumulari speciale - regularizarea debitelor mari
inundatiilor -marirea capacitatii de transport a albiei - regularizarea albiei cursului
de apa
-derivatii - devierea debitelor mari
-indiguiri – impiedica revarsarea apelor mari

Indiguiri Indiguirile au ca scop apararea impotriva inundatiilor prin


lucrari.

Indiguirile au si efecte negative legate de:


-micsorarea sectiunii de curgere
-cresterea nivelului in remuu
-scoaterea unor suprafete din functia de atenuare ceea ce duce la
marirea debitelor in sectiunile aval
-cresterea vitezei de curgere ceea ce duce la modificarea compunerii
viiturilor cu afluentii
-modificarea regimului eroziunii si depunerilor
-modificarea regimului apelor freatice
-modificarea regimului hidrosalin al solului.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 48


Amenajari Hidrotehnice

Pentru dimensionarea lucrarilor de indiguire se stabilesc


debitele si nivelurile de calcul.

Diguri Digurile pot fi longitudinale sau de remuu si sunt caracterizate


de sectiuni transversale trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante
rezultate in urma calculelor de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m
si din experienta, pentru inaltimi pina in 4 m.

Se prevad traversari prin corpul digurilor pentru a evacua apa


colectata in spatele acestora in emisar, in perioadele de ape mici.

Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari si se


recurge la interventii prin suprainaltare (pentru prevenirea deversarii)
sau construirea de banchete si prevederea de material filtrant (pentru
cazul actiunii infiltratiilor).

Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii prin


mentinerea sectiunii transversale la elementele geometrice de
proiectare, aplicindu-le lucrari de consolidare atunci cind acestea sunt
necesare, prin prevederea perdelelor de protectie intre corpul digului si
mal, prin indepartarea vegetatiei de pe corpul digului propriu-zis.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 49


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 3


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor?

b) Când sunt efectele pozitive si negative ale indigurilor

c)Enumerati elementele de caracterizare a digurilor.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,
derivatiile, indiguirile.
Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva
inundatiilor.
Indiguirile au ca efecte negative micsorarea sectiunii de
curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din
functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea
regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor
freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.
Digurile pot fi longitudinale sau de remuu.
Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale
trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor
de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru
inaltimi pina in 4 m.
Se prevad traversari prin corpul digurilor.
Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari.
Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii.

5.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea continua a
curentului de apa.
b) Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor de
albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 50
Amenajari Hidrotehnice

c) Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:


-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie
-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si
curentului.
Intrebarea 2
a) Meandra este o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere
a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri
succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
b) Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu
traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe.
c) Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa fie in
echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii a
particulelor si a fortei de frecare intre particule.
d) Lucrarile temporare, care sunt lucrari uosare sunt:
-lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,
garduri, siruri de piloti)
- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de
albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de
maluri).
Intrebarea 3
a) Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,
derivatiile, indiguirile.
b) Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva inundatiilor.
Efectele negative ale indiguirilor se refera la micsorarea sectiunii de
curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din
functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea
regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor
freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.
c) Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale trapezoidale, cu
taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor de stabilitate
pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru inaltimi pina in 4
m.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 51


Amenajari Hidrotehnice

5.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 5

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă procesele de albie si care sunt efectele


acestora? (3p)

2. Reprezentati profilul longitudinal al unui curs de apa si


asociati sectiunile transversale caracteristice. (4p)

3. Desenati sectiunile transversale posibil a fi adoptate pentru


diguri. (3p)

5.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Selarescu, M, s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed.Tehnica, Bucuresti;


2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 52


Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 6

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU


HIDROAMELIORATII

Cuprins Pagina
6.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 53
6.2. Definitii, clasificari 53
6.3. Desecari – drenaje
6.4. Irigatii
6.5. Răspunsuri şi comentarii la teste
6.6. Lucrarea de verificare nr. 6
6.7. Bibliografie minimală

6.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 6

 Definirea si clasificarea lucrarilor de hidroamelioratii.

 Amenajari de drenaj si de desecari

 Amenajari pentru irigatii

6.2. DEFINITII, CLASIFICARI


Domeniile apartinind hidroamelioratiilor sunt: irigatiile,
desecarile-drenajul.

Seceta Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare


dezvoltarii, ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu
cerintele plantelor.

Excesul de Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si


umiditate apa.

Aeratia solului este importanta pentru satisfacerea nevoii de


oxigen a radacinilor plantelor, cerintei de azot a microorganismelor,
asigurarea eliminarii dioxidului de carbon degajat in procesele
biologice din sol.

Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia,


deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii
volumului aerului.

Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 53


Amenajari Hidrotehnice

volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia.

In functie de natura excesului de umiditate putem deosebi:


-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel; acesta influenteaza volumul de aer din sol necesar
plantelor doar daca se afla la adincimi mai mici de 1 – 1,1 m

-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra


orizontului argilo-iluvial al solului

-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata


terenului.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă seceta?

b) Care sunt tipurile de exces de umiditate?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Domeniile apartinind hidroamelioratiilor sunt: irigatiile,
desecarile-drenajul.
Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare
dezvoltarii, ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu
cerintele plantelor.
Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si apa.
Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia,
deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii
volumului aerului.
Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce
volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia.
In functie de natura excesului de umiditate putem deosebi:
-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel;
-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra
orizontului argilo-iluvial al solului
-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata
terenului.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 54
Amenajari Hidrotehnice

6.3. DESECARI, DRENAJE

Lucrari de In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate se


eliminare a pot utiliza:
excesului de -lucrarile de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
umiditate suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime; consecinta
acestor lucrari este de crestere a proportiei de aer din sol si
intensificarea schimburilor dintre aerul din sol si aerul atmosferic
-lucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.

Desecari Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si


evacuare a excesului de umiditate si presupun:
-pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector;

-pentru apa freatica de foarte mica adincime - retea de canale deschise


adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care
descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior

-alte situatii - lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea


umiditatii excedentare pe profilul solului,
- inaltarea artificiala a cotelor terenului,
- desecarea biologica,
- regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului
natural.

Sistem desecare
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 55
Amenajari Hidrotehnice

Drenaj Lucrarile de drenaj pot fi:


- puturi absorbante,
- puturi colectoare,
- drenuri de ventilatie,
- drenuri sifon.

Sistem drenaj

Pentru buna exploatare a sistemelor de desecare-drenaj este


necesara asigurarea scurgerii apei colectate, tinind evidenta debitelor
evacuate, a nivelurilor apei in canale sau in pinza freatica.

Prevenirea si remedierea diferitelor avarii se face in cadrul


actiunii de intretinere in scopul mentinerii sectiunii de scurgere,
asigurarii functionarii normale a constructiilor hidrotehnice din
amenajare, curatirii de vegetatie a emisarului.

Test de autoevaluare – Intrebarea 2


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt lucrarile ce se pot utiliza pentru combaterea excesului de
umiditate?

b) Enumerati lucrarile de drenaj.

c) Care sunt lucrarile de desecare uzuale adoptate pentru apele care


baltesc sau imbiba stratul arabil?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare


USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 56
Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate
se pot utiliza:
-lucrarile de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime;
-lucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si
evacuare a excesului de umiditate si presupun:
-pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector;
-pentru apa freatica de foarte mica adincime - retea de canale deschise
adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care
descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior
-alte situatii - lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea
umiditatii excedentare pe profilul solului,
- inaltarea artificiala a cotelor terenului,
- desecarea biologica,
- regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului
natural.
Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante, puturi colectoare,
drenuri de ventilatie, drenuri sifon.

6.4. IRIGATII

Irigarea Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de


umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa.

Tipuri Irigarea culturilor se poate face pentru:


-umectare – completind deficitul de apa necesar dezvoltarii plantelor
in perioada de vegetatie
-spalare – inlaturind din sol sarurile daunatoare dezvoltarii culturilor
-aprovizionare – inmagazinind in sol cantitatea de apa necesara
culturilor agricole inaintea perioadei de vegetatie
-fertilizare – ajutind la incorporarea ingrasamintelor aplicate culturilor
agricole
-termoreglare – aparind plantele de efectele temperaturilor
atmosferice scazute
-pigmentare – favorizind accelerarea procesului de maturare a
fructelor.

Metode de udare Pentru aplicarea udarilor se poate opta pentru una dintre
urmatoarele metode, in functie de morfologia terenului agricol,
cultura, infrastructura, sursa, etc:

-submersarea – metoda utilizata in cazul orezariilor, situatie in care se


realizeaza incinte de cultivare prin indiguire, acestea urmind sa fie
temporar inundate; astfel, orezul se planteaza, se asteapta rasarirea si

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 57


Amenajari Hidrotehnice

se acopera cu un strat de 5 – 10 cm de apa; in perioada de infratire a


orezului coloana de apa se scade la 3 – 4 cm pentru a nu se ineca, dupa
care nivelul se ridica la 15 – 20 cm pina in perioada de coacere in
lapte, apoi se opreste alimentarea parcelei

-scurgerea la suprafata – metoda se utilizeaza in cazul terenurilor


agricole a caror panta nu depaseste 4%; terenul, a carui permeabilitate
trebuie sa fie in domeniul 10-4 – 5.10-3 cm/s, se niveleaza si se
realizeaza brazde a caror panta optima este de 0,05 – 0,3%, debitul de
udare, lungimea brazdei, distanta dintre brazde si durata udarii se
stabilesc prin calcul in functie de cultura

-aspersiunea – metoda de udare cea mai raspindita in Romania (a


carei uniformitate de distribuire a apei pe suprafata terenului este
puternic influentata de vint) se utilizeaza pentru terenuri a caror
permeabilitate depaseste 10-4 cm/s (3,6 mm/h), indiferent de
microrelief; se caracterizeaza prin intensitatea, uniformitatea si
marimea picaturii

-picurarea – metoda de udare subterana, prin intermediul unor


conducte perforate ingropate, marimea fantelor, pozitia si densitatea
acestora ducind la definirea debitului de udare, care variaza in functie
de cultura; este foarte susceptibila la incarcarea cu suspensii a apei de
udare deoarece orificiile se pot infunda, modificind scurgerea.

Componente Sistemele de irigatii sunt complexe de lucrari si amenajari care


sisteme de irigatii au in componenta urmatoarele:

-captarea - priza de apa, ce poate functiona gravitational sau prin


pompare, in functie de pozitia sursei de apa fata de terenul ce urmeaza
a fi deservit

-aductiunea – constructie de transport al apei ce se poate realiza sub


forma de canale sau conducte; din punctul de vedere al pozitiei fata de
sursa putem distinge;
-canal/conducta magistrala de aductiune – transporta apa de la
sursa la reteaua de distributie
-canal/conducta de distributie principal/secundar/de sector –
formeaza reteaua de distributie, cu rol de conducere a apei in
sectoarele de udare; pe reteaua de distributie se pot gasi, in
functie de morfologia terenului, SRP (statie de repompare),
respectiv SPP (statie de punere sub presiune)

-lucrari de amenajare interioara – compuse din conducte, canale,


rigole, brazde, fasii, parcele submersibile, in functie de metoda de
udare aleasa

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 58


Amenajari Hidrotehnice

-reteaua de colectare/evacuare a apei in surplus – formata din canale


colectoare de sector, canale colectoare secundare, canale colectoare
principale

-constructii si instalatii anexa – stavilare, poduri, podete, sifoane,


apeducte, caderi, instalatii de masurare a debitului, drumuri de acces,
telecomunicatii, cantoane.

Sistemele de irigatii au o organizare care sa permita irigarea


unui procent cit mai mare din suprafata de teren cultivata, asigurarea
unui regim de udare normal pentru fiecare cultura, mentinerea
fertilitatii solului, obtinerea unei productivitati ridicate, realizarea unei
productii agricole maxime la costuri minime.

Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si lucrari


periodice pe fiecare componenta a amenajarii.

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este scopul irigarii culturilor si pentru ce se poate aplica?

b) Enumerati metodele de udare.

b) Care sunt variantele constructive pentru aductiunea unui sistem de


irigatii in functie de pozitia fata de sursa de apa?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 59


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de
umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa.
Irigarea culturilor se poate face pentru umectare, spalare,
aprovizionare, fertilizare, termoreglare sau pigmentare.
Metodele de udare sunt submersarea, scurgerea la suprafata,
aspersiunea, picurarea.
Componentele sistemelor de irigatii sunt captarea, aductiunea, lucrari
de amenajare interioara, reteaua de colectare/evacuare a apei in
surplus, constructiile si instalatiile anexa
Sistemele de irigatii au o organizare care sa permita irigarea unui
procent cit mai mare din suprafata de teren cultivata.
Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si periodice.

6.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare dezvoltarii, ce
se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu cerintele plantelor.
b) Excesului de umiditate poate fi:
-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel
-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra
orizontului argilo-iluvial al solului
-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata
terenului.
Intrebarea 2
a) Lucrarile de combatere a excesului de umiditate sunt:
-de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime;
-de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
b) Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante, puturi colectoare,
drenuri de ventilatie, drenuri sifon.
c) Lucrarile de desecare cele mai uzuale ce se pot adopta in cazul
apelor care baltesc sau imbiba stratul arabil sunt retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector.
Intrebarea 3
a) Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de umiditate a
culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa. Irigarea
culturilor se poate face pentru umectare, spalare, aprovizionare,
fertilizare, termoreglare sau pigmentare.
b) Metodele de udare sunt submersarea, scurgerea la suprafata,
aspersiunea, picurarea.
c) Din punctul de vedere al pozitiei fata de sursa putem distinge
aductiuni sub forma de:
-canal/conducta magistrala de aductiune – transporta apa de la sursa la
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 60
Amenajari Hidrotehnice

reteaua de distributie
-canal/conducta de distributie principal/secundar/de sector – formeaza
reteaua de distributie, cu rol de conducere a apei in sectoarele de
udare.

6.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 6

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1.Ce reprezintă seceta si care sunt manifestarile excesului de


umiditate. (3p)

2. Reprezentati grafic un sistem de drenaj. (4p)

3.Descrieti una dintre metodele de udare cunoscute. (3p)

6.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Cazacu, E, s.a., 1973 - Amenajari de irigatii, Ed.Ceres, Bucuresti;


2. Bara, C, s.a., 1973 – Exploatarea sistemelor de hidroamelioratii, Ed. Ceres, Bucuresti;
3. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 61
Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 7

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU


NAVIGATIE

Cuprins Pagina
7.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 62
7.2. Definitii, clasificari, importanta 62
7.3. Cai navigabile 65
7.4. Porturi 70
7.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 72
7.6. Lucrarea de verificare nr. 7 73
7.7. Bibliografie minimală 73

7.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 7

 Definirea, clasificare, importanta transportului pe apa

 Amanajari si constructii necesare cailor navigabile

 Amenajari si constructii necesare porturilor

7.2. DEFINITII, CLASIFICARI, IMPORTANTA

Transport pe apa Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,


semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari se face cu viteze reduse,
de ordinul a (8 - 12) km/h, dar cu costuri foarte scazute, greutatea
moarta fiind de aproximativ (7,5 – 28) % din greutatea bruta
transportata, prin comparatie cu 40% in cazul transportului feroviar.

Infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatii de


transport pe apa se compune din:
- cai navigabile interioare
- porturi.

Cale navigabila Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.

Portul Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 62


Amenajari Hidrotehnice

Clasificari Caile navigabile pot fi clasificate in functie de natura lor in:


-naturale
-artificiale, care se numesc canale navigabile.

In functie de deplasamentul maxim brut al navei sau convoiului


de calcul, clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.

Porturile se pot clasifica


a)dupa asezarea geografica:
-fluvial,
-maritim,
-de estuar

b)dupa destinatie:
-comercial,
-militar,
-special (industrial, iernare si refugiu, iahting)

c)dupa durata de exploatare:


-definitiv,
-provizoriu,

d)dupa modul de operare:


-permanenta pe durata de exploatare
-sezoniera

e)grad dispersare a suprafetei:


-unitar
-complex portuar

f)dupa importanta traficului:


-mondial,
-international,
-national,
-regional,
-local

g)dupa statutul vamal:


-de import,
-de export,
-de tranzit international.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 63


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce este calea navigabila? Dar portul?

b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?

c) Enumerati crietriile dupa care se clasifica porturile.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari este de o importanta
ridicata deoarece se face cu viteze reduse, dar si cu costuri foarte
scazute (greutatea moarta fiind foarte redusa).
Infrastructura pentru transport pe apa se compune din cai
navigabile interioare si porturi.
Calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod
curent pentru circulatia navelor.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.
Caile navigabile se pot clasifica in functie de natural or sau in
functie de importanta.
Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica,
destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul de
dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 64


Amenajari Hidrotehnice

7.3. CAI NAVIGABILE

Elemente tehnice Calea navigabila se caracterizeaza cu urmatoarele elemente


tehnice:
-traseul in plan
-sectiunea transversala (latime si adincime ce satisfac cerintele
gabaritului de navigatie)
-panta longitudinala pe biefuri.

Gabarite de Gabaritul de navigatie pe orizontala, M, rezulta din sectiunile


navigatie a doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor
de garda:

M = 2B + 3d, unde:

B – latimea navei sau convoiului de calcul


d – latimea fisiei de garda, care se alege:
d = 2 m pentru riuri mici;
d = 5 m pentru fluvii

Gabaritul de navigatie pe verticala, N, tine cont de gabaritul


de apa si cel de aer. Pentru stabilirea gabaritului de apa se ia in
considerare pescajul navei sau convoiului de calcul si un spor de
adincime numit rezerva pilotului pe calea curenta, masurata sub
adincimea carenei navei:

t = T + r, unde:

T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m

Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de o


nava sau un convoi de calcul.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 65


Amenajari Hidrotehnice

Gabaritul de aer reprezinta portiunea situata deasupra


nivelului apei si este dat de inaltimea suprastructurii navelor celor mai
inalte, A, rezultind astfel gabaritul de navigatie pe verticala:

N = t + A, unde:

t – gabaritul de apa
A – gabaritul de aer

Adincimea navigabila este adincimea intregului sector


considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o anumita
asigurare, ceea ce poarta denumirea de adincime navigabila de calcul.

Inaltimea libera sub poduri se calculeaza sumind gabaritul de


aer cu nivelul apei la trecerea debitului maxim si o garda de siguranta.
In cazul podurilor cu mai multe deschideri, cel putin doua dintre
acestea trebuie realizate tinind cont de inaltimea libera sub pod, cite o
deschidere pentru fiecare sens de navigatie: amonte si aval.

Raza curbelor traseului in plan al caii navigabile trebuie sa fie


cel putin de 6 ori lungimea navei sau convoiului de calcul, exceptie
facind punctele obligate ale traseului unde raza de curbura poate fi de
minim 3 ori lungimea navei sau convoiului de calcul si se adopta in
sectiunea in cauza supralargirea senalului navigabil fata de sectiunea
curenta, corespunzatoare gabaritului pe orizontala.

Semnalizare Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,


directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.

Semnalizarea poate fi:


a) dupa perioada de utilizare:
-de zi
- de noapte,
b) dupa pozitia in spatiu:
-costiera
-plutitoare.

Mijloacele utilizate pentru semnalizare sunt faruri, semafoare,


balize, scondrii de semnalizare, geamanduri, nave de semnalizare.

Biefare – Nod Caile navigabile se pot realiza prin canalizarea cursurilor de


hidrotehnic apa cu ajutorul nodurilor hidrotehnice, obtinindu-se biefarea.

Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de cadere


succesive.

In acest mod se sporeste gabaritul de navigatie, se micsoreaza


si uniformizeaza viteza de curgere si panta longitudinala.

Nodurile hidrotehnice au de cele mai multe ori si alte folosinte


decit navigatia (folosinta energetica, pentru alimentare cu apa, de
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 66
Amenajari Hidrotehnice

regularizare a debitelor, etc.)

Ecluza La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii


navigatiei, este nevoie de ecluza.

Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas, capat


amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare.

Alimentarea ecluzei trebuie sa se realizeze intr-un interval de


timp cit mai mic, cu conditia sa se asigure stabilitatea navei in sas,
deoarece fortele care actioneaza navele sunt datorate curentilor
produsi de alimentare, valurilor aparute si panta suprafetei apei. La
acestea se adauga, cu o pondere foarte mica, forta de impuls a
jetului/jeturilor de apa la iesirea din sistemul de alimentare in sasul
ecluzei.

Viteza de variatie a nivelului apei in sas nu poate fi mai mare


de 1,5 – 2,0 m/min.

Sistemul de alimentare a ecluzei poate fi:


-frontal – pentru caderi de pina la 12 – 15 m; se poate face prin
intermediul unor vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau
prin galerii de ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea
-distribuit – pentru caderi mai mari de 12 - 15 m; se realizeaza prin
galerii longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier,
extinse din bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla:
de alimentare si de evacuare a apei.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 67


Amenajari Hidrotehnice

Ascensor de nave O alta varianta de racordare a doua biefuri este ascensorul de


nave:

Pentru supratraversari ale canalelor peste cai de


Pod canal
comunicatii terestre, cursuri de apa, vai adinci, etc se poate apela la
poduri canal:

Pentru subtraversari ale cananelor pe sub cai de comunicatii


Tunel navigabil terestre, cursuri de apa, strapungere de culmi, etc.se poate apela la
tuneluri navigabile:

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 68


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 2


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce elemente tehnice ale caii navigabile cunoaşteţi?

b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?

c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu


apa a unei ecluze.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Calea navigabila se caracterizeaza prin traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
Gabaritul de navigatie pe orizontala:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii).
Gabaritul de navigatie pe verticala,
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa, t = T + r
A – gabaritul de aer = inaltimea maxima a suprastructurii navei
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m.
Adincimea navigabila de calcul este adincimea intregului
sector considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o
anumita asigurare,
Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,
directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi dupa perioada de utilizare - de zi/de
noapte, dupa pozitia in spatiu – costiera/plutitoare.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 69
Amenajari Hidrotehnice

Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de


cadere succesive.
La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii
navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas
(camera), capat amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare, ce se
poate umple sau goli de apa, avind nava inauntrul ei.
Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul
distribuit are si rol de sistem de evacuare a apei din sas.
O constructie alternativa ecluzei este ascensorul de nave.
Pentru supratraversari se utuilizeaza poduri canal, iar pentru
subtraversari tuneluri canal.

7.4. PORTURI

Aquatoriul Componentele unui port sunt:


a)aquatoriul – reprezentind suprafata de apa adapostita in grade
diferite, care cuprinde la rindul sau:

-rada portului (avantportul) – suprafata de apa partial


adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza inainte de
intrarea in port sau dupa iesirea din port; aceasta suprafata
poate sa fie creata natural sau artificial, cu ajutorul digurilor de
incinta, astfel incit in interior inaltimea valului sa nu
depaseasca 2 m

-bazinul portuar – suprafata de apa total adapostita unde


navele acosteaza si descarca, respectiv incarca; aceasta
suprafata se creaza in majoritatea cazurilor artificial, prin
intermediul digurilor, astfel incit in interior inaltimea valului
sa fie de cel mult 0,5 m

Teritoriul b)teritoriul – reprezentind suprafata de teren aferenta portului, formata


din:

-frontul de acostare – totalitatea amenajarilor facute de-a


lungul aquatoriului pentru acostarea navelor si operarea
acestora; in cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare,
dane de acostare

-depozite, cladiri administrative, cai de comunicatii terestre


prin intermediul carora se poate efectua operarea navelor

-santiere navale – totalitatea amenajarilor facute de-a lungul


aquatoriul pentru revizii, reparatii, construire de ambarcatiuni;
elementul principal este docul:
-uscat - dana prevazuta cu porti de izolare si sisteme
de evacuare/umplere a incintei;
-plutitor -cutie ce se lesteaza in amplasament pina
ajunge sub chila navei, apoi se inchide; se delesteaza,

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 70


Amenajari Hidrotehnice

ridicindu-se astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune


la uscat.

Test de autoevaluare – Intrebarea 3


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti aquatoriul portului.

b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul


portuar al portului.

b) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 71


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Componentele unui port sunt aquatoriul si teritoriul.
Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade
diferite.
Rada portului este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa partial adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza
inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port; in interiorul radei
portului inaltimea valului nu depaseste 2 m.
Bazinul portuar este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa total adapostita unde navele acosteaza si descarca, respectiv
incarca; in interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu depaseste
0,5 m.
Teritoriul reprezinta suprafata de teren aferenta portului si
cuprinde frontul de acostare, constructii legate de operarea navelor,
santiere navale.
Amenajarile pentru acostarea navelor sunt cheurile de
acostare si danele de acostare.

7.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt
realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor, curentilor,
aluviunilor, variatiilor de nivel.
b)Clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
c)Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: asezarea
geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul
de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.
Intrebarea 2
a) Elemente tehnice ale unei cai navigabile sunt: traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
b) Gabaritul de navigatie pe orizontala, rezulta din suma sectiunilor a
doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor de
garda:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii)
c) Sistemul frontal de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor de pina la 12 – 15 m. Se realizeaza prin intermediul unor
vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau prin galerii de

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 72


Amenajari Hidrotehnice

ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea.


Sistemul distribuit de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor mai mari de 12 - 15 m. Se realizeaza prin galerii
longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier, extinse din
bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla: de
alimentare si de evacuare a apei.
Intrebarea 3
a) Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.
b)Rada portului si bazinul portuar sunt elemente ale aquatoriului,
reprezentind suprafata de apa adapostita in diferite grade.
In interiorul radei portului inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 2
m.
In interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu trebuie sa
depaseasca 0,5 m.
c)Docul plutitor este o cutie ce se lesteaza in amplasament pina ajunge
sub chila navei, apoi se inchide; se continua cu delestarea, ridicindu-se
astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune la uscat.

7.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 7

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă calea navigabile şi cum se clasifică dupa


importanta? (3p)

2. Scrieti relatiile de calcul pentru determinarea gabaritelor


caii navigabile si definiţi elementele ce intrevin. (4p)

3. Reprezentati elementele componente ale unui port. (3p)

7.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ


1. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
2. Manoliu, I, 1982 - Cai navigabile si porturi, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 73
Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 8

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROENERGETICE

Cuprins Pagina
8.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8 74
8.2. Energia hidraulica 74
8.3. Energia electrica 76
8.4. Utilizarea energiei hidraulice a cursurilor de apa 78
8.5. Utilizarea energiei hidraulice a mareelor 80
8.6. Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj 83
8.7. Răspunsuri şi comentarii la teste 86
8.8. Lucrarea de verificare nr. X 87
8.9. Bibliografie minimală 87

8.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 8

 Definirea si caracterizarea energiei electrice si energiei


hidraulice

 Amenajari hidrotehnice pentru utilizarea diferitelor forme ale


energiei hidraulice

8.2. ENERGIA HIDRAULICA

Caracteristici Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea necesarului


de energie electrica in perioadele de cerere maxima, in contextual
cresterii permanente a consumului de energie la nivel planetar.
Deoarece se obtine in perioadele de cerere maxima se comercializeaza
la preturi ridicate.

Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca este


obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale si presupune fructificarea
caderilor. Diferenta de nivel intre cotele apei in cele doua sectiuni
(amonte si aval) da energia potentiala a apei care va fi transformata in
energie cinetica prin curgere. Cantitatile de apa din cursurile de apa
sunt tributare energiei solare, prin circuitul apei in natura.

Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe


seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente. Aceste fenomene sunt la rindul lor datorate energiei
solare si fenomenelor meteorologice.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 74


Amenajari Hidrotehnice

Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe


existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de acest
tip utilizata in prezent. Din totalul mondial de cerere de energie 16-
18% este generata anual de energia hidraulica obtinuta pe seama
cursurilor de apa.

Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face cu


randamente foarte ridicate, ceea ce dovedeste eficienta sa economica.

Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit


exista cantitatea de apa necesara acumulata.

Energia hidraulica este curata, deoarece nu produce deseuri sau


poluanti la utilizarea sa. Combustibilul pe baza caruia se produce
energia electrica este chiar apa si nu sufera nici un fel de transformari.

Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie


hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse si nu presupune
costuri suplimentare dupa realizarea investitiei initiale, presupune
numai costuril de exploatare.

Utilizare Energia hidraulica este utilizata pe seama:


a)debitelor riurilor si fluviilor, forma de energie ce a fost folosita inca
din antichitate pentru realizarea irigatiilor
b)oscilatiilor periodice date de maree, utilizata incepind cu anul 1966
c)valurilor si curentilor marini, care se utilizeaza sub forma
experimentala in zilele noastre
d)pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Enumerati calitatile energiei hidraulice.

b) Care sunt modaltatile de utilizare a energiei hidraulice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 75


Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea
necesarului de energie electrica in perioadele de cerere maxima; in
acest fel are prêt de vinzare ridicat.
Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca
este obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale.
Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe
seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente.
Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe
existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de
acest tip utilizata in prezent.
Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face
cu randamente foarte ridicate.
Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit
exista cantitatea de apa necesara acumulata.
Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie
hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse.
Energia hidraulica utilizata pe seama debitelor cursurilor de
apa, mareelor, valurilor si curentilor marini, pomparii unor cantitati de
apa la cote superioare.

8.3. ENERGIA ELECTRICA

Cerere energie Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa


electrica graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN). Se constata ca atit pe parcursul unui an cit si pe
parcursul celor 24 ore ale unei zile exista intervale cu cerere minima si
intervale cu cerere maxima, variatiile fiind in directa legatura cu
activitatile desfasurate de societate.

Curbe de sarcina Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se


remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara, acesta din urma
fiind mai accentuat decit primul, impreuna cu 2 intervale de minim de
sarcina: unul noaptea – accentuat si prelungit si unul dupa-amiaza.
Aceste virfuri si minime – goluri au valori si durate diferite de la o luna
la alta.

In decursul unui an valorile maxime se inregistreaza in lunile


USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 76
Amenajari Hidrotehnice

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie,


rezultind curbele de sarcina anuale in Romania.

Zone Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice, definite pe


caracterstice – curba de sarcina zilnica si extrapolate la celelalte tipuri de curbe de
tipuri de energie sarcina:
-zona de virf, corespunzatoare sarcinilor variabile, situate
deasupra sarcinei minime dintre cele doua virfuri, care se pot acoperi in
mod normal de centrale electrice ce pot functiona cu sarcini variabile si
pot fi oprite si pornite de 2 ori pe zi;
-zona de semivirf, cuprinsa intre sarcina golului de zi si sarcina
golului de noapte, care se pot acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de noapte;
-zona de baza, situata sub sarcina minima de noapte, care poate
fi acoperita de centrale ce functioneaza continuu, la valoare constanta in
decursul celor 24 de ore.

Test de autoevaluare – Intrebarea 2


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt graficele de variatie a cecerii de energie electrica?

b) Definiti zona de semivirf si precizati modul de acoperire a acestei


cereri de energie electrica.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa
graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN).
Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se
remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara si 2 intervale de
minim de sarcina: unul noaptea si unul dupa-amiaza.
Pe curbele de sarcina anuale valorile maxime se inregistreaza in lunile

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 77


Amenajari Hidrotehnice

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie.


Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice:
-zona de virf, care se poate acoperi in mod normal de centrale electrice
ce pot functiona cu sarcini variabile si pot fi oprite si pornite de 2 ori
pe zi;
-zona de semivirf, care se poate acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de
noapte;
-zona de baza, care poate fi acoperita de centrale ce functioneaza
continuu, la valoare constanta in decursul a 24 ore.

8.4. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A CURSURILOR DE APA

Relatii Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei


hidraulice a cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei
hidraulice in caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni
deoarece energia si puterea au relatiile:

E = γw.V.H;

P = γw.Q.H pentru Q = ct, unde:

E – energia teoretica disponibila (energia bruta)


P – puterea teoretica disponibila
γw – greutatea specifica a apei
Q – debitul instalat
H – caderea bruta
V – volumul de apa disponibil

Componente Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:


amenajare -baraj de derivatie sau de acumulare ce are rol de ridicare a nivelului
apei la cota necesara asigurarii caderii;
-descarcatorul de ape mari, care are rol de preaplin;
-priza de apa cu rol de captare a debitelor si conducere a acestora catre
constructia de transport al apei;
-aductiunea – constructia de transport al apei de la captare;
-camera/castelul de echilibru, constructie ce are rol de echilibrare
hidraulica a curgerii si consumare a suprapresiunii generate de
fenomenul de lovitura de berbec, dar si rol de rezervor de compensatie;
-conducta/galeria fortata – transporta apa de la aductiune la centrala, are
un traseu scurt, cu panta mare, pentru a concentra caderea;
-casa vanelor, constructie ce gazduieste organele de
inchidere/deschidere (manevra) ce permit accesul apei in CHE;
-centrala hidroelectrica, constind din cladire, turbine, generatoare
electrice, statii electrice de transformare, camera de comanda;
-canal/galerie de fuga, constructie cu rol de disipare a energiei
curentului de apa turbinata si restitutie a apei in emisar.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 78


Amenajari Hidrotehnice

Tipuri CHE In functie de modul de realizare a caderii centralele


hidroelectrice (CHE)pot fi:

-centrale baraj:

-centrale cu derivatie

-centrale subterane

-centrale cu baraj si derivatie

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 79


Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt elementele naturale pe care se bazeaza generarea energiei
electrice pe seama utilizarii cursurilor de apa?

b) Care sunt tipurile de centrale hidroelectruce in functie de modul de


realizare a caderii?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:
-baraj de derivatie sau de acumulare, descarcatorul de ape mari, priza
de apa, aductiunea, camera/castelul de echilibru, conducta/galeria
fortata, casa vanelor, centrala hidroelectrica, canal/galerie de fuga.
In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice pot
fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale cu
baraj si derivatie.

8.5. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A MAREELOR

Maree Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice


ale mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor
si/sau oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate
de Soare si Luna.

Intervalul de timp dintre flux si reflux este de 12 ore si 25


minute.

Diferenta de nivel inregistrata in cursul lunii intre flux si


reflux este data de fazele Lunii, minimul si maximul acestei diferente
fiind inregistrate la 14 zile unul de celalalt.

In functie de configuratia fiecarei mari si/sau ocean apar


diferente intre amplitudinea mareelor, existind:
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 80
Amenajari Hidrotehnice

-maree mari – diferenta de nivel intre flux si reflux de peste 4 m


-maree medii – diferenta de nivel intre flux si reflux intre 2 si 4 m
-maree mici – diferenta de nivel intre flux si reflux sub 2 m

Centrale mareo- Principiul de functionare porneste de la existenta unei incinte


motrice de naturale – golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de
flux pentru a o elibera in perioadele de reflux.
estuar
Schimbul de apa intre incinta si mare/ocean deschis se face
prin intermediul turbinelor, care in felul acesta transforma diferenta de
nivel permanenta dintre incinta si larg in energie.

Sistemul clasic de operare presupune generarea de energie in


perioada de reflux. In perioada de flux golful/estuarul barat se umple
cu apa ce intra prin cimpurile deversante care sunt tinute cu stavilele
deschise, in acelasi timp accesul la turbine fiind oprit. Cind se atinge
amplitudinea maxima a fluxului se inchid stavilele si se asteapta
coborirea nivelului apei in larg datorita refluxului. Cind se
inregistreaza minimul, apa se descarca din glof trecind prin turbine si
obtinind energie. La egalarea nivelurilor dintre incinta si larg se
deschid stavilele si se opreste accesul apei la turbine pentru a incepe
un nou ciclu de umplere-golire.

FLUX – umplere incinta REFLUX – golire incita si turbinare


Centrale mareo- Deoarece inchiderea unui golf/estuar natural are un impact
motrice de larg foarte puternic asupra mediului se poate realiza o incinta indiguita in
larg, pozitionata astfel incit distanta de transport a energiei obtinute sa
fie minima.

Incinta este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact


cu largul dar si contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in
timp ce celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 81
Amenajari Hidrotehnice

dintr-un bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie. Astfel


programul de turbinare nu mai este legat direct de fazele de flux si
reflux.

Test de autoevaluare – Intrebarea 4


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este motivatia oscilatiilor nivelului oceanului planetar?

b)Descrieti modul de functionare a unei centrale mareo-motrice de


estuar.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice ale
mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor si/sau
oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate de
Soare si Luna.
Varianta clasica presupune existenta unei incinte naturale –
golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de flux pentru
a o elibera in perioadele de reflux. (centrala mareo-motrice de estuar)
Intr-o alta varianta se poate realiza o incinta indiguita in larg. Incinta
este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact cu largul dar si
contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in timp ce
celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca dintr-un
bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie (centrala mareo-
motrice de larg)
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 82
Amenajari Hidrotehnice

8.6. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A ACUMULARILOR


PRIN POMPAJ

Principiu Utilizariea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se


bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a
fi ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.

Acest tip de amenajare se utilizeaza atunci cind, fie nu exista


amplasamente pentru realizarea de centrale hidroelectrice clasice, fie
se doreste acoperirea suplimentara a virfurilor de sarcina.

Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior,


putind fi fiecare reprezentat de o acumulare.

In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in


Sistemul Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.

Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare


numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.

Avantaje Acest tip de centrala hidroelectrica imbunatateste conditiile


tehnice si economice de exploatare a centralelor termoelectrice si
nucleare pe durata golurilor de sarcina, prin utilizarea surplusului de
energie produsa pentru pomparea apei.

In aceeasi idee, aceste centrale pot acumula apa pe baza


pomparii acesteia in perioadele de virf de productie a surselor de
energie eoliana.

Deoarece pot avea mai multe regimuri de functionare


(turbinare, pompare, compensare sincrona) si interschimbarea rapida a
acestora centralele de acumulare cu pompaj cresc fiabilitatea SEN.

Amplasarea acestui tip de centrala nu este limitata de


conditiile hidrografice, cum este cazul centralelor hidroelectrice
clasice, acestea putind fi amplasate in apropierea consumatorilor,
reducind costurile cu transportul si distributia.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 83


Amenajari Hidrotehnice

Acumularea prin pompaj este singurul mod de stocare a


energiei la scara mare.
Clasificari
Dupa durata ciclului de pompare amenajarile cu acumulare
prin pompaj sunt:
-cu ciclu zilnic – pomparea (gol de zi si noapte) si turbinarea (virf de
zi) se fac zilnic;
-cu ciclu saptaminal – pomparea (gol de zi, de noapte si gol de
weekend) si turbinarea (in zilele lucratoare) se fac la nivel de
saptamina;
-cu ciclu sezonier – pomparea se face in perioadele de ape mari iar
turbinarea se face in perioadele de ape mici; aceste amenajari se pot
folosi in afara perioadelor de ape mari si pentru compensarea zilnica
sau saptamanala.

Dupa modul de folosire a volumului de apa pompat centralele


hidroelectrice cu acumulare prin pompaj se clasifica:
-in circuit deschis – centrale hidroelectrice mixte (de pompaj si
amenajare a unei resurse de apa) – volumul de apa din rezervorul
superior este turbinat o singura data la o cadere mai mare decit
inaltimea de pompare, ceea ce presupune ca sursa de apa si statia de
pompare pentru captare este intr-un bazin hidrografic vecin, la o cota
superioara centralei hidroelectrice, dar inferioara acumularii

-in circuit inchis - centrale hidroelectrice de pompaj pur – acelasi


volum de apa este turbinat de mai multe ori, prin recircularea acestuia,
la o cadere bruta egala cu inaltimea gravitationala de pompare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 84


Amenajari Hidrotehnice

Dupa tipul de grupuri utilizat amenajarile cu pompaj pot fi:


-cu grupuri independente pentru turbinare si pompare, existind
pompe antrenate de motoare electrice si generatoare antrenate de
turbine hidraulice;
-cu grupuri ternare – pompe antrenate de masini electrice care
antreneaza turbinele;
-cu grupuri binare (masini hidraulice reversibile) – masini hidraulice
cuplate cu masini electrice, la care masina hidraulica poate functiona
atit ca pompa cit si ca turbina, iar masina electrica poate functiona atit
ca si motor cit si ca generator.

Test de autoevaluare – Intrebarea 5


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a)Care este principiul de baza al acumularii prin pompaj?

b) Enumerati avantajele acumularilor prin pompaj?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se
bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi
ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior, putind
fi fiecare reprezentat de o acumulare.
In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in Sistemul
Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.
Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare
numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.
Avantajele acestui tip de amenajare sunt:
-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarii legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate in
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 85
Amenajari Hidrotehnice

apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si


distributie
-este singurul posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.
Acumularile cu pompaj se clasifica dupa durata ciclului de pompare
(zilnic, saptaminal, sezonier), dupa modul de folosire a volumului de
apa pompat (in circuit inchis, in circuit deschis), dupa tipul de grupuri
utilizat (grupuri independente, grupuri ternare, grupuri binare).

8.7. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Energia hidraulica este regenerabila, se obtine cu randamente
ridicate, este curata, are un pret de cost scazut, se utilizeaza pentru
acoperirea cererii in perioadele de virf de sarcina, ceea ce o face sa
aiba un pret de vinzare ridicat.
b) Energia hidraulica este utilizata pe seama:
-debitelor riurilor si fluviilor,
-oscilatiilor periodice date de maree,
-valurilor si curentilor marini,
-pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.
Intrebarea 2
a) Graficele de variatie a cererii de energie electrica sunt curbele de
sarcina ale sistemului energetic national
b) Zona de semivirf este acea portiune din curba de sarcina cuprinsa
intre sarcina golului de zi si sarcina golului de noapte. Aceasta se
poate acoperi in mod normal de centrale electrice care pot avea sarcina
diminuata pe parcursul golului de noapte.
Intrebarea 3
a) Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
b) In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice
pot fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale
cu baraj si derivatie.
Intrebarea 4
a) Oscilatiile periodice ale mareelor se produc datorita fortelor de
atractie exercitate de Soare si Luna.
b) Centrala mareo-motrice de estuar presupune existenta unei incinte
naturale obtinuta prin bararea unui glof sau a aunui estuar, in care se
va inmagazina apa in perioadele de flux pentru a o elibera in
perioadele de reflux.
Intrebarea 5
a)Principiul de functionare a acumularilor prin pompaj se bazeaza pe
ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 86
Amenajari Hidrotehnice

b) Avantajele acestui tip de amenajare sunt:


-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarilor legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate
in apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si
distributie
-posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.

8.8. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 8

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce modalitati de utilizare a energiei hidraulice cunoasteti?


Alegeti una dintre ele si descrieti principiul de baza. (3p)

2. Reprezentati grafic o curba de sarcina zilnica. (3p)

3. Desenati schematic o acumulare cu pompaj in circuit


inchis. (4p)

8.9. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Stematiu, D, 2010 – Amenajari hidroenergetice, Ed.Conspress, Bucuresti.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 87


Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 9

DESCARCATORI HIDRAULICI SI DISIPATORI DE


ENERGIE

Cuprins Pagina
9.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 88
9.2. Descarcatori hidraulici
9.3. Disipatori de energie
9.4. Răspunsuri şi comentarii la teste
9.5. Lucrarea de verificare nr. 9
9.6. Bibliografie minimală

9.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 9

 Definirea, clasificarea, functiile si descrierea solutiilor


constructive pentru descarctarori hidraulici

 Definirea, clasificarea, functiile si descrierea solutiilor


constructive pentru disipatori de energie

9.2. DESCARCATORI HIDRAULICI

Definitie Descarcatorii hidraulici (evacuatorii de ape mari) sunt


constructii hidrotehnice generale de evacuare-descarcare a apei din
bieful amonte in bieful aval de baraj, avind rol de asigurare a
functionarii in conditii de securitate atit a structurii cit si a zonei aval,
in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de aparitia viiturilor
catastrofale.

Functii generale Descarcatorii hidraulici au urmatoarele functii generale:


-asigura devierea apelor pe perioada de constructie a barajului
-asigura reglarea nivelului apei in lac la prima punere sub sarcina a
barajului
-asigura reglarea nivelului apei in lac si descarcarea viiturilor fara a
depasi cota de inundabilitate a albiei aval pe perioada de exploatare a
acumularii
-asigura livrarea debitului de servitute aval
-asigura golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie.

Clasificari In functie de pozitia lor in elevatie descarcatorii hidraulici


pot fi:
-de suprafata – in apropierea cotei de coronament a barajului

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 88


Amenajari Hidrotehnice

-de adincime – in apropierea nivelului mort al lacului de acumulare


-de semiadincime – la cote intermediare, situate intre cea a
descarcatorului de suprafata si cal a descarcatorului de adincime.

In functie de pozitia in plan descarcatorii hidraulici pot fi


amplasati:
-in corpul barajului
-in lacul de acumulare
-in versanti.

Functii specifice Functiile specifice fiecarui tip de evacuator sunt:


a)evacuatorii de suprafata: tranzitarea ghetii si plutitorilor
b)evacuatorii de semiadincime:
- realizarea amestecului apei in lac pe adincime in scopul
imbunatatirii calitatii acesteia si evitarii aparitiei stratificatiei
termice in lac
-evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj
c)evacuatorii de adincime:
-evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj
-spalarea aluviunilor depuse in lac
-furnizarea apei din „rezerva de fier” catre folosinte in caz de
seceta prelungita.

Solutii Evacuatorii de ape mari de suprafata pot fi realizati in mai


constructive multe variante constructive, solutia concreta alegindu-se in functie de
evacuatori de dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologice si geologice
suprafata ale terenului natural.

Deversor frontal a)Solutia devesor frontal, amplasat in corpul barajului, utilizat in


general la baraje din beton, liber sau echipat cu stavile.

Descarcator sifon b)Solutia descarcator sifon, amplasat in corpul barajului, utilizat in


general la baraje din beton cu inaltimi de maxim 9 m, cu debite
specifice pe deversor de 5 – 10 m3/s si inaltime maxima de lama de apa
pe deversor de 1-1,2 m.

Este compus dintr-un deversor frontal acoperit cu o capota


etansa de metal sau beton armat, prevazuta cu conducte de
dezamorsare si nas aruncator aval.

Functionarea acestuia in regim de deversor liber sau conducta

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 89


Amenajari Hidrotehnice

sub presiune este in functie de nivelul apei in lac:


-atunci cind nivelul apei din lac depaseste cota deversorului
apare curgere peste acesta, lama de apa ce ajunge pe paramentul aval
este aruncata de nas in capota; in acest fel se pierde contactul apei in
curgere cu atmosfera, aerul existent intre capota si jet este antrenat,
aparind un vid partial;
-atunci cind tot spatiul dintre deversor si capota este ocupat de
apa sifonul este amorsat si functioneza ca o conducta sub presiune.
-la scaderea nivelului apei in lac, aerul patrunde prin conducta
de dezamorsare, coloana de apa se rupe si sifonul este dezamorsat,
curgerea facindu-se cu nivel liber, peste un deversor frontal.

Solutia are avantajul ca debitele evacuate sunt superioare unui


deversor frontal, dar are dezavantajul ca este o constructie susceptibila
la inghet, blocare cu plutitori, vibratii.

Descarcator canal c)Solutia descarcator canal, frontal sau lateral, se utilizeaza la barajele
la care morfologia terenului ofera o situatie avantajoasa amplasarii in
versant a acestor lucrari la cote apropiate nivelului normal de retentie
(NNR).

Este format dintr-un deversor, o zona de racord, un canal


rapid si o zona de debusare aval.

In cazul descarcatorului canal frontal, admisia apei la deversor


se face perpendicular pe axul barajului, pe cind in cazul descarcatorului
canal lateral admisia apei la deversor se face perpendicular pe versant,
adica paralel cu axul barajului.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 90


Amenajari Hidrotehnice

a)frontal b)lateral

Descarcator palnie d)Solutia descarcator palnie, amplasat in lacul de acumulare, utilizat in


general la barajele din materiale locale, in situatia in care morfologia
terenului natural nu permite aplicarea solutiei cu descarcator canal.

Este format dintr-un turn partial suprateran, care are la


partea superioara un deversor circular (palnie), iar la partea inferioara,
subtraversind barajul, o galerie pentru debusarea apei din lac in emisar.

Zonele caracteristice sunt admisia, zona de racord I, put,


zona de racord II, galeria, zona de debusare aval.

Galeria este orizontala sau are o panta constructiva de 0,1%


si functioneaza cu grad de umplere la orice debit tranzitat.

Evacuatorii de adincime si semiadincime pot fi realizati in


Solutii evacuatori varianta constructiva:
adincime si -conducta (atunci cind sunt amplasati in corpul barajului),
semiadincime -galerie (daca sunt amplasati in versanti sau subtraverseaza barajul),
-goluri in turnul evacuatorului de ape mari de tip pilnie.

Ei functioneaza totdeauna sub presiune.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 91


Amenajari Hidrotehnice

Conducta

Galerie

Goluri in turnul pilniei

Evacuatorii de adincime si semiadincime sunt echipati cu


organe de inchidere (vane) care se amplaseaza:
-in casa vanelor (caz conducte sau galerii)
Casa vanelor -obtureaza direct fereastra de admisie practicata in turnul pilniei.

Casa vanelor poate fi pozitionata:


-in amonte (prima treime a conductei ssu galeriei) - are avantajul unei
lungimi mici de conducta sau galerie aflata permanent sub presiune,
avind insa un acces dificil.

-in aval (in apropierea zonei de debusare) – are avantajul unui acces
usor dar presupun o lungime mare de conducta sau galerie aflata
permanent sub presiune.

Pe lungimea pe care conducta sau galeria se afla permanent


sub presiune aceasta se prevede cu blindaj metalic.

In casa vanelor sunt prevazute doua organe de inchidere


pentru fiecare fir de in parte:
-vana de serviciu – cea cu ajutorul careia se executa manevrele curente
-vana de avarie – situata amonte de vana de serviciu, utilizata numai in
caz de avarie a vanei de serviciu.
Detalii de executie
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 92
Amenajari Hidrotehnice

Admisia apei se face printr-o zona profilata hidrodinamic,


usor evazata fata de sectiunea curenta, astfel incit viteza de acces a apei
sa nu depaseasca 1m/s; in aceasta sectiune se prevede un gratar rara
pentru a preveni blocarea evacuatorului cu putitori.

Zona de debusare aval este si ea profilata hidrodinamic,


astfel incit sa se asigure racordarea la lucrarile de disipare a energiei
curentului de apa evacuat din lac.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă descarcatorii hidraulici?

b) Care sunt functiile specifice ale descarcatorilor hidraulici de


semiadincime?

c) Descrieti elementele componente si modul de functionare ale


descarcatorului hidraulic de suprafata de tip sifon.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Descarcatorii hidraulici sunt constructii hidrotehnice
generale de evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful
aval de baraj cu rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate
atit a structurii cit si a zonei aval, in sensul protejarii de consecintele
avarierii sau de aparitia viiturilor catastrofale.
Descarcatorii hidraulici ca functii generale devierea apelor
pe perioada de constructie a barajului, reglarea nivelului apei in lac la
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 93
Amenajari Hidrotehnice

prima punere sub sarcina a barajului, reglarea nivelului apei in lac si


descarcarea viiturilor fara a depasi cota de inundabilitate a albiei aval
pe perioada de exploatare a acumularii, livrarea debitului de servitute
aval, golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie.
In functie de pozitia lor in elevatie descarcatorii hidraulici
pot fi de suprafata, de adincime, de semiadincime. In functie de
pozitia in plan descarcatorii hidraulici pot fi amplasati in corpul
barajului, in lacul de acumulare, in versanti.
Functia specifica a evacuatorilor de suprafata este de
tranzitare a ghetii si plutitorilor; functiile specifice ale evacuatorilor de
semiadincime se refera la realizarea amestecului apei in lac pe
adincime, evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj; functiile specifice ale
evacuatorilor de adincime se refera la evacuarea a cel mult 10% din
debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie la baraj,
spalarea aluviunilor depuse in lac, furnizarea apei din „rezerva de fier”
catre folosinte in caz de seceta prelungita.
Evacuatorii de ape mari de suprafata pot fi realizati in mai
multe variante constructive, solutia concreta alegindu-se in functie de
dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologice si geologice
ale terenului natural.
Evacuatorii de adincime si semiadincime pot fi realizati in
varianta constructiva conducta, galerie sau goluri in turnul
evacuatorului de ape mari de tip pilnie. Ei functioneaza totdeauna sub
presiune. Acestia sunt echipati cu organe de inchidere (vane) care se
amplaseaza fie in casa vanelor (pentru conducte sau galerii), fie
obtureaza direct fereastra de admisie practicata in turnul pilniei.

9.3. DISIPATORI DE ENERGIE

Principii Descarcarea debitelor de viitura se face cu puteri foarte mari,


functionare concentrind importante energii cinetice excedentare. Acestea duc la
modificarea regimului de curgere aval de baraj datorita cresterii
capacitatii de antrenare a curentului ceea ce da nastere la afuieri aval.
In cazul terenurilor aluvionare nisipul, pietrisul, bolovanisul din albie
va fi antrenat, aparind eroziuni de ordinul a 1-5 ori inaltime barajului
in adincime si de 4 -20 ori inaltimea barajului in lungime. In cazul
terenurilor stincoase se produc dislocari ale fragmentelor si blocurilor
de stinca ajungind la 15 – 20 m adincime.

Disiparea acestei energii comporta transformarea energiei


cinetice suplimentare fata de energia cinetica corespunzataore
regimului natural de curgere aval. Disiparea energiei se desfasoara in
diferite forme: invingerea rezistentelor interioare din curentul de apa
(etalarea lamei de apa, aparitia vortexurilor), invingerea frecarilor
dintre aer si suprafata apei, erodarea albiei (pat si maluri).

Disipator energie Evitarea sau limitarea eroziunilor se realizeaza prin


prevederea unor constructii speciale, denumite disipatoare de energie,
care au rolul de a transforma o parte cit mai mare din energia apei
deversate prin frecare si forte interioare.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 94
Amenajari Hidrotehnice

O solutie de disipare defectuoasa poate avea una dintre


urmatoarele consecinte in exploatare:
-aparitia gropilor de eroziune urmate de descoperirea fundatiilor si
pierderea stabilitatii lucrarilor anexa
-eroziunea malurilor cu degradarea folosintelor riverane
-eroziunea generala a albiei aval, urmata de scaderea nivelurilor aval.

Din punct de vedere hidraulic, cazurile in care se prevad


lucrari de disipare a energiei se pot grupa dupa natura fenomenului
de racordare a biefurilor in:
-lucrari de disipare a energiei asociate descarcatorilor de suprafata
-lucrari de disipare a energiei situate aval de descarcatorii de adincime
-lucrari de disipare a energiei situate in puncte de rupere de panta sau
debusare in albie a curentilor cu nivel liber.

Conjugarea biefurilor se poate face, in functie de regimurile


Cazuri de de curgere, fara salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
conjugare a rapid, sau cu salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
biefurilor lent. La rindul sau, saltul hidraulic se poate produce in doua moduri:
in regim de fund sau in regim de suprafata.

Regimul de fund apare cel mai frecvent la conjugarea


biefurilor si este caracterizat prin faptul ca lama deversanta este
dirijata pe paramentul aval spre fund. In aceasta situatie, vitezele de
curgere sunt mai mari in zona de fund decit in cea de suprafata. In
regimul de fund, saltul poate fi:
-salt in pozitie critica, atunci cind adincimea naturala a apei aval este
egala cu adincimea de iesire din salt:

-salt indepartat, atunci cind adincimea naturala a apei aval este mai
mica decit adincimea de iesire din salt

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 95


Amenajari Hidrotehnice

-salt apropiat, atunci cind adincimea naturala a apei aval este mai
mare decit adincimea de iesire din salt

Regimul de suprafata apare cind piciorul aval al


deversorului este curbat astfel incit la iesirea de pe parament lama de
apa este dirijata spre suprafata curentului. Vitezele vor fi mai mari la
suprafata curentului decit spre fund. In regim de suprafata, saltul poate
fi:
-salt superficial liber, caracterizat de existenta unui virtej de fund la
piciorul barajului

-salt superficial inecat, caracterizat prin existenta simultana a unui


virtej de fund si a unuia superficial

Solutii constructive
Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
-radier aval de baraj

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 96


Amenajari Hidrotehnice

-bazin disipator simplu

-bazin disipator cu dinti

-bazin disipator cu radier inclinat

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 97


Amenajari Hidrotehnice

-prag vertical la piciorul aval al barajului

Rizberma

-bazin cilindric

Energia reziduala a curentului la capatul aval al


disipatorului de energie fiind inca mare, se prevede o protectie usoara
si elastica a patului aval, denumita rizberma. Rolul functional este de
protejare a albiei in zona de tranzitie si disiparea prin frecare a
surplusului de energie a curentului. Rizberma trebuie sa fie rezistenta
si elastica pentru a putea prelua deformarile albiei aval, dar si
permeabila pentru a permite exfiltrarea debitelor din terenul de
fundare datorate infiltratiilor apei din bieful amonte.

Rizberma poate fi realizata din:


-dale si blocuri de beton (viteza admisibila pe patul albiei 6m/s)

-casoaie lestate (viteza admisibila pe patul albiei 4 m/s)

-gabioane (viteza admisibila pe patul albiei 5 m/s)

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 98


Amenajari Hidrotehnice

-anrocamente (viteza admisibila pe patul albiei 3,5 m/s)

-pereuri si saltele de fascine (viteza admisibila pe patul albiei 4 m/s)

Alegerea tipului de rizberma se face in functie de viteza


curentului, iar alcatuirea constructiva si dimensiunile depind de natura
patului albiei si disponibilul de materiale de constructie din zona.

Test de autoevaluare – Intrebarea 2


Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce forme de disipare a energiei cunoaşteţi?

b) Care sunt cazurile in care se prevad lucrari de disipare?

c)Enumerati solutiile constructive de realizare a disipatorilor de


energie.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 99


Amenajari Hidrotehnice

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:


Disiparea energiei se desfasoara in diferite forme: invingerea
rezistentelor interioare din curentul de apa (etalarea lamei de apa,
aparitia vortexurilor), invingerea frecarilor dintre aer si suprafata apei,
erodarea albiei (pat si maluri).
Evitarea sau limitarea eroziunilor se realizeaza prin
prevederea unor constructii speciale, denumite disipatoare de energie,
care au rolul de a transforma o parte cit mai mare din energia apei
deversate prin frecare si forte interioare.
O solutie de disipare defectuoasa poate avea una dintre
urmatoarele consecinte in exploatare:
-aparitia gropilor de eroziune urmate de descoperirea fundatiilor si
pierderea stabilitatii lucrarilor anexa
-eroziunea malurilor cu degradarea folosintelor riverane
-eroziunea generala a albiei aval, urmata de scaderea nivelurilor aval.
Din punct de vedere hidraulic, cazurile in care se prevad
lucrari de disipare a energiei se pot grupa dupa natura fenomenului de
racordare a biefurilor in:
-lucrari de disipare a energiei asociate descarcatorilor de suprafata
-lucrari de disipare a energiei situate aval de descarcatorii de adincime
-lucrari de disipare a energiei situate in puncte de rupere de panta sau
debusare in albie a curentilor cu nivel liber.
Conjugarea biefurilor se poate face, in functie de regimurile
de curgere, fara salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
rapid, sau cu salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
lent. La rindul sau, saltul hidraulic se poate produce in doua moduri:
in regim de fund sau in regim de suprafata.
Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
-radier aval de baraj
- bazin disipator simplu
-bazin disipator cu dinti
-bazin disipator cu radier inclinat
-prag vertical la piciorul aval al barajului
- bazin cilindric
Energia reziduala a curentului la capatul aval al
disipatorului de energie fiind inca mare, se prevede o protectie usoara
si elastica a patului aval, denumita rizberma. Rolul functional este de
protejare a albiei in zona de tranzitie si disiparea prin frecare a
surplusului de energie a curentului.
Rizberma poate fi realizata, in functie de viteza admisbila pe
patul albiei) din dale si blocuri de beton, casoaie lestate, gabioane,
anrocamente, pereuri si saltele de fascine.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 100


Amenajari Hidrotehnice

9.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Descarcatorii hidraulici sunt constructii hidrotehnice generale de
evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful aval de baraj cu
rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate atit a structurii
cit si a zonei aval, in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de
aparitia viiturilor catastrofale.
b) Functiile specifice ale evacuatorilor de semiadincime se refera la
realizarea amestecului apei in lac pe adincime, evacuarea a cel mult
10% din debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie
la baraj.
c) Descarcatorul sifon este compus dintr-un deversor frontal acoperit
cu o capota etansa de metal sau beton armat, prevazuta cu conducte de
dezamorsare si nas aruncator aval.
Functionarea acestuia are urmatoarele faze:
-atunci cind nivelul apei din lac depaseste cota deversorului apare
curgere peste acesta, lama de apa ce ajunge pe paramentul aval este
aruncata de nas in capota; in acest fel se pierde contactul apei in
curgere cu atmosfera, aerul existent intre capota si jet este antrenat,
aparind un vid partial;
-atunci cind tot spatiul dintre deversor si capota este ocupat de apa
sifonul este amorsat si functioneza ca o conducta sub presiune.
-la scaderea nivelului apei in lac, aerul patrunde prin conducta de
dezamorsare, coloana de apa se rupe si sifonul este dezamorsat,
curgerea facindu-se cu nivel liber, peste un deversor frontal.
Intrebarea 2
a) Forme de disipare a energiei sunt: invingerea rezistentelor interioare
din curentul de apa (etalarea lamei de apa, aparitia vortexurilor),
invingerea frecarilor dintre aer si suprafata apei, erodarea albiei (pat si
maluri).
b) Cazurile in care se prevad lucrari de disipare a energiei se pot grupa
dupa natura fenomenului de racordare a biefurilor in:
-lucrari de disipare a energiei asociate descarcatorilor de suprafata
-lucrari de disipare a energiei situate aval de descarcatorii de adincime
-lucrari de disipare a energiei situate in puncte de rupere de panta sau
debusare in albie a curentilor cu nivel liberc)
c) Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
-radier aval de baraj
- bazin disipator simplu
-bazin disipator cu dinti
-bazin disipator cu radier inclinat
-prag vertical la piciorul aval al barajului
- bazin cilindric

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 101


Amenajari Hidrotehnice

9.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 9

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt


următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă descarcatorii hidraulici? Dar disipatorii de


energie? (3p)

2. Enumerati solutiile constructive pentru descarcatorii de


ape mari de suprafata si reprezentati o solutie, la alegere.
(4p)

3. Spuneti cind apare regimul de curgere de suprafata si


precizati tipurile de salt posibile.. (3p)

9.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;


2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 102