Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. CUNOAŞTEREA NAVEI
1.1. PLANE ŞI LINII DE REFERINŢĂ
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 1/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
c) Lăţimea maximă ( Bmax ) este distanţa orizontală măsurată între punctele extreme
ale corpului navei în secţiunea maestră, neţinând seama de părţile proeminente
ale navei, cum ar fi brâul de acostare;
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 2/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 3/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 4/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 5/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 6/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
G50 - nava poate naviga în urma spărgătorului de gheaţă sau autonom printre
gheţuri sparte, in mările polare în perioada favorabilă navigaţiei;
G60 - nava poate naviga în urma spărgătorului de gheaţă sau autonom printre
gheţuri sparte masiv, în mările polare; nava poate naviga prin câmpuri de gheaţă
compacte cu grosimi până la 0,5 m.
ClasadeR.N.R
inspecţiile poate la
clasificare, fi acordată şi menţinută
care să obţină cu condiţia
rezultate prezentării
satisfăcătoare navei cu
în raport la
regulile R.N.R.
2. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE
2.1. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE. COMPARTIMENTE
DESCHIDERI ÎN PUNTE ŞI BORDAJ
coca navei
etanşeitatea
Corpul navei,
navei numit
rezistenţă
şi la acţiunea , esteforţelor
construit
naturii
în aşa
şi fel
să încât
asigure
să asigure
spaţiile
necesare mărfii, instalaţiilor, combustibililor, personalului de deservire.
Corpul se împarte în două părţi mari, osatura şi învelişul exterior .
Osatura cuprinde totalitatea elementelor longitudinale şi transversale care
alcătuiesc structura de rezistentă a navei. După dispunerea şi felul în care sunt
alcătuite, faţă de principalele plane de referinţă, osatura se împarte în osatura
longitudinală şi osatura transversală. Aceasta poate fi confecţionată din lemn sau
metal în funcţie de felul şi destinaţia navei.
Osatura longitudinala este compusă din piese de rezistenţă care sunt dispuse
longitudinal pe navă. Principalele piese care compun osatura longitudinală sunt:
chila, etrava
Chila, este piesa, contrachila
etamboul , carlingile
de rezistenţă principalălaterale , curenţii
a oricărei navedeşipunte şi de bordaj
este situată .
în plan
diametral, pe fundul ei, întinzându-se pe toată lungimea ei.
Chilele, în funcţie de forma şi construcţie, pot fi de mai multe tipuri:
a) chila tunel , confecţionată din oţel laminat de profil dreptunghiular sau pătrat, fiind
gol în interior;
b) chila plată, confecţionată dintr-o filă de tablă groasă, cu lăţimea între 60 şi 90 cm,
fiind unul din tipurile cele mai folosite la nave;
c) chila masivă, confecţionată din oţel masiv, laminat, având profil dreptunghiular;
Etrava este piesa de rezistenţă a extremităţii prova, fiind de fapt prelungirea
chilei până la îmbinarea cu puntea principală de la teugă.
Etamboul
prelungirea este lapiesa
chilei până de rezistenţă
îmbinarea cu punteade la extremitatea
principală pe dunetă.pupa, constituind
Contrachila, numită şi carlinga centrală este dublura chilei pe toată lungimea
ei, în scopul întăririi rezistenţei fundului navei.
Carlingele laterale sunt elemente de rezistenţă paralele cu carlinga centrală
şi sunt dispuse pe fundul navei simetric faţă de axul ei. Carlingele formează o reţea
de rezistenţă a fundului navei împreună cu varangele pe care le leagă între ele.
Curenţii de bordaj numiţi şi stringheri , sunt elemente de întărire
longitudinale, dispuse de-a lungul bordurilor. Aceştia au acelaşi rol ca şi carlingele
laterale, legând coastele între ele. Stringherul care leagă capetele superioare ale
coastelor şi se afla la o cotă mai înaltă decât puntea se numeşte muradă.
Curenţii de punte, ca elemente de rezistenţă longitudinală susţin şi întăresc
punţile, leagă traversele între ele formând o reţea de rezistenţă a punţii.
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 7/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 8/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
coastelor, se numeşte gurnă, iar foile de tablă dispuse la partea superioară poartă
denumirea de file de bordaj .
Zona aflată în vecinătatea liniei de plutire, se numeşte bordajul brâului , iar
partea care înveleşte zona unde coastele sunt verticale se numeşte bordaj lateral .
Ultima filă de bordaj aflată la locul de îmbinare a bordajului cu puntea superioară
poartă Bordajul
denumirea de centură
prelungit .
deasupra punţii principale poartă denumirea de parapet ,
acesta la unele nave fiind înlocuit cu o balustrada de protecţie. Parapetul are
montată la partea superioară o piesă numită copastie, care poate fi confecţionată din
lemn sau metal.
Pe partea exterioară a bordajului se montează câte o fâşie de oţel cu lăţimea
de 20-25 cm, care au rolul de a reduce amplitudinea ruliului şi de a-i mări perioada.
Aceste fâşii de tablă de oţel se numesc chile de ruliu , fiind dispuse în planul
longitudinal al navei pe aproximativ o treime din lungimea ei.
Dacă am văzut ca bordajul navei este construit din învelişul părţilor inferioare,
învelişul exterior al părţii superioare este numit puntea navei . Aceasta acoperă în
întregime corpul navei de la prova la pupa şi asigură etanşeitatea navei. Puntea este
compusă de regulă din file de tablă de oţel denumite file de punte. Fila care face
legătura între puntea principală şi bordaj, imediat în apropierea bordajului se
numeşte fila lăcrimară şi este mai groasă decât celelalte file de punte.
În general, navele, în funcţie de destinaţia şi mărimea lor, pot avea mai multe
punţi sau numai una. La navele mari întâlnim mai multe punţi care pot apare sub
puntea care închide corpul navei. Aceste punţi pot fi continue sau întrerupte,
împărţind în plan orizontal spaţiul din interiorul navei şi mărind rezistenţa corpului.
Puntea superioară care închide corpul navei se numeşte covertă, iar cea mai
rezistentă punte se numeşte punte principală. În majoritatea cazurilor puntea
principală se confundă cu coverta. La navele care au mai mult de trei punţi continue,
ele se împart în covertă (puntea superioară), puntea principală (puntea continuă de
sub covertă), puntea mijlocie şi puntea inferioară (sub puntea principală) şi paiolul
(puntea inferioară care închide sub ea spaţiul denumit dublu fund).
În afară de punţile continue la bordul navelor se mai găsesc şi punţi
discontinue, dispuse deasupra punţii superioare, acestea acoperind suprastructurile
navei. Puntea discontinuă dispusă la prova se numeşte teugă şi pe ea sunt
amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi manevră. Puntea dispusă la pupa
se numeşte dunetă, iar puntea destinată plutelor de salvare şi bărcilor se numeşte
puntea bărcilor . Pe lângă aceste punţi mai avem puntea de comandă, destinată
comenzii de navigaţie şi puntea etalon situată deasupra comenzii de navigaţie, pe ea
instalându-se compasul
de navigaţie existente în magnetic
comanda precum şi alte antene corespunzătoare aparatelor
de navigaţie.
La navă pot exista şi alte punţi în funcţie de mărimea şi destinaţia navei.
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 9/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
10
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 10/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
3) castelul prova, fiind cea de-a treia forma de castel existent la noile
tipuri de nave.
Un alt tip de suprastructuri sunt rufurile, care spre deosebire de castel nu ocupă toata
lăţimea navei ci o anumită porţiune centrală, fiind destinate adăpostirii diferitelor
instalaţii de pe covertă.
11
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 11/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
gurile de tun în bordaj. La ora actuală, la nave există saborduri de încărcare mărfuri,
saborduri de acces pentru persoane şi saborduri pentru furtună, prevăzute cu o uşă
etanşă, suspendată în balamale la partea superioara, care se deschide numai la
exterior permiţând evacuarea apei în caz de inundaţie pe timp de furtună.
Hublourile, sunt prevăzute cu două sisteme de închidere etanşe şi sunt folosite
pentru
construiteiluminarea naturală
dintr-o ramă şi aerisirea
metalică compartimentelor
care încadrează un geaminterioare. Ele sunt
gros, rezistent la
presiunea apei care poate fi acoperit cu al doilea capac de obturare care are şi rol de
camuflaj. Orificiile de scurgere sunt deschideri în bordaj destinate evacuării apelor
sanitare şi a apelor de răcire de la motoare, iar urechile sunt deschideri în parapet
pentru dirijarea parâmelor. Acestea din urma pot fi prevăzute cu şomare sau
turnicheti , care ajută la dirijarea parâmelor şi le protejează împotriva frecărilor.
Turnicheţii şi şomarele sunt cilindrii verticali şi orizontali în interiorul urechilor,
ei rotindu-se în jurul axului pentru a uşura trecerea parâmei.
Deschiderile în opera vie le constituie sorburile, prizele de apă, etambreul cârmei
şi deschiderile practicate pentru instalarea aparatelor de navigaţie.
Sorburile sunt deschideri destinate apei de mare necesare răcirii motoarelor,
instalaţiei de stins incendiul, instalaţiei sanitare şi balastării. Prizele de apa sunt
folosite la inundarea anumitor compartimente sau la debalastarea tancurilor.
Etambreul cârmei este o deschidere circulara prin care trece axul cârmei şi este
prevăzut cu un dispozitiv de etanşare numit presotupă.
2.5.1. Arborada
Totalitatea construcţiilor amplasate deasupra punţii principale si
suprastructurilor, care servesc pentru instalarea diferitelor posturi de observare,
montarea luminilor de semnalizare, fixarea antenelor de radio şi radiolocaţie,
ridicarea pavilioanelor şi luminilor de semnalizare vizuală, precum şi pentru
manevrarea greutăţilor se numeşte arborada şi greement.
12
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 12/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
2.5.2. Greementul
Greementul este reprezentat de ansamblul manevrelor fixe şi curente de la
bord.
Manevre fixe sunt denumite toate parâmele metalice sau vegetale fixate
permanent cu un capăt de arboradă şi cu celălalt capăt de corpul navei.
Principalele manevre fixe sunt:
- sarturile: susţin arborii (catargele) în plan transversal, în ambele borduri;
- straiurile: susţin arborii în planul longitudinal al navei spre prova;
- pataraţinele: susţin vergile în borduri;
- balansinele: susţin vergile în borduri;
Prin expresia manevre curente sunt denumite toate parâmele mobile, cu
ajutorul cărora se manevrează vergile, velele, bărcile şi diferite greutăţi la bord.
13
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 13/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Greement
1 – verga randunicii mici; 2 – balansina randunicii mici (moale); 3 – contrascota randunicii mici;
64 – verga zburătorului
contrascota mic; 5 mic;
zburătorului – balansina zburătorului
7 – pataraţinele mic; 8 – arboretul mic;
arboretului;
9 – verga gabierului mic; 10 – balansina gabierului mic; 11 – contrascota gabierului mic; 12 –
arborele gabier mic; 13 – sarturile arborelui gabier mic; 14 – pataraţinele arborelui gabier mic;
15 – verga trincii; 16 – balansina vergii trincii (întinsa);
17 – contrascota trincii; 18 – sarturile coloanei trinchet (mici); 19 – coloana trinchet;
20 – straiul trinchetului; 21 – straiul focului mare; 22 – straiul focului mic; 23 – straiul focului
sagetii; 24 – straiul sagetii; 25 – bompres; 26 – subarba; 27 – martingala;
28 – sarturile coloanei bompresului; 29 – coloana bompresului; 30 – bastonul bompresului; 31
– săgeata; 32 – arboretul mare; 33 – verga randunicii mari;
34 – balansina randunicii mari (moale); 35 – contrascota randunicii mari; 36 – braţele vergii
randunicii mici; 37 – verga zburătorului mare; 38 – balansina zburătorului mare; 39 –
contrascota zburătorului mare; 40 – straiul arborelui mare; 41 – braţele vergii zburătorului mic;
42 – contrascota
44 verga gabierului mare; 43
gabierului – balansina
mare; gabierului
45 – pataraţinele mare; mare; 46 – arborele gabier mare;
arboretului
47 – sarturile arborelui gabierului mare; 48 – straiurile arborelui gabier mare; 49 – pataraţinele
arborelui gabier mare; 50 – verga mare; 51 – contrascota velei mari; 52 – arboretul artimon; 53
– verga randunicii artimon; 54 – balansina vergii randunicii artimon (moale); 55 – contrascota
randunicii artimon; 56 – braţele randunicii artimon; 57 – braţele randunicii mari; 58 – verga
zburătorului artimon; 59 – balansina zburătorului artimon; 60 – picul pavilionului; 61 – braţele
vergii zburătorului mare;
62 – braţele zburătorului mic; 63 – verga gabierului artimon; 64 – balansina gabierului artimon;
65 – contrascota gabierului artimon; 66 – straiul arboretului artimon;
67 – straiul arborelui gabier artimon; 68 – pic; 69 – ghiu; 70 – scota ghiului; 71 – verga velei in
cruce/artimonului; 72 – sarturile coloanei artimon; 73 – braţul mare
14
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 14/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Velatura
1 – farul prova; 2 – rândunica mica (trinchet); 3 – zburătorul mic (trinchet); 4 – aripa
zburătorului; 5 – aripa gabierului mic (trinchet); 6 – gabierul mic (trinchet); 7 – focul sagetii; 8 –
focul mic;
trinca; 12 –9farul
– focul mare;
mare; 13 –10rândunica
– straiul mare;
coloanei trinchet pe care se invergheaza trinchetul; 11 –
14 – velastraiul randunicii mari; 15 – zburătorul mare; 16 – gabierul mare;
17 – velastraiul zburătorului mare; 18 – velastraiul mare; 19 – vela mare; 20 – farul pupa; 21 –
rândunica artimon; 22 – zburătorul artimon; 23 – velastraiul zburătorului artimon; 24 – gabierul
artimon; 25 – velastraiul artimon (draculetul); 26 – vela in cruce (artimonul); 27 – randa
3. CLASIFICAREA NAVELOR
3.1. CLASIFICAREA NAVELOR PE BAZA CRITERIULUI ZONEI DE
NAVIGAŢIE
După zona de navigaţie navele se clasifică în două categorii mari: maritime şi
fluviale (de ape interioare).
- Navele maritime sunt nave mari şi foarte mari, construite special
pentru a fi capabile să navige pe mări şi oceane. Dimensiunile şi
gabaritele navelor maritime nu sunt limitate de condiţiile de navigaţie;
- Navele fluviale (de ape interioare) sunt nave mai mici, construite
special pentru navigaţia pe fluvii, râuri, lacuri, canale;
15
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 15/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
16
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 16/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- nave cablier;
- nave spărgător de gheaţă;
- nave far;
E. Grupa navelor tehnice şi a mijloacelor plutitoare , destinate efectuării diferitelor
lucrări dedrăgile
-
construcţii
: navehidrotehnice în porturi
de construcţie şi pe
specială căilecu
dotate navigabile:
instalaţii de săpat sub
apă şi de scoatere a materialului dragat;
- şalandele: nave destinate depozitării materialului dragat şi
transportului acestuia în locuri speciale;
- docurile plutitoare: instalaţii plutitoare cu ajutorul cărora se pot ridica
navele în vederea efectuării operaţiunilor de întreţinere şi reparaţii la
opera vie;
- macarale plutitoare: sunt platforme ce susţin o macara de mare
putere. Sunt destinate manevrării greutăţilor în bazinele portuare sau
pe ape interioare;
- sonete plutitoare: platforme plutitoare utilate cu o sonetă care ridică o
greutate cu care se aplică lovituri în capătul unui pilon;
- deroseze: platforme plutitoare dotate cu o sonetă care ridică 1-2 piloni
metalici care prin cădere sparg fundurile stâncoase din locurile ce
trebuie amenajate pentru navigaţie;
- platforme de foraj marin: platforme plutitoare dotate cu instalaţii
speciale pentru forarea la mare adâncime;
F. Grupa navelor de serviciu:
- remorchere;
- pilotine;
- tancuri de bunkeraj;
- nave de stins incendiu;
- nave de salubritate;
- şalupe pentru diverse servicii portuare;
Nave propulsate
- Grupa navelor propulsate destinate efectuării transportului fluvial:
remorcherele de linie, împingătoarele de linie, barjele şi şlepurile
autopropulsate, tancuri autopropulsate.
- Grupa navelor pasagere fluviale: pasagere clasice, pasagere rapide,
hidrobuzele, bacurile de traversare autopropulsate, feriboturile.
- Grupa navelor fluviale propulsate cu destinaţie specială care cuprinde:
nave şcoală, nave de salvare, nave hidrografice, nave de semnalizare,
nave spărgătoare de gheaţă.
- Grupa navelor fluviale tehnice: drăgi, şalande, macarale plutitoare,
etc;
17
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 17/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
B. -După aparatul
nave cupropulsor:
zbaturi;
- nave cu elice;
- nave cu elice cu pas reglabil;
- nave cu sistem de propulsie Voith-Schneider;
- nave cu elice aeriană (cele cu pernă de aer);
- nave cu jet de apă.
C. După sistemul de construcţie :
- nave clasice;
- nave cu aripi portante;
- nave cu pernă de aer;
- nave hidroglisoare.
D. După natura propulsiei navele se pot clasifica în:
- nave cu vele;
- nave cu maşini alternative;
- nave cu turbine;
- nave cu motoare cu ardere internă;
- nave cu motoare electrice;
- nave cu propulsie nucleară.
18
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 18/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
4. ÎNTRETINEREA NAVEI
4.1. COROZIUNI PE CARENE. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII
4.1.1. Generalităţi
Coroziunea este un proces de degradare lentă şi progresivă a obiectelor
metalice, de la suprafaţă spre interior, sub acţiunea mediilor chimice active.
Coroziunea se poate produce sub acţiunea:
1. Mediului ambiant:
-- aer
umiditate
- gaze industriale
- apă dulce
- apă de mare
2. Agenţilor chimici cu care materialele metalice vin în contact în timpul
funcţionării sau al folosirii lor:
- soluţii acide sau alcaline
- săruri
- alimente
- conserve
- hidrocarburi lichide sau gazoase
- produse de ardere
În natură metalele se găsesc mai ales sub formă de combinaţii cu diferite
elemente. Exemple: Fe2O3 sau Fe3O4 – oxizi de fier; Al2O3 – oxid de aluminiu.
Metalele pure obţinute în urma proceselor metalurgice, lăsate libere în natură,
prin coroziune (oxidare) se întorc la forma de combinaţii iniţiale.
19
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 19/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
20
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 20/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
•
Schema
Trebuie coroziunii
remarcat electrochimice
că fenomenul a fierului electrochimică
de coroziune în contact cu cuprul
se produce şi
între doua bucăţi din acelaşi metal.
• Este suficient ca acelaşi material metalic să prezinte anumite neuniformităţi
sau neomogenităţi pentru ca în prezenţa unui electrolit, acesta să formeze
micropile electrice.
- astfel, îmbinările prin sudare şi nituire, asperităţile din prelucrarea
prin aşchiere, zonele oxidate alternând cu cele neoxidate, constituie
neuniformităţi care pot da naştere unor pile electrice;
21
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 21/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
22
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 22/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
23
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 23/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
24
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 24/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
• Protecţia anticorozivă a corpului navei se face prin aplicarea unui prim strat de
MINIUM DE PLUMB (drept grund), după care se aplică un strat de VOPSEA
ANTICIROZIVĂ.
• Un aspect deosebit îl prezintă măsurile care se iau în vederea protecţiei
ELECTROCHIMICE a corpului navei.
Metode de protecţie:
1) Metoda catodică
2) Metoda anodică (galvanică)
Metoda catodică constă în crearea unui circuit electric artificial între o sursă
exterioară de curent continuu şi doi electrozi:
- ANODUL: alcătuit din oţel moale, grafit sau fontă silicioasă
- CATODUL: se leagă la corpul navei
Prin circuitul artificial astfel creat anodul se corodează, iar corpul navei
rămâne necorodat.
Această metodă
sursă permanentă este dezavantajoasă
de curent în primul
continuu şi în al doilea rând
rând prin faptuldecăconectare
operaţiunea necesită ao
cablurilor la corpul navei este destul de dificilă.
Metoda anodică (galvanică) este mai folosită pentru că este mai eficientă,
fiind independentă de o sursă de energie electrică. Aici corpul navei reprezintă
CATODUL, iar electrodul special (instalat pe corpul navei) constituie ANODUL
(confecţionat din aliaj de zinc, magneziu sau aluminiu şi montat pe chilele de ruliu
bolta pupa). Cantitatea de electrozi necesară pentru asigurarea protecţiei se
determină prin calcul.
Din motive constructive, dimensiunile electrozilor se limitează la
80-120
sau prinmm grosime şi la 1000-1500 mm lungime. Electrozii se fixează prin sudare
prezoane.
25
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 25/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
26
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 26/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5. INSTALAŢIILE NAVEI
5.1. INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE / DESCĂRCARE
Pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor, navele
de transport sunt dotate cu o instalaţie de manipulare a greutăţilor, de construcţie
specială, adaptată şi proiectată în raport cu destinaţia navei, numită instalaţie de
încărcare-descărcare. Aceste instalaţii oferă navei posibilitatea manipulării mărfurilor
independent de instalaţiile portuare, asigurându-i astfel operativitate în orice port de
escală.
serie deProcesul
operaţiide manipulare necesare:
caracteristice a mărfurilorformarea
generalecoţadei
la încărcarea
pe cheunavei comportă
sau în depozit, o
aducerea coţadei sub cârligul de încărcare - transport pe orizontală -, prinderea în
cârligul de încărcare – sarcina -, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig,
de la cheu până deasupra gurii de magazie, coborârea în magazie, desfacerea
coţadei din cârlig, stivuirea mărfurilor pe locul destinat din magazie.
Din operaţiile amintite, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig
până deasupra gurii de magazie şi coborârea în magazie se execută cu bigile navei.
Bigile sunt dispuse la bord în imediata apropiere a hambarelor navei şi pot lucra
independent sau cuplate două câte două.
27
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 27/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
28
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 28/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
29
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 29/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
1 – catarg; 2 – biga încărcare; 3 – vinci ridicare; 4 – vinci balansina; 5 – pivot lagăr balansina; 6
– lagăr balansina; 7 – suport lagăr; 8 – scripete balansina; 9 – cablu balansina; 10 – cheie
tachelaj; 11 – furca călcai; 12 – călcai; 13 – lagăr scripete deviere; 14 – inel reglare; 15 – lagăr
călcai; 16 – scripete deviere; 17 – armatura vârf biga; 18 – scripete (bloc) superior ridicare; 19 –
ureche; 20 – cablu ridicare; 21 – scripete (bloc) inferior ridicare; 22 – cârlig; 23 – ureche gai
biga; 24 – capăt gai; 25 – scripeţi palanc gai; 26 – cablu gai; 27 – ureche gai parapet; 28 – cablu
antrenare vinci balansina
30
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 30/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
union purchase
Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi în telefon ( ):
- prin folosirea unei bigi deasupra magaziei de operat şi una scoasă înafara
bordului aşa încât să poată prinde în cârlig coţada de marfă (vezi figura);
- bigile se fixează în poziţia respectivă, în borduri cu contragaiurilor şi una de
alta la capătul superior prin gaiul de distanţare (americanul), sârmele de
încărcare se cuplează împreună la un singur cârlig printr-o piesă triunghiulară;
- la încărcare: biga exterioară după prinderea coţadei, virează sârma de
încărcare şi ridică coţada, când înălţimea este mai mare decât cea a bordului
începe virarea sârmei de la biga de magazie, cea exterioară filând la cerere,
când coţada a ajuns deasupra magaziei biga de magazie preia întreaga
- greutate şi filează
la descărcare sârma
aceiaşi de încărcare,
operaţiune, cea exterioară
dar invers filând la cerere;
(vezi figura);
- avantaj: funcţionare rapidă;
- dezavantaj: folosirea bigii la o capacitate mică de ridicare;
31
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 31/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
1 – catarg (coloana) biga; 2 – suport călcai biga; 3 – suport lagăr balansina; 4 – biga uşoara; 5 –
ureche ridicare (balansina); 6 – ureche gai; 7 – furca călcai; 8 – pivot călcai; 9 – suport scripete
deviere; 10 – armatura balansina; 11 – vinci ridicare (marfa);
12 – cablu ridicare (marfa); 13 – scripete deviere cablu; 14 – ghidaj cablu; 15 – scripete ridicare
(marfa); 16 – rodanţa; 17 – cheie tachelaj; 18 – vârtej; 19 – cârlig; 20 – lanţ blocare balansina; 21
– piesa triunghiulara; 22 – tambur balansina; 23 – capăt balansina; 24 – cablu balansina; 25 –
scripete balansina; 26 – scripete deviere balansina; 27 – palanuri gai; 28 – vinci gai; 29 – cablu
gai; 30 – (bloc) inferior gai;
31 – scripete (bloc) superior gai; 32 – ochet scripete; 33 – capete gai; 34 – rodanţa;
35 – ureche cheie.
32
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 32/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
33
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 33/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
34
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 34/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
pentru Cranicul,
a reduceca instalaţie
durata de manipulare
de staţionare a mărfurilor
a navei la bord,ina porturile
sub operaţiuni apărut dindeeforturile
escală.
Consolidarea macaralei pe poziţia de montaj, se face cu ajutorul unui pivot cilindric
care pleacă de la nivelul punţii superioare până la puntea imediat următoare,
inferioară. Coloana, postamentul şi pivotul asigură macaralei principala bază de
rezistenţă şi stabilitate.
Părţile componente ale macaralelor de bord sunt (vezi figura):
- pivot cilindric, coloană, postament = piese de rezistenţă;
- braţul cranicului (fleşă);
- roată dinţată plusorizontal;
un mecanism de rotire cu roată dinţată care asigură rotirea
cranicului în plan
- vinci de sarcină şi vinci de balansină;
- post de conducere
Coloana, care are rolul de suport, este prevăzută la partea superioară cu
raiurile palancului de sarcină şi de balansină. Atât balansina cât şi palancul de
sarcină sunt deservite de vinciuri proprii, instalate pe macara şi care asigură
efectuarea celor două mişcări, pe verticală şi orizontală, ale braţului, liber sau cu
coţada de marfă.
Cea de-a treia mişcare, rotirea macaralei, se asigură prin mecanismul special
de rotire, roata dinţată, montată solidar pe postamentul fix şi rezistent la rotaţie, roata
pinion alergătoare şi motorul. Postul de conducere al macaralei trebuie să asigure o
bună vizibilitate.
În raport de tipul navei, caracteristicile şi dimensiunile gurilor de magazie,
există mai multe variante de instalare la bord a cranicelor:
- macarale de bord fixe, instalate în plan diametral;
- macarale de bord fixe, instalate in borduri;
- macarale de bord mobile în semn longitudinal;
- macarale de bord mobile în sens transversal;
35
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 35/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
36
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 36/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
greutăţii instalaţiei. O asemenea macara poate opera la ambele magazii între care se
instalează.
37
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 37/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- posibilităţi
precizie maisuperioare de intervenţie directă pe o suprafaţă mai mare şi cu o
mare a manevrei;
- productivitate mare, în special la cele cu capacitate mare de ridicare şi în
cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari;
- posibilitatea efectuării simultane a mişcărilor de coborâre (ridicare), rotire şi
basculare;
- câmp de vedere larg în lipsa coloanei înalte şi a manevrelor fixe şi curente
auxiliare;
- posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mărfurilor în vrac;
Au însă dezavantaje importante, cum ar fi:
- capacitate de ridicare limitată şi redusă;
- greutate mare în raport cu capacitatea de ridicare;
- cost iniţial mare;
- limita posibilităţilor de lucru la unghiuri de înclinare a navei de 5 – 8 grade;
- sensibilitate mare a braţului;
- necesită operator cu calificare;
5.1.2.3.1. Macarale
pentru Macaralele
ridicarea unor
sunt greutăţi
mecanismesau simple,
pentru de
schimbarea
genul scripeţilor.
direcţieiSedefolosesc
tracţiune
în marină
a unei
parâme.
Indiferent de materialul din care este construită o macara, este alcătuită din
trei părţi principale:
- corpul macaralei
- raiul
- sbirul
Corpul macaralei este format din două plăci laterale ovale, numite feţe şi două
piese de lemn, numite tocuri, închizând căpăţâna sus şi jos. Căpăţâna astfel formată
are în interior locaşul pentru rai.
38
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 38/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Raiul este o rolă care se învârte liber în jurul unui ax (osie). Pe suprafaţa
periferică a raiului este practicat un canal, numit şanţul raiului, care permite aşezarea
unei parâme da anumită grosime şi rularea ei fără alunecare.
Sbirul este o piesă de susţinere a macaralei. El poate fi metalic sau din
parâmă vegetală, exterior sau interior şi se termină cu o rodanţă, un ochi, o cheie
sau un cârlig.
Macarale
A – de lemn dubla cu zbir interior metalic (secţiune): 1 – cheie; 2 – bulon; 3 – zbir interior;4 –
capatana; 5 – rai; 6 – buza; 7 – osie; 8 – degetar; 9 – fata; 10 – cheiţa;
11 – splint; 12 – cap; 13 – tocuri; 14 – cui de arama; 15 – gat; 16 – perete; 17 – tăietura; 18 –
coada;
B – de lemn simplu cu zbir de cânepa dublu: 1 – rodanţa; 2 – legătura; 3 – zbir dublu;
C – metalica simpla: 1 – sarcina de încărcare; 2 – sarcina de lucru; 3 – cheie; 4 – fata;
5 – rai;
D – de biga;
E – cu tachet: 1 – zbir; 2 – tachet; 3 – foarfecă;
Construcţia macaralelor
Macaralele se construiesc din lemn sau din metal. Cel mai bun lemn pentru
confecţionarea corpului macaralelor este lemnul de ulm. Raiul se prelucrează din
lemn foarte tare, tek sau gaiac şi este prevăzut la centru cu un orificiu prin care trece
axul macaralei. Macaralele metalice se confecţionează de regulă din oţel. Raiurile din
oţel sunt prevăzute cu o bucşă de bronz.
Axul macaralei (osia), în jurul căreia se roteşte raiul, este confecţionat din oţel,
atât la macaralele metalice cât şi la cele din lemn. Axul are de regulă, un capăt
îngropat pe una din feţele căpăţânii, iar celălalt capăt prevăzut cu un orificiu pentru
fixarea unui cui spintecat. Sbirul macaralei poate fi confecţionat din parâmă vegetală
sau metalică care la rândul său poate fi interior sau exterior.
39
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 39/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Clasificarea macaralelor
Macaralele se clasifică în primul rând după materialul de construcţie, lemn sau
metal. Cele două tipuri îşi găsesc o largă întrebuinţare la bord. Macaralele metalice,
fiind mai solide şi mai durabile, sunt preferate în special pentru manevre de forţă.
După numărul de raiuri, macaralele pot fi:
-simple
-duble
-triple
Macaralele se mai pot clasifica după grosimea raiului, după diametrul şi după
modul de suspensie, cu cârlig, cheie, etc.
Dimensiunile unei macarale trebuie, mai bine zis, sunt determinate de
grosimea curentului care trece prin ea:
- lungimea feţei unei macarale trebuie să fie de trei ori circumferinţa curentului;
- diametrul raiului unei macarale trebuie să fie de două ori circumferinţa
curentului.
Exemplu: pentru un curent din parâmă vegetală cu circumferinţa de 75 mm este
necesară o macara cu lungimea feţei de 225 mm şi cu un rai cu
diametrul de 150 mm.
După forma căpăţâni, macaralele se clasifică în: macarale pălărie, macarale
vioară, macarale cu sart simplu şi dublu, pastici. Dintre toate acestea, cea mai
importantă este pastica. Aceasta este o macara cu una din feţe mobilă, pentru a
permite introducerea în rai a dublinului unei parâme. Pasticile au întotdeauna un
cârlig cu ţâţână, ceea ce le permite să se rotească şi a lua orice orientare, pentru a
călăuzi curentul pe direcţia dorită. Pasticile se folosesc întotdeauna când este
necesar a se schimba direcţia de tracţiune, a unei parâme aflate deja în acţiune.
5.1.2.3.2.Palancuri
Palancurile sunt dispozitive alcătuite din una sau mai multe macarale cu câte
un rai sau mai multe raiuri prin care trece o parâmă denumită curent şi care sunt
destinate pentru multiplicarea forţei sau modificarea direcţiei de acţionare a acestora.
Pentru a uşura ridicarea greutăţilor, se distribuie forţa pe mai mulţi curenţi.
Clasificarea palancurilor
Palancurile se pot clasifica după numărul şi poziţia macaralelor fixe sau
mobile, în următoarele principale categorii:
- mandar simplu
- macara alunecătoare
- mandar dublu
- palanc simplu
- palanc dublu
- caliorna
40
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 40/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Mandarul simplu – format dintr-o singură macara fixă prin care alunecă un
curent, folosit pentru schimbarea direcţiei de tracţiune şi pentru ridicarea obiectelor
uşoare.
Macara alunecătoare – formată dintr-o macara simplă care alunecă pe un
curent. Este folosită de regulă pentru dublarea forţei de tracţiune a unei fungi.
Mandarul
şi un curent are –unformat
caredublu capătdin
fix două macarale,
şi celălalt dintreEste
trăgător. carefolosit
una fixă şi una
pentru mobilă
ridicarea
obiectelor (nu prea grele) şi schimbarea direcţiei.
Palanc simplu – format din două macarale, una simplă, alta dublă şi un curent
care are capătul fixat de macaraua simplă (inferioară).
Palanc dublu – format din două macarale duble, una fixă şi una mobilă şi un
curent care are un capăt fixat la macaraua superioară şi celălalt capăt este trăgător.
Este folosit pentru ridicarea greutăţilor, efectuarea manevrelor curente, la instalaţiile
cu grui pentru ridicarea bărcilor şi scărilor, etc.
Caliorna – un palanc format din două macarale triple (sau una triplă sau una
dublă), din care una fixă şi alta mobilă. Curentul caliornei are un capăt fixat la
macaraua inferioară (dacă ambele sunt triple) şi al doilea capăt este trăgător. Folosit
ca părţi componente în instalaţiile de ridicare ale navei (bigi, gruie, etc).
Palancurile mecanice – sau diferenţiale, sunt dispozitive de ridicat care se
folosesc la bord, în special în compartimentul maşini, când se execută lucrări la
agregate şi instalaţii. Palancurile mecanice au calitatea că nu se fixează atunci când
se lasă trăgătorul liber, greutatea rămânând la înălţimea la care a fost ridicată. Ele
sunt alcătuite din lanţuri simple şi macarale metalice cu roţi dinţate sau cu şurub fără
sfârşit şi clinchet cu arc. Fac economie de forţă de tracţiune şi pot fi folosite în locuri
foarte înguste, încăperi foarte puţin spaţioase.
Condiţii de echilibru ale palancurilor
Macaralele fixe sunt cele care au sbirul sau cârligul legat la punct fix. Ele
contribuie la schimbarea direcţiei curentului fără să modifice forţa de tracţiune.
O macara fixă este în echilibru atunci când greutatea P, legată la un capăt al
curentului este egală cu forţa F, aplicată la capătul trăgător:
P=F
Când sistemul este în mişcare, curentul de o parte şi de alta a macaralei are
aceeaşi viteză de deplasare:
VF = V P
Macaralele mobile sunt cele care au un capăt al curentului (care trece prin
raiul macaralei) fix, iar celălalt capăt trăgător. Macaraua se poate deplasa cu totul
ridicând greutatea pe care o agaţă de cârlig sau la sbir.
Astfel, macaraua mobilă (şi totodată cu ea greutatea P agăţată de cârlig) este
susţinută de doi curenţi (capătul fix şi capătul trăgător), fiecare din ei suportând în
mod egal greutatea P. deci, în poziţia de echilibru, forţa aplicată pe capătul trăgător F
va fi egală cu jumătate din greutatea P. în schimb, viteza curentului va fi de două ori
mai mare decât viteza de ridicare a greutăţii:
F ≈ P/2 VF = 2VP
41
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 41/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
În cazul palancurilor, macaraua mobilă este susţinută de „n” curenţi care trec
prin raiurile sale (macaraua dublă sau triplă). Fiecare curent participă în mod egal la
susţinerea greutăţii P. deci, fiecare va suporta o greutate egală cu P/n. Aceasta
înseamnă că şi capătul trăgător va suporta o greutate. Deci condiţia de echilibru a
palancului este:
F = P/n
unde:
F – forţa cu care se acţionează
P – greutatea agăţată de cârligul palancului
n – numărul de curenţi ai macaralei mobile
Raportul dintre viteza curentului şi viteza de ridicare a macaralei este:
VF = nVP
În concluzie, macaraua mobilă a palancurilor determină un câştig de forţă,
căreia îi corespunde o pierdere de viteză.
Palancurile pot fi folosite şi în serie, în acest caz, se foloseşte capacitatea de
multiplicare a două macarale mobile, cu „m”, respectiv „n” braţe (curenţi) de
susţinere. În acest caz, forţa necesară pentru ridicarea greutăţii P va fi:
F = P/mn
42
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 42/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
unde:
F – forţa necesară la capătul trăgător
P – greutatea corpului
n – numărul raiurilor din palanc
Forţa F reprezintă forţa maximă la care trebuie să reziste parâma.
Determinarea circumferinţei curentului capabil să reziste la forţa calculată se ia din
tabele.
Dacă, având palancul, cunoscând sarcina de siguranţă a curentului F de
circumferinţă dată se care greutatea maximă ce se poate ridica, folosim una din
formulele:
P = n x F / 1 + 0,1n sau F = (n + 1)F / 1 + 0,1n
în funcţie de locul pe unde iese curentul trăgător.
În activitatea practică, este necesar de reţinut că prin folosirea mandarelor şi
palancurilor de diferite tipuri, se obţin una din următoarele situaţii de amplificare a
forţei:
- mandar simplu – schimbă doar direcţia
- mandar dublu – măreşte de două ori
- palanc simplu – măreşte de trei sau patru ori
- palanc dublu – măreşte de patru sau cinci ori
- caliorna – măreşte de cinci sau şase ori
unde:
F – forţa de tracţiune pe capătul trăgător sau tensiunea pe fiecare curent al
palancului
Cf – coeficient de frecare Cf = Q ( 1/5 ….. 1/10)
n – numărul total al raiurilor macaralelor palancului
m – numărul curenţilor care leagă între ele macaralele palancului
Pentru cabluri metalice se folosesc formulele:
Rr = 2C2 / 625
unde:
43
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 43/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Carlige
A – simplu; B – Robinson; C – Pett; D – cu carabiniera; E – cu titina; F – de balenier;
G – de încărcare; H – de lanţ; I – de pluta de salvare; J – de pavilion; K – de rechini;
L – de remorca de distrugător; M – de remorca de remorcher; N – de scota;
O-R – de siguranţa; S-S – de traversiera; T – de undita; T – de velar; U – dublu;
V – foarfecă; Z – de paravan
44
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 44/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5.2.1. Ancore
ANCORA – este o piesă de oţel forjat sau turnat, cu o formă specifică, cu
braţele capabile să se înfigă în fundul mării şi să menţină nava pe loc .
Tipurile de ancore folosite în prezent la bordul navelor pot fi împărţite în două
categorii:
- ancore cu braţe fixe
- ancore cu braţe mobile
Fiecare din aceste tipuri de ancore poate fi împărţit după criteriul existenţei
traversei în:
- ancore cu traversă
- ancore fără traversă
Din punct de vedere al rolului pe care îl au la bord, ancorele se pot împărţi în:
- ancore principale (dispuse întotdeauna la prova)
- ancore secundare (dispuse la pupa)
- braţele
- palmele
45
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 45/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- inelul
- traversa
Fusul – este o bară de oţel cilindrică (prismatică) terminată la partea
superioară cu un ochi.
Braţele – sunt două bare fixe care se desfac la partea inferioară a fusului
făcând corp comun cu acesta. Locul unde se încrucişează pe fus se numeşte
„diamant” (partea cea mai rezistentă a ancorei).
Palmele – sunt extremităţile triunghiulare ale braţelor. Ele se termină cu vârfuri
ascuţite care se numesc „gheare”.
Inelul – sau cheia de împreunare, fixată în ochiul din capătul fusului, serveşte
pentru legarea lanţului de ancoră.
46
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 46/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- diamantul
- buloanele (şuruburile) de împreunare a fusului cu diamantul
Spre deosebire de ancorele cu braţe fixe, la ancorele de tip „Hall”, braţele se
pot rabate intr-o parte si alta a fusului oscilând cu un unghi de aproximativ 45
grade.
Modul de funcţionare al acestui tip de ancora este determinat de posibilitatea
de oscilaţie a braţelor.
După fundarisire, ancora cade pe fund luând o poziţie orizontala. In momentul
când lanţul începe sa se întindă, trage de inelul ancorei ridicând uşor fusul, care se
mişca in articulaţia de fixare in diamant, astfel ca braţele raman in plan orizontal .
Ancora este tarata pe fund in aceasta poziţie pana când contrabratele întâmpina o
rezistenta la întâlnirea primei denivelări. Din acest moment, asupra ancorei
actioneaza doua forte:
- una este tracţiunea lanţului care tinde sa tragă ancora după el;
- a doua este rezistenta opusa de sol care tinde sa mentina contrabratul in
jos;
Efectul acţiunii acestor doua forte provoacă deschiderea braţelor pana la
unghiul maxim de 45 grade si atunci ghearele se înfig in solul fundului.
Avantajul principal al acestui tip de ancora îl constituie faptul ca este foarte
comoda la manevra fixându-se foarte simplu la post. La fundarisire sau la virare se
exclude posibilitatea încolăcirii lanţului pe fus sau pe braţe.
Dezavantajul principal al ancorei tip „Hall ” consta in faptul ca după fundarisire
trebuie tarata pe fund pana se „agata” si „musca” solul.
47
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 47/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Tipuri de ancore
48
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 48/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5.2.2. Lanţuri
5.2.2.1. Descrierea lanţurilor
Lanţurile de ancora sunt destinate pentru asigurarea legăturii dintre ancora si
nava. Ele sunt confecţionate din inele metalice de forma unei elipse numite „zale”.
Zalele pot fi cu pod sau fara pod. Podul (denumit si punte) este o traversa metalica
dispusa la mijlocul zalei impartind zaua in doua parti egale. Podul are rolul de a nu
permite alungirea zalei la tracţiune, mărind in acest fel rezistenta lanţului cu 20%.
49
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 49/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
50
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 50/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5.2.3.1. Narile
Narile sunt piese din fonta sau din hotel turnat având o forma tubulara cu
secţiune circulara sau ovala si terminate la capete cu cate o întăritura, una care se
fixează in bordaj si alta in punte.
51
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 51/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Narile sunt dispuse in ambele borduri in aşa fel încât sa permită trecerea
libera a lanţului si punerea la post a ancorelor fara traversa.
Narile sunt astfel construite încât sa permită ancorei sa gliseze uşor imediat ce
lanţul a fost eliberat, iar lanţul sa treacă fara efort.
Stopa cu călcai
Stopa cu lanţ
1 – ochi in punte; 2 – sarma; 3 – lanţ; 4 – palanc
52
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 52/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
53
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 53/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Cabestanul
A – din secolul XVII: 1 – pălărie; 2 – ferastruica; 3 – cabestan pe coverta;
4 – clopot; 5 – cabestan sub coverta; 6 – tachet
B – pentru lanţ si parâme: 31 –– tachet;
clopot; 42 –– lanţul
maşinaancorei;
cabestanului;
5 – stea de
comanda a maşinii cabestanului;
6 – steaua frânei; 7 – barbotin
C – pentru parâme: 1 – manela; 2 – crestătura; 3 – cingătoare;
4 – ferastruica; 5 – pălărie; 6 – coroana; 7 – barbotin;
8 – castaneta; 9 – tachet mobil
54
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 54/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
55
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 55/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
CINCI
ANCORACHEI
S-APESMULS
VINCI / PATRU CHEI PE VINCI / ETC
ANCORA LA SUPRAFATA
ANCORA LA POST DE MARE
56
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 56/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Colac de salvare
57
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 57/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Costum termoizolant
5.3.2. Mijloace de salvare colective
5.3.2.1. Pluta de salvare rigidă
- flotor etanş din metal sau plastic împărţit în compartimente etanşe
- la mijlocul flotorului se află o platformă deasupra apei pentru protecţia
- ocupanţilor
orice plută are o capacitate de încărcare pentru oameni şi materiale
- pluta se fixează la bordul navei gata de lansare
- folosite la navele mici
58
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 58/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- capacitate de 12 – 18 persoane
- din container, printr-un orificiu iese saula (fixată de balustradă) care prin
acţionare dă drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei
Plute de salvare
59
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 59/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- oglindă de semnalizare
- lanternă etanşă pentru transmiterea semnalelor Morse
- două rachete roşii cu paraşută
- şase facle de mână roşii
- un reflector radar
- un
- set fluier de semnalizare
instrumente de pescuit
- provizii ambalate etanş (tip biscuiţi 2500 calorii/zi/om)
- recipiente etanşe de apă potabilă (1,5 litri/om)
- tablete contra răului de mare (6 doze şi un sac pentru vomă)
- instrucţiuni pentru folosirea plutei şi supravieţuire pe mare
- exemplar din codul internaţional de semnale şi instrucţiuni de supravieţuire
pe mare pe carton impermeabil la apă
- marcarea plutei cu „SOLAS A PACK” şi cu „SOLAS B PACK” pentru
numărul de pasageri
60
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 60/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- lansarea se face prin slăbirea frânei vinciului, iar barca se mişcă din poziţie
datorită greutăţii
- la bord este necesar a se executa lunar antrenamente de lansare a bărcilor
pentru verificarea cunoştinţelor echipajului şi a capacităţii sale de a
răspunde cerinţelor de salvare
- fiecare membru din deosebite
echipaj are în cabină instrucţiuni referitoare la
activitatea sa în cazuri
Barca de salvare
61
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 61/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
62
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 62/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Fiecare
guvernare navă,
robustă cu excepţia
şi sigură, care săbarjelor
asigurepurtate, trebuie săşi aibă
manevrabilitatea o instalaţie
stabilitatea de
de drum.
63
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 63/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5 -35
Indicarea poziţiei cârmei sau ajutajului orientabil trebuie să fie independentă
de postul de comandă a acţionării instalaţiei de guvernare.
64
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 64/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Timona – este o roată din lemn sau din metal prevăzută cu cavile, cu ajutorul
cărora se manevrează. La navele mari, prevăzute cu pilot automat, pot fi înlocuite cu
o manetă.
Sistemul de transmisie – la servomotor poate fi mecanic, hidraulic sau
electric. Acesta face legătura dintre servomotor şi comandă (timona).
sau separat. De –obicei
maşiniServomotoarele sunt navele
instalate la pupa
mari au douănavei, uneori în compartimentul
servomotoare care pot lucra
independent. Mişcarea servomotorului se transmit la eche, care este aşezată în
acelaşi plan cu cârma sau perpendicular pe ea.
Troţele – la acest dispozitiv, troţele pleacă de la un tambur câte una din
fiecare bord, până la eche, unde se leagă la un inel. În drum către tambur şi eche,
troţele sunt călăuzite prin raiuri de metal. Lungimea troţelor fiind constantă pentru ca
şi tensiunea să fie constantă, suma distanţelor de la raiuri la capătul echei trebuie să
fie constantă, deci capul echei ar trebui să descrie o elipsă. Această condiţie nu o
poate îndeplini dispozitivul decât în cazul când s-ar consimţii la o înclinare exagerată
a troţelor în raport cu echea, iar elipsa descrisă ar fi foarte turtită.
Lanţul GALL – este asemănător cu troţele, dar mişcarea servomotorului se
transmite unui lanţ GALL care mişcă căruciorul mobil.
Tije – mişcarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la
eche. Celelalte capete sunt legate printr-o traversă paralelă cu echea, care primeşte
mişcarea servomotorului.
Sistemul HARDFIELD – este asemănător cu cel precedent, dar mişcarea
servomotorului se transmite printr-un şurub fără sfârşit unei roţi dinţate pe al cărui ax
se găseşte o altă roată dinţată excentrică, care se angrenează cu un sector de rază
variabilă (dinţat). Raza roţii excentrice şi a sectorului sistemului este calculată astfel
ca braţul de pârghie care acţionează echea să coincidă cu unghiul de cârmă.
Axiometrele – aparate aşezate în timonerie şi care indică unghiul de cârmă şi
corespunde cu indicatorul din camera cârmei.
Cârma – piesa de bază a instalaţiei de guvernare, dispusă la pupa şi cu
ajutorul căreia se realizează efectiv menţinerea sau schimbarea direcţiei de
deplasare a navei.
65
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 65/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- elicele (propulsoarele)
navei având ataşate
duze orientabile care
prin rotire modifică
direcţia jetului de apă
- propulsoarele cu
aripioare, etc
Auxiliare: acţiunea
b) propriu-zise; lor este
sunt utilizate independentă
la nave cu viteze de
micifuncţionarea
sau nule. propulsoarelor
1) Instalaţii auxiliare din cârme active – de regulă aceste instalaţii sunt
cu elice în duză; sunt acţionate electric sau electro-hidraulic.
2) Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor:
- tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de apă prin
funcţionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile), pompe cu paleţi, pompe
centrifuge;
- coloane rotitoare cu elice
- propulsoare cu aripioare (VOITH – SCHNEIDER)
Observaţie: Instalaţiile principale şi auxiliare de cârmă-propulsor împreună cu
instalaţiile auxiliare din cârmele active, sunt denumite MIJLOACE DE GUVERNARE
ACTIVĂ.
5.4.4. Cârma
Definiţie: Apendicele amplasat în jetul de apă al propulsorului sau în
siajul carenei, având forma de aripă profilată sau neprofilată hidro-dinamic, cu
posibilităţi de rotire în jurul unei axe verticale şi care asigură guvernarea navei
se numeşte CÂRMĂ.
Părţile componente ale cârmei sunt: pana sau safranul cârmei şi axul cârmei.
66
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 66/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
67
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 67/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
68
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 68/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
• Cârme semicompensate
69
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 69/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
• Cârme plate:
• Cârme cu profil hidrodinamic:
- NACA
- NEJ
- TAGHI
- GO
În urma cercetărilor teoretice – experimentale au apărut:
• cârme profilate cu parte fixă şi parte mobilă
70
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 70/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
La acelaşi
unghi
a Propulsor
SISTEM
HITZLER
90
La unghiuri grade
diferite
80
grade
Propulsor
SISTEM
ENKEL
75
grade
volet
cârma
extins
40
grade
40
grade
71
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 71/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- cu doi voleţi
culisă vo
let
sun trig
idizaţi
întreei
vo
let
Axul cârmei de acest tip (cu voleţi) este format din doi arbori concentrici
acţionaţi independent:
- arborele interior este solidar cu pana cârmei propriu-zise;
- arborele exterior este pus în legătură cu voletul printr-un mecanism cu
culisă (manivelă, culisă, bară);
arbo
reex
terior
culisă
manivelă bară
arbo
reinterior
72
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 72/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
În
de cazul
cârmăalpropulsor
3-lea vectorii
sunt forţe de împingere
de direcţii, sensuri dezvoltate de instalaţiile
şi mărimi diferite. principale
Din compunerea
lor rezulta F care determină deplasarea longitudinală dar şi rotirea navei.
Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu tunele hidrodinamice transversale
Aceste instalaţii sunt construcţii complexe ce se recomandă a fi amplasate în
cazuri speciale la nave de stins incendiu, pasagere, remorchere.
În principiu aceste instalaţii presupun existenţa in CARENA navei a unor
canale transversale spre extremităţile prova şi pupa, deschise în borduri prin care se
pun în mişcare JETURI de apă sub presiune. Forţele de împingere dezvoltate de
aceste jeturi de apă sunt de regulă perpendiculare pe planul diametral.
73
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 73/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- cu elice cu
pale fixe
- cu propulsor cu aripioare
74
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 74/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Avantaje:
- instalaţiile cu coloane rotitoare au o eficienţă sporită (elicea se
roteşte la orice unghi în plan orizontal) faţă de instalaţiile cu elice
în duze orientabile
Dezavantaje:
- construcţie complexă şi preţ de cost ridicat
- slabă protecţie la acţiuni mecanice
- rezistenţă redusă la coroziune
- sporirea rezistenţei la înaintare a navei
75
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 75/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Pe timpul navigaţiei în mare deschisă, elicea este retrasă într-o nişă în corpul
navei.
Instalaţiile
Antrenareacuelicei
cârmese active
face cuseunfolosesc din 1960.
motor electric (sau hidraulic) amplasat în pana
cârmei care, din acest motiv, are profilul hidrodinamic modificat.
De regulă, elicea cârmei se roteşte în sens invers propulsorului.
Pe timpul manevrei în acvatoriile limitate (cu viteze mici sau chiar nule), giraţia
navei este realizată prin împingerea cârmei active.
Unghiul de bandă al cârmei este şi de 900.
Dezavantaje:
- pe timpul marşului elicea cârmei lucrează în regim de turbină
(creşte rezistenţa la înaintare a navei, uzura prematură a acestei
elice).
76
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 76/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
77
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 77/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5.5.1. Generalităţi
Instalaţia de propulsie este alcătuită în principiu din următoarele elemente:
1. MAŞINI
- PRINCIPALE
- AUXILIARE
2. LINII DE ARBORI
3. PROPULSOARE
78
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 78/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
79
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 79/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Zgomot:
- compartimentul maşini cu supraveghere continuă: nivel zgomot maxim
90 dB;
- cameră comandă maşini: nivel zgomot maxim 75 dB;
- ateliere: nivel zgomot maxim 85 dB;
80
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 80/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Arborele intermediar
•
Arborele portelice
•
5.5.7. Propulsoare
Reprezintă
raport cu mijloacele care asigură deplasarea navei (ambarcaţiunii) pe apă în
fundul apei.
81
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 81/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5.5.8. Elicea
Este propulsorul hidraulic reactiv, compusă dintr-un număr de pale fixate pe
un butuc comun şi dispuse simetric faţă de axa de rotaţie, care produce forţa de
împingere prin ÎNŞURUBARE în apă.
Elicea este amplasată la pupa navei în planul diametral, la capătul axului
portelice înafara corpului navei sub linia de plutire
În general, elicele pot avea un număr de 2 până la 9 pale şi sunt confecţionate
din fontă, alamă, bronz, oţel carbon şi inoxidabil.
Tipuri de elice
A – din primele tipuri de elice: 1 – tip Ressel (1829); 2 – tip Dundonald (primul model cu pale
înclinate, secolul XIX); 3 – tip Ericsson (mijlocul secolului XIX);
82
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 82/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
B – elice moderna: 1 – eliptica; 2 – tip Wagenigen; 3,4 – eliptice cu pala lata; 5 – cu bordul de
atac drept si bordul de fuga rotunjit; 6 – tip Zeiss; 7 – cu pala aplatizata;
8 – pentru viteze mici si forţa de împingere mare (pentru remorchere); 9 – cu pala lata
asimetrica (pentru bărci);
Legendă:
D
V –– vârful
diametrul
paleipropulsorului
83
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 83/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
I – bordul de atac
E – bordul de fugă
3 – intradosul (suprafaţa activă refulantă)
4 – extradosul (suprafaţa aspirantă)
L – lungimea palei
Sensul de rotaţie al elicei poate fi stânga sau dreapta.
Elicea în tunel este utilizată la navele fluviale, unde pescajul este redus şi este
dificil de scos elicea înafara corpului navei, sau ca bow trusther or aft truster pentru
manevrabilitatea navei în spaţii înguste.
Elicea în tunel este un spaţiu de formă tubulară practicat în interiorul corpului
navei
refuleazăîn care estesporită.
cu viteză fixată elicea ce se comportă ca o pompă ce aspiră apa şi o
84
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 84/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Capătul dinspre pupa este protejat cu o sită iar la capătul dinspre pupa este
fixată cârma.
Nava:
-
elice sens dreapta, pas constant
pupa navei la marş înainte va fi deviată spre dreapta
-
La navele cu două elice:
- elicea din tribord sens dreapta
- elicea din babord sens stânga
Efectul elicei:
- de propulsie: înainte sau înapoi, mărimea efectului depinde de viteza
rotaţiei;
- de guvernare: depinde de sensul de rotaţie al elicei, cele cu sens
dreapta la marş înainte au tendinţa să abată pupa la dreapta, cele cu
pas stânga la marş înainte tind să abată pupa la stânga. Efectul de
guvernare este mai evident cu cât viteza este mai mică;
5.5.9. Siajul
În zona dârei de vârtejuri formată la pupa navei apare un contracurent care se
deplasează în sensul de mişcare a navei.
85
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 85/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
deci
SIAJUL este reprezentat de curentul de apă care se deplasează o dată cu
nava în sensul de mişcare al navei.
SUCŢIUNEA
navei ce : fenomenul
are drept consecinţă de aspiraţie
sporirea de lacătre
rezistenţei elice. a curentului din pupa
înaintare
Triunghiul focului
5.6.1. Clasificare
5.6.1.1. Din punct de vedere al maselor şi gabaritelor:
1. stingătoare portative – masa acestor stingătoare nu depăşeşte 23 kg
2. stingătoare transportabile – masa şi gabaritul mare determină montarea
(instalarea) stingătoarelor respective pe şasiu metalic prevăzut cu roţi
necesitând cel puţin doi servanţi pentru punere în funcţiune
86
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 86/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
5.6.1.3. După
necesară modul
refulării de realizare
agentului a presiunii interioare
de stingere
a) CU AUTOEVACUARE: agentul schimbător este îmbuteliat sub presiune
(exemplu: stingătorul cu CO2)
b) CU AUTOGENERARE: în urma producerii reacţiei chimice se creează
presiunea interioară necesară refulării (exemplu: stingătorul cu spumă
chimică)
c) CU BUTELIE: gazul (CO2) este îmbuteliat separat sub presiune. În momentul
punerii în funcţiune, este eliberat în corpul stingătorului (exemplu: stingătorul
cu spumă mecanică, apă pulverizată, pulberi stingătoare)
d) CU PRESIUNE PERMANENTĂ: gazul (N2 de regulă), sub presiune, se află în
contact direct cu substanţa de stingere (exemplu: stingătoare cu pulberi sau
haloni)
INDICATIV IMPLICAREA
SUBSTANŢĂ ECHIPAMENTULUI CLASA A CLASA B CLASA C CLASA D
(AGENT) ELECTRIC
STINGĂTOARE
AP NU DA NU NU NU
Pericol Foarte Extinde ineficientă Pericol (2)
SC, SM electrocutare
NU bună
DA arderea
DA (1) NU NU
(7) Pericol de explozie Foarte Ineficientă Pericol
bună (3)
G DA LIMITAT DA DA NU
(8,9,10) Foarte bun în Eficienţă Foarte Condiţionat Pericol (2)
spaţii închise (6) redusă bun în (5)
spaţii
închise
P, PF DA LIMITAT DA DA NU
(11, 12) Foarte bună (10) Eficienţă Foarte Condiţionat Ineficient
redusă (4) bună (12) (5)
PG DA DA DA DA NU
Foarte bună Bună Foarte Condiţionat Ineficient
87
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 87/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
bună (5)
PM NU NU NU NU DA
Ineficientă Ineficientă Ineficientă Ineficientă Bună
L (H) DA DA DA DA NU
(9) Foarte bun şi la Limitat Foarte Condiţionat Ineficient
înaltă tensiune bun periculos
Chiar
Observaţii la tabel:
(1) stingătoarele cu apă pulverizată pot fi utilizate pentru stingerea
unsorilor, grăsimilor, cerei şi altor substanţe care se topesc uşor;
(2) posibila apariţie de reacţii periculoase;
(3) pentru stingerea alcoolilor şi lichidelor combustibile hidrofile se
utilizează spume speciale, rezistente la efectul de distrugere a bulelor;
(4) pentru incendii din clasa A, stingătoarele cu CO 2 sau cu pulbere
normală
situate în (B, C),închise;
spaţii ori FLOREX, pot fi folosite numai asupra unor focare mici
(5) scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai dacă
există siguranţa posibilităţii de întrerupere rapidă a sursei de alimentare (se
elimină pericolul exploziei);
(6) refularea CO2 (zăpezii carbonice) de la distanţă pentru a nu se
deteriora componentele electrice;
(7) stingătoarele cu spumă sunt ineficiente în cazul incendiilor
tridimensionale din clasa B;
(8) CO2 NU lasă reziduuri şi NU contaminează alimentele;
(9) în spaţii închise cu volum redus, CO 2 şi halonii trebuie folosiţi cu
precauţie
(halonii în pentru
prezenţaa evita pericolul
flăcării de asfixiere
dau naştere sau intoxicare în cazul halonilor
la fosgen);
(10)CO2 este împrăştiat rapid sub acţiunea curenţilor de aer, folosirea CO 2 în aer
liber sau în încăperi cu ventilaţie intensă nefiind recomandată;
(11) stingătoarele cu pulbere nu pot fi utilizate la echipamente electronice cu
relee sensibile la particule de praf;
(12) în spaţii cu dimensiuni reduse stingătoarele cu pulberi trebuie utilizate
cu precauţie pentru a evita apariţia unor efecte nocive ale gazelor rezultate
din descompunerea termică a pulberii;
88
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 88/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
1) CORPUL STINGĂTORULUI:
- formă cilindrică; confecţionat din oţel
- capac metalic prevăzut cu garnitură de cauciuc
- ajutaj pentru refularea spumei produse în interior
- supapa de siguranţă confecţionată din staniol care cadează la o presiune de
10-12 bar
- mâner de manevrare (agăţare la post) şi bride pentru fixarea la post
- cerc metalic pentru protejarea fundului stingătorului
- cui pentru desfundarea ajutajului
2) BUTELIA DE STICLĂ
- fixată în interiorul corpului stingătorului printr-o adâncitură a fundului
recipientului iar la partea superioară cu un suport tronconic din material plastic
– cu orificii laterale – care face legătura între gâtul buteliei şi gâtul de umplere.
Capacitate 1,5 litri.
5.6.2.2. Stingătorul cu spumă chimică „SC 9NF” STAS
2011-81
- destinat pentru mijloace de transport naval şi feroviar (N.F)
- se deosebeşte de „SC 9” prin prezenţa tijei prevăzută cu un dop tronconic
care asigură stingătorul pe timpul trepidaţiilor, înclinărilor, vibraţiilor care se
pot produce atât la bordul navei sau pe tren
Compunere (alcătuire):
a) CORPUL STINGĂTORULUI: cu o capacitate totală de 120/205
litri, confecţionat din tablă de oţel, prevăzut cu: capac demontabil;
garnitură de etanşare; furtun de refulare (din cauciuc) de lungime
4-5 metri prevăzut cu ajutaj; supapa de siguranţă (se sparge la
10-12 bar); suportul tubului central. Corpul stingătorului trebuie să
reziste la o presiune de 180 bari.
b) TUBUL CENTRAL: cu o capacitate de 16/35 litri, confecţionat din
ţeavă din policlorură de vinil (neplastificată). Trebuie să reziste la
o presiune de 2,5 bari. Închiderea (deschiderea) tubului central
se face prin manevrarea roţii (rozetei) aflate în exteriorul corpului
stingătorului.
c) ŞASIUL METALIC: prevăzut cu 2 roţi şi un cadru pentru
manevrare.
89
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 89/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
12 – se
sedeschide robinetul
scoate furtunul deţevii
pe de evacuare
suport, se îndreaptă ajutajul de refulare spumă către
locul incendiului
3 – se deschide robinetul tubului central
4 – se agită stingătorul (prin balansare în plan vertical) de 4-5 ori
5 – prin amestecarea celor două soluţii rezultă spuma şi CO2 – spuma este refulată
spre focar de către CO2 sub presiune
ATENŢIE: Reacţia chimică nu poate fi oprită; nu se închide robinetul.
fibre textile,
(tipărituri, grăsimi
tablouri, etc).sau obiecte fracile
Cifra care urmează după „G” reprezintă
cantitatea (în kilograme) de CO2.
Stingătorul
G1, G2, G3,cu dioxid
G6, STASde9752-86
carbon
90
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 90/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Compunere:
a) butelia pentru CO2: formă cilindrică, confecţionată din oţel şi prevăzută la
exterior cu un mâner de manevrare (5), robinet de închidere (2) prevăzut cu o
siguranţă
b) difuzorul
alamă sau (3)material
poate avea forme
plastic diferite,laconfecţionat
rezistent temperaturi din tablăscăzute.
foarte de aluminiu, fier,
Difuzorul
este pus în legătură cu robinetul fie prin intermediul unei ţevi scurte din oţel şi
a unei articulaţii ce permite rotirea lui, fie prin intermediul unui furtun din
cauciuc armat cu sârmă şi prevăzut cu un mâner de protecţie a pielii
confecţionat dintr-un material termoizolant (lemn, etc).
Pentru funcţionare se îndreaptă difuzorul spre locul incendiului şi se deschide
robinetul buteliei, iar CO2 (lichid) prin detentă se transformă în fulgi de „zăpadă
carbonică” cu temperatura de –78,6 oC (poate produce arsuri în contact cu pielea).
91
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 91/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
1 – recipient
2 – butelie cu
CO2
3 – membrană
4 – tub protecţie
56 –– dop filetat
cui percutor
7 – resort
8 – siguranţă
9 – ajutaj
10 - ventil
92
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 92/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
93
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 93/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
19 18
16
17 15
8
9
6
10
11 12
14
7 13
20
1 2 3 4
1 – priză de suprafaţă
2 – valvulă Kingston
3 – filtru
4 – magistrala de apă sărată
5 – spre priza de fund
6 – pompe de incendiu
7 – valvulă by-pass
8 – manometru
9 – hidrant
10 – tubulatură de incendiu de avarie
11 – pompă de incendiu de avarie
12 – motor de antrenare
13
14 –– pompă
valvulă răcire motorul principal (sau balast)
de intercepţie
15 – zonă protejată cu drencere (pulverizatoare)
94
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 94/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
16 – valvulă de deschidere
17 – drencer
18 – zonă protejată cu perdea de apă
19 – tubulatură sub plafon prevăzută cu orificii pentru realizarea perdelei
20 – spre răcire motorul principal
95
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 95/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
19 mm
64
mm 132
178
mm
mm
14,5
mm
Capătde
drencer
R ozet ă de
pulverizare
96
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 96/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Magistrala de aer
A A A
F1
3 UMPLERE
1
2 E t
R e
n 5
I n
g
a g
e 4
L o
O +
a m
G p u
A p s
97
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 97/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
2 3
Spre încăperile
1 protejate
5
Perete CO2
compartimentul
maşini
ATENŢIE!
Nu trebuie uitat că înainte de declanşarea CO2 trebuie avertizaţi toţi oamenii să
părăsească zona (se face prezenţa), se opreşte ventilaţia şi se închide etanş
compartimentul. Instalaţia trebuie să poată fi pusă în funcţiune (la ordin) de către
orice membru al echipajului de la maşină.
98
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 98/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
11
10
9
5
8
12
6
4 4
7
13
2 3
1
Instalaţia de stingere cu haloni
LEGENDĂ:
99
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 99/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
100
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 100/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
101
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 101/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
Babale
A – cu umeri (in cruce)
B – in V
C – dubla cu umeri
D – dubla
102
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 102/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
103
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 103/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
- siguranţa navei în poziţia respectivă (referitor la vânt, valuri, maree, fund mic);
- posibilitatea de plecare rapidă în caz fortuit;
Operaţiunea propriu-zisă se desfăşoară după cum urmează:
- pregătirea
gaşelor prinparâmelor care vor fiboţuri,
urechi, pregătire folosite, întinderea
verificare lor cabestan,
vinci, pe punte, verificarea
scoaterea
comunicaţiei cu comanda;
- apropierea navei de cheu (eventual cu ajutorul remorcherelor);
- se aruncă bandula (saulă care la un capăt are o pară din cauciuc iar celălalt
capăt este legat de parâmă) prin care se transmite la mal parâma respectivă.
Odată ajunsă la mal, de celălalt capăt al bandulei se leagă gaşa parâmei care
este trasă spre cheu. Operaţiunea se mai numeşte şi „baterea bandulei”;
- parâmelor se dau pe rând, câte una sau câte două, după cum se primesc
comenzile de pe puntea de comandă. Parâmele vor fi egalate şi întinse astfel
încât, după plecarea remorcherelor care au asistat nava, nava să rămână
lipită de cheu;
- fixarea parâmelor pe tamburul vinciului/cabestanului (cele ce vor fi folosite în
timpul staţionării) şi pe babale prin volte;
- pe perioada manevrei se ţine permanent legătura cu puntea de comandă
informând asupra desfăşurării manevrei;
- manevra se consideră terminată când toate parâmele au fost întinse, egalate
şi voltate pe babale. Capetele rămase sunt aşezate în ordine pentru a nu
bloca accesul în zona respectivă;
- verificarea continuă a legăturilor navei este obligaţia turei de serviciu, la
nevoie virarea sau voltarea parâmelor de legare (condiţii meteo, descărcare,
încărcare);
104
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 104/105
8/3/2019 Pregatire marinareasca
http://slidepdf.com/reader/full/pregatire-marinareasca 105/105