Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 5

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU

REGULARIZARI DE RIURI SI INDIGUIRI

Cuprins Pagina
5.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 42
5.2. Definitie, principii realizare 42
5.3. Elementele albiilor regularizate 44
5.4. Indiguiri 48
5.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 51
5.6. Lucrarea de verificare nr. 5 52
5.7. Bibliografie minimală 52

5.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 5

 Definirea si principiile de realizarea a lucarilor de regularizare

a albiilor cursurilor de apa.

 Studiul albiilor regularizate

 Înţelegerea actiunii indiguirilor si modului de realizare a

acestora

5.2. DEFINITIE, PRINCIPII REALIZARE

Procese de albie Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea
continua a curentului de apa. Acestea pot fi dirijate prin intermediul
lucrarilor ingineresti, duc la aparitia de efecte daunatoare constind in
erodarea si deplasarea malurilor, formarea depunerilor, ridicarea
nivelurilor cursului de apa si inundarea zonelor limitrofe.

Cursurile naturale de apa sunt caracterizate prin modificari

permanente datorate proceselor de albie intretinute de variatiile mari
ale debitelor lichide si ale celor solide. Aceste procese urmeaza sa fie
controlate si dirijate, dar nu stopate, prin intermediul lucrarilor de
regularizare a albiilor, utilizind chiar energia curentului pentru a crea o
albie cu caracteristicile dorite, astfel incit sa se obtina un echilibru
hidrodinamic intre curent si albie, care sa-i asigure stabilitatea in timp.

Principii Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor

de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 42

 Amenajari Hidrotehnice

Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor

sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unor cursuri de apa
similare.

Lucrarile ingineresti ce se aplica se pot grupa in:

-lucrari ingineresti pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de
albie
-lucrari ingineresti pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a
albiei si curentului

Toate tipurile de lucrari se executa in etape, cu observarea

modificarilor care au loc si compararea acestora cu elementele
proiectate, survenind astfel eventuale schimbari de proiect. Se
utilizeaza materiale locale si elemente elastice pentru ca se pot adapta
la modificarile albiei.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă procesele de albie?

b)Care sunt este scopul lucrarilor de regularizari de riuri?

c)Enumerati grupele mari de lucrari ingineresti de regularizare a

cursurilor de apa.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea
continua a curentului de apa.
Procesele de albie duc la aparitia de efecte daunatoare de
erodare, deplasare maluri, depuneri, ridicare niveluri, inundare a
zonelor limitrofe.
Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor
de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia
Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor
sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unora similare.
Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:
-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie
-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si
curentului.
Toate tipurile de lucrari de regularizari de cursuri de apa se
executa in etape,
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 43
 Amenajari Hidrotehnice

5.3. ELEMENTELE ALBIILOR REGULARIZATE

Modificarile potentiale ale albiei se refera la forma in plan,

sectiunea transversala si profilul longitudinal.

Forma in plan Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu

ce prezinta sinuozitati de diferite dimensiuni, datorate neregularitatilor
malurilor care duc la aparitia circulatiei transversale. Clasificarea riurilor
se poate face pe baza evolutiei in timp a traseului sau, care poate varia de
la foarte lent la tendinta accentuata de meandrare.

Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan care evolueaza

prin eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de
strapungere a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin
cicluri succesive, cu deplasarea lenta spre aval.

Nu toate cursurile de apa ce prezinta sinuozitate sunt meandrate,

in cazul albiilor sinuoase valea fiind stabila in timp.

Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu

traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe. Razele de curbura variaza continuu pentru ca si profilul
longitudinal sa sufere modificari lente.

Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie

Sectiunea majora, delimitarea facindu-se in functie de un anumit nivel caracteristic
trasnversala sau dupa forma sectiunii. Este totdeauna corelata cu sectorul de albie din
profilul longitudinal.

Pentru dezvoltarea proceselor de albie este de interes acea parte a

sectiunii transversale denumita albie principala, cea care este inundata
anual la viituri.

Sectiunea transversala se caracterizeaza prin latimea la nivelul

suprafetei libere, adincimea medie ca raport intre suprafata si latime la
nivelul suprafetei libere.

Se doreste trasarea sectiunii stabile, astfel incit fiecare element sa

fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii
a particulelor si a fortei de frecare intre particule.

Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre

Profilul
aval. Se deosebesc astfel 3 sectoare principale ale unui curs de apa:
longitudinal
-sector amonte – I unde se manifesta procese de eroziune datorate
capacitatii mari de transport al aluviunilor, astfel incit patul albiei tinde sa
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 44
 Amenajari Hidrotehnice

coboare iar panta locala sa se reduca

-sector mijociu – II unde apare starea de echilibru in ceea ce priveste
erodarea si depunerea
-sector aval – III unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat
si patul albiei tinde sa se ridice, panta scazind.

Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuata are o forma

parabolica cu concavitatea in jos.

In lungul profilului longitudinal al unui sector de riu se intilnesc

zone mai lungi cu pante mici si adincimi mari numite adincuri, separate
intre ele prin zone mai scurte cu pante mari si adincimi mici, numite
praguri.

In perioadele de ape mari pragurile se suprainalta prin depuneri

iar adincurile sunt erodate.

In perioadele de ape mici pragurile sunt erodate iar adincurile sunt

colmatate cu depuneri.

Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe cursul

Lucrari usoare mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale; rolul
acestora este de a obtine rezultatul scontat intr-un interval scurt de timp,
dar nu pentru o durata mare de timp, ele urmind sa fie inlocuite cu lucrari
definitive, similare ca efect.

Acest lucrari pot fi:

a)Lucrarile permeabile se utilizeaza in cazul sectoarelor de riu
unde se inregistreaza viteze mici de curgere dar debite solide mari. Aceste
lucrari favorizeaza micsorarea vitezei de curgere si depunerea aluviunilor;
sunt ieftine, nu duc la aparitia fenomenului de afuiere, conduc la ridicarea
fundului albiei prin depunere.

Se pot executa in urmatoarele variante constructive:

-arbori inecati – pe sectoare unde v < 1,50 m/s, pentru a evita eroziunea
malurilor si a favoriza colmatarea; se utilizeaza arbori cu coroane
dezvoltate, scufundindu-se cu ajutorul lesturilor sau fixindu-se prin
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 45
 Amenajari Hidrotehnice

intermediul pilotilor, in urmatoarele variante constructive:

a)perdea in lungul malului b)dig longitudinal

-panouri oscilante sau fixe – panouri prinse prin articulatii la partea
inferioara sau superioara de un sistem de sustinere fix, care au inclinari
diferite in functie de viteza curentului; provoaca devierea partiala a
curentului si depunerea aluviunilor

a)articulatie inferioara b)articulatie superioara

-garduri – garduri duble carora li se adauga panouri de fascine, prinse la
partea inferioara, putindu-se realiza astfel traverse de colmatare, pinteni
-siruri de piloti – doua sau mai multe siruri de piloti cu scop de aparare a
malurilor sau pentru marirea adincimii de navigatie

b)Lucrarile pentru activarea circulatiei transversale sunt alcatuite

din panouri mobile, plutitoare sau fixe, asezate oblic in curent, la
suprafata apei, pe patul albiei sau si la suprafata si pe pat si duc la
obtinerea urmatoarelor efecte:
-evita colmatarea prizelor de apa in curent liber si derivatiilor navigabile,
deoarece curentii creati transporta aluviunile spre axul albiei
-imbunatatesc conditiile de navigatie prin marirea adincimilor senalului,
deoarece curentii creati spala partea centrala a albiei
-apara malurile impotriva eroziunii, deoarece curentii creati favorizeaza
depunerea de fund in zona malurilor.

Lucrarile masive, avind caracter definitiv, au rezistenta pe o

durata mare de timp, au raza mare de actiune, sunt elastice pentru a putea
urmari deformatiile ce apar in patul albiei, se confectioneaza din piatra,
beton, fascine, pamint; au rolul de dirijare a curentului si pot fi de tip:
Lucrari masive -pinteni (epiuri) – lucrari transversale, cu un capat incastrat in mal si altul
in albie, ce pot fi asezati normal pe axul albiei sau inclinati

a)normal pe ax albie b)inclinati (spre amonte) c)declinati (spre aval)

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 46
 Amenajari Hidrotehnice

Din punct de vedere al cotei la coronament, pintenii pot fi:

-insubmersibili – avind coronamentul stabilit cel putin la nivelul
apelor mari
-pentru regularizarea albiei principale – avind coronamentul
stabilit la nivelul apelor medii
-pentru sporirea adincimilor de navigatie – avind coronamentul
stabilit la nivelul apelor mici
-de fund – avind coronamentul stabilit sub nivelul apelor mici.

-diguri de dirijare submersibile (legate sau nu de mal prin traverse)

-inchideri de albie (baraje de deviere)

-traverse de colmatare – pozitionate transversal pe bratele ce se inchid
-praguri de fund – pozitionate transversal, pe intreaga latime a albiei,
atunci cind exista tendinta de coborire exagerata a patului albiei
-aparari si consolidari de maluri, formate din fundatie si imbracaminte a
taluzului; apararile se utilizeaza daca malul natural coincide cu malul
albiei regularizate si reprezinta o protectie impotriva eroziunii, afuierii
datorate curentului, ghetii, valurilor, plutitorilor.

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti meandra.

b) Cum trebuie sa se aleaga traseul in plan al albiei regularizate?

c) Care sunt criteriile ce trebuie sa se intruneasca pentru trtasarea

sectiunii stabile?

d) Enumerati lucrarile temporare de regularizare a cursurilor de apa.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 47

 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Meandra = sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere
a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri
succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu
traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe.
Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie
majora, si este totdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul
longitudinal.
Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa
fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii
proprii a particulelor si a fortei de frecare intre particule.
Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre
aval si prezinta sector amonte, mijlociu si aval, cu caracteristici de
panta si sectiune transversala diferite, in functie de procesele de albie.
Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe
cursul mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale,
acestea pot fi:
- lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,
garduri, siruri de piloti)
- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de
albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de
maluri).

5.4. INDIGUIRI

Lucrari Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva

hidrotehnice de inundatiilor pot fi:
aparare impotriva -acumulari speciale - regularizarea debitelor mari
inundatiilor -marirea capacitatii de transport a albiei - regularizarea albiei cursului
de apa
-derivatii - devierea debitelor mari
-indiguiri – impiedica revarsarea apelor mari

Indiguiri Indiguirile au ca scop apararea impotriva inundatiilor prin

lucrari.

Indiguirile au si efecte negative legate de:

-micsorarea sectiunii de curgere
-cresterea nivelului in remuu
-scoaterea unor suprafete din functia de atenuare ceea ce duce la
marirea debitelor in sectiunile aval
-cresterea vitezei de curgere ceea ce duce la modificarea compunerii
viiturilor cu afluentii
-modificarea regimului eroziunii si depunerilor
-modificarea regimului apelor freatice
-modificarea regimului hidrosalin al solului.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 48

 Amenajari Hidrotehnice

Pentru dimensionarea lucrarilor de indiguire se stabilesc

debitele si nivelurile de calcul.

Diguri Digurile pot fi longitudinale sau de remuu si sunt caracterizate

de sectiuni transversale trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante
rezultate in urma calculelor de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m
si din experienta, pentru inaltimi pina in 4 m.

Se prevad traversari prin corpul digurilor pentru a evacua apa

colectata in spatele acestora in emisar, in perioadele de ape mici.

Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari si se

recurge la interventii prin suprainaltare (pentru prevenirea deversarii)
sau construirea de banchete si prevederea de material filtrant (pentru
cazul actiunii infiltratiilor).

Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii prin

mentinerea sectiunii transversale la elementele geometrice de
proiectare, aplicindu-le lucrari de consolidare atunci cind acestea sunt
necesare, prin prevederea perdelelor de protectie intre corpul digului si
mal, prin indepartarea vegetatiei de pe corpul digului propriu-zis.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 49

 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 3

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor?

b) Când sunt efectele pozitive si negative ale indigurilor

c)Enumerati elementele de caracterizare a digurilor.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,
derivatiile, indiguirile.
Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva
inundatiilor.
Indiguirile au ca efecte negative micsorarea sectiunii de
curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din
functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea
regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor
freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.
Digurile pot fi longitudinale sau de remuu.
Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale
trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor
de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru
inaltimi pina in 4 m.
Se prevad traversari prin corpul digurilor.
Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari.
Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii.

5.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea continua a
curentului de apa.
b) Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor de
albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 50
 Amenajari Hidrotehnice

c) Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:

-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie
-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si
curentului.
Intrebarea 2
a) Meandra este o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere
a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri
succesive, cu deplasarea lenta spre aval.
b) Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu
traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si
contracurbe.
c) Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa fie in
echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii a
particulelor si a fortei de frecare intre particule.
d) Lucrarile temporare, care sunt lucrari uosare sunt:
-lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,
garduri, siruri de piloti)
- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de
albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de
maluri).
Intrebarea 3
a) Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva
inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,
derivatiile, indiguirile.
b) Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva inundatiilor.
Efectele negative ale indiguirilor se refera la micsorarea sectiunii de
curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din
functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea
regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor
freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.
c) Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale trapezoidale, cu
taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor de stabilitate
pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru inaltimi pina in 4
m.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 51

 Amenajari Hidrotehnice

5.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 5

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă procesele de albie si care sunt efectele

acestora? (3p)

2. Reprezentati profilul longitudinal al unui curs de apa si

asociati sectiunile transversale caracteristice. (4p)

3. Desenati sectiunile transversale posibil a fi adoptate pentru

diguri. (3p)

5.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Selarescu, M, s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed.Tehnica, Bucuresti;

2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 52

 Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 6

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU

HIDROAMELIORATII

Cuprins Pagina
6.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 53
6.2. Definitii, clasificari 53
6.3. Desecari – drenaje
6.4. Irigatii
6.5. Răspunsuri şi comentarii la teste
6.6. Lucrarea de verificare nr. 6
6.7. Bibliografie minimală

6.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 6

 Definirea si clasificarea lucrarilor de hidroamelioratii.

 Amenajari de drenaj si de desecari

 Amenajari pentru irigatii

6.2. DEFINITII, CLASIFICARI

Domeniile apartinind hidroamelioratiilor sunt: irigatiile,
desecarile-drenajul.

Seceta Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare

dezvoltarii, ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu
cerintele plantelor.

Excesul de Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si

umiditate apa.

Aeratia solului este importanta pentru satisfacerea nevoii de

oxigen a radacinilor plantelor, cerintei de azot a microorganismelor,
asigurarea eliminarii dioxidului de carbon degajat in procesele
biologice din sol.

Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia,

deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii
volumului aerului.

Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 53

 Amenajari Hidrotehnice

volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia.

In functie de natura excesului de umiditate putem deosebi:

-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel; acesta influenteaza volumul de aer din sol necesar
plantelor doar daca se afla la adincimi mai mici de 1 – 1,1 m

-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra

orizontului argilo-iluvial al solului

-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata

terenului.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă seceta?

b) Care sunt tipurile de exces de umiditate?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Domeniile apartinind hidroamelioratiilor sunt: irigatiile,
desecarile-drenajul.
Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare
dezvoltarii, ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu
cerintele plantelor.
Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si apa.
Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia,
deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii
volumului aerului.
Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce
volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia.
In functie de natura excesului de umiditate putem deosebi:
-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel;
-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra
orizontului argilo-iluvial al solului
-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata
terenului.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 54
 Amenajari Hidrotehnice

6.3. DESECARI, DRENAJE

Lucrari de In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate se

eliminare a pot utiliza:
excesului de -lucrarile de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
umiditate suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime; consecinta
acestor lucrari este de crestere a proportiei de aer din sol si
intensificarea schimburilor dintre aerul din sol si aerul atmosferic
-lucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.

Desecari Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si

evacuare a excesului de umiditate si presupun:
-pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector;

-pentru apa freatica de foarte mica adincime - retea de canale deschise

adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care
descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior

-alte situatii - lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea

umiditatii excedentare pe profilul solului,
- inaltarea artificiala a cotelor terenului,
- desecarea biologica,
- regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului
natural.

Sistem desecare
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 55
 Amenajari Hidrotehnice

Drenaj Lucrarile de drenaj pot fi:

- puturi absorbante,
- puturi colectoare,
- drenuri de ventilatie,
- drenuri sifon.

Sistem drenaj

Pentru buna exploatare a sistemelor de desecare-drenaj este

necesara asigurarea scurgerii apei colectate, tinind evidenta debitelor
evacuate, a nivelurilor apei in canale sau in pinza freatica.

Prevenirea si remedierea diferitelor avarii se face in cadrul

actiunii de intretinere in scopul mentinerii sectiunii de scurgere,
asigurarii functionarii normale a constructiilor hidrotehnice din
amenajare, curatirii de vegetatie a emisarului.

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt lucrarile ce se pot utiliza pentru combaterea excesului de
umiditate?

b) Enumerati lucrarile de drenaj.

c) Care sunt lucrarile de desecare uzuale adoptate pentru apele care

baltesc sau imbiba stratul arabil?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 56
 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate
se pot utiliza:
-lucrarile de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime;
-lucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si
evacuare a excesului de umiditate si presupun:
-pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector;
-pentru apa freatica de foarte mica adincime - retea de canale deschise
adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care
descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior
-alte situatii - lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea
umiditatii excedentare pe profilul solului,
- inaltarea artificiala a cotelor terenului,
- desecarea biologica,
- regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului
natural.
Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante, puturi colectoare,
drenuri de ventilatie, drenuri sifon.

6.4. IRIGATII

Irigarea Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de

umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa.

Tipuri Irigarea culturilor se poate face pentru:

-umectare – completind deficitul de apa necesar dezvoltarii plantelor
in perioada de vegetatie
-spalare – inlaturind din sol sarurile daunatoare dezvoltarii culturilor
-aprovizionare – inmagazinind in sol cantitatea de apa necesara
culturilor agricole inaintea perioadei de vegetatie
-fertilizare – ajutind la incorporarea ingrasamintelor aplicate culturilor
agricole
-termoreglare – aparind plantele de efectele temperaturilor
atmosferice scazute
-pigmentare – favorizind accelerarea procesului de maturare a
fructelor.

Metode de udare Pentru aplicarea udarilor se poate opta pentru una dintre
urmatoarele metode, in functie de morfologia terenului agricol,
cultura, infrastructura, sursa, etc:

-submersarea – metoda utilizata in cazul orezariilor, situatie in care se

realizeaza incinte de cultivare prin indiguire, acestea urmind sa fie
temporar inundate; astfel, orezul se planteaza, se asteapta rasarirea si

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 57

 Amenajari Hidrotehnice

se acopera cu un strat de 5 – 10 cm de apa; in perioada de infratire a

orezului coloana de apa se scade la 3 – 4 cm pentru a nu se ineca, dupa
care nivelul se ridica la 15 – 20 cm pina in perioada de coacere in
lapte, apoi se opreste alimentarea parcelei

-scurgerea la suprafata – metoda se utilizeaza in cazul terenurilor

agricole a caror panta nu depaseste 4%; terenul, a carui permeabilitate
trebuie sa fie in domeniul 10-4 – 5.10-3 cm/s, se niveleaza si se
realizeaza brazde a caror panta optima este de 0,05 – 0,3%, debitul de
udare, lungimea brazdei, distanta dintre brazde si durata udarii se
stabilesc prin calcul in functie de cultura

-aspersiunea – metoda de udare cea mai raspindita in Romania (a

carei uniformitate de distribuire a apei pe suprafata terenului este
puternic influentata de vint) se utilizeaza pentru terenuri a caror
permeabilitate depaseste 10-4 cm/s (3,6 mm/h), indiferent de
microrelief; se caracterizeaza prin intensitatea, uniformitatea si
marimea picaturii

-picurarea – metoda de udare subterana, prin intermediul unor

conducte perforate ingropate, marimea fantelor, pozitia si densitatea
acestora ducind la definirea debitului de udare, care variaza in functie
de cultura; este foarte susceptibila la incarcarea cu suspensii a apei de
udare deoarece orificiile se pot infunda, modificind scurgerea.

Componente Sistemele de irigatii sunt complexe de lucrari si amenajari care

sisteme de irigatii au in componenta urmatoarele:

-captarea - priza de apa, ce poate functiona gravitational sau prin

pompare, in functie de pozitia sursei de apa fata de terenul ce urmeaza
a fi deservit

-aductiunea – constructie de transport al apei ce se poate realiza sub

forma de canale sau conducte; din punctul de vedere al pozitiei fata de
sursa putem distinge;
-canal/conducta magistrala de aductiune – transporta apa de la
sursa la reteaua de distributie
-canal/conducta de distributie principal/secundar/de sector –
formeaza reteaua de distributie, cu rol de conducere a apei in
sectoarele de udare; pe reteaua de distributie se pot gasi, in
functie de morfologia terenului, SRP (statie de repompare),
respectiv SPP (statie de punere sub presiune)

-lucrari de amenajare interioara – compuse din conducte, canale,

rigole, brazde, fasii, parcele submersibile, in functie de metoda de
udare aleasa

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 58

 Amenajari Hidrotehnice

-reteaua de colectare/evacuare a apei in surplus – formata din canale

colectoare de sector, canale colectoare secundare, canale colectoare
principale

-constructii si instalatii anexa – stavilare, poduri, podete, sifoane,

apeducte, caderi, instalatii de masurare a debitului, drumuri de acces,
telecomunicatii, cantoane.

Sistemele de irigatii au o organizare care sa permita irigarea

unui procent cit mai mare din suprafata de teren cultivata, asigurarea
unui regim de udare normal pentru fiecare cultura, mentinerea
fertilitatii solului, obtinerea unei productivitati ridicate, realizarea unei
productii agricole maxime la costuri minime.

Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si lucrari

periodice pe fiecare componenta a amenajarii.

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este scopul irigarii culturilor si pentru ce se poate aplica?

b) Enumerati metodele de udare.

b) Care sunt variantele constructive pentru aductiunea unui sistem de

irigatii in functie de pozitia fata de sursa de apa?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 59

 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de
umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa.
Irigarea culturilor se poate face pentru umectare, spalare,
aprovizionare, fertilizare, termoreglare sau pigmentare.
Metodele de udare sunt submersarea, scurgerea la suprafata,
aspersiunea, picurarea.
Componentele sistemelor de irigatii sunt captarea, aductiunea, lucrari
de amenajare interioara, reteaua de colectare/evacuare a apei in
surplus, constructiile si instalatiile anexa
Sistemele de irigatii au o organizare care sa permita irigarea unui
procent cit mai mare din suprafata de teren cultivata.
Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si periodice.

6.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Seceta este un fenomen natural cu efecte daunatoare dezvoltarii, ce
se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu cerintele plantelor.
b) Excesului de umiditate poate fi:
-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu
variatii de nivel
-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra
orizontului argilo-iluvial al solului
-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata
terenului.
Intrebarea 2
a) Lucrarile de combatere a excesului de umiditate sunt:
-de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul
arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime;
-de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.
b) Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante, puturi colectoare,
drenuri de ventilatie, drenuri sifon.
c) Lucrarile de desecare cele mai uzuale ce se pot adopta in cazul
apelor care baltesc sau imbiba stratul arabil sunt retele de canale
deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 300 –
400 m, ce descarca apele in colector.
Intrebarea 3
a) Irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de umiditate a
culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa. Irigarea
culturilor se poate face pentru umectare, spalare, aprovizionare,
fertilizare, termoreglare sau pigmentare.
b) Metodele de udare sunt submersarea, scurgerea la suprafata,
aspersiunea, picurarea.
c) Din punctul de vedere al pozitiei fata de sursa putem distinge
aductiuni sub forma de:
-canal/conducta magistrala de aductiune – transporta apa de la sursa la
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 60
 Amenajari Hidrotehnice

reteaua de distributie
-canal/conducta de distributie principal/secundar/de sector – formeaza
reteaua de distributie, cu rol de conducere a apei in sectoarele de
udare.

6.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 6

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1.Ce reprezintă seceta si care sunt manifestarile excesului de

umiditate. (3p)

2. Reprezentati grafic un sistem de drenaj. (4p)

3.Descrieti una dintre metodele de udare cunoscute. (3p)

6.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Cazacu, E, s.a., 1973 - Amenajari de irigatii, Ed.Ceres, Bucuresti;

2. Bara, C, s.a., 1973 – Exploatarea sistemelor de hidroamelioratii, Ed. Ceres, Bucuresti;
3. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 61