Erorile probabile

Dacă plecăm de la ecuația curbei lui Gauss, atunci probabilitatea

1
infinitezimală(dP) ca o eroare să fie cuprinsă între x ș i x± dx este:
2

𝑦𝑑𝑥 2 2
𝑑𝑃 = = 𝐶𝑒 −𝐴ℎ 𝑥 𝑑𝑥
𝑆
unde S reprezintă suprafața.

Există posibilitatea ca eroarea să fie cuprinsă între două limite a și b

numită și probabilitatea finită a erorii.

𝑏
2 𝑥2
𝑃(𝑎, 𝑏) = 𝐶 ∫ 𝑒 −ℎ 𝑑𝑥
𝑎

Certitudinea erorii este ca probabilitatea să fie cuprinsă între ­∞ și +∞.

Cei doi parametrii din curba lui Gauss, C și h, nu sunt independenți ci
legați prin relația de mai sus.

Exprimarea ordonatei la origine C de parametru h, este dată de relația

Euler-Poisson:

ℎ −ℎ 2 𝑥2
C= 𝑒
√ 𝜋

iar, pentru a cuprinde probabilitatea erorii între a și b:

𝑏
ℎ 2 𝑥2
𝑃(𝑎, 𝑏) = ∫ 𝑒 −ℎ
√𝜋 𝑎

h - singurul parametru variabil, se numește indicele de precizie al

măsurătorii.
Astfel dacă considerăm h=1, curba 1 și h=2, curba2, vom realiza că
măsurătoarea 2 pentru aceiași mărime este mai precisă.

Principiul metodei celor mai mici pătrate

Se presupune că asupra unei mărimi s-au efectuat mai multe măsurători

independente, cu aceeași precizie, de erori probabile generice
δE1,δE2,δE3...
Probabilitatea maximă compusă δP se va obține prin produsul
probabilităților simple:

ℎ 𝑛 2 (𝐸 2 +𝐸 2 +…+𝐸 2 ) δ𝐸 ·δ𝐸 …δ𝐸

δP= δP1· δP2· δP3... δPn=( 𝜋) 𝑒 −ℎ 1 2 𝑛 1 2 1𝑛
√

Probabilitatea δP este maximă, adică șansa producerii evenimentului

compus respectiv, este mai mică atunci când:
 𝐸12 + 𝐸22 +. . . +𝐸𝑛2 = [𝐸 ] = 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚

Prin generalizare în cazul măsurătorilor indirecte rezultă

[v2]=minim,

iar în cazul măsurătorilor de precizii diferite rezulta

[pv2]=minim.

Proprietățile specifice erorii aparente reale

Proprietățile erorilor aparente

Erorile vi sunt definite față de media aritmetică astfel:

v1=M1-M
v2=M2-M
...
...
vn=Mn-M

unde:
M1,M2...Mn - reprezintă valoarea măsurătorilor
M - reprezintă media aritmeritică a n măsurători

- suma erorilor aparente este egală cu 0

- suma pătratelor eparente este minimă atunci când valoarea de
referință coincide cu media aritmetică.

Proprietățile erorilor reale

- suma erorilor reale

 ε1=M1-X
ε2=M2-X
...
εn=Mn-X
[ε]=n2 ε2M

unde:
Mi - valoarea măsurătorilor
X - valoarea reală necunoscută
εi - eroarea reală a mediei aritmetice

- suma pătratelor erorilor reale este:

[ε2]=n2 ε2M