Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
9. CONCLUZII 80
Bibliografie 82
1. PREZENTARE GENERALĂ FERRY–BOAT
Deplasamentul cuprinde:
- combustibil greu, motorină, ulei, apă tehnică în sisteme şi tubulaturi, apă potabilă
în tancuri;
- marfă, inclusiv vagoanele;
- apă de balast;
- piese de rezervă, altele decât cele cerute de reguli;
- echipaj cu bagaje;
- alimente.
Capacităţi tancuri:
- combustibil greu 710 [m3];
- motorină 272 [m3];
- ulei 87 [m3];
- apă tehnică 230 [m3];
- apă potabilă 45 [m3];
- balast 6911 [m3];
1.3.1. Generalităţi
Pereţii transversali etanşi sunt dispuşi la coastele: C12, C20, C25, C61, C187,
C196, C208. Între C61 şi C187 sunt prevăzuţi doi pereţi longitudinali, câte unul în
fiecare bord, delimitând tancurile laterale.
Osatura pereţilor este compusă din montanţi simpli confecţionaţi din profile
platbandă cu bulb, montanţi întăriţi confecţionaţi din profile sudate, inimă cu
platbandă.
La 5600 mm de la LB, atât pe pereţii transversali cât şi pe cei longitudinali
este prevăzută o orizontală întărită.
1.3.5. Bordajul navei
Coşurile de fum sunt amplasate câte unul în fiecare bord. Sunt confecţionate
din table sudate, rigidizate corespunzător cu montanţi şi stringheri. Între coşurile de
fum este amplasată platforma care susţine arboretul. Este confecţionată din table
rigidizate cu elemente de osatură longitudinală.
Platforma este sudată de coşurile de fum şi susţinută în planul diametral de un
turn, construcţie tip grindă cu zăbrele.
1.3.11. Structuri speciale ale navei
Parapetul
La puntea teugă şi la puntea superioară sunt prevăzuţi parapeţi confecţionaţi
din table rigidizate cu montanţi din tablă flanşată. Pentru protecţia bordajului, la
nivelul punţii inferioare, este prevăzut un brâu de acostare.
Cavaleţii
Cavaleţii sunt prevăzuţi câte unul în fiecare bord, construcţia fiind simetrică.
Fiecare cavalet susţine bucşa şi tubul de protecţie al arborelui port – elice din bordul
respectiv.
Chilele de ruliu
Chilele de ruliu sunt amplasate în zona gurnei, câte una în fiecare bord,
simetric faţă de PD şi sunt executate din profile platbandă cu bulb şi table îmbinate
prin sudură.
Postamenţii
Postamenţii tuturor mecanismelor şi agregatelor au o construcţie
corespunzătoare cerinţelor Societăţilor de clasificare şi sunt fixaţi de corpul navei.
Compartimentul maşini este cuprins între dublul fund şi puntea principală între
C25 şi C61.
Caracteristicile principale
- Nr. de motoare 2, câte unul pentru fiecare linie de axe;
- Tipul motoarelor 8L52/55A construite la ICM Reşiţa în licenţă MAN;
- Nr. de cilindri 8 în linie;
- Putere la MCR 8000 [CP];
- Turaţie nominală MCR 430 [rot/min];
- Alezaj 520 [mm];
- Cursa 530 [mm];
- Consum specific de combustibil 150 [g/CP];
- Consum specific de ulei 1-1,2 [g/CP];
- Presiunea medie efectivă 1,7 [MPa].
Construcţia motoarelor
Motoarele de tip semirapid în 4 timpi cu simplă acţiune nereversibile cu
supraalimentare.
Caracteristici principale
- tipul diesel generatorului ABA 140;
- puterea nominală de lungă durată la bornele generatorului, la temperatura mediului
ambiant de 45˚C 118 [kVA];
- consumul specific de combustibil 182 [g/CPh];
- puterea nominală a motorului de antrenare, la 45˚C 162 [CP];
- puterea la bornele generatorului, la 20˚C 130 [kVA];
- turaţia 1000 [rot/min];
- curentul furnizat 3 x 380 [V], 50 [Hz].
Construcţia motorului
Motorul este de tip diesel rapid, în patru timpi, prevăzut cu răcire cu aer pentru
funcţionarea pe o navă cu zonă de navigaţie nelimitată în condiţiile specifice diesel
generatoarelor de avarie. Lansarea motorului se face electric din două grupuri de
baterii.
Pentru situaţia de staţionare, pe navă este instalat un diesel generator tip GEN
70/400 cu următoarele caracteristici:
- puterea aparentă nominală 70 [kVA];
- frecvenţa 50 [Hz];
- factorul de putere 0,8
- tensiunea nominală 3 x 400 [V];
- turaţie nominală 1500 [rot/min].
Motorul generatorului de tip GEN este un motor diesel în patru timpi cu
injecţie directă, nereversibil, răcit cu apă în circuit închis.
Caracteristicile motorului:
- tip D 120-N-8V;
- raport de compresie 17;
- alezaj 108 [mm];
- cursă 130 [mm];
- putere 86 [CP];
- consum specific de motorină la puterea nominală 210 ± 5 % [g/CPh].
1.5.6. Instalaţii generatoare de abur
Caldarina cu arzător
Caldarina cu arzător este o construcţie verticală cu un debit de 2000 [kg/h] şi
presiunea nominală de 0,7 [MPa] şi prezintă o instalaţie de ardere cu combustibil greu
şi rezidual. Reglarea automată a nivelului apei în caldarină se face cu regulatoare
magnetice de nivel care asigură următoarele funcţiuni:
- semnalizare nivel maxim şi minim;
- cuplarea şi decuplarea pompei de alimentare;
- decuplarea alimentării cu combustibil la nivel minim de avarie.
Caldarina recuperatoare
Caldarinele recuperatoare sunt construcţii verticale, acvatubulare, de tip La
Mont cu următoarele caracteristici:
- debit nominal Dn = 1000 [kg/h], (corespunzător sarcinii motorului principal de
85 % MCR şi temperaturii aerului din C.M. t = 20˚C);
- presiunea nominală pn = 0,7 [MPa];
- temperatura apei de alimentare taa = 50 [˚C];
- contrapresiunea maximă pe circuitul de gaze p = 1,5 [kPa].
Caldarina este dotată cu toate armăturile de manevră, siguranţă şi control
necesare funcţionării.
2. INSTALAŢII NAVALE DE PROPULSIE
Aceste tipuri de instalaţii sunt compuse din maşina de propulsie, care poate fi
un motor diesel sau o altă maşină termică, linia de arbori şi propulsorul. În acest caz,
propulsorul fiind o elice cu pale fixe EPF, maşina principală trebuie să îndeplinească
două condiţii:
1) să fie reversibilă;
2) turaţia arborelui maşinii de propulsie să fie egală cu turaţia propulsorului.
La transmisia directă, energia recepţionată de propulsor reprezintă 97…98 %
din energia dezvoltată de maşina de propulsie. Acest tip de transmisie fiind cel mai
simplu, a obţinut o mare răspândire, atât în sistemele de propulsie ale navelor maritime
cât şi fluviale.
A. Avantaje:
a) avantaje certe:
1) masa şi volumul compartimentului de maşini pe unitate de putere sunt mai
reduse cu circa 40…50%;
2) costul instalaţiei este mai mic cu circa 10 – 15%;
3) posibilitatea antrenării generatoarelor electrice de către motoarele
principale, ceea ce reduce atât costul energiei electrice cât şi numărul
grupurilor auxiliare diesel – generatoare;
4) pot fi realizate sisteme de propulsie într-o gamă mare de puteri, cu un
singur tip de motor, prin alegerea numărului de cilindri pentru un motor şi
a numărului de motoare pentru un sistem de propulsie;
5) uzura cilindrilor, a segmenţilor de piston şi a pistoanelor produsă într-o mie
de ore de funcţionare este mai mică la motoarele semirapide în patru
timpi;
6) posibilităţi mai bune pentru amplasarea raţională a compartimentului de
maşini la bordul navei;
7) introducerea mai simplă a motoarelor în compartimentul maşini;
b) avantaje discutabile:
1) siguranţa în exploatare a sistemului de propulsie cu mai multe motoare;
2) organizarea mai bună a întreţinerii, în special în cazul sistemelor
automatizate cu două sau mai multe motoare;
3) consumul de combustibil mai redus.
B. Dezavantaje:
1) întreţinerea supapelor de evacuare este mai dificilă;
2) la aceeaşi putere, număr mai mare de cilindri, deci mai multe posibilităţi de
apariţie a defecţiunilor, inclusiv mai multe piese de schimb necesare la
bordul navei;
3) cerinţe mai riguroase privind calitatea combustibilului;
4) nivelul zgomotului mai înalt.
În general, instalaţiile de propulsie cu MAC sunt montate pe toate tipurile de
nave.
unde: vm este viteza modelului în [m/s], LWLm lungimea modelului la plutire în [m], iar
ν m vâscozitatea cinematică a apei din bazin, la temperatura t de experimentare, în
m2/s.
− coeficientul CP, al rezistenţei de presiune, a fost exprimat ca o funcţie de numărul:
v
Fr = ;
g ⋅ L WL
în care: S este suprafaţa udată a carenei în m2, ρ densitatea apei în t/m3, v viteza navei
în m/s, iar CAP coeficientul rezistenţei apendicilor se alege din tabele în funcţie de tipul
navei şi are valoarea:
CAP = 0,00025.
Unitatea
Nr. Denumirea mărimii ce se Forma analitică a
Notaţia de Valori calculate
crt. calculează relaţiei utilizate
măsură
I II III IV V VI VII VIII IX X
1 Viteza navei v'i Nd - 14 15 16 17 18
2 Viteza navei vi m/s 0,514⋅ v'i 7,196 7,71 8,224 8,738 9,252
Rezistenţa la înaintare
3 RAPi kN CAP⋅ r⋅ v2i⋅ S⋅ 0,5 32,8688226 37,73206676 42,93070707 48,46474352 54,33417613
datorată apendicilor
Rezistenţa la înaintare
4 RVMi kN CVM⋅ r⋅ v2i⋅ S⋅ 0,5 39,44258712 45,27848011 51,51684848 58,15769223 65,20101136
generată de valurile mării
Rezistenţa la înaintare
5 RAAi kN kaer*Ri 1,299645163 3,810357092 7,019300062 10,98890363 16,31227966
datorată aerului
Rezistenţa la înaintare
6 RSi kN RAPi+RVMi+RAAi 73,61105488 86,82090396 101,4668556 117,6113394 135,8474672
suplimentară
d 3in ⋅ ( R ma + 160)
d d = 0,65 ⋅ = 46,797 [mm]
i ⋅ D ⋅ R mb
în care:
din – diametrul arborelui intermediar [mm];
i – numărul buloanelor de îmbinare;
D – diametrul cercului centrelor buloanelor de îmbinare [mm];
Rma – rezistenţa de rupere a materialului arborelui [N/mm2];
Rmb – rezistenţa de rupere a materialului buloanelor [N/mm2]
De asemenea trebuie îndeplinită condiţia:
Rma ≤ Rmb ≤ 1,7∙Rma, dar nu mai mare de 1000 N/mm2.
Am adoptat valorile:
- numărul buloanelor de îmbinare i = 10 [mm];
- diametrul cercului centrelor buloanelor de îmbinare D = 700 [mm];
- rezistenţa de rupere a materialului arborelui Rma = 500 [N/mm2];
- rezistenţa de rupere a materialului buloanelor Rmb = 520 [N/mm2];
- diametrul arborelui intermediar din = 325 [mm];
- diametrul buloanelor dd = 50 [mm].
Calculul este făcut sub formă tabelară. Este un calcul iterativ, fiecărei iteraţii
corespunzându-i o elice.
În cadrul acestui proiect am folosit două cazuri pentru proiectarea elicei.
În primul caz se cunosc puterea furnizată elicei PD [CP], turaţia n [rot/min] şi
viteza curentului în discul elicei vA [m/s], fiind necesar a fi determinate raportul de pas
H/D, randamentul elicei η şi diametrul optim al elicei D [m]. Întrucât diametrul este
necunoscut nu se pot determina coordonatele KQ şi λ p.
Impunându-se diverse valori pentru diametru, pe diagrama KQ – λ p se obţin o
infinitate de puncte reprezentând multitudinea de soluţii care satisfac datele problemei,
ele diferind prin valoarea randamentului.
Pentru găsirea soluţiei optime, pe diagrama KQ – λ p este trasată o curbă a
diametrelor optime (Dopt), care reprezintă locul geometric al punctelor de randament
maxim de pe curbele valorilor constante ale parametrului:
vA ρ ⋅ vA
K 'n = 0,565 ⋅ ⋅4
n PD
numit coeficient de putere – turaţie. Diferitele valori ale acestui coeficient sunt
marcate pe curba diametrului optim prin nişte segmente care intersectează această
curbă.
Ca urmare, pentru rezolvarea problemei, utilizând datele impuse se calculează
coeficientul de putere – turaţie şi se caută valoarea acestuia pe curba diametrului
optim, punct care corespunde soluţiei optime a problemei. Corespunzător, pe diagrama
KQ – λ p se citesc valorile avansului relativ λp şi raportului de pas H/D, după care cu
formulele următoare se calculează diametrul optim şi respectiv împingerea elicei.
vA
D opt =
λP ⋅ n
736 ⋅ PD ⋅ η o
T= .
vA
pentru navele de transport cu două elice, ce se rotesc spre exterior, având axele port –
elice prevăzute cu cavaleţi.
Teoretic şi experimental s-a stabilit că, între coeficientul de sucţiune t şi cel de
siaj ϖ există anumite relaţii de legătură. Astfel, pentru navele cu două elice la care
axele port – elice sunt prevăzute cu cavaleţi se foloseşte următoarea formulă:
t = 0,7 ⋅ ϖ + 0,6 = 0,151481
Viteza navei în m/s se calculează cu relaţia:
v A = 0,515 ⋅ (1 − ϖ ) ⋅ v s
Iteraţia 1
În cadrul acestui calcul s-au folosit următorii parametri:
− puterea dezvoltată de un singur motor P = 8080 [CP];
− randamentul liniei axiale η ax = 0,9703;
− numărul de elice i = 2;
− numărul de motoare x = 2;
− coeficient de siaj ϖ = 0,130687;
− coeficient de sucţiune t = 0,151481;
− puterea primită de elice PD = 7840 [CP];
− turaţia n = 175 [rot/min]
n = 2,916667 [m/s]
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,81
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223333 1637004 802187,5
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,058528 8,506224 7,525769
K’n 2,150553 2,331235 2,514763 2,701013 2,889868 2,47968
λp 0,525 0,575 0,61 0,65 0,68 0,6
H/D 0,812 0,85 0,885 0,91 0,933 0,875
η0 0,58 0,608 0,622 0,643 0,651 0,61
D [m] 4,385593 4,271186 4,277751 4,250652 4,288852 4,30044
T [N] 497687,7 489106,9 470935,8 459789,1 441009,1 467070,4
xTe 844594,8 830032,8 799195,7 780279,4 748409,1 804636
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,9
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223333 1637004 818327,3
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,058528 8,506224 7,566062
K’n 2,249102 2,438063 2,630003 2,824787 3,022296 2,610679
λp 0,551 0,59 0,64 0,68 0,69 0,63
H/D 0,845 0,87 0,905 0,94 0,95 0,9
η0 0,59 0,618 0,637 0,652 0,659 0,634
D [m] 4,570399 4,55284 4,459472 4,444041 4,622948 4,503608
T [N] 506268,6 497151,4 482292,7 466224,7 446428,6 482861,7
xTe 859156,8 843684,7 818468,9 791200,9 757606,1 819434,5
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,92
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223333 1637004 824536,3
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,058528 8,506224 7,575016
K’n 2,322862 2,518021 2,716255 2,917427 3,121414 2,700286
λp 0,575 0,62 0,656 0,69 0,7 0,651
H/D 0,85 0,888 0,92 0,94 0,955 0,915
η0 0,605 0,626 0,645 0,654 0,66 0,642
D [m] 4,67161 4,621378 4,640751 4,67161 4,860699 4,654388
T [N] 519139,8 503587,1 488349,8 467654,9 447106 488376,6
xTe 880999,8 854606,2 828748 793627,9 758755,8 828793,5
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,97
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223333 1637004 842863,4
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,058528 8,506224 7,597401
K’n 2,404391 2,606399 2,811591 3,019824 3,230971 2,80539
λp 0,59 0,636 0,67 0,755 0,8 0,665
H/D 0,87 0,903 0,93 1,005 1,05 0,925
η0 0,615 0,632 0,655 0,68 0,694 0,654
D [m] 4,878043 4,826911 4,868336 4,574377 4,556905 4,896284
T [N] 527720,6 508413,8 495921,1 486246,6 470138,8 496039,3
xTe 895561,7 862797,3 841596,8 825178,8 797843,2 843797,4
736 ⋅ PD ⋅ η o
T= .
vA
pentru navele de transport cu două elice, ce se rotesc spre exterior, având axele port –
elice prevăzute cu cavaleţi.
Teoretic şi experimental s-a stabilit că, între coeficientul de sucţiune t şi cel de
siaj ϖ există anumite relaţii de legătură. Astfel pentru navele cu două elice la care
axele port – elice sunt prevăzute cu cavaleţi se foloseşte următoarea formulă:
t = 0,7 ⋅ ϖ + 0,6 = 0,151481
Viteza navei în m/s se calculează cu relaţia:
v A = 0,515 ⋅ (1 − ϖ ) ⋅ v s
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,75
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,1306874 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,1514812 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223332,8 1637004 773793,3
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,0585276 8,506224 7,498908
Kd 7,426907 8,181842 8,960752 9,7629227 10,5877 8,763817
λp 0,54 0,575 0,62 0,661 0,71 0,61
H/D 0,945 0,95 1 1,025 1,055 0,97
η0 0,554 0,575 0,598 0,614 0,632 0,595
n [rot/sec] 3,361081 3,366926 3,317712 3,2949779 3,237999 3,322511
T [N] 475377,6 462560 452764,6 439052,12 428137,9 457217
xTe 806733,7 784981,7 768358,6 745087,96 726566,1 775914,4
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,775
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,1306874 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,1514812 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223332,8 1637004 780975,2
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,0585276 8,506224 7,5101
Kd 7,627634 8,402972 9,202935 10,026785 10,87385 9,020835
λp 0,55 0,59 0,63 0,675 0,71 0,615
H/D 0,95 0,978 1,005 1,035 1,06 0,98
η0 0,56 0,58 0,6 0,617 0,635 0,6
n [rot/sec] 3,213129 3,194976 3,179128 3,1417261 3,152789 3,213564
T [N] 480526,1 466582,3 454278,9 441197,32 430170,2 460372
xTe 815470,9 791807,6 770928,3 748728,45 730015 781268,7
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,8
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,1306874 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,1514812 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223332,8 1637004 788187,5
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,0585276 8,506224 7,521292
Kd 7,828361 8,624103 9,445117 10,290648 11,16 9,27893
λp 0,555 0,605 0,65 0,69 0,73 0,64
H/D 0,95 0,99 1,02 1,06 1,07 1,01
η0 0,56 0,59 0,61 0,628 0,644 0,607
n [rot/sec] 3,102536 3,03587 3,0023 2,9946219 2,987785 3,013338
T [N] 480526,1 474626,8 461850,2 449063,08 436267,1 465050
xTe 815470,9 805459,5 783777,1 762076,93 740361,7 789207,3
vs [Nd] 15 16 17 18 19 16,825
w 0,130687 0,130687 0,130687 0,1306874 0,130687 0,130687
t 0,151481 0,151481 0,151481 0,1514812 0,151481 0,151481
R 340844,7 569420,2 850204,9 1223332,8 1637004 795219,7
vA [m/s] 6,71544 7,163136 7,610832 8,0585276 8,506224 7,532485
Kd 8,029089 8,845234 9,6873 10,554511 11,44616 9,538102
λp 0,58 0,62 0,66 0,71 0,74 0,655
H/D 0,98 1 1,03 1,06 1,09 1,025
η0 0,575 0,595 0,615 0,638 0,652 0,613
n [rot/sec] 2,894586 2,888361 2,882891 2,8375097 2,873724 2,874994
T [N] 493397,3 478649 465635,8 456213,77 441686,6 468949
xTe 837313,8 812285,4 790201,5 774211,91 749558,7 795824,1
2⋅m⋅T 1 1 r0 1 r0 3
MT = ⋅ − ⋅ + ⋅
ro 2 3 2 R 6 R = 6,591 [kN m]
Z ⋅ 1 −
R
2⋅m⋅Q 1 r0 1 r0 2
M Ft = ⋅ − + ⋅
r0 2 2 R 2 R = 6,114 [kN m]
Z ⋅ 1 −
R
χ1 = 0,257
1 1 r0 1 r0 3 Q 1 r0 1 r0
2
χ 2 = − ⋅ + ⋅ ⋅ sin φ − ⋅ − + ⋅ ⋅ cos φ
3 2 R 6 R T ⋅ R 2 R 2 R
χ2 = -0,031
Rezultă:
σiA < σia
σiC < σic
deci materialul a fost bine ales pentru a rezista solicitărilor datorate acţiunii forţelor
hidrodinamice care apar în palele elicei în timpul funcţionării.
Modulele de rezistenţă care apar în ecuaţiile de mai sus se calculelează cu
formulele următoare:
WxA = ξ1 ⋅ c ⋅ t 2max = 0,0002553 [m3]
în care ξ1, ξ2, ξ3 sunt coeficienţii de corecţie pentru forma profilului şi au fost aleşi din
tabele:
ξ1 = 0,103
ξ2 = 0,069
ξ3 = 0,0895.
În continuare se face calculul de rezistenţă al palelor elicei aflate sub acţiunea
forţelor centrifuge. Forţa centrifugă, Fc, are direcţia normală pe axa elicei, sensul spre
vârful palei şi este aplicată în centrul de greutate cg al acesteia, situat la raza:
rcg = r0 + 0,3 ⋅ ( R − r0 ) = 0,88 [m]
în care: bc reprezintă braţul forţei centrifuge în [m], adică distanţa măsurată după
direcţia axei elicei, între cg şi centrul geometric c, al secţiunii palei.
bc = 0,012 [m]
Mc = 2,49 [kN m]
M 'x F
σ iC = − 3c = 58,942 [N/mm2]
10 ⋅ WxC 10 ⋅ Sr
3
unde:
M 'x = ( M T + M c ) ⋅ cos φ + M Ft ⋅ sin φ = 10,53 [kN m]
în care: ρ este densitatea materialului din care este construită pala, în [t/m3]; d0, D sunt
diametrele butucului şi elicei, în [m]; cmax, tmax sunt lungimea palei şi grosimea maximă
a profilului acesteia la raza r = 0,6∙R, în [m].
8. DESENUL ELICEI
După stabilirea caracteristicilor principale ale elicei se trece la executarea
desenului elicei. Acest desen conţine în esenţă reprezentarea grafică a conturului
expandat a suprafeţei nominale a palei, a conturului proiectat şi proiecţia laterală a
palei.
Pentru elicele clasice, cum sunt elicele de tip Wageningen din seria B,
literatura de specialitate oferă datele necesare pentru construirea conturului expandat al
palei, a traseului liniei grosimilor maxime precum şi pentru stabilirea valorilor acestor
grosimi maxime.
Cu aceste date se determină pentru fiecare rază r = (0,2; 0,3; …; 0,6; …0,9;
1,0)∙R, lăţimea palei br, distanţa de la muchia de intrare până la axa palei b ri, distanţa
de la muchia de ieşire până la axa palei bre, distanţa de la muchia de intrare până la
linia grosimilor maxime cr precum şi grosimile maxime ale secţiunilor palei pentru
razele respective.
Pentru determinarea elementelor palei necesare construirii conturului expandat
la elicele cu 4 pale am utilizat datele din următorul tabel extrase din lucrarea “The
Wageningen B-Screw Series” de W.P.A van Lammeren, S.D. van Manen şi M.W.C.
Dosterveld – New York 1969.
r br ⋅ z b ri cr e ri
x1 = x2 = x3 = x4 =
R D⋅θ br br D
De la generatoarea palei la x2 0,617 0,613 0,601 0,586 0,561 0,524 0,463 0,351 0
muchia de intrare bri 717,8178 807,5662 862,435 882,7504 858,8349 786,4192 638,477 388,6974 0
De la generatoarea palei la
bre 445,5822 509,8338 572,565 623,6496 672,0651 714,3808 740,523 718,7026 0
muchia de ieşire
De la muchia de intrare la x3 0,35 0,35 0,35 0,35 0,389 0,443 0,479 0,5 -
linia grosimilor maxime cr 407,19 461,09 502,25 527,24 595,5201 664,8544 660,541 553,7 -
Grosimea maximă a x4 0,0366 0,0324 0,0282 0,024 0,0198 0,0156 0,0114 0,0072 0,0035
secţiunii er 146,4 129,6 112,8 96 79,2 62,4 45,6 28,8 14
Valori calculate
Distanţele relative de la linia grosimilor maxime Distanţele relative de la linia grosimilor maxime
r/R spre muchia de ieşire xr/ar spre muchia de intrare xr/br
1 0,8 0,6 0,4 0,2 0,2 0,4 0,6 0,8 0,9 0,95 1
0,2 - 0,5335 0,7265 0,869 0,9645 0,986 0,945 0,87 0,744 0,6435 0,5695 -
0,3 - 0,5095 0,716 0,868 0,968 0,984 0,94 0,858 0,725 0,6265 0,549 -
Ordonata 0,4 - 0,477 0,7025 0,8655 0,97 0,982 0,9325 0,843 0,704 0,6015 0,522 -
relativă a 0,5 - 0,434 0,684 0,861 0,9695 0,981 0,924 0,823 0,677 0,568 0,486 -
extradosului 0,6 - 0,402 0,6715 0,854 0,968 0,981 0,9125 0,7935 0,636 0,522 0,4335 -
ydr / tmaxr 0,7 - 0,394 0,669 0,849 0,9665 0,976 0,888 0,749 0,57 0,442 0,35 -
0,8 - 0,4095 0,678 0,853 0,967 0,97 0,953 0,687 0,4825 0,3455 0,2545 -
0,9 - 0,4515 0,7 0,87 0,97 0,97 0,87 0,7 0,4515 0,301 0,22 -
0,2 0,3 0,182 0,1092 0,0545 0,0182 0,0045 0,0229 0,0592 0,1344 0,2028 0,2618 0,4
0,3 0,2533 0,1235 0,0572 0,018 - - 0,0129 0,045 0,1 0,1698 0,2222 0,3755
Ordonata 0,4 0,1772 0,062 0,0148 - - - 0,003 0,0265 0,0798 0,1315 0,1774 0,345
relativă a 0,5 0,0954 0,0174 - - - - - - 0,0417 0,0668 0,132 0,2951
intradosului 0,6 - - - - - - - - 0,0053 0,0379 0,0842 0,3452
yar / tmaxr 0,7 - - - - - - - - - 0,0053 0,0378 0,1603
0,8 - - - - - - - - - - - -
0,9 - - - - - - - - - - - -
9. CONCLUZII
unde:
C1 = P1 ⋅ c e1 ⋅ 24 ⋅ 7 ⋅ 2 = 8000 ⋅ 150 ⋅ 24 ⋅ 7 ⋅ 2 = 403,2 [t]