Sunteți pe pagina 1din 16

1.

) DEFINITI SI CLASIFICATI AH
Amenajarea hidrotehnică reprezintă ansamblul de construcţii
hidrotehnice, construcţii industriale, maşini hidraulice, elemente de

automatizare şi instalaţii necesare pentru utilizarea unei resurse de apă


în scopul deservirii uneia sau mai multor folosinţe de apă.

Amenajările hidrotehnice se clasifică după folosinţa principal deservită, astfel:


 amenajări hidrotehnice pentru obţinere de hidroenergie;

 amenajări hidrotehnice pentru transport pe apă;


 amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor;

 amenajări hidrotehnice pentru îmbunătăţiri funciare;


 amenajări hidrotehnice pentru alimentări cu apă şi canalizări;

 amenajări hidrotehnice speciale.

2)DEFINITIA SI CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE DUPA ROL SI


SPECIFIC
Se numeşte construcţie hidrotehnică orice structură ce face parte dintr-o amenajare a unei resurse
de apă.
Clasificare:
- construcţii hidrotehnice generale:
de retenţie – baraje şi diguri;
- de derivaţie – canale, conducte, galerii;
- de regularizare a cursurilor de apă;
- de descărcare – evacuare a apelor;
- de captare a apei – prize de apă şi puţuri;
- de aducţiune – conducte, canale, galerii.
- construcţii hidrotehnice speciale:
- hidroenergetice;
- hidroameliorative;
transport pe apă;
- alimentări cu apă şi canalizare;
- pentru căi de comunicaţii terestre;
- altele: sport, agrement, rol sanitar.

3.) DEFINIFI SI CLASIFICATI CONSTRUCTIILE DUPA CLASA DE IMPORTANTA


- după importanţă – în funcţie de importanţa construcţiilor, scopul şi
pericolul în cazul distrugerii, standardul de importanţă a
construcţiilor hidrotehnice grupează lucrările în următoarele clase:
- clasa I – de importanţă deosebită;
- clasa a II-a – de importanţă mare;
- clasa a III-a – de importanţă medie;
- clasa a IV-a – de importanţă redusă

4.) CARACTERISTICILE CONSTRUCTIILOR


CONTACT CU APA: Asupra construcţiilor hidrotehnice apa acţionează permanent, acestea
fiind supuse în mod constant acţiunilor mecanice, fizico-chimice şi biologice ale apei.

- Acţiunile mecanice sunt datorate presiunii hidrostatice şi presiunii hidrodinamice a apei;

- Acţiunile fizice sunt legate de erodarea suprafeţelor în contact cu apa, spălarea materialelor de
construcţie, degradarea betoanelor;

- Acţiunile chimice se referă la betonul degradat datorită acţiunii apei cu duritate scăzută, încărcată
cu dioxid de carbon sau cu săruri de amoniu;

- Acţiunile biologice apar din cauza acţiunii algelor, bacteriilor sau ciupercile existente în apă.

CONDITII DE EXECUTIE: Construcţiile hidrotehnice au condiţii speciale de execuţie atât


în ceea ce priveşte prepararea betonului, cât şi în ceea ce priveşte realizarea excavaţiilor,
etanşarea rocii de fundare etc.

IMPACT: Amenajările şi construcţiile hidrotehnice influenţează puternic zonele adiacente,


în sensul modificării elementelor caracteristice ale tuturor factorilor de mediu, în măsuri diferite,
atât în amplasament, cât şi în amonte şi în aval, în perioada de construcţie şi în cea de exploatare.

RISC: Posibilitatea de avariere a construcţiilor hidrotehnice este luată în considerare prin


admiterea riscului prin probabilităţile de depăşire stabilite de standard, în funcţie de clasa de
importanţă a construcţiei din cadrul unei amenajări hidrotehnice.

UNICAT: Amenajările şi construcţiile hidrotehnice au caracter de unicat, fiind originale,


deoarece soluţiile tehnice clasice se adaptează în funcţie de situaţia reală, astfel încât să se
întrunească simultan condiţiile economice şi cele legate de siguranţa în exploatare a lucrării.

5.)AMENAJARI HIDROENERGETICE (Energia electrica):


CERERE ENERGIE ELECTRICA: Cererea de energie electrică variază zilnic şi sezonier după
graficele specifice denumite curbe de sarcină ale sistemului energetic naţional (SEN). Se
constată că atât pe parcursul unui an, cât şi pe parcursul celor 24 ore ale unei zile, există intervale
cu cerere minimă şi intervale cu cerere maximă, variaţiile fiind în directă legătură cu activităţile
desfăşurate de societate.
CURBE DE SARCINA: Pentru regimul curbelor de sarcină zilnice în România se remarcă două
vârfuri de sarcină: de dimineaţă şi de seară, acesta din urmă fiind mai accentuat decât primul,
împreună cu două intervale de minim de sarcină: unul noaptea – accentuat şi prelungit, şi unul
după-amiază. Aceste vârfuri şi minime – goluri au valori şi durate diferite de la o lună la alta.
6.) CURBA DE SARCINA ZILNICA

7.) CURBA DE SARCINA ANUALA

Curbele de sarcină se împart în trei zone caracteristice, definite pe curba de sarcină zilnică şi
extrapolate la celelalte tipuri de curbe de sarcină:
-zona de vârf, corespunzătoare sarcinilor variabile, situate deasupra sarcinei minime dintre cele
două vârfuri, care se pot acoperi în mod normal de centrale electrice ce pot funcţiona cu sarcini
variabile şi pot fi oprite şi pornite de 2 ori pe zi;
-zona de semivârf, cuprinsă între sarcina golului de zi şi sarcina golului de noapte, care se pot
acoperi în mod normal de centrale electrice care pot avea sarcina diminuată pe parcursul golului
de noapte;
-zona de bază, situată sub sarcina minimă de noapte, care poate fi acoperită de centrale ce
funcţionează continuu, la valoare constantă în decursul celor 24 de ore.
8.) UTILIZAREA CURSURILOR DE APA (ELEMENTE COMPONENTE ALE
AMENAJARILOR)
Componentele unei astfel de amenajări hidrotehnice sunt:
baraj de derivaţie sau de acumulare ce are rol de ridicare a nivelului
apei la cota necesară asigurării căderii;
- descărcătorul de ape mari, care are rol de preaplin;
priza de apă cu rol de captare a debitelor şi conducere a acestora
către construcţia de transport al apei;
- aducţiunea – construcţia de transport al apei de la captare;
camera/castelul de echilibru, construcţie ce are rol de echilibrare
hidraulică a curgerii şi consumare a suprapresiunii generate de feno-
menul de lovitură de berbec, dar şi rol de rezervor de compensaţie;
- conductă/galeria forţată – transportă apa de la aducţiune la centrală,
are un traseu scurt, cu panta mare, pentru a concentra căderea;
- casa vanelor, construcţie ce găzduieşte organele de închidere/
deschidere (manevră) ce permit accesul apei în CHE;
central hidroelectrică(CHE), constând din clădire, turbine
, generatoare electrice, staţii electrice de transformare, cameră de
comandă;

-canal/galerie de fugă, construcţie cu rol de disipare a energiei


curentului de apă turbinată şi restituţie a apei în emisar.

9.)UTILIZAREA CURSURILOR DE APA: CENTRALE BARAJ

10.)UTILIZAREA CURSURILOR DE APA: CENTRALE CU DERIVATIE


11.) CENTRALA SUBTERANA

12.) CENTRALA CU BARAJ SI DERIVATIE

13.) CENTRALA DE GOLF

Sistemul clasic de operare presupune generarea de energie în perioada de reflux. În perioada


de flux golful/estuarul barat se umple cu apa ce intră prin câmpurile deversante care sunt ţinute
cu stavilele deschise, în acelaşi timp accesul la turbine fiind oprit. Când se atinge amplitudinea
maximă a fluxului se închid stavilele şi se aşteaptă coborârea nivelului apei în larg datorită
refluxului. Când se înregistrează minimul, apa se descarcă din glof trecând prin turbine şi
obţinând energie. La egalarea nivelurilor dintre incintă şi larg se deschid stavilele şi se opreşte
accesul apei la turbine pentru a începe un nou ciclu de umplere-golire.

14.)CENTRALA DE LARG
Deoarece închiderea unui golf/estuar natural are un impact foarte puternic asupra mediului, se
poate realiza o incinta îndiguită în larg, poziţionată astfel încât distanţa de transport a energiei
obţinute să fie minimă.
Incinta este împărţită în 2 bazine, care vor avea fiecare contact cu largul, dar şi contact între ele.
Unul dintre bazine se umple la flux în timp ce celălalt bazin se goleşte la reflux. Apa ce este
lăsată să treacă dintr-un bazin în celălalt este turbinată, obţinându-se energie. Astfel, programul
de turbinare nu mai este legat direct de fazele de flux şi reflux.

15.) ACUMULAREA PRIN POMPAJ


Utilizarea energiei hidraulice a acumulărilor prin pompaj se bazează pe ridicarea unei cantităţi de
apă la cote superioare pentru a fi ulterior utilizată energia potenţială acumulată prin
transformarea acesteia în energie cinetică.

Sunt alcătuite dintr-un rezervor inferior şi unul superior, putând fi fiecare reprezentat de o
acumulare.
În rezervorul superior apa este pompată atunci când în Sistemul Energetic Național este cerere
minimă de energie.
Din rezervorul superior apa este descărcată pentru turbinare numai în perioadele de cerere
maximă, adică în perioadele de vârf de sarcină.

Avantajele acestui tip de amenajare sunt:

- îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi economice de exploatare a centralelor termoelectrice şi


nucleare pe durata golurilor de sarcina;

- îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de exploatare a surselor de energie eoliană în perioadele


acestora de vârf de producţie;

- creşterea fiabilităţii sistemului energetic naţional;

- lipsa limitării legate de condiţiile hidrografice, putând fi amplasate în apropierea consumatorilor


şi reducând costurile de transport şi distribuţie;

este posibilitatea unică de stocare a energiei la scară mare

16.) GABARITELE

Gabaritul de navigaţie pe orizontală, M, rezultă din secţiunile a două nave sau convoaie de calcul
la care se adaugă lăţimea fâşiilor de gardă:

M = 2B + 3d,

unde: B – lăţimea navei sau convoiului de calcul; d – lăţimea fâşiei de gardă, care se alege:

d = 2 m pentru râuri mici; d = 5 m pentru fluvii.

Gabaritul de navigaţie pe verticală, N, ţine cont de gabaritul de apă şi cel de aer. Pentru stabilirea
gabaritului de apă se ia în considerare pescajul navei sau convoiului de calcul şi un spor de
adâncime numit rezerva pilotului pe calea curentă, măsurată sub adâncimea carenei navei:
t = T + r, unde: T – pescaj;
r – rezerva pilotului, r = 0,2 - 0,5 m

17.) CAI SI CANALE (ECLUZA)

La racordarea a două biefuri, pentru asigurarea continuităţii navigaţiei, este nevoie de ecluză.
Ecluza este o construcţie hidrotehnică formată din sas, capăt amonte, capăt aval, porţi, porturi de
aşteptare.
Alimentarea ecluzei trebuie să se realizeze într-un interval de timp cât mai mic, cu condiţia să se
asigure stabilitatea navei în sas, deoarece forţele care acţionează navele sunt datorate curenţilor
produşi de alimentare, valurilor apărute şi panta suprafeţei apei. La acestea se adaugă, cu o
pondere foarte mică, forţa de impuls a jetului/jeturilor de apă la ieşirea din sistemul de alimentare
în sasul ecluzei.
Sistemul de alimentare a ecluzei poate fi:

-frontal – pentru căderi de până la (12 - 15) m; se poate face prin


intermediul unor vane amplasate în poartă, sub poartă, prin puţuri

sau prin galerii de ocolire a porţilor ce debuşează imediat aval de


acestea;

-distribuit – pentru căderi mai mari de (12 - 15) m; se realizează prin


galerii longitudinale cu orificii practicate în bajoaiere sau radier,

extinse din bieful amonte până în cel aval, având astfel funcţie
dublă: de alimentare şi de evacuare a apei
18.)ASCENSORUL DE NAVE

19.) TUNELURI NAVIGABILE

Pentru subtraversări ale cananelor pe sub căi de comunicaţii


terestre, cursuri de apă, străpungere de culmi etc., se poate apela la
tuneluri navigabile:

20.) PODUL CANAL


Pentru supratraversări ale canalelor peste căi de comunicaţii terestre, cursuri de apă, văi
adânci etc., se poate apela la poduri canal
21.) PORTUL (AMENAJAREA TERITORIULUI)

Teritoriul – reprezentând suprafaţa de teren aferentă portului, formată


din:
- frontul de acostare – totalitatea amenajărilor făcute de-a lungul
aquatoriului pentru acostarea navelor şi operarea acestora; în
cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare, dane de
acostare;
- depozite, clădiri administrative, căi de comunicaţii terestre prin
intermediul cărora se poate efectua operarea navelor;
- şantiere navale – totalitatea amenajărilor făcute de-a lungul
aquatoriul pentru revizii, reparaţii, construire de ambarcaţiuni;
elementul principal este docul:
- uscat – dană prevăzută cu porţi de izolare şi sisteme de
evacuare/umplere a incintei;
- plutitor – cutie ce se lestează în amplasament până ajunge sub
chila navei, apoi se închide; se delestează, ridicându-se astfel
deasupra nivelului apei, unde nava se pune la uscat.

22.) AMENAJAREA AQUATORIULUI


Aquatoriul – reprezentând suprafaţa de apă adăpostită în grade
diferite, care cuprinde la rândul său:
- rada portului (avantportul) – suprafaţă de apă parţial adăpostită,
unde navele staţionează şi manevrează înainte de intrarea în port
sau după ieşirea din port; această suprafaţă poate să fie creată
natural sau artificial, cu ajutorul digurilor de incintă, astfel încât
în interior înălţimea valului să nu depăşească 2 m;
- bazinul portuar – suprafaţă de apă total adăpostită unde navele
acostează şi descarcă, respectiv încarcă; această suprafaţă se
crează în majoritatea cazurilor artificial, prin intermediul
digurilor, astfel încât în interior înălţimea valului să fie de cel
mult 0,5 m.
23.) CONSTRUCTII HIDRO DE RETENTIE, CLASIFICARE
a)după materialul de construcţie principal:

- materiale locale (pământ, piatră);


- beton;
- beton armat;
- lemn, metal, material plastic

b.) . după scop:


- de acumulare;
- de derivare.

c) după condiţiile de descărcare a apei:

- cu descărcător în corpul barajului;


-fără descărcător în corpul barajului

24.) CONSTRUCTIE HIDRO DE RETENTIE, CLASIFICARE


după tipul constructiv:

- masive (de greutate);


- cu rosturi lărgite, evidate
- cu contraforţi;
-în arc
-fluviale;
-combaterea eroziunii solului

25. Baraj de greutate din benton. Alcatuirea constructiva generala. In sectiunea


tranzversala.
În secţiune transversală un baraj de greutate din beton poate avea formă triunghiulară, trapezoidală,
dublu trapezoidală, caracterizat de elementele geometrice din secţiunea de înălţime maximă.
26. Baraj de greutate din benton. Alcatuirea constructiva generala In vedere in plan

Vedere în plan: Axul barajului este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj. Acesta poate fi rectiliniu, curbiliniu sau
frânt.

27. Baraj de greutate din benton. Alcatuirea constructiva generala profil


longitudinal

Profil longitudinal În profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se
fragmentează în ploturi independente prin intermediul rosturilor
transversale; lăţimea ploturilor variind între 12 m şi 18 m. Rosturile au
deschidere de (2 - 3) cm, pereţi verticali şi paraleli şi se etanşează
pentru a împiedica trecerea apei din lac înspre aval.

Plotizarea se impune deoarece:


- căldura de hidratare degajată de beton în perioada de întărire se poate disipa mai uşor,
neproducându-se astfel dilatare – contracţie puternice, adică fisuri în masa betonului;
- se evită apariţia forfecării pe verticală a corpului barajului în cazul tasărilor inegale ale
terenului de fundare, care nu are compresibilitate identică în toate punctele în lungul axului
barajului;
- se evită discontinuităţile în turnarea betonului, care apar inerent, reducându-se cantitatea de
beton necesar a fi turnată o dată.

28. Baraj de greutate din beton. Amenajarea fundatiilor in sectiunea transversala


În secţiune transversală un baraj de greutate din beton poate avea formă triunghiulară,
trapezoidală, dublu trapezoidală, caracterizat de elementele geometrice din secţiunea de înălţime
maximă.

29.) AM FUNDATIILOR IN PROFIL LONGITUDINAL


În profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se
fragmentează în ploturi independente prin intermediul rosturilor
transversale; lăţimea ploturilor variind între 12 m şi 18 m. Rosturile au
deschidere de (2 - 3) cm, pereţi verticali şi paraleli şi se etanşează
pentru a împiedica trecerea apei din lac înspre aval.
30.)ETANSAREA TERENULUI DE FUNDARE

În cazul în care terenul de fundare nu este etanş, se execută lucrări de etanşare a acestuia. În
cazul terenurilor stâncoase se adoptă voaluri de etanşare, în cazul terenurilor pământoase se
poate adopta una dintre soluţiile: perete mulat, perete de palplanşe, avantradier. Obligatoriu,
elementul de etanşare a terenului de fundare trebuie să fie pus în contact cu elementul de etanşare
a corpului barajului.

38. Baraje fluviale Alc. Parti fixe in sectiunea longitudinala


Profil Partea fixă a barajului fluvial este împărţită în câmpuri deversante, fiind
longitudinal constituită din radier, pile şi culee. În funcţie de calitatea terenului de fundare,
condiţiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavilă ales şi sistemul de disipare a
energiei curentului de apă evacuat, în profil longitudinal soluţiile de alcătuire pot
fi:
a) sistem radier general – structură monolit, simplă, fără rosturi definitive, ce se
poate adopta pentru baraje de deschideri mici, fundate pe terenuri omogene,
cu caracteristici geotehnice slabe.
b) sistem pile independente – structură cu rosturi definitive, care se adoptă numai
în cazul terenurilor stâncoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune.
c) sistem cuve independente – structură cu rosturi definitive apărute prin
fragmentarea pilelor în mijlocul lor, care se adoptă la terenuri de fundare de
calitate medie.

39. Baraje fluviale Alc. Parti fixe in sectiunea tranzversala


Secţiune În secţiune transversală barajele fluviale pot fi, în funcţie de capacitatea de
transversală descărcare a apelor mari:
a) cu deversor cu profil practic şi câmpuri deversante de deschideri mici
b) cu radier cu prag lat şi câmpuri deversante de deschideri mari
c) cu deversor cu profil practic şi descărcător de ape mari combinat (de
suprafaţă şi de adâncime)

40. Baraje fluviale Alc parti mobile . Tipuri de stavile

41.Baraje din materiale locale Def si clasificare:


Baraj din materiale Se numeşte baraj din materiale locale o construcţie hidrotehnică
locale generală de retenţie realizată din orice tip de roci, care face parte din
grupa barajelor de greutate (rezistă împingerii apei prin forţa de
greutate proprie).
Clasificare Pentu a îndeplini simultan condiţiile de rezistenţă şi etanşeitate,
corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:
- omogen – dintr-un singur material;
- neomogen – din mai multe materiale.

Barajele neomegene se clasifică în funcţie de:


a) poziţia elementului de etanşare în corpul barajului:
- cu ecran amonte – element etanşare la paramentul amonte;
- cu nucleu – element de etanşare în corpul barajului.
b) tipul materialului din corpul barajului:
- baraj din pământ;
- baraj din piatră (anrocamente);
- baraj mixt (piatră şi pământ);
- baraj pentru depozite de deşeuri miniere.
c) tipul materialului ce constituie elementul de etanşare:
- etanşare din material pământos (argilă);
- etanşare din material nepământos (beton, beton bituminos,
material plastic, metal).

42. Baraje din materiale locale. Alcaturirea constructiva generala

În corpul unui baraj din materiale locale se va forma o curbă de


depresie, a cărei formă este condiţionată de coeficienţii de
permeabilitate ai materialelor constituente şi de grosimea acestora în
lungul secţiunii transversale a barajului.
În cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele de
rezistenţă şi elementul de etanşare se prevăd filtre inverse, care au
rolul de a evita antrenarea hidrodinamică a particulelor fine de către
curentul de infiltraţie. Filtrele inverse realizează şi trecerea gradată
între rigidităţile foarte diferite ale prismelor de rezistenţă şi
elementului de etanşare.

Corpul barajelor din pământ este prevăzut în secţiunea aval cu


elemente drenante, în scopul interceptării debitelor de apă infiltrate şi
evacuării acestora în bieful aval.

Paramentul amonte se protejează cu dale de beton sau


anrocamente împotriva valurilor, gheţii, plutitorilor; protecţia nu se
realizează la barajele din piatră sau la cele cu ecran amonte
nepământos.

Paramentul aval al barajelor din pământ se protejează prin


înierbare împotriva apelor de şiroire pe taluz; acelaşi efect îl au
bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale), acestea având ca
scop principal mărirea stabilităţii la alunecare a taluzului. Bermele au
lăţimea de 4 - 6 m şi se execută la fiecare 15 - 20 m înălţime de baraj.

În cazul în care terenul de fundare nu este etanş, se execută lucrări de etanşare a acestuia. În
cazul terenurilor stâncoase se adoptă voaluri de etanşare, în cazul terenurilor pământoase se
poate adopta una dintre soluţiile: perete mulat, perete de palplanşe, avantradier. Obligatoriu,
elementul de etanşare a terenului de fundare trebuie să fie pus în contact cu elementul de etanşare
a corpului barajului.

43. Baraje din materiale locale. Solutia baraj omogen

44.Baraje din materiale locale. Solutia baraj neomogen cu ecran din beton armat

45. Baraje din materiale locale. Solutia baraj neomogen cu ecran din argila
46. Baraje din materiale locale. Solutia baraj neomogen cu ecran din diafragma

47. Baraje din materiale locale. Solutia baraj neomogen cu nucleu central din
agila