Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare
AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU
NAVIGATIE

Cuprins
1. Obiectivele unităţii de învăţare
2. Definitii, clasificari, importanta
3. Cai navigabile
4. Porturi
5. Răspunsuri şi comentarii la teste
6. Bibliografie minimală

1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

 Definirea, clasificare, importanta transportului pe apa

 Amanajari si constructii necesare cailor navigabile

 Amenajari si constructii necesare porturilor

2. DEFINITII, CLASIFICARI, IMPORTANTA

Transport pe apa Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari se face cu viteze reduse,
de ordinul a (8 - 12) km/h, dar cu costuri foarte scazute, greutatea
moarta fiind de aproximativ (7,5 – 28) % din greutatea bruta
transportata, prin comparatie cu 40% in cazul transportului feroviar.

Infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatii de

transport pe apa se compune din:
- cai navigabile interioare
- porturi.

Cale navigabila Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.

Portul Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.

Clasificari Caile navigabile pot fi clasificate in functie de natura lor in:

-naturale
-artificiale, care se numesc canale navigabile.

1
 Amenajari Hidrotehnice

In functie de deplasamentul maxim brut al navei sau convoiului

de calcul, clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.

Porturile se pot clasifica

a)dupa asezarea geografica:
-fluvial,
-maritim,
-de estuar

b)dupa destinatie:
-comercial,
-militar,
-special (industrial, iernare si refugiu, iahting)

c)dupa durata de exploatare:

-definitiv,
-provizoriu,

d)dupa modul de operare:

-permanenta pe durata de exploatare
-sezoniera

e)grad dispersare a suprafetei:

-unitar
-complex portuar

f)dupa importanta traficului:

-mondial,
-international,
-national,
-regional,
-local

g)dupa statutul vamal:

-de import,
-de export,
-de tranzit international.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce este calea navigabila? Dar portul?

2
 Amenajari Hidrotehnice

b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?

c) Enumerati crietriile dupa care se clasifica porturile.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari este de o importanta
ridicata deoarece se face cu viteze reduse, dar si cu costuri foarte
scazute (greutatea moarta fiind foarte redusa).
Infrastructura pentru transport pe apa se compune din cai
navigabile interioare si porturi.
Calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod
curent pentru circulatia navelor.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.
Caile navigabile se pot clasifica in functie de natural or sau in
functie de importanta.
Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica,
destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul de
dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.

3. CAI NAVIGABILE

Elemente tehnice Calea navigabila se caracterizeaza cu urmatoarele elemente

tehnice:
-traseul in plan
-sectiunea transversala (latime si adincime ce satisfac cerintele
gabaritului de navigatie)
-panta longitudinala pe biefuri.

Gabarite de Gabaritul de navigatie pe orizontala, M, rezulta din sectiunile

navigatie a doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor
de garda:

M = 2B + 3d, unde:

B – latimea navei sau convoiului de calcul

d – latimea fisiei de garda, care se alege:

3
 Amenajari Hidrotehnice

d = 2 m pentru riuri mici;

d = 5 m pentru fluvii

Gabaritul de navigatie pe verticala, N, tine cont de gabaritul

de apa si cel de aer. Pentru stabilirea gabaritului de apa se ia in
considerare pescajul navei sau convoiului de calcul si un spor de
adincime numit rezerva pilotului pe calea curenta, masurata sub
adincimea carenei navei:

t = T + r, unde:

T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m

Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de o

nava sau un convoi de calcul.

Gabaritul de aer reprezinta portiunea situata deasupra

nivelului apei si este dat de inaltimea suprastructurii navelor celor mai
inalte, A, rezultind astfel gabaritul de navigatie pe verticala:

N = t + A, unde:

t – gabaritul de apa
A – gabaritul de aer

Adincimea navigabila este adincimea intregului sector

considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o anumita
asigurare, ceea ce poarta denumirea de adincime navigabila de calcul.

Inaltimea libera sub poduri se calculeaza sumind gabaritul de

aer cu nivelul apei la trecerea debitului maxim si o garda de siguranta.
In cazul podurilor cu mai multe deschideri, cel putin doua dintre
acestea trebuie realizate tinind cont de inaltimea libera sub pod, cite o
deschidere pentru fiecare sens de navigatie: amonte si aval.

4
 Amenajari Hidrotehnice

Raza curbelor traseului in plan al caii navigabile trebuie sa fie

cel putin de 6 ori lungimea navei sau convoiului de calcul, exceptie
facind punctele obligate ale traseului unde raza de curbura poate fi de
minim 3 ori lungimea navei sau convoiului de calcul si se adopta in
sectiunea in cauza supralargirea senalului navigabil fata de sectiunea
curenta, corespunzatoare gabaritului pe orizontala.

Semnalizare Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,

directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.

Semnalizarea poate fi:

a) dupa perioada de utilizare:
-de zi
- de noapte,
b) dupa pozitia in spatiu:
-costiera
-plutitoare.

Mijloacele utilizate pentru semnalizare sunt faruri, semafoare,

balize, scondrii de semnalizare, geamanduri, nave de semnalizare.

Caile navigabile se pot realiza prin canalizarea cursurilor de

Biefare – Nod
apa cu ajutorul nodurilor hidrotehnice, obtinindu-se biefarea.
hidrotehnic
Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de cadere
succesive.

In acest mod se sporeste gabaritul de navigatie, se micsoreaza

si uniformizeaza viteza de curgere si panta longitudinala.

Nodurile hidrotehnice au de cele mai multe ori si alte folosinte

decit navigatia (folosinta energetica, pentru alimentare cu apa, de
regularizare a debitelor, etc.)

La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii

Ecluza navigatiei, este nevoie de ecluza.

Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas, capat

amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare.

5
 Amenajari Hidrotehnice

Alimentarea ecluzei trebuie sa se realizeze intr-un interval de

timp cit mai mic, cu conditia sa se asigure stabilitatea navei in sas,
deoarece fortele care actioneaza navele sunt datorate curentilor
produsi de alimentare, valurilor aparute si panta suprafetei apei. La
acestea se adauga, cu o pondere foarte mica, forta de impuls a
jetului/jeturilor de apa la iesirea din sistemul de alimentare in sasul
ecluzei.

Viteza de variatie a nivelului apei in sas nu poate fi mai mare

de 1,5 – 2,0 m/min.

Sistemul de alimentare a ecluzei poate fi:

-frontal – pentru caderi de pina la 12 – 15 m; se poate face prin
intermediul unor vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau
prin galerii de ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea
-distribuit – pentru caderi mai mari de 12 - 15 m; se realizeaza prin
galerii longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier,
extinse din bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla:
de alimentare si de evacuare a apei.

O alta varianta de racordare a doua biefuri este ascensorul de

Ascensor de nave
nave:

Pentru supratraversari ale canalelor peste cai de

comunicatii terestre, cursuri de apa, vai adinci, etc se poate apela la
poduri canal:

6
 Amenajari Hidrotehnice

Pod canal

Pentru subtraversari ale cananelor pe sub cai de comunicatii

Tunel navigabil terestre, cursuri de apa, strapungere de culmi, etc.se poate apela la
tuneluri navigabile:

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce elemente tehnice ale caii navigabile cunoaşteţi?

b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?

c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu

apa a unei ecluze.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

7
 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Calea navigabila se caracterizeaza prin traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
Gabaritul de navigatie pe orizontala:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii).
Gabaritul de navigatie pe verticala,
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa, t = T + r
A – gabaritul de aer = inaltimea maxima a suprastructurii navei
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m.
Adincimea navigabila de calcul este adincimea intregului
sector considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o
anumita asigurare,
Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,
directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi dupa perioada de utilizare - de zi/de
noapte, dupa pozitia in spatiu – costiera/plutitoare.
Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de
cadere succesive.
La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii
navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas
(camera), capat amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare, ce se
poate umple sau goli de apa, avind nava inauntrul ei.
Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul
distribuit are si rol de sistem de evacuare a apei din sas.
O constructie alternativa ecluzei este ascensorul de nave.
Pentru supratraversari se utuilizeaza poduri canal, iar pentru
subtraversari tuneluri canal.

4. PORTURI

Aquatoriul Componentele unui port sunt:

a)aquatoriul – reprezentind suprafata de apa adapostita in grade
diferite, care cuprinde la rindul sau:

-rada portului (avantportul) – suprafata de apa partial

adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza inainte de
intrarea in port sau dupa iesirea din port; aceasta suprafata
poate sa fie creata natural sau artificial, cu ajutorul digurilor de
incinta, astfel incit in interior inaltimea valului sa nu
depaseasca 2 m

-bazinul portuar – suprafata de apa total adapostita unde

navele acosteaza si descarca, respectiv incarca; aceasta
suprafata se creaza in majoritatea cazurilor artificial, prin
intermediul digurilor, astfel incit in interior inaltimea valului
sa fie de cel mult 0,5 m

8
 Amenajari Hidrotehnice

b)teritoriul – reprezentind suprafata de teren aferenta portului, formata

Teritoriul din:

-frontul de acostare – totalitatea amenajarilor facute de-a

lungul aquatoriului pentru acostarea navelor si operarea
acestora; in cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare,
dane de acostare

-depozite, cladiri administrative, cai de comunicatii terestre

prin intermediul carora se poate efectua operarea navelor

-santiere navale – totalitatea amenajarilor facute de-a lungul

aquatoriul pentru revizii, reparatii, construire de ambarcatiuni;
elementul principal este docul:
-uscat - dana prevazuta cu porti de izolare si sisteme
de evacuare/umplere a incintei;
-plutitor -cutie ce se lesteaza in amplasament pina
ajunge sub chila navei, apoi se inchide; se delesteaza,
ridicindu-se astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune
la uscat.

9
 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 3

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Definiti aquatoriul portului.

b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul

portuar al portului.

b) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Componentele unui port sunt aquatoriul si teritoriul.
Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade
diferite.
Rada portului este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa partial adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza
inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port; in interiorul radei
portului inaltimea valului nu depaseste 2 m.
Bazinul portuar este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa total adapostita unde navele acosteaza si descarca, respectiv
incarca; in interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu depaseste
0,5 m.
Teritoriul reprezinta suprafata de teren aferenta portului si
cuprinde frontul de acostare, constructii legate de operarea navelor,
santiere navale.
Amenajarile pentru acostarea navelor sunt cheurile de
acostare si danele de acostare.

5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt
realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor, curentilor,
aluviunilor, variatiilor de nivel.

10
 Amenajari Hidrotehnice

b)Clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:

-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
c)Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: asezarea
geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul
de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.
Intrebarea 2
a) Elemente tehnice ale unei cai navigabile sunt: traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
b) Gabaritul de navigatie pe orizontala, rezulta din suma sectiunilor a
doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor de
garda:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii)
c) Sistemul frontal de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor de pina la 12 – 15 m. Se realizeaza prin intermediul unor
vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau prin galerii de
ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea.
Sistemul distribuit de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor mai mari de 12 - 15 m. Se realizeaza prin galerii
longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier, extinse din
bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla: de
alimentare si de evacuare a apei.
Intrebarea 3
a) Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.
b)Rada portului si bazinul portuar sunt elemente ale aquatoriului,
reprezentind suprafata de apa adapostita in diferite grade.
In interiorul radei portului inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 2
m.
In interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu trebuie sa
depaseasca 0,5 m.
c)Docul plutitor este o cutie ce se lesteaza in amplasament pina ajunge
sub chila navei, apoi se inchide; se continua cu delestarea, ridicindu-se
astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune la uscat.

6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;
2. Manoliu, I, 1982 - Cai navigabile si porturi, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti.

11