Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 7

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU

NAVIGATIE

Cuprins Pagina
7.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 62
7.2. Definitii, clasificari, importanta 62
7.3. Cai navigabile 65
7.4. Porturi 70
7.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 72
7.6. Lucrarea de verificare nr. 7 73
7.7. Bibliografie minimală 73

7.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 7

 Definirea, clasificare, importanta transportului pe apa

 Amanajari si constructii necesare cailor navigabile

 Amenajari si constructii necesare porturilor

7.2. DEFINITII, CLASIFICARI, IMPORTANTA

Transport pe apa Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,

semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari se face cu viteze reduse,
de ordinul a (8 - 12) km/h, dar cu costuri foarte scazute, greutatea
moarta fiind de aproximativ (7,5 – 28) % din greutatea bruta
transportata, prin comparatie cu 40% in cazul transportului feroviar.

Infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatii de

transport pe apa se compune din:
- cai navigabile interioare
- porturi.

Cale navigabila Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.

Portul Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 62

 Amenajari Hidrotehnice

Clasificari Caile navigabile pot fi clasificate in functie de natura lor in:

-naturale
-artificiale, care se numesc canale navigabile.

In functie de deplasamentul maxim brut al navei sau convoiului

de calcul, clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.

Porturile se pot clasifica

a)dupa asezarea geografica:
-fluvial,
-maritim,
-de estuar

b)dupa destinatie:
-comercial,
-militar,
-special (industrial, iernare si refugiu, iahting)

c)dupa durata de exploatare:

-definitiv,
-provizoriu,

d)dupa modul de operare:

-permanenta pe durata de exploatare
-sezoniera

e)grad dispersare a suprafetei:

-unitar
-complex portuar

f)dupa importanta traficului:

-mondial,
-international,
-national,
-regional,
-local

g)dupa statutul vamal:

-de import,
-de export,
-de tranzit international.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 63

 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce este calea navigabila? Dar portul?

b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?

c) Enumerati crietriile dupa care se clasifica porturile.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari este de o importanta
ridicata deoarece se face cu viteze reduse, dar si cu costuri foarte
scazute (greutatea moarta fiind foarte redusa).
Infrastructura pentru transport pe apa se compune din cai
navigabile interioare si porturi.
Calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod
curent pentru circulatia navelor.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.
Caile navigabile se pot clasifica in functie de natural or sau in
functie de importanta.
Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica,
destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul de
dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 64

 Amenajari Hidrotehnice

7.3. CAI NAVIGABILE

Elemente tehnice Calea navigabila se caracterizeaza cu urmatoarele elemente

tehnice:
-traseul in plan
-sectiunea transversala (latime si adincime ce satisfac cerintele
gabaritului de navigatie)
-panta longitudinala pe biefuri.

Gabarite de Gabaritul de navigatie pe orizontala, M, rezulta din sectiunile

navigatie a doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor
de garda:

M = 2B + 3d, unde:

B – latimea navei sau convoiului de calcul

d – latimea fisiei de garda, care se alege:
d = 2 m pentru riuri mici;
d = 5 m pentru fluvii

Gabaritul de navigatie pe verticala, N, tine cont de gabaritul

de apa si cel de aer. Pentru stabilirea gabaritului de apa se ia in
considerare pescajul navei sau convoiului de calcul si un spor de
adincime numit rezerva pilotului pe calea curenta, masurata sub
adincimea carenei navei:

t = T + r, unde:

T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m

Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de o

nava sau un convoi de calcul.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 65

 Amenajari Hidrotehnice

Gabaritul de aer reprezinta portiunea situata deasupra

nivelului apei si este dat de inaltimea suprastructurii navelor celor mai
inalte, A, rezultind astfel gabaritul de navigatie pe verticala:

N = t + A, unde:

t – gabaritul de apa
A – gabaritul de aer

Adincimea navigabila este adincimea intregului sector

considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o anumita
asigurare, ceea ce poarta denumirea de adincime navigabila de calcul.

Inaltimea libera sub poduri se calculeaza sumind gabaritul de

aer cu nivelul apei la trecerea debitului maxim si o garda de siguranta.
In cazul podurilor cu mai multe deschideri, cel putin doua dintre
acestea trebuie realizate tinind cont de inaltimea libera sub pod, cite o
deschidere pentru fiecare sens de navigatie: amonte si aval.

Raza curbelor traseului in plan al caii navigabile trebuie sa fie

cel putin de 6 ori lungimea navei sau convoiului de calcul, exceptie
facind punctele obligate ale traseului unde raza de curbura poate fi de
minim 3 ori lungimea navei sau convoiului de calcul si se adopta in
sectiunea in cauza supralargirea senalului navigabil fata de sectiunea
curenta, corespunzatoare gabaritului pe orizontala.

Semnalizare Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,

directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.

Semnalizarea poate fi:

a) dupa perioada de utilizare:
-de zi
- de noapte,
b) dupa pozitia in spatiu:
-costiera
-plutitoare.

Mijloacele utilizate pentru semnalizare sunt faruri, semafoare,

balize, scondrii de semnalizare, geamanduri, nave de semnalizare.

Biefare – Nod Caile navigabile se pot realiza prin canalizarea cursurilor de

hidrotehnic apa cu ajutorul nodurilor hidrotehnice, obtinindu-se biefarea.

Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de cadere

succesive.

In acest mod se sporeste gabaritul de navigatie, se micsoreaza

si uniformizeaza viteza de curgere si panta longitudinala.

Nodurile hidrotehnice au de cele mai multe ori si alte folosinte

decit navigatia (folosinta energetica, pentru alimentare cu apa, de
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 66
 Amenajari Hidrotehnice

regularizare a debitelor, etc.)

Ecluza La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii

navigatiei, este nevoie de ecluza.

Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas, capat

amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare.

Alimentarea ecluzei trebuie sa se realizeze intr-un interval de

timp cit mai mic, cu conditia sa se asigure stabilitatea navei in sas,
deoarece fortele care actioneaza navele sunt datorate curentilor
produsi de alimentare, valurilor aparute si panta suprafetei apei. La
acestea se adauga, cu o pondere foarte mica, forta de impuls a
jetului/jeturilor de apa la iesirea din sistemul de alimentare in sasul
ecluzei.

Viteza de variatie a nivelului apei in sas nu poate fi mai mare

de 1,5 – 2,0 m/min.

Sistemul de alimentare a ecluzei poate fi:

-frontal – pentru caderi de pina la 12 – 15 m; se poate face prin
intermediul unor vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau
prin galerii de ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea
-distribuit – pentru caderi mai mari de 12 - 15 m; se realizeaza prin
galerii longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier,
extinse din bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla:
de alimentare si de evacuare a apei.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 67

 Amenajari Hidrotehnice

Ascensor de nave O alta varianta de racordare a doua biefuri este ascensorul de

nave:

Pentru supratraversari ale canalelor peste cai de

Pod canal
comunicatii terestre, cursuri de apa, vai adinci, etc se poate apela la
poduri canal:

Pentru subtraversari ale cananelor pe sub cai de comunicatii

Tunel navigabil terestre, cursuri de apa, strapungere de culmi, etc.se poate apela la
tuneluri navigabile:

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 68

 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce elemente tehnice ale caii navigabile cunoaşteţi?

b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?

c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu

apa a unei ecluze.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Calea navigabila se caracterizeaza prin traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
Gabaritul de navigatie pe orizontala:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii).
Gabaritul de navigatie pe verticala,
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa, t = T + r
A – gabaritul de aer = inaltimea maxima a suprastructurii navei
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m.
Adincimea navigabila de calcul este adincimea intregului
sector considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o
anumita asigurare,
Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,
directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi dupa perioada de utilizare - de zi/de
noapte, dupa pozitia in spatiu – costiera/plutitoare.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 69
 Amenajari Hidrotehnice

Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de

cadere succesive.
La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii
navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas
(camera), capat amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare, ce se
poate umple sau goli de apa, avind nava inauntrul ei.
Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul
distribuit are si rol de sistem de evacuare a apei din sas.
O constructie alternativa ecluzei este ascensorul de nave.
Pentru supratraversari se utuilizeaza poduri canal, iar pentru
subtraversari tuneluri canal.

7.4. PORTURI

Aquatoriul Componentele unui port sunt:

a)aquatoriul – reprezentind suprafata de apa adapostita in grade
diferite, care cuprinde la rindul sau:

-rada portului (avantportul) – suprafata de apa partial

adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza inainte de
intrarea in port sau dupa iesirea din port; aceasta suprafata
poate sa fie creata natural sau artificial, cu ajutorul digurilor de
incinta, astfel incit in interior inaltimea valului sa nu
depaseasca 2 m

-bazinul portuar – suprafata de apa total adapostita unde

navele acosteaza si descarca, respectiv incarca; aceasta
suprafata se creaza in majoritatea cazurilor artificial, prin
intermediul digurilor, astfel incit in interior inaltimea valului
sa fie de cel mult 0,5 m

Teritoriul b)teritoriul – reprezentind suprafata de teren aferenta portului, formata

din:

-frontul de acostare – totalitatea amenajarilor facute de-a

lungul aquatoriului pentru acostarea navelor si operarea
acestora; in cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare,
dane de acostare

-depozite, cladiri administrative, cai de comunicatii terestre

prin intermediul carora se poate efectua operarea navelor

-santiere navale – totalitatea amenajarilor facute de-a lungul

aquatoriul pentru revizii, reparatii, construire de ambarcatiuni;
elementul principal este docul:
-uscat - dana prevazuta cu porti de izolare si sisteme
de evacuare/umplere a incintei;
-plutitor -cutie ce se lesteaza in amplasament pina
ajunge sub chila navei, apoi se inchide; se delesteaza,

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 70

 Amenajari Hidrotehnice

ridicindu-se astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune

la uscat.

Test de autoevaluare – Intrebarea 3

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti aquatoriul portului.

b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul

portuar al portului.

b) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 71

 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Componentele unui port sunt aquatoriul si teritoriul.
Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade
diferite.
Rada portului este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa partial adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza
inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port; in interiorul radei
portului inaltimea valului nu depaseste 2 m.
Bazinul portuar este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa total adapostita unde navele acosteaza si descarca, respectiv
incarca; in interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu depaseste
0,5 m.
Teritoriul reprezinta suprafata de teren aferenta portului si
cuprinde frontul de acostare, constructii legate de operarea navelor,
santiere navale.
Amenajarile pentru acostarea navelor sunt cheurile de
acostare si danele de acostare.

7.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt
realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor, curentilor,
aluviunilor, variatiilor de nivel.
b)Clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
c)Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: asezarea
geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul
de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.
Intrebarea 2
a) Elemente tehnice ale unei cai navigabile sunt: traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
b) Gabaritul de navigatie pe orizontala, rezulta din suma sectiunilor a
doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor de
garda:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii)
c) Sistemul frontal de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor de pina la 12 – 15 m. Se realizeaza prin intermediul unor
vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau prin galerii de

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 72

 Amenajari Hidrotehnice

ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea.

Sistemul distribuit de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor mai mari de 12 - 15 m. Se realizeaza prin galerii
longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier, extinse din
bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla: de
alimentare si de evacuare a apei.
Intrebarea 3
a) Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.
b)Rada portului si bazinul portuar sunt elemente ale aquatoriului,
reprezentind suprafata de apa adapostita in diferite grade.
In interiorul radei portului inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 2
m.
In interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu trebuie sa
depaseasca 0,5 m.
c)Docul plutitor este o cutie ce se lesteaza in amplasament pina ajunge
sub chila navei, apoi se inchide; se continua cu delestarea, ridicindu-se
astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune la uscat.

7.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 7

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă calea navigabile şi cum se clasifică dupa

importanta? (3p)

2. Scrieti relatiile de calcul pentru determinarea gabaritelor

caii navigabile si definiţi elementele ce intrevin. (4p)

3. Reprezentati elementele componente ale unui port. (3p)

7.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
2. Manoliu, I, 1982 - Cai navigabile si porturi, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 73
 Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 8

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROENERGETICE

Cuprins Pagina
8.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8 74
8.2. Energia hidraulica 74
8.3. Energia electrica 76
8.4. Utilizarea energiei hidraulice a cursurilor de apa 78
8.5. Utilizarea energiei hidraulice a mareelor 80
8.6. Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj 83
8.7. Răspunsuri şi comentarii la teste 86
8.8. Lucrarea de verificare nr. X 87
8.9. Bibliografie minimală 87

8.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 8

 Definirea si caracterizarea energiei electrice si energiei

hidraulice

 Amenajari hidrotehnice pentru utilizarea diferitelor forme ale

energiei hidraulice

8.2. ENERGIA HIDRAULICA

Caracteristici Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea necesarului

de energie electrica in perioadele de cerere maxima, in contextual
cresterii permanente a consumului de energie la nivel planetar.
Deoarece se obtine in perioadele de cerere maxima se comercializeaza
la preturi ridicate.

Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca este

obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale si presupune fructificarea
caderilor. Diferenta de nivel intre cotele apei in cele doua sectiuni
(amonte si aval) da energia potentiala a apei care va fi transformata in
energie cinetica prin curgere. Cantitatile de apa din cursurile de apa
sunt tributare energiei solare, prin circuitul apei in natura.

Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe

seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente. Aceste fenomene sunt la rindul lor datorate energiei
solare si fenomenelor meteorologice.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 74

 Amenajari Hidrotehnice

Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe

existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de acest
tip utilizata in prezent. Din totalul mondial de cerere de energie 16-
18% este generata anual de energia hidraulica obtinuta pe seama
cursurilor de apa.

Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face cu

randamente foarte ridicate, ceea ce dovedeste eficienta sa economica.

Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit

exista cantitatea de apa necesara acumulata.

Energia hidraulica este curata, deoarece nu produce deseuri sau

poluanti la utilizarea sa. Combustibilul pe baza caruia se produce
energia electrica este chiar apa si nu sufera nici un fel de transformari.

Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie

hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse si nu presupune
costuri suplimentare dupa realizarea investitiei initiale, presupune
numai costuril de exploatare.

Utilizare Energia hidraulica este utilizata pe seama:

a)debitelor riurilor si fluviilor, forma de energie ce a fost folosita inca
din antichitate pentru realizarea irigatiilor
b)oscilatiilor periodice date de maree, utilizata incepind cu anul 1966
c)valurilor si curentilor marini, care se utilizeaza sub forma
experimentala in zilele noastre
d)pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Enumerati calitatile energiei hidraulice.

b) Care sunt modaltatile de utilizare a energiei hidraulice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 75

 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea
necesarului de energie electrica in perioadele de cerere maxima; in
acest fel are prêt de vinzare ridicat.
Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca
este obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale.
Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe
seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente.
Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe
existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de
acest tip utilizata in prezent.
Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face
cu randamente foarte ridicate.
Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit
exista cantitatea de apa necesara acumulata.
Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie
hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse.
Energia hidraulica utilizata pe seama debitelor cursurilor de
apa, mareelor, valurilor si curentilor marini, pomparii unor cantitati de
apa la cote superioare.

8.3. ENERGIA ELECTRICA

Cerere energie Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa

electrica graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN). Se constata ca atit pe parcursul unui an cit si pe
parcursul celor 24 ore ale unei zile exista intervale cu cerere minima si
intervale cu cerere maxima, variatiile fiind in directa legatura cu
activitatile desfasurate de societate.

Curbe de sarcina Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se

remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara, acesta din urma
fiind mai accentuat decit primul, impreuna cu 2 intervale de minim de
sarcina: unul noaptea – accentuat si prelungit si unul dupa-amiaza.
Aceste virfuri si minime – goluri au valori si durate diferite de la o luna
la alta.

In decursul unui an valorile maxime se inregistreaza in lunile

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 76
 Amenajari Hidrotehnice

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie,

rezultind curbele de sarcina anuale in Romania.

Zone Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice, definite pe

caracterstice – curba de sarcina zilnica si extrapolate la celelalte tipuri de curbe de
tipuri de energie sarcina:
-zona de virf, corespunzatoare sarcinilor variabile, situate
deasupra sarcinei minime dintre cele doua virfuri, care se pot acoperi in
mod normal de centrale electrice ce pot functiona cu sarcini variabile si
pot fi oprite si pornite de 2 ori pe zi;
-zona de semivirf, cuprinsa intre sarcina golului de zi si sarcina
golului de noapte, care se pot acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de noapte;
-zona de baza, situata sub sarcina minima de noapte, care poate
fi acoperita de centrale ce functioneaza continuu, la valoare constanta in
decursul celor 24 de ore.

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt graficele de variatie a cecerii de energie electrica?

b) Definiti zona de semivirf si precizati modul de acoperire a acestei

cereri de energie electrica.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa
graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN).
Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se
remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara si 2 intervale de
minim de sarcina: unul noaptea si unul dupa-amiaza.
Pe curbele de sarcina anuale valorile maxime se inregistreaza in lunile

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 77

 Amenajari Hidrotehnice

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie.

Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice:
-zona de virf, care se poate acoperi in mod normal de centrale electrice
ce pot functiona cu sarcini variabile si pot fi oprite si pornite de 2 ori
pe zi;
-zona de semivirf, care se poate acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de
noapte;
-zona de baza, care poate fi acoperita de centrale ce functioneaza
continuu, la valoare constanta in decursul a 24 ore.

8.4. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A CURSURILOR DE APA

Relatii Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei

hidraulice a cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei
hidraulice in caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni
deoarece energia si puterea au relatiile:

E = γw.V.H;

P = γw.Q.H pentru Q = ct, unde:

E – energia teoretica disponibila (energia bruta)

P – puterea teoretica disponibila
γw – greutatea specifica a apei
Q – debitul instalat
H – caderea bruta
V – volumul de apa disponibil

Componente Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:

amenajare -baraj de derivatie sau de acumulare ce are rol de ridicare a nivelului
apei la cota necesara asigurarii caderii;
-descarcatorul de ape mari, care are rol de preaplin;
-priza de apa cu rol de captare a debitelor si conducere a acestora catre
constructia de transport al apei;
-aductiunea – constructia de transport al apei de la captare;
-camera/castelul de echilibru, constructie ce are rol de echilibrare
hidraulica a curgerii si consumare a suprapresiunii generate de
fenomenul de lovitura de berbec, dar si rol de rezervor de compensatie;
-conducta/galeria fortata – transporta apa de la aductiune la centrala, are
un traseu scurt, cu panta mare, pentru a concentra caderea;
-casa vanelor, constructie ce gazduieste organele de
inchidere/deschidere (manevra) ce permit accesul apei in CHE;
-centrala hidroelectrica, constind din cladire, turbine, generatoare
electrice, statii electrice de transformare, camera de comanda;
-canal/galerie de fuga, constructie cu rol de disipare a energiei
curentului de apa turbinata si restitutie a apei in emisar.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 78

 Amenajari Hidrotehnice

Tipuri CHE In functie de modul de realizare a caderii centralele

hidroelectrice (CHE)pot fi:

-centrale baraj:

-centrale cu derivatie

-centrale subterane

-centrale cu baraj si derivatie

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 79

 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt elementele naturale pe care se bazeaza generarea energiei
electrice pe seama utilizarii cursurilor de apa?

b) Care sunt tipurile de centrale hidroelectruce in functie de modul de

realizare a caderii?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:
-baraj de derivatie sau de acumulare, descarcatorul de ape mari, priza
de apa, aductiunea, camera/castelul de echilibru, conducta/galeria
fortata, casa vanelor, centrala hidroelectrica, canal/galerie de fuga.
In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice pot
fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale cu
baraj si derivatie.

8.5. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A MAREELOR

Maree Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice

ale mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor
si/sau oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate
de Soare si Luna.

Intervalul de timp dintre flux si reflux este de 12 ore si 25

minute.

Diferenta de nivel inregistrata in cursul lunii intre flux si

reflux este data de fazele Lunii, minimul si maximul acestei diferente
fiind inregistrate la 14 zile unul de celalalt.

In functie de configuratia fiecarei mari si/sau ocean apar

diferente intre amplitudinea mareelor, existind:
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 80
 Amenajari Hidrotehnice

-maree mari – diferenta de nivel intre flux si reflux de peste 4 m

-maree medii – diferenta de nivel intre flux si reflux intre 2 si 4 m
-maree mici – diferenta de nivel intre flux si reflux sub 2 m

Centrale mareo- Principiul de functionare porneste de la existenta unei incinte

motrice de naturale – golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de
flux pentru a o elibera in perioadele de reflux.
estuar
Schimbul de apa intre incinta si mare/ocean deschis se face
prin intermediul turbinelor, care in felul acesta transforma diferenta de
nivel permanenta dintre incinta si larg in energie.

Sistemul clasic de operare presupune generarea de energie in

perioada de reflux. In perioada de flux golful/estuarul barat se umple
cu apa ce intra prin cimpurile deversante care sunt tinute cu stavilele
deschise, in acelasi timp accesul la turbine fiind oprit. Cind se atinge
amplitudinea maxima a fluxului se inchid stavilele si se asteapta
coborirea nivelului apei in larg datorita refluxului. Cind se
inregistreaza minimul, apa se descarca din glof trecind prin turbine si
obtinind energie. La egalarea nivelurilor dintre incinta si larg se
deschid stavilele si se opreste accesul apei la turbine pentru a incepe
un nou ciclu de umplere-golire.

FLUX – umplere incinta REFLUX – golire incita si turbinare

Centrale mareo- Deoarece inchiderea unui golf/estuar natural are un impact
motrice de larg foarte puternic asupra mediului se poate realiza o incinta indiguita in
larg, pozitionata astfel incit distanta de transport a energiei obtinute sa
fie minima.

Incinta este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact

cu largul dar si contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in
timp ce celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 81
 Amenajari Hidrotehnice

dintr-un bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie. Astfel

programul de turbinare nu mai este legat direct de fazele de flux si
reflux.

Test de autoevaluare – Intrebarea 4

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este motivatia oscilatiilor nivelului oceanului planetar?

b)Descrieti modul de functionare a unei centrale mareo-motrice de

estuar.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice ale
mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor si/sau
oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate de
Soare si Luna.
Varianta clasica presupune existenta unei incinte naturale –
golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de flux pentru
a o elibera in perioadele de reflux. (centrala mareo-motrice de estuar)
Intr-o alta varianta se poate realiza o incinta indiguita in larg. Incinta
este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact cu largul dar si
contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in timp ce
celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca dintr-un
bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie (centrala mareo-
motrice de larg)
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 82
 Amenajari Hidrotehnice

8.6. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A ACUMULARILOR

PRIN POMPAJ

Principiu Utilizariea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se

bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a
fi ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.

Acest tip de amenajare se utilizeaza atunci cind, fie nu exista

amplasamente pentru realizarea de centrale hidroelectrice clasice, fie
se doreste acoperirea suplimentara a virfurilor de sarcina.

Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior,

putind fi fiecare reprezentat de o acumulare.

In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in

Sistemul Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.

Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare

numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.

Avantaje Acest tip de centrala hidroelectrica imbunatateste conditiile

tehnice si economice de exploatare a centralelor termoelectrice si
nucleare pe durata golurilor de sarcina, prin utilizarea surplusului de
energie produsa pentru pomparea apei.

In aceeasi idee, aceste centrale pot acumula apa pe baza

pomparii acesteia in perioadele de virf de productie a surselor de
energie eoliana.

Deoarece pot avea mai multe regimuri de functionare

(turbinare, pompare, compensare sincrona) si interschimbarea rapida a
acestora centralele de acumulare cu pompaj cresc fiabilitatea SEN.

Amplasarea acestui tip de centrala nu este limitata de

conditiile hidrografice, cum este cazul centralelor hidroelectrice
clasice, acestea putind fi amplasate in apropierea consumatorilor,
reducind costurile cu transportul si distributia.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 83

 Amenajari Hidrotehnice

Acumularea prin pompaj este singurul mod de stocare a

energiei la scara mare.
Clasificari
Dupa durata ciclului de pompare amenajarile cu acumulare
prin pompaj sunt:
-cu ciclu zilnic – pomparea (gol de zi si noapte) si turbinarea (virf de
zi) se fac zilnic;
-cu ciclu saptaminal – pomparea (gol de zi, de noapte si gol de
weekend) si turbinarea (in zilele lucratoare) se fac la nivel de
saptamina;
-cu ciclu sezonier – pomparea se face in perioadele de ape mari iar
turbinarea se face in perioadele de ape mici; aceste amenajari se pot
folosi in afara perioadelor de ape mari si pentru compensarea zilnica
sau saptamanala.

Dupa modul de folosire a volumului de apa pompat centralele

hidroelectrice cu acumulare prin pompaj se clasifica:
-in circuit deschis – centrale hidroelectrice mixte (de pompaj si
amenajare a unei resurse de apa) – volumul de apa din rezervorul
superior este turbinat o singura data la o cadere mai mare decit
inaltimea de pompare, ceea ce presupune ca sursa de apa si statia de
pompare pentru captare este intr-un bazin hidrografic vecin, la o cota
superioara centralei hidroelectrice, dar inferioara acumularii

-in circuit inchis - centrale hidroelectrice de pompaj pur – acelasi

volum de apa este turbinat de mai multe ori, prin recircularea acestuia,
la o cadere bruta egala cu inaltimea gravitationala de pompare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 84

 Amenajari Hidrotehnice

Dupa tipul de grupuri utilizat amenajarile cu pompaj pot fi:

-cu grupuri independente pentru turbinare si pompare, existind
pompe antrenate de motoare electrice si generatoare antrenate de
turbine hidraulice;
-cu grupuri ternare – pompe antrenate de masini electrice care
antreneaza turbinele;
-cu grupuri binare (masini hidraulice reversibile) – masini hidraulice
cuplate cu masini electrice, la care masina hidraulica poate functiona
atit ca pompa cit si ca turbina, iar masina electrica poate functiona atit
ca si motor cit si ca generator.

Test de autoevaluare – Intrebarea 5

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a)Care este principiul de baza al acumularii prin pompaj?

b) Enumerati avantajele acumularilor prin pompaj?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se
bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi
ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior, putind
fi fiecare reprezentat de o acumulare.
In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in Sistemul
Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.
Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare
numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.
Avantajele acestui tip de amenajare sunt:
-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarii legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate in
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 85
 Amenajari Hidrotehnice

apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si

distributie
-este singurul posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.
Acumularile cu pompaj se clasifica dupa durata ciclului de pompare
(zilnic, saptaminal, sezonier), dupa modul de folosire a volumului de
apa pompat (in circuit inchis, in circuit deschis), dupa tipul de grupuri
utilizat (grupuri independente, grupuri ternare, grupuri binare).

8.7. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Energia hidraulica este regenerabila, se obtine cu randamente
ridicate, este curata, are un pret de cost scazut, se utilizeaza pentru
acoperirea cererii in perioadele de virf de sarcina, ceea ce o face sa
aiba un pret de vinzare ridicat.
b) Energia hidraulica este utilizata pe seama:
-debitelor riurilor si fluviilor,
-oscilatiilor periodice date de maree,
-valurilor si curentilor marini,
-pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.
Intrebarea 2
a) Graficele de variatie a cererii de energie electrica sunt curbele de
sarcina ale sistemului energetic national
b) Zona de semivirf este acea portiune din curba de sarcina cuprinsa
intre sarcina golului de zi si sarcina golului de noapte. Aceasta se
poate acoperi in mod normal de centrale electrice care pot avea sarcina
diminuata pe parcursul golului de noapte.
Intrebarea 3
a) Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
b) In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice
pot fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale
cu baraj si derivatie.
Intrebarea 4
a) Oscilatiile periodice ale mareelor se produc datorita fortelor de
atractie exercitate de Soare si Luna.
b) Centrala mareo-motrice de estuar presupune existenta unei incinte
naturale obtinuta prin bararea unui glof sau a aunui estuar, in care se
va inmagazina apa in perioadele de flux pentru a o elibera in
perioadele de reflux.
Intrebarea 5
a)Principiul de functionare a acumularilor prin pompaj se bazeaza pe
ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 86
 Amenajari Hidrotehnice

b) Avantajele acestui tip de amenajare sunt:

-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarilor legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate
in apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si
distributie
-posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.

8.8. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 8

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce modalitati de utilizare a energiei hidraulice cunoasteti?

Alegeti una dintre ele si descrieti principiul de baza. (3p)

2. Reprezentati grafic o curba de sarcina zilnica. (3p)

3. Desenati schematic o acumulare cu pompaj in circuit

inchis. (4p)

8.9. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Stematiu, D, 2010 – Amenajari hidroenergetice, Ed.Conspress, Bucuresti.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 87