02.disertatie Final

Ing.
Constantin POPA Lucrare de Disertație

Masterat Inginerie Hidraulică şi Protecţia Mediului
CUPRINS
Prefață....................................................................................................................................6
1. INTRODUCERE..............................................................................................................7
1.1 Considerații în stabilirea modelului de calcul............................................................7
1.2 Definiții și terminologie..............................................................................................8
2. ASPECTE TEORETICE ALE FENOMENULUI LOVITURII DE BERBEC....................10
2.1 Mișcarea nepermanentă în conducte sub presiune................................................10
2.1.1 Descrierea fenomenului....................................................................................10
2.1.2 Fazele loviturii de berbec..................................................................................14
2.1.3 Calculul teoretic al loviturii de berbec...............................................................15
2.1.4 Metoda grafo-analitică de calcul.......................................................................17
2.1.5 Metode expeditive de calcul.............................................................................23
2.1.6 Metoda undelor fizice........................................................................................30
2.1.7 Metoda undelor de calcul.................................................................................31
3. STUDIU DE CAZ: “ANALIZA FENOMENULUI DE LOVITURĂ DE BERBEC PE O
ADUCŢIUNE FUNCŢIONÂND PRIN POMPARE, ÎN DIFERITE IPOTEZE DE
EXPLOATARE”....................................................................................................................33
3.1 Descrierea situaţiei existente..................................................................................33
3.2 Utilizarea programului Bentley în simularea loviturii de berbec pe aducţiune........34
3.2.1 Crearea modelului de calcul.............................................................................34
3.2.2 Introducerea datelor în program.......................................................................35
3.2.3 Rularea modelului de calcul şi afişarea rezultatelor.........................................42
3.3 Efectul loviturii de berbec asupra conductei de aducţiune în regim de exploatare
normală..............................................................................................................................46
3.4 Efectul loviturii de berbec asupra conductei de aducţiune în regim de exploatare cu
debit transportat mărit.......................................................................................................53
3.4.1. Introducerea dispozitivului de protectie si rularea modelului de calcul...............59
4. CONCLUZII...................................................................................................................63
Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Ing. Constantin POPA Lucrare de Disertație
LISTA FIGURILOR
Figura 2. 1 – Producerea unei unde fizice............................................................................11

Figura 2. 2 – Ilustratarea experienţei lui Mariotte.................................................................12
Figura 2. 3 - Concentrarea pierderilor prin frecarea la vană................................................20
Figura 2. 4 - Concentrarea pierderilor prin frecarea la rezervor...........................................20
Figura 2. 5 - Concentrarea pierderilor prin frecare ½ la rezervor și ½ la vană....................21
Figura 2. 5 - Repartizarea pierderilor prin frecare în lungul conductei.................................21
Figura 2. 7 - Diagrama Allivei...............................................................................................24
Figura 2. 8 - Depresiunea la pompă.....................................................................................26
Figura 2. 9 - Depresiunea la mijlocul conductei...................................................................26
Figura 2. 10 - Suprapresiunea la pompă..............................................................................27
Figura 2. 11 - Suprapresiunea la mijlocul conductei............................................................27
Figura 2. 12 - Timpul de începere a scurgerii inverse..........................................................28
Figura 2. 13 - Timpul de oprire al pompei............................................................................28
Figura 2. 14 - Timpul turaţiei inverse maxime......................................................................29
Figura 2. 15 - Turaţia inversă maximă..................................................................................29
Figura 2. 16 – Reflexia și refracţia undelor. Tipuri de unde.................................................31
Y
Figura 3. 1 – Schema sistemului hidraulic analizat..............................................................34
Figura 3. 2 – Adoptarea modelului de calcul........................................................................35
Figura 3. 3 – Adoptarea sistemului internaţional de unităţi de măsură................................36
Figura 3. 4 – Introducerea elementelor tip rezervor.............................................................37
Figura 3. 5 – Introducerea elementelor tip conductă............................................................38
Figura 3. 6 – Introducerea elementelor tip nod....................................................................39
Figura 3. 7 – Introducerea staţiei de pompare.....................................................................40
Figura 3. 8 – Introducerea caracteristicilor utilajelor de pompare........................................41
Figura 3. 9 – Selectarea metodei de calcul-regim permanent.............................................42
Figura 3. 10 – Linia piezometrică în regim permanent.........................................................43

Figura 3. 11 – Selectarea metodei de calcul-regim nepermanent.......................................44

Figura 3. 12 – Presiunea în regim nepermanent. Ipoteza de funcţionare în regim normal. 45
Figura 3. 12 – Presiunea în regim nepermanent. Ipoteza de funcţionare cu debit mărit.....46
Figura 3. 14 – Introducerea dispozitivului tip hidrofor..........................................................59
Figura 3. 15 – Presiunea în regim nepermanent, cu dispozitiv de protecţie........................60
Lista abrevierilor
pmax,ad – presiunea maximă admisibilă; Qf – debitul final;

Di – diametrul interior al conductei; Qi – debitul inițial;
e – grosimea peretelui conductei; Δp – unda de presiune;
σad – efortul maxim admisibil al materialului pf – presiunea finală;
conductei; pi – presiunea inițială;
V – viteza medie de curgere a fluidului; z – cota axului conductei;
Q – debitul de fluid; ΔH – unda de cotă piezometrică;
A – aria secțiunii transversale; Hf – cota piezometrică finală;
H – cota piezomatrică; Hi – cota piezometrică inițială;
c – celeritatea; m – rezintența de undă;
t – coordonata de timp; ϕ1 – unda incidentă;
s – coordonata de spațiu; ψ1 – unda reflectată;
g – accelerația gravitațională; ϕ2 – unda refractată;
J – panta hidraulică; lp – coeficientul de reflexie al undei
ε – modulul de elasticitate al lichidului; de presiune;
ρ – densitatea lichidului; lQ – coeficientul de reflexie al undei
C1 – coeficient care ține seama de grosimea de debit;
peretelui și de condițiile de rezemare ale rp – coeficientul de refracție al undei
conductei; de presiune;
E – modulul de elasticitate al materialului rp – coeficientul de refracție al undei
din care este realizată conducta; de debit;
μ – coeficientul Poisson; ΔHd – unda directă de cotă
ΔQ – unda de debit; piezometrică;
ΔHi – unda indirectă de cotă piezometrică; n – turația pompelor;
ΔQd – unda directă de debit; J – momentul de inerție al părților
ΔQi – unda indirectă de debit; rotative;
K – indicele nodului curent și al tronsonului ω – viteza unghiulară;
amonte nodului curent; Mm – momentul motor;
Δt – pasul de calcul în timp; Mr – momentul hidraulic rezistent;

R – invariantul lui Riemann al undelor directe; Hp – înălțimea de pompare;

S – invariantul lui Riemann al undelor inverse; Qp – debitul de pompare;
j – indicele pasului de calcul în timp; Ha – nivelul de aspirație;
M – modulul de rezistență hidraulică;
Qd – debitul pe branșament;
Md – modulul rezistenței hidraulice al
conductei de branșament;
τd – volumul pernei de gaz;
pd – presiunea în perna de gaz a dispozitivului;
F – secțiunea orizontală a hidroforului;
Zd – cota nivelului de apă din dispozitiv;
γ – greutatea specifică a lichidului;
n – coeficientul de transformare politropică;
hcav – înălțimea vacuumetrică de producere a
cavitației;

PREFAȚĂ
Lucrarea de faţă studiază mișcarea nepermanentă a fluidelor în conducte, care

conduce la probleme frecvente în practica hidrotehnică. Scopul lucrării îl reprezintă
efectuarea unei cercetări pentru fenomenul de lovitură de berbec din sistemele sub
presiune, și compararea rezultatelor generate de închiderea bruscă a unei pompe din
căderea de tensiune, folosind softul de calcul Hammer v8.0i de la Bentley.
Analiza fenomenului îşi propune să evalueze comportarea conductei de aducţiune la
închiderea bruscă a unei vane şi să evidenţieze comportarea acesteia, în funcţie de debitul
tranzitat prin conducta de aducţiune, adică în regim de exploatare normal, la debitul la care
a fost dimensionată şi în ipoteza în care se doreşte mărirea debitului transportat de
conducta de aducţiune, pentru satisfacerea necesarului de consum ulterior dării în
exploatare.

1. INTRODUCERE
Prezenta lucrare de disertație prezintă o analiză asupra comportării sistemului

hidraulic studiat, la apariţia fenomenului de lovitură de berbec, în diferite ipoteze de
funcţionare a aducţiunii.
1.1 Considerații în stabilirea modelului de calcul
În scopul elaborării studiului asupra apariției fenomenului de lovitură de berbec într-

o conductă de aducțiune prin pompare s-a folosit programul HAMMER v8i, care foloseşte
ca motor de calcul modelul fluidului compresibil construit pe baza principiului diferențelor
finite.
În prima parte a lucrării sunt prezentate părţile teoretice ale fenomenului de lovitură
de berbec, clasificarea și fazele importante ale fenomenului, elemente care nu sunt noi,
însă reprezintă o parte tributară a prezentului studiu.
În a doua parte a lucrării este cuprinsă partea practică a lucrării de disertaţie,
studiind comportamentul hidraulic al unei conducte de aducţiune din polietilenă de înaltă
densitate, în lungime totală de 16,85 km, pe diverse scenarii de exploatare.
Pe baza rezultatelor obţinute au fost extrase concluzii în ceea ce priveşte
exploatarea optimă şi raţională a conductelor de aducţiune.
În schema de calcul cu diferențe finite a fost asigurat un timp de propagare a
undelor loviturii de berbec aproximativ egal pentru toate tronsoanele de calcul, astfel
respectându-se regula timpilor egali de propagare a undelor pentru fenomene rapide.
Totodată, în cadrul schemei de calcul, pe lângă cotele geodezice ale punctelor
caracteristice din nodurile de calcul ale conductei de aducțiune prin pompare, au fost luati
în considerare și parametrii de funcționare ai stației de pompare (înălțimea, debitul, turația,
momentul de inerție), aceasta având în final rolul organului perturbator al studiului hidraulic
al acestei lucrări de disertație.
Ținând cont de faptul că stația de pompare reprezintă, în cadrul acestui model de
calcul, organul perturbator, au fost luate în considerare efectele apariției unui fenomen (sub
forma unei pene de curent electric) care poate întrerupe brusc motoarele electrice de
antrenare ale pompelor.
În cadrul modelului de calcul al conductelor de aducțiune prin pompare a apei reci,
valoarea presiunii de cavitație a fost considerată ca fiind de 0,8 bar.
Presiunea maximă admisibilă pentru conducta de aducțiune studiată este de 16 bar şi a
fost adoptată în funcție de materialul din care este confecționată şi anume polietilenă de
înaltă densitate PE100 PN16.

1.2 Definiții și terminologie
Mişcarea nepermanentă este mişcarea in care parametrii locali ce caracterizează

curgerea (presiune, debit, viteză), dintr-un anumit punct variază în timp.
Regimul nepermanent de mișcare a fluidelor constituie un caz normal în
funcționarea instalațiilor hidraulice.
Fenomenul de mișcare nepermanentă care are loc la apariția unei modificări bruște
sau relativ rapide a regimului de funcționare a unei instalații hidraulice sub presiune ce
transportă lichide se numește “lovitură de berbec”.
Trecerea de la un regim de funcționare la altul se face destul de repede, printr-un regim
tranzitoriu de mișcare nepermanentă, care apare ca urmare a faptului că într-unul sau mai
multe puncte ale sistemului au fost modificate condiţiile existente de funcționare (oprirea
pompei, deschiderea sau închiderea unei vane, eliminarea aerului, spargerea unei
conducte, etc).
Regimul nepermanent poate introduce solicitări importante ale sistemului, prin
schimbarea vitezelor și presiunilor. La mișcarea lichidelor în conducte pot apărea
suprapresiuni care să întreacă de câteva zeci de ori presiunea din starea de regim și să
ducă la distrugerea instalaţiei.
Fenomenul de mișcare nepermanentă care are loc la apariția unei modificări lente în
timp a regimului de funcționare a unei instalații hidraulice sub presiune ce transportă lichide
se numește „oscilație în masă”.
Viteza de propagare este definită ca fiind viteza finită a perturbațiilor (variațiilor
parametrilor – presiune, debit etc.) care se propagă în lungul conductelor.
Noțiunea de viteză de propagare a sunetului printr-un lichid aflat în repaus se
numește celeritate.
Proprietatea lichidului de a determina desfășurarea fenomenelor de mișcare
nepermanentă se numește compresibilitate.
Astfel, viteza de propagare împreună cu celeritatea alcătuiesc un caracter
ondulatoriu al „loviturii de berbec”.
Compresibilitatea reală a lichidului și deformabilitatea reală a conductelor sunt luate
în vedere în cadrul unui model exact de calcul numit modelul fluidului compresibil.
Totodată, pentru simplificarea acestui model de calcul, a fost realizată ipoteza în
care lichidul analizat fiind considerat incompresibil, iar conductele perfect rigide. Acest
model de calcul este denumit ca fiind modelul fluidului incompresibil.
Aplicabilitatea acestor două modele exacte de calcul se face în funcție de tipul
mișcării nepermanente, definite mai sus, mai exact, modelul fluidului compresibil poate fi
aplicat tuturor mișcărilor nepermanente, pe când modelul fluidului incompresibil putând fi
utilizat doar în cazul mișcărilor nepermanente de tip „oscilație în masă”.

Diferența de debit, din cadrul unei conducte de aducțiune, dintre debitul final și cel
inițial este definită ca fiind undă de debit.
Diferența de presiune, din cadrul unei conducte de aducțiune, dintre presiunea finală
și cea inițială este definită ca fiind undă de presiune.
Totodată, diferența de cotă piezometrică, din cadrul unei conducte de aducțiune,
dintre cota piezometrică finală și cea inițială este definită ca fiind undă de cotă
piezometrică.
Fenomenul de propagare a undelor sonice fără a fi refractate la întâlnirea unui punct
în care rezistența de undă este nulă sau infinită se numește fenomen de reflexie totală.
Opțiunea sau acțiunea care are ca scop reducerea efectelor negative ale loviturii de
berbec se numește măsură de protecție.
În cadrul măsurilor de protecție, orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive
amplasate și dimensionate în mod adecvat, cu rolul de a reduce amplitudinea oscilațiilor de
presiune poartă denumirea de mijloace sau dispozitive de protecție.
Modificarea parametrilor de funcționare a unui dispozitiv sau ansamblu de
dispozitive, amplasate pe o conductă, este definită ca fiind o manevră perturbatoare care
declanșează o perturbație primară.
Variația de presiune și debit care se propagă de-a lungul unei conducte de transport
este înțeleasă ca fiind perturbație.
Dispozitivul sau ansamblul de dispozitive care declanșează perturbația primară se
numesc organe perturbatoare.
Timpul în care organul perturbator suferă modificare a parametrilor de funcționare,
cum ar fi timpii de închidere/deschidere a vanelor sau ai pompelor, se numește timp de
manevră.
Timpul de manevră al organului perturbator stabilit astfel încât sa fie evitate sau
limitate efectele negative ale loviturii de berbec se numește lege de manevră.
În timpul regimului nepermanent, presiunile pe conductă care variază între anumite
limite se numesc presiuni admisibile.
Limita superioară de variație a presiunilor pe conducte, denumită presiune maximă,
depinde de rezistența mecanică la întindere și forfecare a conductelor și armăturilor din
cadrul sistemului hidraulic. Depășirea presiunii maxime admisibile favorizează riscul
apariției a unor explozii.
Limita inferioară de variație a presiunilor pe conducte, denumită presiune minimă
sau vacuum maxim admis, depinde de rezistența mecanică la rupere și compresiune a
conductelor și armăturilor din cadrul sistemului hidraulic. Scăderea valorii presiunii din
conductă sub presiunea minimă admisibilă favorizează riscul apariției unor implozii.

În cadrul presiunilor foarte scăzute din interiorul conductelor de aducțiune,

presiunea la care apare fenomenul de rupere a coloanei de apă este denumită ca fiind
presiunea de cavitație.
2. ASPECTE TEORETICE ALE FENOMENULUI LOVITURII

DE BERBEC
2.1 Mișcarea nepermanentă în conducte sub presiune
2.1.1 Descrierea fenomenului

Mișcarea nepermanentă, din cadrul regimului de mișcare al funcționării instalațiilor
hidraulice care transportă lichide sub presiune, apare la modificarea condițiilor la limită a
curgerii provocate de închiderea sau deschiderea unei vane, oprirea sau pornirea
pompelor, eliminarea aerului sau spargerea unor conducte.
Regimul de curgere cu caracter nepermanent introduce, de regulă, solicitări
importante ale sistemului, cum ar fi suprapresiuni care să întreacă presiunea de regim
normal de funcționare, sau depresiuni importante. Aceste solicitări au ca rezultat, în
general, avarii importante ale sistemului hidraulic.
Modelul de calcul al regimului nepermanent în conductele sub presiune este
modelulul curgerii unidimensionale, în care se ia în calcul că viteza medie de curgere a
fluidului în conductă este egală în toată secțiunea transversală, precum și în toate punctele
acesteia. Viteza medie de curgere a fluidului prin conductă are următoarea relaţie de
calcul:
V =Q / A
Fenomenele de mișcare nepermanentă au un caracter ondulatoriu; o perturbaţie a
condiţiilor la limită provoacă schimbări locale ale debitului și presiunii, schimbări care se
transmit prin unde în lungul instalaţiei hidraulice.
Pentru a evidenţia caracteristicile principale ale fenomenului de lovitură de berbec,
se consideră o conductă seminfinită în care se află o coloană de lichid în repaus la
presiunea p0. La capătul din stânga există un piston care poate fi pus în mișcare după o
lege oarecare, modelând astfel perturbarea condiţiilor la limită.

Figura 2. – Producerea unei unde fizice

Figura prezentată mai sus conţine: situaţia initială – a, situaţia undei la momentul Δt
– b, diagrama debitelor – c, diagrama presiunilor – d.
La momentul t=0, pistonul se pune în mișcare uniformă cu viteza v, sub acţiunea
fortei F0, introducându-se prin secţiunea A, debitul Q=Av. Pentru a menţine în stare de
mișcare pistonul, trebuie să se acţioneze asupra lui cu o forţă suplimentară f, aducând în
coloana de fluid o creştere de presiune p=f/A.
Deci, mișcarea pistonului produce și întreţine la capătul A al conductei o perturbaţie
a stării iniţiale, reprezentată printr-o variaţie de debit Q și o variaţie asociată de presiune p.
În ipoteza fluidului perfect, aceste modificări se transmit prin coloana de fluid nemodificate,
ca un fenomen de undă simplă. Frontul undei separă regiunea neperturbată de cea care se
află sub acţiunea undei.
Fluidul se află iniţial în mișcare, având o viteză v0 atunci viteza de deplasare a
frontului undei ( viteză de propagare a undei) luând în calcul celeritatea şi suprapunând
rezultă:
a=v 0 ± c , unde:

-a este viteza de propagare;

-c este celeritatea;
Semnele ± ţin seama de faptul că în funcţie de modul în care este generată unda,
celeritatea poate avea sensul vitezei iniţiale v 0 sau un sens invers acesteia.
După un timp ∆t, pistonul a parcurs distanţa v∆t, iar frontul undei distanţa c∆t. Distanţa c∆t
este mult mai mare decât deplasarea v∆t, ceea ce pune în evidentă caracterul de undă al
fenomenului, faptul că perturbaţia se propagă din aproape în aproape, de la un strat de
fluid la altul, modificând concomitent debitul și presiunea cu valorile q și p. (figura 2.1-c,d).
Fenomenul de propagare prin unde este intuitiv redat de experienţa lui Mariotte,
ilustrată în figura 2.2. Perturbaţia este introdusă deplasând bila 1 spre stânga și lăsând-o
apoi să revină. Aceastaa ciocneşte bila vecină 2 și mișcarea se transmite până la ultima
bilă 5, care, fiind liberă se deplasează spre dreapta, reproducând mișcarea bilei 1,
transmisă prin intermediul bilelor 2, 3, și 4, care nu manifestă o deplasare vizibilă.
Figura 2. – Ilustratarea experienţei lui Mariotte.

Dacă i se imprimă o mișcare cu viteză constantă, pistonul perturbator din fig.1,
poate fi imaginat că introducând iniţial o perturbaţie de debit – o modificare, o undă q;
aceasta atrage După sine o modificare de presiune – unda de presiune p. Invers, dacă se
aplică pistonului o forţă constantă, se generează iniţial modificarea de presiune p, care
atrage După sine modificarea debitului, respectiv unde de debit q. Orice perturbaţie
generează, prin urmare, două unde asociate: unda de presiune p, și unda de debit q, între
care există o legătură directă. Cele două unde elementare, de presiune și de debit,
formează unda sonică, sau undă fizică, care poartă de-a lungul sistemului modificările de
debit și de presiune.
Având la bază teoria reflexiei și refracţiei undelor și sintetizand ideile enunţate
anterior (teoria pistonului, experienta lui Mariotte), se admite că într-o instalaţie apar unde
cu sensuri opuse de propagare, astfel:

 lovitură directă (unda reflectată se reîntoarce în secţiunea vanei după terminarea

manevrei de închidere – variaţii mari de presiune)
 lovitura indirectă (unda reflectată ajunge în secţiunea vanei înainte de terminarea
manevrei de închidere – variaţii de presiune mici)
 lovitura negativă (mişcarea nepermanentă este cauzată de deschiderea bruscă a unei
vane – în secţiunea vecină apare o depresiune care se propagă sub forma unei unde)
 lovitura pozitivă (mişcarea nepermanentă este cauzată de închiderea bruscă a vanei –
în secţiunea vecină apare o suprapresiune sub forma unei unde)
Caracterul ondulatoriu al mișcărilor nepermanente, determinat de compresibilitatea
lichidului, este descris de ecuațiile coardei vibrante. Ecuațiile coardei vibrante țin seama de
cotele piezometrice, celeritate, timp și spațiu. Aceste ecuații caracteristice fenomenului
loviturii de berbec au următoarea formă:
∂V ∂ ( gH )
+ =0
∂t ∂s
∂ ( gH ) 2 ∂ V
+c =0
∂t ∂s
Ecuațiile coardei vibrante ţin seama şi de mărimea pantei hidraulice pentru a
exprima de pierderile de sarcină prin următoarele expresii:
∂V ∂ ( gH )
+ =± gJ
∂t ∂s
∂ ( gH ) 2 ∂ V
+c =0
∂t ∂s
În cadrul mișcărilor lent variabile în timp, în care caracterul ondulatoriu este redus,
mișcările nepermanente căpătă aspectul unor oscilații în masă, compresibilitatea lichidului
jucând un rol mai puțin important. În acest caz, modelul simplificat al fluidului incompresibil
este folosit pentru o analiză mai rapidă și totodată corectă din punct de vedere matematic.
Pentru o exprimare mai concludentă, fenomenul de mișcare nepermanentă
rapidvariabilă în timp este denumită ca fiind fenomen de lovitură de berbec, iar fenomenul
de mișcare nepermanentă este denumită ca fiind mișcare de oscilație în masă.
În principal, factorii determinanți ai rapidității fenomenului nepermanent sunt viteză
relativă a modificării condițiilor la limită, precum și evoluția mișcării în funcție de
dispozitivele de protecție existente pe conductă care prin reflexia undelor transformă
caracterul mișcării dintr-unul rapid într-unul lent.
Modificarea condițiilor la limită din oricare punct al conductei determină schimbări
locale ale presiunii și debitului, conducând astfel la fenomenul de lovitură de berbec.
Aceste schimbări sunt transmise din aproape în aproape, cu o viteză finită de propagare,

care ține seama de modulele de elasticitate ale lichidului în care se desfășoară fenomenul,
precum și de cel al materialului din care este realizată conducta de transport a fluidului.
Schimbările de presiune și debit ale fenomenului de lovitură de berbec formează
unde plane de presiune, respectiv debit de-a lungul conductei de transport. Aceste
perturbații sunt considerate a fi unde asociate, întrucât ele apar și se propagă simultan.
Undele asociate au o relație biunivocă de calcul recunoscută ca fiind și relația lui Jukovski.
Pentru corectitudinea calculului loviturii de berbec, valoarea celerității a fost
necesară a fi calculată cât mai aproape de cea reală utilizând relația de calcul de mai jos,
aceasta fiind valabilă în cadrul considerării unei conducte de transport a fluidelor realizate
dintr-un material omogen.
ε
c=
√ ρ
ε Di
√ 1+C1
E e
În cadrul relației de calcul, de mai sus, s-a ținut seama de caracteristicile lichidului
care trebuie transportat de-a lungul aducțiunii, cum ar fi modulul de elasticitate și
densitatea, precum și de cele ale materialului din care este realizată conducta, ca modulul
de elasticitate, diametrul interior, grosimea peretelui și un coeficient care ține cont de
grosimea peretelui acesteia și de condițiile de rezemare.
2.1.2 Fazele loviturii de berbec

L
Faza I – numită undă directă, are loc în intervalul de timp t 0 ÷ , unde t 0 este
c
momentul la care pompa se închide brusc, datorită căderii de tensiune din staţia de
L
pompare; τ = - timpul de parcurs de undă în sensul pompă-rezervor; c – celeritatea
c
undei; L – lungimea conductei de la pompă la rezervor.
În cadrul primei faze a loviturii de berbec, energia cinetică se transformă în lucru mecanic
de natură elastică, prin comprimarea lichidului și dilatarea pereţilor. La sfârşitul fazei I,
lichidul se află în repaus, la presiunea p-Δp, densitatea ρ−Δρ, și viteza V 0=0.
L 2L
Faza II – unda inversă, sau reflectată, se produce în intervalul de timp ÷ . Din
c c
necesitatea egalizării presiunilor, apare o curgere inversă, în sensul rezervor – pompă, cu
viteză V 0, iar pe măsură ce noi straturi capătă această viteză, depresiunea se anulează în
sensul pompă – rezervor. La sfârşitul acestei faze, lichidul din conductă se află la
presiunea normală p, și se deplasează spre rezervor cu viteza V 0.

2L 3L
Faza III – are loc în intervalul de timp ÷ . Din cauza inerţiei, lichidul se
c c
desprinde de pompă, iar în secţiunea acesteia apare o depresiune, simultan cu anularea
vitezei V 0=0. La sfârşitul acestei faze, unda de presiune se află în secţiunea rezervorului la
presiunea p-Δp și viteza V 0=0.
3L 4 L
Faza IV – are loc în intervalul ÷ . Din cauza presiunii mari din rezervor, se
c c
restabileste viteza initiala V 0, concomitent cu anularea depresiunii în sensul rezervor –
pompă. La sfârşitul fazei IV, lichidul ajunge la parametrii dinaintea producerii loviturii – la
presiunea p, și viteza V 0.
4L
Dacă se face abstracţie de pierderi, fenomenul este periodic, de perioadă T= =τ 0.
c
2.1.1.4.1.
2.1.3 Calculul teoretic al loviturii de berbec

Lovitura de berbec apare în conducte la modificarea vitezei de curgere și are drept
cauză manevrarea armăturilor, pornirea și oprirea pompelor, modificarea parametrilor
curgerii ca urmare a unor avarii.
Masa fluidului aflat în mișcare, la apariţia unei variaţii de viteză exercita forţe ce se
manifestă sub forma unor variaţii de presiune.
Apa fiind un fluid compresibil, iar materialul conductei fiind elastic, propagarea
variaţiilor de presiune în lungul conductei se face sub formă de unde, cu o viteză “c”,
numită celeritate, iar undele sunt reflectate total sau parţial către extremităţile conductei, la
rezervoare, ramificaţii întorcându-se la punctul de plecare, unde se reflectă din nou.
Datorită acestor unde, presiunile în diferite puncte ale conductei, ce pornesc iniţial
de la o valoare stabilită de un regim permanent, se modifică, trecând în timp prin valori
maxime și minime, și în final se amortizează datorită frecărilor interioare, stabilindu-se un
nou regim permanent impus de noile condiţii ale elementelor sistemului.
Calculul loviturii de berbec constă în stabilirea valorilor maxime și minime ale
presiunilor, precum și a măsurilor ce trebuiesc adoptate în vederea limitării acestor presiuni
sub presiunile maxime admisibile, funcţie de caracteristicile sistemului hidraulic supus
analizei.
Calculul loviturii de berbec are la bază studiul analitic al acestui fenomen care
prezintă dificultăţi în rezolvare. Soluţionarea analitică este greoaie și este cunoscută sub
denumirea de metoda Allievi.

Cazurile mai simple precum și cele ce permit o soluţionare tip sau mai puţin exactă
se pot rezolva prin diferite metode expeditive.
Ecuaţiile loviturii de berbec. Conducta cu caracteristică unică.
Ecuaţiile diferenţiale ale loviturii de berbec enuntate în subcapitolul 2.1.1 au fost
stabilite pe baza condiţiilor de echilibru a unui element din masa fluidului și a relaţiei de
continuitate, au ca ecutaţii analoage ecuaţiile coardei vibrante, ale căror soluţii au fost
descrise de Allievi și se prezinta sub forma:
( xa )−f (t + ax )
H−H 0 =F t−
g x g x
v−v = F ( t− )− f (t + )
0
a a a a
-H și v reprezintă presiunea, respectiv viteza la timpul t la distanţa x faţă de momentul 0;
-F și f sunt funcţii care corespund condiţiilor limită ale conductei
Integrarea ecuaţiilor s-a făcut în ipoteza lui a – constant, deci ele sunt valabile
pentru un tronson cu caracteristică unică.
Prima ecuaţie arată că suprapresiunea depinde de presiunea F și f. Se observă că
presiunea F este o undă de presiune care se deplasează de-a lungul conductei în sensul x
crescător, cu viteză a ( x=at+const.) iar presiunea f este o undă de presiune care se
deplasează în sensul x descrescător, cu viteză a (x=-at+const.). F se numeşte lovitură de
berbec directă și f se numeşte lovitură de berbec reflectată. Suprapresiunea apare ca
rezultatul acţiunii celor două unde de presiune.
Din ecutiile lui Allievi rezultă relaţiile:
−a x
H−H 0 =
g ( )
( v−v 0 ) +2 f t + a
−a x
H−H 0 =
gA ( )
( Q−Q0 ) +2 f t+ a
Un observator care se deplasează cu o viteză a, de-a lungul conductei în sensul

curentului (sens invers pentru x), va găsi în două puncte m și n suprapresiuni conform
relaţiilor:
a x
H m −H 0= ( Qm −Q0 ) +2 f ( tm + m )
gA a
a xn
H n−H 0 = ( Q −Q0 ) +2 f (t n + )
gA n a
iar dacă funcţia f se menţine constantă,
a
H m −H n= (Q −Q n )
gA m

Această interpretare a ecuaţiilor lui Allievi constituie baza pentru soluţionarea grafo-
analitica a problemei loviturii de berbec.
Ecuaţiile loviturii de berbec. Conducta cu caracteristică multiplă
Pentru fiecare tronson de conductă, redat prin indicele „i” și considerând că
schimbările de secţiune să prezinte vreo importanţă pentru fenomenul loviturii de berbec,
se adoptă o serie de valori medii astfel:
Li
cm=
 Celeritatea L
∑ ai
i
L
 Timp de reflexie μm =2 ∑ i
ai
 Secţiunea medie Am =
∑ A i Li
L
QL
 Viteza medie V m=
∑ A i Li
∆H am ∑ a i Li
 Dreapta de lovitură =± =
∆Q g A m g ∑ A i Li
2.1.4 Metoda grafo-analitică de calcul

Se consideră momentul începerii fenomenului perturbator timpul zero al loviturii de
berbec. Înaintea acestui timp și chiar în timpul zero, sistemul funcţionează în regimul
permanent stabilit de punctul de funcționare.
Unda de presiune se propagă de-a lungul conductei de lungime L într-un timp de
parcurgere:
μ L
=
2 a
2L
Valoarea μ¿ se numeşte timp de reflexie deoarece reprezintă timpul în care
a
unda parcurge o conductă, se reflectă și ajunge din nou în punctul de plecare care a
generat-o.
În calculele loviturii de berbec se alege o unitate de timp τ ≤ μ.
Alegerea valorii unităţii de timp depinde de complexitatea instalaţiei și a profilului în
lung al conductei. în majoritatea cazurilor simple se ia τ =μ.
În alte cazuri se alege cel mai mare divizor comun între diferiţi μ/2, astfel că
distanţele tronsoanelor de conductă ( schimbări de secţiune, rezervoare, bifurcaţii, puncte
înalte, armături, etc.), prezentând elemente care iau parte la formarea, modificarea și
reflexia undelor de presiune să fie parcure în valori întregi ale unităţii timpului de calcul.
În funcţie de unitatea de timp se conduce calculul grafo-analitic, se trasează curbele
caracteristice ale elementelor hidraulice și se întocmesc diagramele variaţiilor de presiune.

Curbe caracteristice – Condiţii limită
Calculul grafo-analitic al loviturii de berbec se conduce cu diagrame având sisteme

de coordonate diferite. Uzual se întocmesc diagrame, având pe ordonate presiunile în m
coloană de fluid, iar în abscisă debite ( sau viteze ).
Elementele hidraulice care iau parte la formarea, propagarea, modificarea sau
reflexia undelor de presiune se pot exprima în aceste sisteme de coordonate prin curbe
caracteristice, care se pot modifica în timp, reprezentând astfel o familie de curbe
caracteristice, ce poartă denumirea de condiţiile limită ale ecuaţiilor loviturii de berbec.
Conductele sunt parabole de tipul H f =K Q2, unde:
- H f este pierderea de sarcină care micşorează înălţimea statică sau înălţimea de refulare
a unei pompe.
- K este o valoare în functie de diametrul, rugozitatea și lungimea conductei.
- Q este debitul transportat.
Rezervoarele cu nivel constant se prezintă că dreaptă paralelă cu axa OQ, de tipul
H=constant
Vana care obturează conducta va avea ca reprezentare o familie de parabole:
Q2
H=ξ 2
2 g A (t )
unde ξ - caracteristica pierderii locale și A(t) o funcţie a deschiderii care variază între 1 și 0,
respectiv vana complet deschisă sau complet închisă, după o anumită lege în funcţie de
timp, stabilită din condiţiile de funcționare a servomotorului sau timpul de manevră.
Clapetul de sens introdus pe traseul conductei prezintă într-un sens de curgere o
curbă dictată de pierderea locală, de tipul H=ξ Q2, iar în sensul invers, dreapta de ecuaţie
Q=0. în cazul clapetului găurit, caracteristica curgerii în sensul invers este de tipul H=ξ ' Q 2
, unde ξ ' are o valoare mult mai mare faţă de ξ.
Castelul de echilibru are o curbă caracteristică rezultată din consideraţii
constructive, secţiunea castelului Ac funcţie de înălţimea H, Ac =f ( H )care, în sistemul de
coordonate Q-H se poate exprima, ţinând seama și de timpul de calcul, ca o relaţie între
variaţia de volum în unitatea de timp și înălţime.
Cazanele de aer prezintă o variaţie a volumului în funcţie de presiune conform legii
Boyle – Mariotte. Pentru transpunerea în sistemul de coordonate Q-H se ţine seama de
timpul de calcul prin care se face trecerea între debit și volum.

Curbele caracteristice ale pompelor sunt cele indicate de către furnizor și sunt date
pentru o anumită turaţie, la valori pozitive ale debitelor și înălţimilor de pompare. Adesea,
în calculul loviturii de berbec, apare o modificare a turaţiei, sau o funcționare a pompei la
scurgerea inversă a apei prin pompă. Se poate modifica curba Q-H a unei pompe, După
legea cunoscută a similitudinii:
n 2 H
λ2 ( )
n1
=
H1
n η Q
λ3 =
n1 η 1 Q 1
unde λ este raportul a două dimensiuni lineare (D/D1)
n – turaţia
η – randamentul.
Pentru aceeaşi pompă λ=1 și se poate considera variaţia parabolică a
randamentelor.
Presiunea de formare a vidului H V se poate determina pentru oricare punct al
schemei. Această valoare este importantă în punctele în care prezintă pericolul de voalare
a conductei.
Frecarea în conducte
Pentru întocmirea calculului grafo-analitic de lovitură de berbec se va introduce
frecarea, deoarece joacă un rol important pentru amortizarea oscilaţiilor de presiune.
Concentrarea pierderilor prin frecare la capătul opus rezervorului.
Acest caz coincide cu concentrarea pierderilor de sarcină la vană în cazul
instalaţiilor simple gravitaţionale sau la pompă în cazul instalaţiilor prin pompare, adică
acolo unde se urmăresc presiunile. Caracteristica Q-H a conductei reprezintă o dreaptă
H=const., întocmirea calculului făcându-se cu ajutorul dreptelor de lovitură. Rezultatul
obţinut conduce cu uşurinţă la stabilirea presiunilor maxime, fără însă a se realiza cu
uşurinţă amortizarea.
Concentrarea pierderilor prin frecare la capătul conductei dinspre rezervor.
Acest caz coincinde cu concentrarea pierderilor de sarcină la rezervor deci la
capătul opus locului unde se urmăresc în general presiunile. Caracteristica Q-H a
conductei, considerând nivelul constant în rezervor corespunde cu condiţia limită a
rezervorului.
Calculul se întocmeşte cu ajutorul dreptelor de lovitură. Rezultatul obţinut stabileşte
cu uşurinţă presiunile maxime și amortizarea, conduce însă la valori mai mici decât cele
reale. Din această cauză se aplică acolo unde pierderile de sarcină nu sunt prea mari.
Concentrarea pierderilor de sarcină în unul sau mai multe puncte de pe conductă.

În acest caz tronsoanele de conductă din punctele de concentrare a pierderilor de

sarcină sunt considerate fără frecare, calculul grafo-analitic se execută cu ajutorul dreptelor
de lovitură.
Acest caz se aplică în general atunci când se urmăresc variaţiile de presiune într-un
anumit punct și când pierderile de sarcină se repatizeaza capetelor conductei.
Repartizarea pierderilor de sarcină de-a lungul conductei.
Acest caz este cel mai aproape de realitate, introduce efectuarea calculului cu curbe
de lovitură în loc de drepte de lovitură, se întocmeşte mult mai greu. Se aplică de obicei
acolo unde pierderile de sarcină sunt importante, iar neaplicarea acestui sistem de lucru ar
erona sensibil rezultatele.
Curba de lovitură este parabolă deformată a pierderilor de sarcină din conductă
raportată la dreapta de lovitură.
Figura 2. - Concentrarea pierderilor prin frecarea la vană

Figura 2. - Concentrarea pierderilor prin frecarea la rezervor

Figura 2. - Concentrarea pierderilor prin frecare ½ la rezervor și ½ la vană
Figura 2. - Repartizarea pierderilor prin frecare în lungul conductei

Modul de întocmire a calcului grafo-analitic.

Stabilirea datelor preliminare.
a) Se întocmeşte schema de funcționare a sistemului hidraulic de studiat, stabilindu-se cotele
de bază ale elementelor (cota apei în rezervor, cota axului pompei, cota apei în bazinul de
aspiraţie, etc.);
b) Se trasează profilul axei conductei, la o scară redusă și deformată, ţinându-se seama de
punctele maxime și minime mai importante de pe traseu și puncte de ramificaţie;
c) Se calculează pierderile de sarcină în sistemul hidraulic;
d) Se calculează celeritatea;
e) Se calculează timpul de parcurgere și se stabileşte timpul de calcul;
f) Se determină panta dreptei loviturii de berbec;
g) Se stabilesc ipotezele de calcul, respectiv cauzele care dau naştere loviturii de berbec;
h) Se trasează într-un sistem de coordonate Q-H curbele caracteristice și se stabileşte
punctul de funcționare;
i) Se stabilesc condiţiile limită ale fenomenului perturbator (curbele de închidere ale vanei,
curbele de oprire ale pompei, variaţia nivelului apei în castel, etc.)
Întocmirea calculului.
Un prim calcul se întocmeşte în ipoteza că nu se adoptă nici un dispozitiv de
protecţie și apoi se analizează rezultatele. Calculul se face pentru fiecare caz de adoptare
a unui dispozitiv de protecţie.
Întocmirea diagramelor cu variaţia presiunii.
În baza valorilor presiunii rezultate din diagramele de calcul, se întocmeşte
diagrama H , cu valoarea presiunilor în funcţie de timp. Atunci când se stabilesc presiuni în
mai multe puncte de-a lungul conductei, variaţia presiunilor în fiecare punct se trasează pe
aceeaşi diagramă.
Cu ajutorul acestei diagrame, se citesc valorile maxime și minime ale presiunilor
rezultate din lovitura de berbec, care se compară cu valorile admise pentru calculul de
rezistenţă al conductei.
Metoda grafo – analitică este o metodă folosită în trecut, când expansiunea
calculatoarelor ce pot face iteraţii cu uşurinţă nu a fost cunoscută, stabilind cu o oarecare
precizie presiunile în orice punct al instalaţiei. Astăzi, ea reprezintă o metodă învechită, și
nefezabilă, în condiţiile existenţei altor metode mai exacte și mai rapide de calcul a
fenomenului.

2.1.5 Metode expeditive de calcul

Metodele expeditive de calcul ale loviturii de berbec se aplică în cazul conductelor
gravitaţionale sau prin pompare.
Rezultatele puţin exacte precum și imposibilitatea prinderii în formulă a cazurilor mai
complicate de conducte ramificate , restrâng domeniul acestor metode la calculele
preliminare și în cazul valorilor simple, când valorile rezultate se încadrează în presiunile
de calcul ale conductelor. Din metodele expeditive cunoscute se prezintă cele uzuale
pentru calculele curente:
Relaţia Jukovski
Se aplică atât la instalaţiile gravitaţionale cât și cele prin pompare și se bazează pe
ipoteza că nu există frecare în conducte și că timpul de oprire a coloanei de apă este mai
mic sau egal cu timpul de reflexie. Creşterea înălţimii de presiune ∆h este dată de relaţia:
∆ h=± m ∆Q unde,
∆H=Hf-Hi – unda de cotă piezometrică;
c
m= – rezistenta de undă;
gA
Relaţia lui Jukovski se mai folosește practic și pentru calculul variaţiei de presiune
produsă la închiderea unei vane, iar relaţia este scrisă sub forma
∆ p=± ρc ∆ V unde,
∆V=Vf-Vi – variaţia de viteză care se produce la închiderea vanei.
Relatia Michaud pentru instalatii gravitationale

În ipoteza că nu există frecare în conductă și se ţine seama de timpul de închidere
al vanei, pentru suprapresiunile ∆h a fost stabilită următoarea relaţie
2LV0
∆ h= , unde
gTi
V0 este viteza iniţială (m/s)
Ti este timpul de închidere al vanei în secunde.
Diagrama Allievi pentru instalaţii gravitaţionale

Este întocmită în ipoteza că nu există frecări în conducte și se ţine seama de timpul
de închidere al vanei (închidere liniară în funcţie de timp) și se utilizează tot pentru
instalaţiile gravitaţionale.

aV 0
Intrând în diagrama de mai jos pe axa constantei conductei K=
2 gH0
aTi H 0+ ∆ h
şi pe axa constantei de timp N= rezultă raportul înălţimilor de presiune .
2L H0
Figura 2. - Diagrama Allivei

Valorile obţinute cu ajutorul acestei diagrame se apropie cel mai mult de realitate.
Relaţia Smirnov
Se aplică în cazul instalaţiilor prin pompare, în ipoteza opririi bruşte a pompei și
apariţia vidului în conductă ( conducte lungi și debite mici ) și dă prin suprapresiune relaţia

a V2
∆ h=H 0 + H V +
g V 2
g
√ ( )
1+ 1
V0
V 1=V 0 − (H p + H V )
a
Hf
η=
H0+ HV
Relaţia Stoianovici
Se admit ipotezele din cazul relaţiei Smirnov, frecările fiind repartizate de-a lungul
conductei, pentru suprapresiune rezultând relaţia:
1+ 4 φ (α +ψ )−1
Δh=H [√ φ
−(α + φ) ]
in care:
aV0 Hf H0+ HV
H= ; φ= ; ψ= ;
g H H
1+ 4 φ (1−ψ )−1
α= √
2φ
Aceşti coeficienţi se modifică în cazul schimbării ipotezelor:
- amplasarea frecărilor din conducte la rezervor (corespunde cu acceptarea continuării
debitării prin pompă, micşorând cavitatea vidului format) .
α =1− ( φ+ψ ) adică α +ψ=1−φ
-împiedicarea formării vidului prin by-passarea pompelor sau prin rezervoare:
H0
α =0; ψ=
H
-împiedicarea formării vidului din cauza înălţimii geodezice mari:
Ho+ HV
≥1
H
α =0 ; ψ=1
Alte metode expeditive pentru instalaţii funcţionând prin pompare

Pentru curgerea inversă prin pompă, întâlnită mai ales în hidroamelioraţii, la debite
mari și conducte cu pierderi relative mici, Parmakian a întocmit o serie de diagrame,
prezentate mai jos.
În aceste diagrame, se intră cu doi coeficienţi, cu valoarea:

aV0
2 ρ=
g H0
2L Q0 H0
K1 , iar K 1=1789000
a G D 2 η0 n20
unde indicele 0 se referă la începutul mişcării nepemanente.

Figura 2. - Depresiunea la pompă
Figura 2. - Depresiunea la mijlocul conductei

Figura 2. - Suprapresiunea la pompă
Figura 2. - Suprapresiunea la mijlocul conductei

Figura 2. - Timpul de începere a scurgerii inverse
Figura 2. - Timpul de oprire al pompei

Figura 2. - Timpul turaţiei inverse maxime
Figura 2. - Turaţia inversă maximă

Spre deosebire de relaţiile lui Smirnov, aceste diagrame au fost stabilite pentru situaţia în
care pe conductă nu apare vidul.

2.1.6 Metoda undelor fizice.

Cunoscând amplitudinea undelor generate (de exemplu prin închiderea bruscă a
unei pompe), precum și proprietăţile lor de propagare, reflexive și refractive, se pot calcula
valorile diferiţilor parametrii în orice punct și în orice moment, suprapundand efectul tuturor
undelor care au trecut prin punctual respectiv de la începutul fenomenului și până la
momentul dat, adică:
t t
Q ( s ,t )=Q0 ( s ,t ) + ∑ Δ Q d + ∑ Δ Q i
0 0
t t
p ( s ,t )= p0 ( s ,t ) + ∑ Δ p d + ∑ Δ p i
0 0
unde:
 s este punctul dat;
 t este momentul dat;
 Q0 ( s ,t ), p0 ( s ,t ) sunt valorile iniţiale ale debitului și ale presiunii în punctul și la
momentul dat;
t t
 ∑ Δ Qd, ∑ Δ p d, reprezintă suma amplitudinilor (de debit și de presiune) transportate
0 0
de toate undele directe care au trecut prin punctul dat s de la început și până la
momentul t.
t t
 ∑ ΔQi,∑ Δ p i reprezintă suma amplitudinilor (de debit și de preiune) transportate
0 0
de toate undele inverse ce au trecut prin punctul s de la început și până la momentul
t.
Această metodă este utilizată pentru cazuri foarte simple (cum este închiderea
bruscă a unei vane pe o conductă care are condiţii la limită foarte simple).
Pentru aplicarea acestei metode este necesar să se calculeze coeficienţii de reflexie
(l), și refracţie (r). Aceşti coeficienţi pot fi calculate pentru cazuri simple.
Relaţiile de calcul pentru coeficienţii de reflexie și cei de refracţie sunt:
Δp ψ 1 −z 1−z 2
l p= =
Δp φ1 z 1+ z 2
ΔQ ψ 1 z 1−z 2
l Q= =
ΔQ φ 1 z 1+ z 2
Δp φ2 −2 z 2
r p= =
Δp φ1 z 1+ z 2
unde:

- φ 1 - unda incidentă;
- φ 2 , φ3 unele refractate,
- ψ 1 - unda reflectata (vezi figura de mai jos).
Figura 2. – Reflexia și refracţia undelor. Tipuri de unde

2.1.7 Metoda undelor de calcul.
Această metodă este cunoscută și sub numele de moetoda caracteristicilor, și este
folosită în generela la toate fenomenele descrise de ecuaţii cu derivate parţiale de ordinal
doi de tip hiperbolic.
În cazul loviturii de berbec, când v<<c (viteza lichidului însuşi este mult mai mică
decât celeritatea și decât viteza de propagare a undelor), este posibil să se aplice metoda
suprapunerii efectelor (ca în metoda undelor fizice) și astfel, metoda undelor de calcul
poate fi demonstrată pe o cale mai directă și mai sugestivă.
Următoarele relaţii au fost anterior enunţate:
t t
Q=Q 0+ ∑ ΔQd + ∑ ΔQi
0 0
t t
H=H 0 + ∑ Δ H d + ∑ Δ H i
0 0
Presiunea p a fost înlocuită cu cota piezometrică H. După cum se ştie, H=z + p/ γ,

relaţie în care z reprezintă cota geodezică.
Înmulţind prima relaţie cu m (rezistenţa de undă) și dezvoltând relaţia a doua
rezultă:

t t
mQ=mQ 0 + ∑ mΔ Qd + ∑ mΔQi
0 0
t t
H=H 0 + ∑ mΔQd + ∑ mΔ Qi
0 0
Adunând și apoi scăzând aceste relaţii se obţine:

t
H +mQ=( H 0 +mQ 0 ) +2 ∑ mΔ Qd
0
t
H−mQ=( H 0−mQ 0 )−2 ∑ mΔ Qi
0
în care H 0 ±mQ 0 sunt constante.

Astfel expresia H +mQ are caracter de undă directă, iar expresia H−mQ are caracter de
undă inversă; acestea nu sunt unde reale (fizice), ci unde imaginare, adică expresii
matematice care se menţin constante în anumite condiţii.
Mai precis, expresia H +mQ este constantă pentru unde care se deplasează în
direcţia pozitivă (unde de calcul directe) iar expresia H−mQ este constantă pentru unde
inverse.
Cu alte cuvinte, un observator care se deplasează în direcţia pozitivă cu viteza c
(viteza de propagare a undelor fizice) va observa valori diferite pentru H și Q, dar aceeaşi
valoare pentru expresia H +mQ; pentru un observator care se deplasează în direcţia
negative (cu aceeaşi viteză c a undelor fizice) va înregistra aceeaşi valoare pentru
expresia H−mQ.
Această proprietate a celor două expresii H 0 ±mQ 0 de a fi constante în condiţiile
arătate mai sus, este utilizată curent pentru rezolvarea problemelor de lovitură de berbec
deoarece permite dezvoltarea modelelor matematice deosebit de eficiente folosind
diferenţele finite.
În prezent, sistemele de ecuaţii algebrice care rezultă din aplicarea practică a
acestor modele matematice se rezolvă numeric graţie calculatoarelor electronice
performante.
Sistemele de ecuaţii sunt puse în aşa numitele noduri - diafragmă, ce reprezintă
nodurile de calcul, în care se pun pierderile de sarcină din tronsonul de conductă dintre
cele două noduri, sub forma unor pierderi de sarcină locale, contribuind la o eroare cât mai
mică a metodei.
Integrarea numerică prin metoda diferenţelor finite este cea mai utilizată metodă de
rezolvare a problemelor de lovitură de berbec, stând la baza a numeroase Software, printre
care: Watter Hammer, PipeNet, Flowmaster, Whamo, Hytran, etc.
Programul de calcul folosit în studiul de caz descris în continuare este Water Hammer
v.8.0i.

3. STUDIU DE CAZ: “ANALIZA FENOMENULUI DE

LOVITURĂ DE BERBEC PE O ADUCŢIUNE FUNCŢIONÂND
PRIN POMPARE, ÎN DIFERITE IPOTEZE DE
EXPLOATARE”
Prezentul studiu de caz constă în evaluarea comportării unei aducţiuni funcţionând

integral prin pompare, în diferite regimuri de exploatare, şi anume:
-regim de exploatare normal: funcţionarea aducţiunii la parametrii pentru care a fost
proiectată;
-regim de exploatare pentru un debit mărit: funcţionarea aducţiunii în ipoteza în care se
doreşte suplimentarea debitului transportat, în vederea satisfacerii necesarului de apă
ulterior dării în exploatare, prin conectarea la sistemul zonal de alimentare cu apă a unor
localităţi suplimentare.
3.1 Descrierea situaţiei existente
Aducţiunea studiată asigură, prin pompare, transportul apei de la frontul de captare

la rezervorul de înmagazinare, amplasat la o diferenţa de cotă geodezică de cca. 59 m.
Materialul conductei de aducţiune este polietilenă de înaltă densitate PEID PE100
PN16.
Conducta de aducţiune are o lungime totală de 16,85 km, având diametrul De
450mm.
Cota teren la bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare este de 144.63 mdM, iar
cota teren la rezervorul de înmagazinare este de 203.82 mdM, iar cota nivelului apei, în
ambele rezervoare coincide cu cota terenului.
Schema şi configuraţia sistemului hidraulic analizat este descrisă în figura de mai
jos:

Figura 3. – Schema sistemului hidraulic analizat

Conform figurii de mai sus, sistemul hidraulic are în componenţa un bazin de aspiraţie,
staţie de pompare alcătuită din 2 pompe (1A+1R), în capătul amonte al aducţiunii, iar în
capătul aval se regăseşte rezervorul de înmagazinare al apei, amplasat la o diferenţă
geodezică de cca. 59 m faţă de staţia de pompare.
Viteza de transport a apei în conducta de aducţiune, în funcţie de caracteristicile sistemului
evidenţiate în schema hidraulică de mai sus este de 1,06 m/s.
Fenomenul de lovitură de berbec se va analiza la apariţia unei pene de curent, la
închiderea vanei.
3.2 Utilizarea programului Bentley în simularea loviturii de berbec pe aducţiune
Programul Water Hammer V8i este un program de modelare hidraulică dezvoltat de firma
Bentley, ce are ca motor de calcul integrarea numerică prin metoda diferenţelor finite,
pentru rezolvarea problemelor care apar în sistemele hidraulice în regim tranzitoriu.
Scopul folosirii programului este de a realiza o analiză numerică a regimului tranzitoriu în
care s-ar afla conducta de aducţiune în ipoteza aparitiei unei pene de curent şi, pe baza
rezultatelor analizei să se propună soluţiile de protecţie corespunzătoare astfel încât
sistemul hidraulic să fie protejat împotriva loviturii de berbec.
3.2.1 Crearea modelului de calcul
Modelul de calcul al sistemului hidraulic se va realiza prin introducerea datelor de către
utilizator, programul făcând automat conexiunile între elementele modelului (pompă,
conducte, noduri, rezervoare, etc.).

3.2.2 Introducerea datelor în program

Având în vedere lungimea mare a conductei de aducţiune, dar şi faptul că diametrul
adoptat este acelaşi pentru toată lungimea aducţiunii, se va adopta un model schematic al
conductei de aducţiune analizată, cu tronsoane de calcul relativ egale (exceptând
tronsonul bazin aspiraţie – statie de pompare).
Figura 3. – Adoptarea modelului de calcul
Se va realiza modelarea hidraulică în unităţi de măsură din Sistemul Internaţional de

Unităţi de Măsură.

Figura 3. – Adoptarea sistemului internaţional de unităţi de măsură
Introducerea elementelor componente ale sistemului hidraulic

Pentru rularea modelului de calcul, este necesară introducerea datelor esenţiale referitoare
la rezervoare, conducte, joncţiuni, staţii de pompare.
Introducerea elementelor tip rezervor
Se va introduce în program cota terenului bazinului de aspiraţie (identică cu cota apei în
bazin) şi cota ax conductă aspiraţie, la plecarea din rezervor.
Figura 3. – Introducerea elementelor tip rezervor
Introducerea elementelor tip conductă

Pentru introducerea elementelor tip conductă, este necesar specificarea în program a

diametrului interior al conductei, rugozitatea C (Hazen-Williams), lungimea conductei
definite de utilizator.
Figura 3. – Introducerea elementelor tip conductă
Introducerea elementelor tip nod

Pentru introducerea elementelor tip nod se va specifica pentru fiecare punct al schemei de
calcul adoptate, cota axului conductei.
Figura 3. – Introducerea elementelor tip nod
Introducerea staţiei de pompare

Staţia de pompare este compusă din 2 pompe (1A+1R) şi este prevăzută pe refulare cu
vană şi clapet anti-retur DN450.
S-a considerat pentru analiză, timpul de închidere a vanei de 5 secunde, după întreruperea
curentului.
Figura 3. – Introducerea staţiei de pompare

Figura 3. – Introducerea caracteristicilor utilajelor de pompare

3.2.3 Rularea modelului de calcul şi afişarea rezultatelor

Rularea modelului în regim nepermanent
Pentru rularea modelului de calcul în regim permanent se va selecta ca metodă de calcul
“Steady-State Solver”.
Figura 3. – Selectarea metodei de calcul-regim permanent

Afişarea profilului longitudinal al conductei în regim permanent
Figura 3. – Linia piezometrică în regim permanent

Rularea modelului în regim nepermanent

Pentru rularea modelului de calcul în regim permanent se va selecta ca metodă de calcul
“Unsteady Solver”.
Figura 3. – Selectarea metodei de calcul-regim nepermanent

Afişarea grafică a rezultatelor

Tema prezentului studiu de caz o reprezintă analiza presiunilor pe conducta de aducţiune,
în figura de mai jos sunt evidenţiate presiunile minime, cu albastru, respectiv presiunile
maxime, cu roşu. Linia verde reprezintă presiunea de funcţionare în regim permanent, iar
linia galbenă reprezintă presiunea de vaporizare.
Figura 3. – Presiunea în regim nepermanent. Ipoteza de funcţionare în regim normal

Figura 3. – Presiunea în regim nepermanent. Ipoteza de funcţionare cu debit mărit
3.3 Efectul loviturii de berbec asupra conductei de aducţiune în regim de exploatare normală
Această analiză constă în evidenţierea comportării aducţiunii, în regim de exploatare

normală, când aceasta transportă debitul de 113 l/s, la o diferenţă de nivel de 59,19m.
Materialul conductei de aducţiune este polietilenă de înaltă densitate, având următoarele
caracteristici:
- Coeficient Manning “n” : 0.012;
- Rugozitatea Hazen-Williams “C” : 140;
- Înălţimea asperităţilor : 0.005 m;
- Modulul Young : 17,2x107 kPa;

- Coeficient Poisson : 0,28.

Neavând la dispoziţie celeritatea dată de producător, aceasta a fost calculată în funcţie de
caracteristicile sistemului analizat şi a rezultat o valoare c=1.372 m/s.
Ipoteze de calcul:
-debitul transportat Q=113 l/s;
-diametrul conductei De 450mm (Di 368,2mm);
-modulul de elasticitate al conductei 17,2x10 7 kPa;
-modulul de elasticitate al apei 20,6x105 kPa;
-viteza apei în conductă 1,06 m/s;
-diferenta de nivel între staţia de pompare şi rezervor 59,19m;
-lungimea conductei de aducţiune 16.850m.
Pentru simplificarea calculului, conducta de aducţiune a fost împărţită în tronsoane de
calcul, având caracteristicile descrise în tabelul următor:
Tabel 3. - Alcatuirea aducţiunii
Diametru exterior/
Lungime
Tronson Nod amonte Nod aval Diametru interior Material
[m]
[mm]
Ad SP Bazin aspiratie Ad1 12 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-6 Ad1 SP Babele 5 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-7 SP Ad2 5 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-8 Ad2 J-8 105 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-9 J-8 J-9 195 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-10 J-9 J-10 1,105 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-11 J-10 J-11 420 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-12 J-11 J-12 553 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-13 J-12 J-13 537 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-14 J-13 J-14 415 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-15 J-14 J-15 550 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-16 J-15 J-16 158 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-17 J-16 J-40 106 450/368,2 PEID PE100 PN16

Diametru exterior/
Lungime
[m]
[mm]
P-18 J-40 J-17 282 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-19 J-17 J-18 239 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-20 J-18 J-19 693 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-21 J-19 J-39 373 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-22 J-39 J-20 481 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-23 J-20 J-41 810 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-24 J-41 J-21 562 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-25 J-21 J-38 404 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-26 J-38 J-22 625 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-27 J-22 J-23 450 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-28 J-23 J-24 323 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-29 J-24 J-37 459 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-30 J-37 J-25 465 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-31 J-25 J-26 535 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-32 J-26 J-34 264 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-33 J-34 J-27 324 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-34 J-27 J-35 408 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-35 J-35 J-28 458 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-36 J-28 J-36 434 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-37 J-36 J-29 523 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-38 J-29 J-30 703 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-39 J-30 J-31 365 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-40 J-31 J-32 200 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-41 J-32 J-33 124 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-42 J-33 J-42 151 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-44 J-42 J-43 423 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-45 J-43 J-44 125 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-46 J-44 J-45 210 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-47 J-45 J-46 321 450/368,2 PEID PE100 PN16

Diametru exterior/
Lungime
[m]
[mm]
P-48 J-46 J-47 200 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-49 J-47 J-48 395 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-50 J-48 J-49 195 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-51 J-49 J-50 123 450/368,2 PEID PE100 PN16
P-52 J-50 R-3 30 450/368,2 PEID PE100 PN16
Rezultate obţinute în urma rulării programului Water Hammer, în ipoteza de funcţionare a

conductei de aducţiune în regim normal, la debitul Q=113 l/s sunt prezentate în tabelul
următor:
Tabel 3. – Rezultate în noduri – Ipoteza de funcţionare în regim normal
Presiun
Presiune Presiun Inălţime Inălţime
e
Tronson minimă e iniţială maximă minimă
maximă
(bar) (bar) (m) (m)
(bar)
AdSP:Bazin -0.20 -0.20 -0.20 144.63 144.63
aspiratie
P-6:SP 2.12 -0.98 8.53 166.44 134.82
P-7:SP 12.37 -0.11 8.50 271.18 143.71
P-7:Ad2 11.75 0.32 8.31 264.61 147.87
P-8:Ad2 11.75 0.32 8.84 264.61 147.87
P-8:J-8 11.83 0.31 8.67 265.41 147.69
P-9:J-8 11.83 0.31 7.96 265.41 147.69
P-9:J-9 11.94 0.34 7.17 266.68 148.11
P-10:J-9 11.94 0.34 6.86 266.68 148.11
P-10:J-10 11.19 1.01 6.55 253.08 149.04
P-11:J-10 11.19 1.01 6.62 253.08 149.04
P-11:J-11 11.03 0.96 6.85 252.33 149.44

Presiun
e
maximă
(bar) (bar) (m) (m)
(bar)
P-12:J-11 11.03 0.96 6.22 252.33 149.44
P-12:J-12 10.11 0.40 6.23 249.09 149.94
P-13:J-12 10.11 0.40 5.87 249.09 149.94
P-13:J-13 9.46 -0.26 5.58 249.84 150.52
P-14:J-13 9.46 -0.26 5.62 249.84 150.52
P-14:J-14 9.30 -0.43 4.96 250.37 150.97
P-15:J-14 9.30 -0.43 5.03 250.37 150.97
P-15:J-15 9.08 -0.66 4.96 251.04 151.53
P-16:J-15 9.08 -0.66 4.75 251.04 151.53
P-16:J-16 9.18 -0.55 4.79 251.23 151.73
P-17:J-16 9.18 -0.55 4.94 251.23 151.73
P-17:J-40 9.47 -0.27 4.81 251.36 151.88
P-18:J-40 9.47 -0.27 4.58 251.36 151.88
P-18:J-17 8.91 -0.81 4.55 251.64 152.28
P-19:J-17 8.91 -0.81 4.69 251.64 152.28
P-19:J-18 9.05 -0.66 4.63 251.86 152.66
P-20:J-18 9.05 -0.66 4.05 251.86 152.66
P-20:J-19 8.82 -0.82 4.48 252.49 153.98
P-21:J-19 8.82 -0.82 3.64 252.49 153.98
P-21:J-39 8.64 -0.95 4.51 252.78 154.81
P-22:J-39 8.64 -0.95 3.84 252.78 154.81
P-22:J-20 8.84 -0.67 3.72 253.15 156.03

Presiun
e
maximă
(bar) (bar) (m) (m)
(bar)
P-23:J-20 8.84 -0.67 3.73 253.15 156.03
P-23:J-41 8.38 -0.98 3.80 254.20 158.56
P-24:J-41 8.38 -0.98 2.68 254.20 158.56
P-24:J-21 8.03 -0.92 2.09 249.33 157.79
P-25:J-21 8.03 -0.92 1.98 249.33 157.79
P-25:J-38 8.08 -0.92 1.89 249.60 157.60
P-26:J-38 8.08 -0.92 1.67 249.60 157.60
P-26:J-22 7.60 -0.98 1.44 246.00 158.36
P-27:J-22 7.60 -0.98 1.33 246.00 158.36
P-27:J-23 7.03 -0.98 0.29 239.41 157.53
P-28:J-23 7.03 -0.98 0.05 239.41 157.53
P-28:J-24 7.71 -0.82 8.54 244.04 156.85
P-29:J-24 7.71 -0.82 8.52 244.04 156.85
P-29:J-37 7.41 -0.85 8.53 241.55 157.16
P-30:J-37 7.41 -0.85 8.50 241.55 157.16
P-30:J-25 7.42 -0.98 8.31 243.14 157.30
P-31:J-25 7.42 -0.98 8.84 243.14 157.30
P-31:J-26 7.41 -0.98 8.67 242.93 157.21
P-32:J-26 7.41 -0.98 7.96 242.93 157.21
P-32:J-34 7.62 -0.82 7.17 243.14 156.96
P-33:J-34 7.62 -0.82 6.86 243.14 156.96
P-33:J-27 7.64 -0.67 6.55 243.35 158.36

Presiun
e
maximă
(bar) (bar) (m) (m)
(bar)
P-34:J-27 7.64 -0.67 6.62 243.35 158.36
P-34:J-35 6.97 -0.98 6.85 241.59 160.35
P-35:J-35 6.97 -0.98 6.22 241.59 160.35
P-35:J-28 7.37 -0.48 6.23 240.70 160.40
P-36:J-28 7.37 -0.48 5.87 240.70 160.40
P-36:J-36 6.59 -0.98 5.58 240.28 163.00
P-37:J-36 6.59 -0.98 5.62 240.28 163.00
P-37:J-29 7.99 -0.07 4.96 244.77 162.44
P-38:J-29 7.99 -0.07 5.03 244.77 162.44
P-38:J-30 7.06 -0.44 4.96 241.46 164.85
P-39:J-30 7.06 -0.44 4.75 241.46 164.85
P-39:J-31 6.94 -0.25 4.79 241.16 167.65
P-40:J-31 6.94 -0.25 4.94 241.16 167.65
P-40:J-32 6.97 -0.05 4.81 241.11 169.38
P-41:J-32 6.97 -0.05 4.58 241.11 169.38
P-41:J-33 7.05 0.15 4.55 241.04 170.48
P-42:J-33 7.05 0.15 4.69 241.04 170.48
P-42:J-42 5.94 -0.77 4.63 240.24 171.70
P-44:J-42 5.94 -0.77 4.05 240.24 171.70
P-44:J-43 5.08 -0.98 4.48 237.11 175.21
P-45:J-43 5.08 -0.98 3.64 237.11 175.21
P-45:J-44 4.37 -0.98 4.51 230.68 176.00

Presiun
e
maximă
(bar) (bar) (m) (m)
(bar)
P-46:J-44 4.37 -0.98 3.84 230.68 176.00
P-46:J-45 4.40 -0.98 3.72 231.34 176.37
P-47:J-45 4.40 -0.98 3.73 231.34 176.37
P-47:J-46 4.59 -0.98 3.80 235.19 178.25
P-48:J-46 4.59 -0.98 2.68 235.19 178.25
P-48:J-47 4.47 -0.98 2.09 235.62 179.95
P-49:J-47 4.47 -0.98 1.98 235.62 179.95
P-49:J-48 3.80 -0.77 1.89 229.55 182.85
P-50:J-48 3.80 -0.77 1.67 229.55 182.85
P-50:J-49 2.93 -0.98 1.44 230.92 190.98
P-51:J-49 2.93 -0.98 1.33 230.92 190.98
P-51:J-50 2.32 -0.98 0.29 227.04 193.30
P-52:J-50 2.32 -0.98 0.29 227.04 193.30
P-52:R-3 0.20 0.20 0.20 203.82 203.82
Presiunea maximă pe conductă, în secţiunea cea mai defavorabilă (staţia de

pompare) este de 12,37 bar, deci conducta de aducţiune PEID PE100 PN16 De 450mm
rezistă la unda de şoc.
3.4 Efectul loviturii de berbec asupra conductei de aducţiune în regim de exploatare cu debit
transportat mărit
Această analiză constă în evidenţierea comportării aducţiunii, în regim de exploatare cu

debit mărit, când aceasta transportă debitul de 165 l/s, la o diferenţă de nivel de 59,19m.
Materialul conductei de aducţiune este polietilenă de înaltă densitate, având următoarele
caracteristici:
- Coeficient Manning “n” : 0.012;

- Rugozitatea Hazen-Williams “C” : 140;

- Înălţimea asperităţilor : 0.003 m;
- Modulul Young : 17,2x107 kPa;
- Coeficient Poisson : 0,28.
Neavând la dispoziţie celeritatea dată de producător, aceasta a fost calculată în funcţie de
caracteristicile sistemului analizat şi a rezultat o valoare c=1.372 m/s.
Ipoteze de calcul:
-debitul transportat Q=165 l/s;
-diametrul conductei De 450mm (Di 368,2mm);
-modulul de elasticitate al conductei 17,2x10 7 kPa;
-modulul de elasticitate al apei 20,6x105 kPa;
-viteza apei în conductă 1,55 m/s;
-diferenta de nivel între staţia de pompare şi rezervor 59,19m;
-lungimea conductei de aducţiune 16.850m.
Pentru simplificarea calculului, conducta de aducţiune a fost împărţită în tronsoane de
calcul, având caracteristicile descrise în tabelul 3.1, descris anterior.
Rezultate obţinute în urma rulării programului Water Hammer, în ipoteza de funcţionare a
conductei de aducţiune în regim de exploatare cu debit mărit, la debitul Q=165 l/s sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabel 3. – Rezultate în noduri – Ipoteza de funcţionare cu debit marit, fara protecţie
Inălţim
Presiune Presiune Presiune Inălţime
e
Tronson maximă minimă iniţială minimă
maximă
(bar) (bar) (bar) (m)
(m)
Ad SP:Bazin aspiratie -0.2 -0.2 -0.2 144.63 144.63
P-6:SP 0.89 -0.86 12.41 153.90 136.07
P-7:SP 20.69 -0.98 12.43 356.20 134.82
P-7:Ad2 18.45 -0.98 12.4 333.06 134.58
P-8:Ad2 18.45 -0.98 12.31 333.06 134.58

Inălţim
e
maximă
(m)
P-8:J-8 17.92 -0.98 12.45 327.64 134.51
P-9:J-8 17.92 -0.98 12.2 327.64 134.51
P-9:J-9 18.39 -0.98 11.37 332.60 134.68
P-10:J-9 18.39 -0.98 10.45 332.60 134.68
P-10:J-10 17.66 -0.2 10.07 319.15 136.74
P-11:J-10 17.66 -0.2 9.57 319.15 136.74
P-11:J-11 18.59 -0.65 9.59 329.60 133.04
P-12:J-11 18.59 -0.65 9.82 329.60 133.04
P-12:J-12 17.09 -0.98 9.12 320.46 135.82
P-13:J-12 17.09 -0.98 9.15 320.46 135.82
P-13:J-13 15.97 -0.98 8.58 316.27 143.14
P-14:J-13 15.97 -0.98 8.22 316.27 143.14
P-14:J-14 15.62 -0.98 8.19 314.91 145.36
P-15:J-14 15.62 -0.98 7.32 314.91 145.36
P-15:J-15 15.27 -0.98 7.23 314.23 148.23
P-16:J-15 15.27 -0.98 7.09 314.23 148.23
P-16:J-16 15.31 -0.98 6.71 313.78 147.39
P-17:J-16 15.31 -0.98 6.61 313.78 147.39
P-17:J-40 15.52 -0.8 6.71 313.24 146.40
P-18:J-40 15.52 -0.8 6.46 313.24 146.40
P-18:J-17 14.93 -0.98 6.14 313.14 150.58
P-19:J-17 14.93 -0.98 5.94 313.14 150.58

Inălţim
e
maximă
(m)
P-19:J-18 15.03 -0.98 6.02 312.96 149.39
P-20:J-18 15.03 -0.98 5.9 312.96 149.39
P-20:J-19 14.54 -0.98 5.24 310.90 152.38
P-21:J-19 14.54 -0.98 5.55 310.90 152.38
P-21:J-39 14.26 -0.98 4.63 310.26 154.52
P-22:J-39 14.26 -0.98 5.39 310.26 154.52
P-22:J-20 13.97 -0.98 4.5 305.66 152.87
P-23:J-20 13.97 -0.98 4.27 305.66 152.87
P-23:J-41 13.45 -0.98 4.22 306.01 158.56
P-24:J-41 13.45 -0.98 4.27 306.01 158.56
P-24:J-21 13.45 -0.98 3.18 304.70 157.23
P-25:J-21 13.45 -0.98 2.45 304.70 157.23
P-25:J-38 13.24 -0.98 2.33 302.28 157.00
P-26:J-38 13.24 -0.98 2.21 302.28 157.00
P-26:J-22 13.62 -0.98 1.9 307.50 158.36
P-27:J-22 13.62 -0.98 1.65 307.50 158.36
P-27:J-23 14.33 -0.98 1.41 313.96 157.53
P-28:J-23 14.33 -0.98 0.34 313.96 157.53
P-28:J-24 14.78 -0.98 0.06 316.25 155.25
P-29:J-24 14.78 -0.98 0 316.25 155.25
P-29:J-37 12.2 -0.98 12.41 290.53 155.89
P-30:J-37 12.2 -0.98 12.43 290.53 155.89

Inălţim
e
maximă
(m)
P-30:J-25 11.12 -0.98 12.4 280.90 157.30
P-31:J-25 11.12 -0.98 12.31 280.90 157.30
P-31:J-26 9.83 -0.98 12.45 267.67 157.21
P-32:J-26 9.83 -0.98 12.2 267.67 157.21
P-32:J-34 10.22 -0.98 11.37 269.79 155.32
P-33:J-34 10.22 -0.98 10.45 269.79 155.32
P-33:J-27 10.18 -0.98 10.07 269.26 155.25
P-34:J-27 10.18 -0.98 9.57 269.26 155.25
P-34:J-35 10.15 -0.98 9.59 274.02 160.35
P-35:J-35 10.15 -0.98 9.82 274.02 160.35
P-35:J-28 9.84 -0.68 9.12 265.86 158.41
P-36:J-28 9.84 -0.68 9.15 265.86 158.41
P-36:J-36 8.77 -0.98 8.58 262.65 163.00
P-37:J-36 8.77 -0.98 8.22 262.65 163.00
P-37:J-29 10.03 -0.95 8.19 265.67 153.45
P-38:J-29 10.03 -0.95 7.32 265.67 153.45
P-38:J-30 9.1 -0.98 7.23 262.34 159.35
P-39:J-30 9.1 -0.98 7.09 262.34 159.35
P-39:J-31 8.87 -0.98 6.71 260.85 160.23
P-40:J-31 8.87 -0.98 6.61 260.85 160.23
P-40:J-32 8.79 -0.98 6.71 259.75 159.91
P-41:J-32 8.79 -0.98 6.46 259.75 159.91

Inălţim
e
maximă
(m)
P-41:J-33 8.89 -0.98 6.14 259.77 158.97
P-42:J-33 8.89 -0.98 5.94 259.77 158.97
P-42:J-42 7.9 -0.98 6.02 260.20 169.52
P-44:J-42 7.9 -0.98 5.9 260.20 169.52
P-44:J-43 7.08 -0.98 5.24 257.53 175.21
P-45:J-43 7.08 -0.98 5.55 257.53 175.21
P-45:J-44 7.01 -0.98 4.63 257.59 176.00
P-46:J-44 7.01 -0.98 5.39 257.59 176.00
P-46:J-45 7.25 -0.98 4.5 260.47 176.37
P-47:J-45 7.25 -0.98 4.27 260.47 176.37
P-47:J-46 7.32 -0.98 4.22 263.04 178.25
P-48:J-46 7.32 -0.98 4.27 263.04 178.25
P-48:J-47 7.67 -0.98 3.18 268.28 179.95
P-49:J-47 7.67 -0.98 2.45 268.28 179.95
P-49:J-48 6.8 -0.98 2.33 260.29 180.77
P-50:J-48 6.8 -0.98 2.21 260.29 180.77
P-50:J-49 5.47 -0.98 1.9 256.86 190.98
P-51:J-49 5.47 -0.98 1.65 256.86 190.98
P-51:J-50 5.37 -0.98 1.41 258.22 193.30
P-52:J-50 5.37 -0.98 0.34 258.22 193.30
P-52:R-3 0.2 0.2 0.2 203.82 203.82

Presiunea maximă pe conductă, în secţiunea cea mai defavorabilă (staţia de pompare)

este de 20,69 bar, deci conducta de aducţiune PEID PE100 PN16 De 450mm, în condiţiile
în care se doreşte suplimentarea debitului transportat nu rezistă în regim de avarie.
Din acest motiv, se va analiza conducta de aducţiune cu dispozitiv de protecţie.
Se va analiza prevederea unui ansamblu tip hidrofor in camera pompelor, pentru a analiza
comportarea sistemului hidraulic analizat cu acest tip de dispozitiv de protectie şi în acelaşi
timp dacă acest dispozitiv poate prelua variaţiile de presiune.
3.2.1.4.1. Introducerea dispozitivului de protectie si rularea modelului de calcul
Pentru introducerea dispozitivului de protecţie în program este necesar parcurgerea

următorilor paşi:
-se va selecta dispozitivul de protecţie din lista de unelte şi va fi amplasat în joncţiunea
imediat următoare staţiei de pompare;
-se vor seta caracterisiticile recipientului astfel:
Figura 3. – Introducerea dispozitivului tip hidrofor

După ce aceste operaţii au fost efectuate, se va rula modelul de calcul în ipoteza în

care, la mărirea debitului tranzitat de conducta de aducţiune, aceasta va fi prevăzută cu un
dispozitiv de protecţie tip hidrofor.
După cum se observă în graficul de mai jos, lovitura de berbec asupra conductei de
aducţiune nu mai poate aduce avarii, din punct de vedere al presiunilor, recipientul tip
hidrofor prevăzut asigurând controlul diferenţelor de presiune şi deci, siguranta în
exploatare dacă se măreşte debitul.
Figura 3. – Presiunea în regim nepermanent, cu dispozitiv de protecţie

Prin condiţiile impuse, presiunile maxime din sistem se stabilizează în jurul
presiunilor de funcţionare în regim de exploatare normală, când nu se produce
întreruperea alimentării cu energie electric.
Rezultate obţinute în urma rulării programului Water Hammer, în ipoteza de
funcţionare a conductei de aducţiune în regim de exploatare cu debit mărit, la debitul
Q=165 l/s, în situaţia în care, sistemul hidraulic este dotat cu un dispozitiv de protecţie tip
hidrofor, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 3. – Rezultate în noduri – Ipoteza de funcţionare cu debit marit, cu dispozitiv de protecţie
Inălţim
e
maximă
(m)
Ad SP:Bazin aspiratie -0.20 -0.20 -0.20 144.63 144.63
P-7:SP 12.41 1.59 12.41 271.65 161.09
P-8:HT-1 12.43 2.03 12.43 271.63 165.34
P-9:J-8 12.40 2.08 12.40 271.2 165.8
P-10:J-9 12.31 2.07 12.31 270.42 165.84
P-11:J-10 12.45 2.67 12.45 265.96 166.03
P-12:J-11 12.20 2.59 12.20 264.27 166.12
P-13:J-12 11.37 2.00 11.37 262.04 166.28
P-14:J-13 10.45 1.30 10.45 259.88 166.47
P-15:J-14 10.07 1.10 10.07 258.2 166.64
P-16:J-15 9.57 0.85 9.57 255.99 166.89
P-17:J-16 9.59 0.94 9.59 255.35 166.98
P-18:J-40 9.82 1.22 9.82 254.92 167.05
P-19:J-17 9.12 0.65 9.12 253.79 167.21
P-20:J-18 9.15 0.78 9.15 252.82 167.36
P-21:J-19 8.58 0.53 8.58 250.03 167.84
P-22:J-39 8.22 0.35 8.22 248.52 168.12
P-23:J-20 8.19 0.55 8.19 246.59 168.54
P-24:J-41 7.32 0.08 7.32 243.32 169.33
P-25:J-21 7.23 0.27 7.23 241.05 169.98
P-26:J-38 7.09 0.34 7.09 239.43 170.49

Inălţim
e
maximă
(m)
P-27:J-22 6.71 0.29 6.71 236.91 171.34
P-28:J-23 6.61 0.44 6.61 235.09 172.03
P-29:J-24 6.71 0.72 6.71 233.79 172.57
P-30:J-37 6.46 0.73 6.46 231.94 173.38
P-31:J-25 6.14 0.68 6.14 230.07 174.25
P-32:J-26 5.94 0.80 5.94 227.91 175.39
P-33:J-34 6.02 1.05 6.02 226.85 176.06
P-34:J-27 5.90 1.12 5.90 225.54 176.65
P-35:J-35 5.24 0.70 5.24 223.89 177.46
P-36:J-28 5.55 1.28 5.55 222.05 178.45
P-37:J-36 4.63 0.65 4.63 220.3 179.66
P-38:J-29 5.39 1.77 5.39 218.19 181.28
P-39:J-30 4.50 1.42 4.50 215.36 183.81
P-40:J-31 4.27 1.49 4.27 213.89 185.42
P-41:J-32 4.22 1.61 4.22 213.08 186.4
P-42:J-33 4.27 1.77 4.27 212.58 187.01
P-44:J-42 3.18 0.82 3.18 211.97 187.9
P-45:J-43 2.45 0.49 2.45 210.27 190.21
P-46:J-44 2.33 0.49 2.33 209.76 190.96
P-47:J-45 2.21 0.58 2.21 208.92 192.3
P-48:J-46 1.90 0.63 1.89 207.62 194.68
P-49:J-47 1.65 0.62 1.64 206.82 196.33

Inălţim
e
maximă
(m)
P-50:J-48 1.41 0.90 1.40 205.22 200
P-51:J-49 0.34 0.12 0.32 204.44 202.05
P-52:J-50 0.27 0.10 0.23 203.97 203.33
P-52:R-3 0.20 0.20 0.20 203.82 203.82
4. CONCLUZII
În urma analizei numerice a fenomenului de lovitură de berbec se observă că, în

ipoteza funcţionării conductei de aducţiune la parametrii la care a fost proiectată,
suprapresiunea maximă datorată întreruperii energiei electrice şi închiderii vanei (12,37bar)
nu depăşeşte presiunea nominală a materialului din care este confecţionată aducţiunea
(PEID PE100 PN16).
Totuşi, dacă se doreşte suplimentarea debitului pe conducta de aducţiune, de la 113
l/s la 165 l/s, acest fapt conduce la suprapresiuni de 20,69bar, ceea ce înseamnă că se vor
produce avarii pe conducta de aducţiune, la închiderea vanei, în timpul întreruperii
alimentării cu energie electrică a staţiei de pompare.
Această problemă se poate rezolva prin prevederea unui ansamblu de tip hidrofor
pe conducta de aducțiune, variațiile de presiune fiind preluate de dispozitivul de protecție,
eventualele remanențe ale undelor loviturii de berbec manifestându-se într-un mod
ondulatoriu aproape nesesizabil în cadrul sistemului hidraulic.
Se poate observa de altfel, în tabelul 3.4, că dispozitivul tip hidrofor protejează
foarte bine conducta de aducţiune la diferenţele de presiune, presiunile maxime din timpul
loviturii de berbec se stabilizează în jurul presiunilor de funcţionare în regim de exploatare
cu debit mărit (pentru Q=165 l/s).
În ceea ce priveşte presiunile minime, se rezolvă şi această problemă, nu mai există
presiuni negative, cea mai mică presiune în timpul loviturii de berbec fiind de 0,1 bar, în
punctul P52, conform tabelului 3.4.

BIBLIOGRAFIE
Cioc, D. (1960) - Hidraulică și elemente de mecanică fluidelor, Vol. II, ESDP;

Stoianovici, S., Faibiş, O. (August 1961) - Lovitura de berbec în instalaţii de pompare,
Hidrotehnică;
Stoianovici, S. (Septembrie 1964) - Consideraţiuni asupra calculului loviturii de berbec prin
metode expeditive, Hidrotehnică;
Stoianovici, S. (Iunie 1966) - O metodă expeditivă pentru calculul suprapresiunilor datorită
loviturii de berbec la instalaţiile prin pompare, Gospodărirea Apelor, Meteorologia,
Hidrotehnică, nr.6;
Cioc, D. (1968) - Contribuţii la calculul mişcărilor nepermanente în conducte şi la teoria
sonicităţii cu aplicare la pompajul sonic, Ed. Studii de Hidraulică, XVIII, Bucureşti;
Cioc, D. (1975) - Hidraulică, EDP;
Hâncu, S., Popescu, M., Jelev, I., Constantinescu G. (1978) - Unele aspecte privind
calculul loviturii de berbec din instalaţiile de pompare, Hidrotehnică, Nr. 2;
Isbăşoiu, E., Echisli, E. (1978) - Analiza regimurilor tranzitorii de pornire a unor staţii de
pompare, Hidrotehnică, nr. 6;
Cioc, D., Tatu, G., Anton, A. (1982) - Rezultate practice obţinute prin utilizarea hidroforului
complex la protecţia la lovitura de berbec, Hidrotehnică, nr. 10;
G. Tatu - Sisteme hidraulice în regim tranzitoriu, UTCB – 1995;
P. G. Kiselev - Îndreptar pentru calcule hidraulice. Editura Energetică de Stat - 1953
J. Parmakian - Waterhammer analysis. New York.
Normativ (Iunie 2010) - Calculul şi combaterea loviturii de berbec la conductele pentru
transportul apei, UTCB, București.

02.disertatie Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02.disertatie Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ing.

Constantin POPA Lucrare de Disertație

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Figura 2. 1 – Producerea unei unde fizice............................................................................11

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Figura 3. 11 – Selectarea metodei de calcul-regim nepermanent.......................................44

pmax,ad – presiunea maximă admisibilă; Qf – debitul final;

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

R – invariantul lui Riemann al undelor directe; Hp – înălțimea de pompare;

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Lucrarea de faţă studiază mișcarea nepermanentă a fluidelor în conducte, care

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Prezenta lucrare de disertație prezintă o analiză asupra comportării sistemului

1.1 Considerații în stabilirea modelului de calcul

În scopul elaborării studiului asupra apariției fenomenului de lovitură de berbec într-

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

1.2 Definiții și terminologie

Mişcarea nepermanentă este mişcarea in care parametrii locali ce caracterizează

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

În cadrul presiunilor foarte scăzute din interiorul conductelor de aducțiune,

2. ASPECTE TEORETICE ALE FENOMENULUI LOVITURII

2.1 Mișcarea nepermanentă în conducte sub presiune

2.1.1 Descrierea fenomenului

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Figura 2. – Producerea unei unde fizice

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

-a este viteza de propagare;

Figura 2. – Ilustratarea experienţei lui Mariotte.

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

 lovitură directă (unda reflectată se reîntoarce în secţiunea vanei după terminarea

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

2.1.2 Fazele loviturii de berbec

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

2.1.3 Calculul teoretic al loviturii de berbec

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Un observator care se deplasează cu o viteză a, de-a lungul conductei în sensul

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

2.1.4 Metoda grafo-analitică de calcul

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Curbe caracteristice – Condiţii limită

Calculul grafo-analitic al loviturii de berbec se conduce cu diagrame având sisteme

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

În acest caz tronsoanele de conductă din punctele de concentrare a pierderilor de

Figura 2. - Concentrarea pierderilor prin frecarea la vană

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Figura 2. - Concentrarea pierderilor prin frecarea la rezervor

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Figura 2. - Concentrarea pierderilor prin frecare ½ la rezervor și ½ la vană

Figura 2. - Repartizarea pierderilor prin frecare în lungul conductei

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Modul de întocmire a calcului grafo-analitic.

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

2.1.5 Metode expeditive de calcul

Relatia Michaud pentru instalatii gravitationale

Diagrama Allievi pentru instalaţii gravitaţionale

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Figura 2. - Diagrama Allivei

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Alte metode expeditive pentru instalaţii funcţionând prin pompare

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina

Facultatea de Hidrotehnică - UTCB Pagina