UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI SI BIOTEHNOLOGII SPECIALIZAREA INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA ANUL : III

ALIMENTARI CU APA : PROIECT

Student : Lia Flavius IonuT, Sgr : B

2010 / 2011

Cuprins

CAP.1. Apa si proprietatile ei CAP.2. Alimentarea cu apa 2.1. Standardele folosite in managementul resurselor de apa 2.2. Fazele de elaborare a documentatiilor tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentari cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice; 2.3. Incadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice in sistem de lucrari hidroutilitare si de gaze ale localitatilor; 2.4. Cerintele esentiale de calitate si criterii de performante pentru instalatii sanitare de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice; 2.5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatii sanitare de alimentare cu apa, canalizare, fluide si gaze naturale; CAP.3. Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de arhitectura ale cladirii; CAP.4. Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apelor reci si calde pentru consumul menajer; CAP.5. Necesarul de materiale; CAP.6. Anexele si bibliografie

CAP.1. Apa si proprietatile ei

2

Peste doua treimi din suprafata Terrei este ocupat de mari si oceane. Terra este supranumita si Planeta Albastra. Din suprafata totala a Terrei de 510 milioane km2, apa oceanului planetar ocupa 361 milioane km2, adica 60,8%. Se estimeaza ca planeta dispune de 1,37 miliarde km3 de apa, dar cca. 97,2% este constituita din apa marilor si oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafata solului, adica aproximativ 30000 km3, adica cca. 0,002% total apa. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaza intre 3 L ( zonele aride) si 1,05 L. Valoarea productivitatii marilor si oceanelor se apreciaza ca fiind intre 0,1-0,5 g/cm3 zi. In natura apa urmeaza un circuit ( apa de ploaie, apa raurilor si izvoarelor si a marilor etc.). Structura moleculei de apa este covalenta polara. Proprietatile fizice ale apei ( starea de agregare):

culoare incolora miros inodor gust insipid temperatura de topire ( 0oC) temperatura de fierbere (100oC) densitatea apei la 4oC este 1 g/cm3 conductibilitatea apei este isolator

Apa prezinta o serie de proprietati diferite fata de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine din sistemul periodic. Aceste proprietati se numesc si anomaliile apei ( intervalul mare al apei care. Acest lucru este atribuit asocierii moleculelor de apa prin legaturi de H. Densitatea apei in functie de temperatura ToC 0 0,9998 4 1 10 0,9997 15 0,9991 20 0,9982

Proprietati chimice ale apei S-a constatat ca apa este o combinatie chimica foarte stabila si ea poate fi descompusa la o temperatura de 10000C sau cu ajutorul curentului electric: H2O 2H2 + 2O2

Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Ea reactioneaza in anumite conditii cu metale, nemetale, oxizi bazici, oxizi acizi sau unele saruri. CAP.2. Alimentari cu apa 2.1. Standardele folosite in managementul resurselor de apa: STAS 1478 90 = alimentarea cu ap la construciile civile i industriale; STAS 1846 90 = determinarea debitelor de ap de canalizare; STAS SR 1343 1 din septembrie 1995 = alimentri cu ap ( determinarea cantiti de ap potabil pentru localiti); STAS 1846 1 din septembrie 2006 = intitulat canalizri exterioare ( prescripii de proiectare partea 1 = partea debitelor de canalizare de ape uzate); STAS 1504 1985 = instalaii sanitare, distane de amplasare a obiectivelor sanitare, armturi i accesorii; Normativul pentru proiectarea si executarea instalaiilor sanitare care se codific cu I9/1994; Normativul I1/78 privind proiectarea i executarea instalaiilor tehnico sanitare i tehnologice cu evi din PVC neplastificat; Normativul NP 0,3/1996 proiectarea i executarea instalaiilor tehnico sanitare i tehnologice dar cu evi din polipropilen. 2.2. Fazele de elaborare a documentatiilor tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentari cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice. Documentatiile tehnico-economice pentru obiectivele de investitii publice se elaboreaza in urmatoarele faze: se face un studiu de prefezabilitate se trece la un studiu de fezabilitate se intocmeste un proiect tehnic si caiet de sarcini detalii de executie

Documentele tehnico-economice de investitii publice pentru instalatii de alimentari cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice, se elaboreaza pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare. Aceasta tema cuprinde urmatoarele teme principale:

destinatia, categoria de importanta si caracteristicile constructive ale cladirii: cladiri de locuit, administrative, social-culturale, agrozootehnice;

conditiile de confort sau cerintele de estetica ale cladirii; gradul de rezistenta la foc; caracteristicile terenului de fundare al constructiei; clasa de importanta si caracteristicile cladirii din punct de vedere seismic; spatiile pentru amplasarea statiilor de pompare, de hidrofor, a conductelor de apa si canalizare; numarul total de consumatori; parametrii de apa din conducta publica in puctul de racordare sau la sursele proprii de apa si anume: debitul, regimul de furnizare al apei, sarcina hidrodinamica ( presiunea de serviciu); cota radierului, diametrul, si pozitia conductei exterioare de canalizare la care se racordeaza instalatia interioara de canalizare precum si sistemul caruia ii apartine conducta exterioara de canalizare; sursa de caldura si sistemul de preparare a apei calde de consum; Studiul de prefezabilitate

Studiu de prefezabilitate-reprezinta tehnico-economica prin care persoana juridica fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de investitie. Studiul de prefezabilitate se intocmeste de catre o persoana juridica si se aproba de conducerea persoanei juridice. Continutul cadru al studiului de prefezabilitate este urmatorul:

denumirea obiectivului de investitii; elaborarea stadiului de prefezabilitate; ordonatorul principal de credite persoana juridica achizitoare (investitor); amplasamentul (judet, localitate, nr. ); tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei;

valoarea totala estimativa a obiectivului de investitie precum si cheltuieli pentru: studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate si obtinerea avizelor legale necesare elaborarii celor 2 studii; Studiul de fezabilitate

Reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnicoeconomici ai investitiei, prin care trebuie sa se asigure utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilor materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale din domeniul respective.

Proiectul tehnic si caietul de sarcini Reprezinta documentatii scrise si desenate pentru care se elibereaza autorizatia de construire si care fac parte din documentele de licitatie, pe baza carora se intocmeste oferta. Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat, etapa in care au fost stabilite elementele si solutiile principale ale lucrarii, in conformitate cu prevederile legale. Detalii de executie Se elaboreaza in conformitate cu materialele si tehnologiile de executie propuse, dar cu respectarea stricata a prevederilor proiectului tehnic, fara sa fie necesar sa se suplimenteze cantitatile de lucrari respective si fara sa se depaseasca costul lucrarii.

2.3. Incadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fuide tehnologice in sistemul de lucrari hidroutilitare si de gaze ale localitatilor; Autorizatia de constructie reprezinta actul eliberat de primaria municipiului, orasului, sau comunei pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea instalatiilor respective. Cererea de eliberare a autorizatiei trebuie insotita de un certificat de urbanism emis de catre organele competente cu respectarea urmatoarelor reglementari de urbanism si amenajarea teritoriului: 1. Regulamentul general de urbanism ; 2. Planul urbanistic general (P.U.G); 3. Planul urbanistic zonal ( P.U.Z);

4. Planul urbanistic de detaliu ( P.U.D); 5. Regulamentul local de urbanism; Planurile PUG si PUZ stabilesc solutiile generale de alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale din perspectiva dezvoltarii localitatii in ansamblul ei. Planul urbanistic de detaliu ( PUD)= stabileste conditiile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia sau mai multe obiective tinand seama de particularitatile generate de teren, de vecinatatile acesteia si cerintele functionale.

2.4.Avize si acorduri Realizarea obiectivelor de investitii pentru instalatiile de alimentare cu apa si canalizare este conditionata de obtinerea unor avize si acorduri dintre care cele mai importante sunt: 1. Certificatul de urbanism= care cuprinde elementul principal, regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si al constructiilor si este emis de primarii sau prefecturi; 2. Acordul energetic pentru utilizarea de gaze naturale si instalatii de incalzire a locuintelor individuale pentru producerea apei calde de consum si pentru aparatele de utilizare din bucatarii la cladirile de locuit;
3. Acordul de mediu sau autorizatia de mediu care stabileste conditiile de realizare a

obiectivului de investitie din punct de vedere al impactului asupra mediului. Este eliberat de agentia de protectie a mediului. Avizul inspectoratului general al corpului pompierilor militari precum si alte avize cum ar fi: protectie sanitara sau protectia muncii.

2.5 Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice

Proiectarea, executarea, montarea, exploatarea si postutilizarea acestor instalatii se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cuprinse in : acte legislative ; normative de proiectare si executare, respective de exploatare a instalatiilor;

ghiduri, regulamente, instructiuni; standarde.

CAP.3. Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de arhitectura ale cladirii Cerintele esentiale de calitate si criterii de performanta pentru instalatii sanitare de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice; Executarea instalatiilor sanitare, de alimentare cu apa si canalizare se face astfel incat sa analizeze si sa mentina pe intreaga durata de utilizare a urmatoarelor cerinte esentiale de calitate: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; protectie impotriva zgomotului; Caracteristicile constructive ale cladirilor de locuit Instalatia de incalzire centrala si instalatia sanitara au drept scop asigurarea unui grad de confort in incaperi si ocuparea eficienta a spatiului aferent centralei termice si a obiectelor sanitare din baie. Structura functionala a obiectivului proiectat in majoritatea cazurilor, casa de locuit, a necesitat producerea unor agenti termici: apa calda cu temperaturi de maxim 850C pentru instalatia de incalzire centrala termica murala cu temperaturi de 500C. Tevile de distributie a agentului termic sunt: tevi din cupru la instalatia sanitara de apa calda si rece, iar tevile de canalizare sunt din polipropilena. Centrala termica este de tip mural si amplasata in perete la bucatarie. Ea produce agent termic pentru apa calda menajera in regim automat cu prioritate. Aceasta centrala termica in general este complet automatizata si prevazuta cu termostate de reglaj pentru
8

apa calda menajera cu pompa de circulatie fortat si vas de expansiune cu rol de preluare a dilatarii produsa de apa prin incalzire. Tirajul centralei este natural, gazele arse evacuandu-se printr-un cos de fum. Suprafata totala a cladirii de locuit este de aceasta fiind compusa din 3 dormitoare ( m2) ,2 bai ( m2), 2 bucatarii ( m2), 2 holuri, un living, o terasa.

Diametrele conductelor de legatur pentru alimentarea cu ap rece i cald a armturilor obiectelor sanitare

Denumirea punctului de consum Baterii pentru: Lavoar DN 15 Di flexibil DN 15 Spltor cu platform DN 15 Robinete pentru: Robinet dublu pentru lavoar DN 15 Robinet dublu pentru du flexibil DN 15 Robinet diblu pentru spltor DN 15

Diametrul Conductelor de legatur [in]

1/2 1/2 1/2

1/2 1/2 1/2

Robinet dublu pentru central DN 15 Dou robinete pentru apometru baie DN 15 Dou robinete pentru apometru buctarie DN 15 Robinet simplu pentru maina de splat i vas de closet DN 15 Rezervor de closet DN 10

1/2 1/2

1/2

1/2

3/8

Nr. Ctr.

Denumirea punctului de consum Pentru baterii:

Debit specific[1/s]

Echivaleni de debit [E]

Presiunea de utilizare [kPa]

1 2 3

Lavoar DN 15 Du flexibil DN 15 Spltor cu platform DN 15 Pentru robinei:

0.07 0.10 0.20

0.35 0.5

20 30 20 20

1.00
4 5 6 7 Robinet dublu pentru lavoar DN 15 Robinet dublu pentru du flexibil DN 15 Robinet dublu pentru spltor DN 15 Robinet dublu pentru central DN 15 0.20 20

1.00
0.20 20

1.00
0.20 20

1.00
0.20 20

10

8 9 10 11

Dou robinete pentru apometru baie DN 15 Dou robinete pentru apometru buctarie DN 15 Robinet simplu pentru maina de splat i vas de closet DN 15 Rezervor de closet DN 10

1.00
0.20 20

1.00
0.20 20

1.00
0.20 0.10 0.50 20 20

CAP.4. Calculul hidraulic al conductelor de distribuie a apelor reci i calde pentru consumul menajer Reelele interioare de alimentare cu ap rece i cald pentru consum menajer reprezint sistemul de conducte sub presiune pentru care se adopt modelul de calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil. Se disting 2 categorii de probleme:

probleme de dimensionare- cnd se cunosc caracteristicile geometrice ale instalaiei, debitele ce trebuiesc transportate cu un anumit regim al presiunilor precum i vitezele medii ale apei n fiecare tronson de conduct i trebuie sa determinm diametrele conductelor, calculul pierderilor totale de sarcin, precum i sarcina hidrodinamic necesar n seciunea conductei de alimentare cu ap; probleme de verificare- cnd pentru o instalaie interioar pentru care se cunosc caracteristicile geometrice ale reelei, diametrele tuturor tronsoanelor i debitele de calcul i trebuie s determinm debitele totale de sarcin i sarcina hidrodinamic n seciunea conductelor de alimentare cu ap a instalaiei.

Debite specifice, echivaleni de debit

Debite specifice de calcul pentru armturile obiectelor sanitare

11

Debitul de calcul (qs) al unei armturi pentru un obiect sanitar este un debit convenional exprimat n l/s. Presiunea normal de utilizare este presiunea disponibil n seciunea de iesire a apei din armtura unui obiect sanitar care asigur n aceast seciune o vitez medie a jetului de ap corespunztor debitului specific.

Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitul de ap consumat la diferite armturi montate la obiectele sanitare au un caracter aleatoriu. Acesta se datoreaz frecvenelor de utilizare, a simultaneitilor de funcionare i duratelor de funcionare diferite de la o armtur la alta. Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribuie a apei reci i calde pentru consum menajer se determin cu relaia:

qmz= debitul mediu zilnic de ap (l/s); y= cuantila distribuiei de repartiie normal; Acest y poate avea urmtoarele valori:

y= 2,326 pentru cldiri cu instalaii interioare de alimentare cu ap rece i cald preparat automatizat sau cu nclzitoare instantanee cu gaz sau electrice. Y= 2,054 pentru cldiri prevzute cu instalaii interioare de alimentare cu ap cald i rece preparat cu nclzitoare locale cu combustibil lichid sau solid. Debitul mediu zilnic se determin cu formula:

Np= numrul de persoane corespunztor necesarului specific de ap; qsz= debitul necesar specific de ap pe zi; noz= numrul mediu de ore pe zi de utilizare a apei pentru cldiri de locuit este de 19 ore/zi;

12

Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor de ap i a conductelor de distribuie din interiorul cldirilor este:

unde: n= numrul armturilor de acelai fel care asigur alimentarea cu ap; qs= debitul specific al unei armturi (l/s); qsp= debitul specific pentru o persoan ( l/s*persoana)

= debitul specific pentru un apartament Na= numarul mediu de persoane la apartament = noz= = cldiri de locuit = 170/24*3=21,25 [l/s*nr. de persoane-3]

Echivalentul de debit al unei armturi pentru un obiect sanitar E= = debit specific al armturii =0,20 (l/s) debit specific ales convenional = E* Echivalentul de debit pentru lavoir este 0,35, pentru cad este 0,50, pentru spltorul de vase este 1. Numrul de baterii din cas este urmtorul:

13

2 baterii- lavoir 2 baterii- cad 1 baterie spltor de vase

(lavoir) = 0,35*0,20*2= 0,14 (cad) = 0,50*0,20*2= 0,2 (spltor) = 0,20*1,00*1= 0,2 Numrul de robinete din cas este urmtorul:

9 robinete pentru ap rece 7 robinete pentru ap cald 2 robinete pentru closet (ap rece) = 9*1*0,20 = 1,8 (ap cald) = 7*1*0,20 = 1,4 (closet)= 2*0,50*0.20=0,2 Debitul specific pentru o persoan ( ) - baterii

= 5*(0,14+0,2+0,2)/3=2,7/3=0,9 l/s/persoan ) robinete

Debitul specific pentru o persoan (

= = =

= 9*1,8/3=5,14 l/s/persoan (ap rece) =7*1,4/3=3,86 l/s/persoan (ap cald) =2*0,2/3=0,13 l/s/persoan (closet)

14

Debitul mediu zilnic de ap-

(l/s) baterii

=5*(0,14+0,2+0,2)/3600*19/24 * 21,25/0,9= 2,7/2850*23,61=0,02236 l/s

Debitul mediu zilnic de ap-

(l/s) robinete

=9*1,8/3600*19/24 * 21,.25/5,14= 0,0056*4,13=0,023l /s/persoan (ap rece) =7*1,4/3600*19/24 * 21,.25/3,26 = 0,0034*6,518=0,022l /s/persoan (ap cald) =2*0,2/3600*19/24 * 21,.25/5,0,13= 0,00014*163,4=0,022 l/s/persoan (closet)

Valorile vitezelor recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentarw cu ap rece sau cald pentru consumul menajer, n funcie de diametrele nominale ale conductelor

15

Denumirea punctului de consum

Lavoar DN 15 Du flexibil DN 15

Diametrul nominal [mm]

15 15

Vitezele pentru dimensionarea conductelor [m/s]

0.45...0.80 0.45...0.80

Splator cu platform DN 15 Robinet dublu pentru lavoar DN 15 Robinet dublu pentru du flexibil DN 15 Robinet dublu pentru spltor DN 15 Robinet dublu pentru central DN 15 Dou robinete pentru apometru baie DN 15 Dou robinete pentru apometre pentru buctarie DN 15 Robinet simplu pentru maina de splat i vas de closet DN 15 Rezervor de closet DN 10

15

0.45...0.80

15

0.45...0.80

15

0.45...0.80

15

0.45...0.80

15

0.45...0.80

15

0.45...0.80

15

0.45...0.80

15 10

0.45...0.80 0.10...0.75

16

Calculul necesar de ap STAS 1478/91

Debitul mediu pe zi = n* unde: n= numrul de persoane din locuin; Nspi= necesarul de ap specific; = 3*20 = 60 l/zi = 60 / 1000 = 0,06 (m / zi) Debitul maxim pe zi

17

unde: K= coeficient de neuniformitate zilnic; Kzi= 1,10-1,25 Q zi max = 0,06 * 1,20 = 0,072 m /zi

Debitul orar maxim

unde: Ko= coeficient de neuniformitate a debitului orar; Kzi= coeficient de variaie zilnic; Q orar max = 2,8 * 1,20 * 3 * 20 = 201,6 (l/zi) = 201,6/1000 = 0,2016 (m3/zi) = 0,2016 /24 = 0,0084 ( m3/h)

Canalizare menajer STAS 1847/83

Debitele de ap uzate menajere se determin aplicnd 80% din necesarul de ap potabil furnizat ctre consumator.

= 0,06*80% = 0,048 ( m3/zi) Debitul de ape pluvial Qpl = m*S*I* = 0,8*222,77*0,36*0,6 = 38,49 (m3/s) m= coeficient de calcul (0,8) S= S1+S2= 72,77+150 = 222,77 unde: S1= suprafaa n m2 a acoperiului S2= suprafaa n m2 de alei i spaii verzi I= intensitatea ploii (360 l/s) = 0,36 m3/s
18

= coeficient de calcul (0,60-0,65).

Cap. V Necesarul de materiale

Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5.

Denumirea materialului Bateri amestecatoare Bateri amestecatoare cu dus flexibil Robinete drepte apa rece Robinete drepte apa calda Robinet de trecere pentru
19

Cantitate 3 2 8 7 2

apa calda 6. 7. 8. 9. 10. 11. Robinete coltar pentru closet Coturi cu filet interior apa rece Coturi cu filet interior apa calda Teuri apa rece Teuri apa calda Teava ( metri liniari) 2 9 9 4 3 45 m

ANEXE

20