MODULUL I PREGATIRE MARINAREASCA 24.10.2011 DEFINITIA , CALITATEA SI GEOMETRIA NAVEI Scurt istoric al navelor.

Trunchiu de copac = a fost prima nava de plutire.deplasarea se facea cu ajutorul mainilor sau cu ajutorul unei prajini. Trebuind sa se deplaseze in grup sau sa transporte diferite materiale omul avea nevoie de un mijloc mai incapator si mult mai stabil. Astfel a aparut pluta. Deplasarea plutei se efectua cu ajutorul prajinilor si mai tarziu cu vaslele. Pentru o deplasare mai rapida sa se patrunda in locuri mai inguste unde pluta nu intra apar luntriile m n !ile = copac scobit propulsat de vasle. Odata cu aparitia de bunuri si cu aparitia negotului mijloacele rudimentare ( plute mono!ile " nu mai satisfac nevoile omului fiind necesara de nave propulsate. Primele propulsoare au fost r"mele . #umarul de rame si marimea acestora variau in functie de marimea si destinatia navei. $poca navelor cu rame a durat mult acoperind intreaga antichitate si o parte din evul mediu. #avigatorii observand ca vantul ii poate ajuta s%a inventat ca mijloc de propulsie #el". #avele care care au folosit ca mod de propulsie ramele cat si velele au aparut in epoca bronzului. Au evoluat treptat si lent. &and oamenii au inceput sa foloseasca forta aburului au inlocuit vela cu un nou propulsor eli$e". EPOCA NAVELOR C% PROP%LSIE MECANICA '. (. ). *. $tapa navelor propulsate de abur $tapa navelor propulsate de motoare cu ardere interna $tapa navelor cu propulsie electrica $tapa navelor nucleare

#avele comerciale cele mai raspandite sunt cele cu ardere interna. CALITATILE GEOMETRICE DEFINITIA NAVEI Nava este o constructie speciala etansa capabila sa pluteasca si sa se deplaseze pe apa cu o viteza stabila si cu un scop determinat. O nava sa poata naviga in siguranta trebuie sa aiba anumite calitati. CALITATILE NA%TICE ALE NAVEI Se inteleg acele insusiri ale navei specifice plutirii si care sunt determinate de interactiunea navei cu apa%mediul inconjurator. +n conformitate cu principiul lui

'

A,-+.$D$ asupra oricarui corp scufundat activeaza ( forte opuse fenomenul aplicandu%se si asupra navei in acelasi fel. /orta notata cu 0P1 este determinata de greutatea navei. $a are punctul de aplicatie in punctul 021 si este aplicata pe verticala in jos. Sb influentele acestei forte nava tinde sa se scufunde ( sa intre in imersiune " Presiunea apei asupra corpului navei fata de impingerea notata cu 0D1 activeaza pe verticala de jos in sus si are punctul de aplicatie in centrul de greutate al volumului invers 0&1 care se numeste centru de carena. .arimea acestei forte de presiune 3D4 care activeaza de jos in sus este egala cu greutatea apei dislocuite de nava. D = 56 D = 2,$7TAT$A AP$+ D+S8O&7+T$ 5 = 2,$7TAT$A SP$&+/+&A A AP$+ 6 = 6O87.78 &A,$#$+ ( partea navei scufundata in apa " Pentru ca o nava sa pluteasca in stare de echilibru este necesar sa indeplineasca urmatoarele doua conditii '. greutatea apei dislocuite sa fie egala cu greutatea navei D = P = YV (ecuatia flexibilitatii) 2. centrul de greutate al navei si centrul de carena sa se gaseasca pe aceasi verticala !"#$ %$ &%#'!N$(& &)*P"& N&V$' DEPLASAMENT%L NAVEI & rezulta volumul de apa dizlocat de nava GRE%TATEA NAVEI +n mod obisnuit greutatea navei se poate obtine insumarea tuturor greutatilor aflate la bord cu alte cuvinte prin insumarea greutatii corpului navei rezerva de combustibil lubrifianti apa echipaj incarcarea utila ( marfa " 2reutatea navei nu este intotdeauna aceeasi ci difera de la o situatie de incarcare la alta . +n practica se folosesc mai multe pentru e!primarea deplasamentului a. 'e(l")"mentul n"#ei * "le ( D9 " : greutatea navei fara combustibil lubrifianti apa balast provizii echipaj este o marime constanta calculata de constructor si enumerata la bord. b. 'e(l")"mentul 'e (lin" in$"r$"re + Di , rezulta greutatea navei incarcate pana la limita de plutire de plina incarcare se compune deplasamentul navei goale combustibil echipaj materiale provizii c. 'e(l")"mentul m"!im ( Dma! " reprezinta deplasamentul corespunzator incarcarii navei pana cand aceasta se afunda pana la nivelul ultim al puntii continue si etanse. ( puntea principala "

Daca nava continua incarcarea dupa aceste situatii nava va dobandii fle!ibilitate negativa si se va scufunda. Re-er#" 'e .le!i/ilit"te % orice nava este construita incat greutatea navei incarcate sa fie mai mica decat deplasamentul ei ma!im. Deasupra liniei de plutire pana la prima punte etansa mai ramane un volum din corpul navei care constituie rezerva de fle!ibilitate. Aceasta rezerva are menirea sa asigure plutirea navei in cazul inundarii unor compartimente. TONA0%L Prin tonahj se intelege capacitatea volumetrica a compartimentelor interioare ale navelor. $ste o masura de volum e!primata in tone registru iar tona registru este egala cu volumul a '99 picioare cubice sau ( ;) m). +n practica marimea navelor se e!prima in doua feluri % tonajul registru net : T,# = volumul compartimentelor destinate marfurilor si pasagerilor % tonajul registru brut : T,< = volumul tuturor compartimentelor destinate ptr masini si instalatii tone combustibil camere de locuit. $tc CAPACITATEA DE INCARCARE .asa incarcaturii utilii marfa combustibil apa . echipaj etc si se e!pune in tone avand D$AD=$+2-T DD= o tona avand valoarea a '999 >g .DD= unei nave este egal cu diferenta de masa dintre deplasamentul de plina incarcatura si deplasamentul navei gole. STA1ILITATEA $ste capacitatea pe care o are o nava scoasa din echilibru prin forte e!terioare de a reveni in pozitia initiala in momentul cand au incetat cauzele care au scos%o din echilibru. +neli. navei care se produce in jurulu a!ului longitudinal se numeste banda sau inclinare transversala iar miscarea oscilatorie provocata de miscarile transversale se numeste ruliu . &alitatea navei bandate de a reveni in pozitia initiala se numeste stabilitate transversala. &and o nava bandata nu revine la pozitia initiala si continua sa navige inclinat se soune ca este o nava canarisita . +nclinarea navei care se prevede in jurul a!ului transversal se numeste inclinare longitudinala sau diferenta de asieeta iar miscarile oscilate pe longitudinala se numeste tangaj. &alitatea unei nave de a reveni in asieta dreapta se numeste stabilitate longitudinala. Se spune c? o n"#2 are ")iet2 're"(t2 (sau normal?" atunci c@nd pescajul prova este egal cu pescajul pupa.

NESC%F%NDA1ILITATEA $ste capacitatea unei nave de apluti si de a omentine stabila in cazul in care una sau mai multe compartimente au fost inundate cu apa ca urmare a avariilor la corp. Teoria nescfundabilitatii are doua aspecte % compartimentarea navei : stabilitatea pozitiei peretilor etansi si inplicit modul de impartire al navei in compartimente etanse astfel incat nava sa reziste la o avarie ipotetica standard % flotablitatea si stabilitatea de avarie % determinarea caracteristicilor de flotabilitate si stabilitate ale navei in conditia producerii unei avarii determinate. SOLIDITATEA &apacitatea navei de a nu se deforma si asi pastra etanseitatea atunci cand asupra ei actioneaza forte e!terioare ( vand val etc " CALITATILE EVOL%TIVE 6+T$AA % % pentru navele maritime viteza e!primata este in noduri ( mile parcurse pe ora " Ptr manevre pe spatii mici viteza navelor maritime poate fi e!primata in cablu pe minut sau mBs . Pentru navele fluviale viteza este e!primata in >Bh sau mBs 6iteza este e!primata in functie de rotatie si consumul de combustibil. % % % % viteza ma!ima viteza pe care o poate dezvolta o nava la capacitate ma!ima toata viteza viteza pe care o poate dezvolta la parametri normali viteza economica viteza pe care o poate dezvolta o nava cu un consum cat mai mic de combustibil viteza minima cea mai mica viteza la care o nava poate guverna ( nanevra"

INTERTIA ,eprezinta acea Cnsusire a navei de a continua sa parcurga o anumita distanta dupa stoparea masinilor. GIRA3IA ,eprezinta acea Cnsusire a navei de a%si schimba directia de Cnaintare sub influenta c@rmei a masinilor sau a efectului combinat al acestora. C%R1A DESC4ISA Prin punere si mentinerea carmei intr%un bord centrul de greutate al ambarcatiunii va

descrie o curba numita curba de giratie a carei raza depinde de unghiul de carma si de viteza de deplasare a ambarcatiunii. 25.10.2011 DESCRIEREA NAVEI SI ELEMNTTE DE CONSTR%CTIE.

O nava se poate imp in mai multe segmente. % &orpul navei : o satura si invelis &ompartimentarea corpului navei Suprastructurile navei Deschiderile in punti bordaj sau pereti &O,P78 #A6$+ &ea mai imp parte a navei gasita D..si sub denumirea de coca a navei.Se compune din ( parti. O satura si invelis &ompartimentarea &O,P78 #A6$+ +nsumeaza totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si transversale care formeaza structura de rezistenta a navei. Satura longitudinala. $ste totalitatea pieselor de rezistenta situate in planul longitudinal al navei. ' : chila : elementul fundamental al oricarei nave.Situata in planul diametral se intinde pe toata lungimea navei de la prova la pupa. &hila masiva formata din otel masiv laminat cu profil dreptunghiular &hila plata formata dintr%o foaie de tabla groasa cu latimea de E9 si 'F9 cm &hila tunel construita din otel laminat de profil dreptunghiular sau laminat gol la interior ( : etrava % este piesa de rezistenta localizata in prova navei.( o prelungire a chilei care se curbeaza in plan vertical sau oblic la e!tremitatea prova ) : etamboul : este piesa de rezistenta de la e!tremitatea pupa * : contrachila : sau carlinga centrala este elementul de rezistenta longitudinal care dubleaza chila pe toata lungimea ei

G % carlingile laterale : sunt elemente de rezistenta longitudinala paralele cu carlinga centrala si sunt dispuse pe fundul navei simetric fata de planul diametral ele leaga varangele intre ele formand o retea care constituie structura de rezistenta pe fundul navei. H % curentii de punte : elemente de rezistenta longitudinale care sustin si intaresc puntile leaga intre ele traversele formand structura de rezistenta a puntii F % curentii de bordaj : ( stringheri " : elemente longitud. de intarire dispuse dea lungul bordurilor.Stringherii indeplinesc in bolduri acelasi rol ca si carlingele laterale pe fundul navei . SAT7,A T,A#S6$,SA8A $ste alcatuita din elemente si piese dispuse paralel cu planul cuplului maestru si sunt ) la numar. ' coastele ( varangele ) traversele ' % coastele sau crevacele % sunt elemente de rezistenta transversala fi!ate la intervale egale numite distante intercostale.Ansamblul de doua coaste situate intr%un bord si altul in acelasi plan formeaza un cuplu.&ele doua coaste ale unui cuplu sunt identice ca forma si simetrice ca dispunere fata de planul diametral al navei .&oastele au forma curbata care determina in final forma navei.&oastele care formeaza un cuplu in prova navei vor avea forme ascutiite asemavatoare literei 6 si se numesc &OAST$ ST$8AT$ .&ele care formeaza un cuplu in e!tremitatea pupa a navei si in zona centrala au forma literei 7 si se numesc &OAST$ D$6+AT$ &oasta are trei elemente principale. &apatul inferior .Punctul de inbinare cu chila. 2enunchiul coastei este portiunea curbata care delimiteaza fundul de bordaj &apatul superior este e!tremitatea coastei la imbinarea bordajului cu puntea. 8a orice nava coastele sunt denumite prin numarul lor de ordine numaratoarea facandu% se de la pupa spre prova Denumirea coastelor numarul corespunzator fiecare coaste este inscris pe placute metalice fi!ate in dreptul coastei pe puntea principala sau direct pe prelungirea coastei deasupra puntii.

6A,A#2$8$. Sunt elemente de rezistenta transversale care unesc capetele inferioare ale coastelor cu scopul de a intarii ansamblul de legatura chila%carlinga si de a da o rezistenta mai mare fundului navei.

T,A6$,S$8$ . Sunt elemente de rezistenta transversala care unesc capetele superioare a celor ( coaste care formeaza un cuplu .Sunt grinzi transversale neintrerupte pe toata latimea navei si care fac legatura cu curentii de punte .formeaza o retea de rezistenta pe care se sprijina puntea .8a navele cu mai multe punti e!ista tot atatea traverse amplasate pe randuri egal cu numarul de punti.8a navele mai late pentru marirea rezistentei traverselor acestea se sprijina la centru pe stalpi verticali fi!ati de regula pe chila si care se numesc pontili. Toate elementele descrise mai sus constituie elemente principale de rezistenta care alcatuiesc o satura a navei. $!ista si piese care indeplinesc fct au!iliare . De e! I coltarele : sunt piese metalice cu ( brate in unghi drept folosite pentru consolidarea imbinarii a ( piese de structura ale navei % guseele piese dn tabla de forma dreptunghiulara care indeplinesc acelasi rol. +#6$8+S78 $JT$,+O, Peste reteaua de grinzi longitudinale si transversale care alcatuiesc o satura a navei se fi!eaza invelisul e!terior obtinanduse astfel corpul etans al navei . +nvelisul e!terior ca si o satura a navei este confectinat din lemn sau metal dupa felul si destinatia navei. 8a navele construite din lemn se folosesc ptr invelisul e!terior scanduri de esenta tare .. stejar cedru te> mahon sau pin iar la cele metalice table groase de otel imbinate prin nituri sau sudura. 8ocul de imbinare al tablelor se numeste cusatura. /iecare rand de cusaturi sau de table se numeste fila. +nvelisul e!terior se imparte in ( <ordaj si punte <ordajul navei constituie invelisul partilor inferioare si laterale ale corpului navei care porneste de la chila spre babord si tribord si se continua pana la e!tremitatea superioara a coastelor unde se imbina cu puntea Partea de bordaj cuprinsa intre chila si genunchiul coastei intrun bord si altul se numeste fundul navei sau bordaj de fund. Tablele de otel care invelesc bordajul fundului se numesc file de fund iar cele din vecinatatea imediata a chilei sunt filele chilei sau filele garbordului. /ila care inveleste partea de bordaj in zona de curbura a coastelor se numeste gurna iar cele situate in partea superioara se numesc file de bordaj.

Partea bordajului navei aflata in vecinatatea liniei de plutire se numeste bordajul braului iar partea ce inveleste zona unde coastele sunt verticale se numeste bordaj lateral. 7ltima fila a bordajului asezata la locul de imbinare a bordajului cu puntea superioara se numeste centura. Prelungirea bordajului deasupra puntii principale se numeste parapet. 8a unele nave parapetul este inlocuit cu o balustrada confectionata din pontili verticali legati prin bare orizontale sau lant. +n partea superioara a balustrazii sau a parapetului se monteaza o piesa numita copastie care poate fi confectionata din lemn metal sau material plastic. Pe partea e!terioara a bordajului in jona gurnei se fi!eaza in ambele borduri chile de ruliu.&hilele de ruliu sunt dispuse in plan longitudinal pe apro! o treime din lungimea navei in portiunea dreapta a corpuluiele sunt confectionate din fasii de tabla de otel cu latimea de (9 (G cm si are rolul de a reduce amplitudinea ruliului si de ai marii perioada . P7#T$A #A6$+ &onstituie invelisul e!terior al partii superioare al corpului navei este continua acopera in intregime corpul navei de la prova la pupa si asigura etanseitatea navei Puntea este alcatuita din fila de tabla de otel denumite file de punte fila din imediata vecinatate a bordajului care face legatura dintre puntea principala si bordaj este mai groasa decat celelalte file ale puntii si se numeste fila lacrimara. +n functie de mariimea si destinatia sa fiecare nava are mai multe punti. 7nele punti sunt continue intre prova si pupa si altele discontinuue. #avele mari pot avea sub puntea care inchide corpul navei una sau mai multe punti intermediare continue de la prova la pupa. Asemenea punti au rolul de a imparti in plan orizontal spatiul din interioarul navei si de a marii rezistenta corpului. Puntea continua cea mai inalta care inchide corpul navei se numeste coverta.Puntea cea mai rezistenta se numeste puntea principala. Daca o nava are mai mult de ) punti continue ele poarta urmatoarele denumiri I coverta puntea principala puntea mijlocie si puntea inferioara aflate sub puntea principala si paiol puntea cea mai de jos care inchide spatiul cunoscut ca dublu fund. Punti discontinuui sunt dispuse deasupra puntii principale si acopera suprastructuri ale navei . Puntea de ugii % punte discontinua dispusa in prova puntea dunetei dispusa in pupa puntea barcilor destinata amplasarii barcilor si plutelor de salvare putea de comanda destinata amplasarii incaperilor si aparaturii necesare serviciului de navigatie si puntea etalon situata deasupra comenzii. &OPA,T+.$#TA,$A &O,P787+ #A6$+ &ompartimentarea navelor. +mpartirea corpului interior al navei prin pereti transversali in compartimente etanse se numeste compartimentarea navei. $a are rol sa realizeze nescufundabilitatea navei sa limiteze e!tinderea incendiilor de la un compartiment la altul sa imparta nava in incaperi cu diferite destinatii. Princilalele elemente etanse ale navei obtinute prin pereti transversali etansi. &ompartimentele de coleziune sunt dispuse la prova si la pupa si au rolul de a proteja nava in cazul unei coleziuni . 8A P,O6A este compartimentul cuprins intre etrava si primul perete etans dispus transversal se numeste P+& P,O6A sau /O, P+& este folosit de regula ca spatiu de

depozitare magazie de materiale si depozitare ptr vopseluri. 8a navele cu constructie inalta partea inferioara a compartimentului poate fi folosit ca tanc de apa iar lartea superioara ca magazie de vopseluri 8A P7PA : compartimentul cuprins intre peretele transversal etans si etamboul navei se numeste P+& P7PA sau A/T$, P+& si poate fi folosit ca tanc de apa sau magazie de materiale &O.PA,T+.$#T78 .AS+#++ in care sunt dispuse masinile principale si au!iliare si toate celelalte instalatii importante ale navei. &ompartimentul etans al masinilor poate fii impartit in mai multe incaperi etanse cu destinatii diferite atelier camera pompelor compresoare magazii de materiale &O.PA,T+.$#T78 &A8DA,+ este compartimentul unde sunt montate instalatiile ptr obtinerea aburului &O.PA,T+.$#T$ $TA#S$ D$ST+#AT$ .A2AA++8O, ( hambarelor de marfa" care la navele medii pot fii in numar de * pana la H. &O/$,DA#7,+8$ compartimente etanse realizate in peretii transversali dublii care despart compartimentul masini de magazii sau de tancurile de combustibil. +n afara de principalele compartimente etanse prezente si care sunt separate de pereti transversali sau ounti mai e!ista la bord o serie de compartimente etanse obtinute prin separarea cu pereti etansi longitudinali a spatiilor dintre peretii transversali. Aceste compartimente sunt cunoscute sub numele de tancuri pot fii de combustibil lubrifianti apa balast . Tancurile sunt dispuse deobicei pe fundul navei si in borduri in mod simetric. S7P,AST,7&T7,+8$ #A6$+ sunt constructii situate deasupra puntii principale sau covertei delimitate de pereti longitudinali si transversali precum si de punti discontinue dispuse simetric fata de planul diametral . acestea sunt destinate in primul rand amplasarii comenzii si a instalatiilor de introducere a naveli la o inlatime convenabila deasupra puntii . in functie de dispunerea lor pe nava suprastrurile pot continue sau partiale. &ele mai caracteristice structuri sunt I % suprastructurile pasagerelor % suprastructurile navelor de transport % suprastructurile navelor tehnice : nava spital Suprastructurile pasagerelor sunt de regula continue compuse din ( sau mai multe nivele si servesc la amplasarea saloanelor restaurante pasageri teren de fotbal bazine inot golf cinema in aer liber Suprastructurile navelor de transport sunt intotdeauna partiale si cuprind ) tipuri clasice : T$72A DO#$TA &AST$8 S+ T7#$TA T$72A este o constructie de suprastructura dispusa la prova navei delimitata de prelungirea bordajului lateral si puntii teugii DO#$TA suprastructura de la pupa navei delimitata de prelungirea bordajului si pountea dunetei

&AST$8 poate fi amplasat in prova la centru sau la pupa navei . &astelul central este o spurastructura dispusa in zona centrala este construita din pereti verticali si transversali si poate avea mai multe puntii &astelul pupa cat si castelul central adapostesc incaperi destinate vietii la bord a echipajului si activitatii de conducere si e!ploatare a navei. &omanda de navigatie reprezinta ultimul si cel mai de sus compartiment al castelului . la navele cu castelul in pupa compartimentul masini este dispus sub castel astfel restul corpului fiind folosit in totalitate ptr magazii de marfa respectiv tancuri 7n alt gen de suprastructura este ,7/78 % este o suprzstructura usoara care spre deosebire de castel teuga sau doneta nu se intinde pe toata latimea navei si este destinat sa adaposteasca anumite instalatii dispuse pe coverta 26.10.2011 GEOMETRIA NAVEI 2$O.$T,+A #A6$+ $ST$ DATA de calitatile nautice si evolutive ale acesteia ce in final dau forma corpului navei . &orpul unei nave nu se aseamana cu niciuna din formele geometrice cunoscute si de aceea foma corpului este data de proiectia fiecarui punct dupa ) plane de referinta . Aceste plane de referinta principale sunt % planul diametral % planul cuplului maestru % planul liniei de plutire % planul diametral este un plan longitudinal vertical ce imparte corpul navei in doua parti simetrice denumite borduri11 .O pers ce se gaseste la bordul navei orientata cu fata spre sensul normal de inaintare al navei va avea in partea dreapta a sa bordul tribord sau culoarea verde iar in partea stanga bordul babord sau culoare rosie planul cuplului maestru este un plan vertical transversal ce trece prin punctul de latime ma!ima a navei si imparte corppul navei in doua partea din fata numita P,O6A si cea din spate denuita P7PA . +ntersectia cuplului maestru cu corpul navei in punctul de la time ma!ima formeaza o suprafata ce poarta denumirea de sectiune maestra . planul liniei de plutire este un plan orizontal longitudinal ce coincide cu suprafata apei linstite si care imparte corpul navei in opera vie sau se mai numeste parte imersa sau carena navei ce sde gaseste sub suprafata apei si opera moarta sau partea emersa ce se gaseste deasupra apei .Aceasta asigurand prin volumul din interior rezerva de flotabilitate a navei .+n practica pentru reprezentarea grafica a corpului se mai foloseste un plan ajutator ce poarta denumirea de plan de baza care este un plan paralel cu planul liniei de plutire ci nu intersecteaza corpul navei si doar il tangenteaza la marginea inferioara a chilei . reprezentarea grafic a

'9

formei corpului prin peoectia punctelor dupa cele ) plane de referinta poarta denuirea de plan de forme .Prin intersectia corpului cu plane paralele cu cele ) plane de referinta se formeaza ) sisteme de sectiuni . % % % Sectiuni longitudinale formate din intersectia corpului cu plane paralele cu planul diametral al navei . sectiunile transversale se mai numesc si cupluri sunt curbe obtinute prin intersectia corpulul cu planul cuplului maestru sau plane paralele cu acesta . sectiunile orizontale care se mai numesc si liniii de plutire sau linii de ape obtinute din intersectia corpului cu planul liniei de plutire si plane paralele cu acesta .8inia care se formeaza prin intersectia planului de baza cu planul diametral al navei se numeste linie de baza sau linia de constructie a navei .

DIMENSI%NILE PRINCIPALE ALE NAVEI Lun*ime" m"!im" + Lm"!, reprezinta distanta masurata pe orizontala in planul diametral al navei intre e!tremitatile P,O6A si P7PA . Lun*ime" l" lini" de plutire notata cu (8" (8cKl" este distanta masurata pe orizontala in planul diamteral al navei intre intersectia celor ( e!tremitati (r #" )i (u(" cu planul liniei de plina incarcare Lun*ime" intre (er(en'i$ul"re 9 distanta masurata pe oriontala intre perpendicularele (r #" )i (u(". Perpendiculara prova este perpendiculara coborata pe planul de baza din punctul de intersectie al e!tremitatii prova planul liniei de plina incarcare .LLLLL Perpendicullara pupa este perpendiculara ridicate de pe planul de baza ce trece prin a!ul carmei 8atimea ma!ima senoteaza cu 0<ma! si reprezinta distanta masurata pe orizontala in planul cuplului maestru intre e!tremitatile celor ( borduri 8atimea de calcul 0<1 % distanta masurata pe orizontala intre e!tremitatile celor ( borduri1 la nivelul liniei de plina incarcare Pescajul : se noteaza cu 0T1 sau d : draft reprezinta distanta masurata pe verticala de la linia de baza pana la linia de plutire in functie de locul sau de pozitia unde se masoara pescajul poate fii : pescaj prova : centru : pupa +# functie de bordul pe care se masoara pescaju poate fi pescaju babord centru tribord centru babord cupa tribord cupa babord. Pescacul navel se inscrie pe corpul navei la prova si la pupa iar la navele cu o lungime mai mare de '99 m si la centru.+ntr9un bord scarile de pescaj sunt calculate si inscrise in centrimetri nmarcate cu cifre arabe iar in celalalt bord in cifre romane in sistem englez sau in picioare

''

' picior =9 )9 m ) pic = ) metri apro! +n functie de pozitia corpului fata de suprafata apei la bordul navei se disting ) situatii de asieta sau de inclinari transversale si doua situatii de banda sau inclonari longitudinale.Asieta navei reprezinta pozitia de echilibru a navei data de inclinarile transversale in jurul unui a! transversal in planul longitudinal al navei. Mnclinarea navei care se produce Cn jurul a!ului transversal se numeNte CnclinaOie longitudinal? sau diferenO? de asiet?. .iNcarea oscilatorie provocat? de Cnclin?rile longitudinale se numeNte tangaj. Se spune c? o nav? are asiet? dreapt? (sau normal?" atunci c@nd pescajul prova este egal cu pescajul pupa. Dac? o nav? r?m@ne Cnclinat? longitudinal se spune c? este aprovat? c@nd pescajul prova este mai mare decat pescajul pupa Ni apupat? c@nd pescajul prova este mai mic dec@t pescajul pupa. Prova mai mic decat pescajul centru mai mic decat mescajul pupa nava este acupata % Ttd P Tbd nava este bandata la tribord % Tbd P Ttd nava este bandata la babord +naltimea bordului liber se noteaza cu / 01 si este distanta masurata pe verticala intre linia de plutire de plina incarcare in linia puntii principalePinaltimea bordului - este masurata pe verticala intre linia de baza si lina puntii principale. #ivelul liniei de plina incarcare variaza in functie de situatia de incarcare zona georgrafica in care se gaseste nava si anotimp.Aceste linii de plina incarcare sunt materializate pe corp prin e!terior la centru prin marca de bord liber sau marca lui P8+#SO88. D$S&-+D$,+ +# <O,DAQ % D$S&-+D$,+ +# OP$,A .OA,TA S+ D$S&-+D$,+ +# OP,A 6+$ Deschiderile in opera moarta saordurile sunt D..de forma dreptunghi de dimensiuni variate si diferite destinatii.sabort de incarcare de buncherare de acces de pilot de furtuna . -ublourile sunt deschideri de forma circulara dau drptunghiulara in peretii supra structurilor destinate iluminarii si ventilarii compartimentelor pe care le deservesc . 7rechi si nari sunt deschideri in parapet pentru dirijarea paramelor de manevra si protejarea acestora impotriva frecarilor Orificii de scurgere sunt deschideri in bordaj de forma circulara de mici dimensiuni pentru scurgerea apei ambarcate sau pentru eliminarea apei de racire a motoarelor sau apei sanitare tehnice.

'(

Deschiderile in opera vie % prize de apa % deschideri in bordaj de forma drept sau patrata ce asigura patrunderea apei de balast sau evacuarea acesteia. 8a nevoie prin acestea se poate inunda compartimentul pe care il deserveste Sorburi de bordaj % deschideri de forma circulara sau patrata destinate absolvirii apei necesare racirii motoarelor instalatiei de stins incendiul.sanitara etc. De regula sunt prevazute cu grate care sa imiedice patrunderea diferitelor obiecte ce ar obtura tubulaturile sau ar deteriora angrenajele pompelor. $tanmpreul carmei deschidere de forma circulara in etambou prin care trece a!ul carmei este prrrevazut cu o presetupa ce nu permite patrunderea apei in interior. Orificiul pentru deschidere : port elica acest orificiu este prevazut cu o garnitura de lemn de Ruac> sau material echivalent si o presetupa. Deschideri pentru montarea diferitelor aparate de navigatie % spada locului. Deschideri pentru vibratorii sondei % ultrasoniDD Deschoderi in pereti % comunicarea intre compartimentele etanse ale navei se face prin deschiderile e!istente in peretii transversali etansi iar dupa rolul pe care il indeplinesc la bord.acestea pot fii porti etanse si capace de vizita .portile etanse sunt usi metalice foarte rezistente prevazute cu garnituri de cauciuc pentru asigurarea etanseitatii si un sistem robust de inchidere si deschidere . &apacele de vizita sunt orificii in peretii etansi ai navei de forma elipsoidala sau circulara si dimensiuni mici atat cat este necesar sa permita trecerea unui om prin ele. Sunt inchise cu capace metalice cu garnituri de cauciuc prinse in numar mare de suruburi.capacele de vizita se deschid numai atunci cand se airisesc sau se curata tancurile.

AR1ORADA SI GREMENT%L NAVELOR C% PROP%LSIE MECANICA Arborada % totalitatea constructiilor amplasate desupra puntii principale si suprastructurilor care servesc pentru instalarea diferitelor posturi de observare montarea luminilor de semnalizare fi!area antenelor de radio si radio locatie ridicarea pavilioanelor si luminilor de semnalizare vizuala precum si pentru manevra greutatilor se numeste arborada si greement . Arborada unei nave este alcatuita din totalitatea piselor confectionate din lemn sau din metal si care la bordul navei poarta una din denumirile I &ATA,2$ sau A,<O,+ 6$,2+ P+& 2-+7 <O.P,$SS . % &ATA,278 % $ST$ 7# STA8P 6$,T+&A8 asezat in planul diametral al navei si fi!at in osatura de rezistenta a navei.#umarul de catarge difera de la o nava la alta in functie de marime si destinatia lor .Pe toate petrolierele mineralierele si cargourile poarta denumirea de catarg prova si catarg pupa.De obicei catargul are ) parti principale A coroana < gabier & arboretul

% % %

')

&O,OA#A % partea inferioara a catargului care are la partea inferioara un sector patrat = calcai prin intermediul lui se fi!eaza in talpa ( carlinga " . &oloana se termina cu butonul coroanei si o platforma numita 2A<+$ .. : ( un punct de observare" . &oloana are doua parti. 2A<+$,78 pe partea din mijlocul catargului are calcaiul fi!at in gabie legat de coloana prin butuc se termina cu o platforma mai mica numita &,7&$TA.. A,<OO,$T78 se termina cu ( raiuri prin care trec saule pentru pavilion.

A,<O,++ D$ 8A #A6$8$ &7 6$8$ T,+#&-$T : arborele din prova A,<O,$8$ .A,$ % cel din mijloc A,T+.O# % cel din pupa 6$,2A : traversa orizontala incrucisata pe catarg serveste pentru sustinerea saulelor pe care se ridica pavilioanele sau felinare de semnalizare optica sau ptr montarea antenelor radio P+&78 % este un baston ( jumatate de verga " asezat oblic spre pupa in partea superioara a catargului . $ste prin cu un capat intro articulatie la catarg si este sustinut la celalalt capat cu o balansina . $ste un element de arborada prezent la toate navele care au cel putin un catarg ptr ca la pic se ridica pavilionul national al navei. 2-+78 % grinda orizontala fi!ata in partea de jos a catargului iau in capatul celalalt este sustinut de o balansina ( specific navelor cu vele" <O.P,$SS178 % arbore inclinat fi!at la prova navei ( nava cu vele " sub bompreess la iesirea din apa apare o figurina ( statuie " care se numeste galion. $ste format din coloana baston si sageata <ASTO#78 : Pv baston prova % Pp baston pupa = ( stalpi verticale fi!ati la prova si pupa si fiecare se termina cu un mar pe care este un rai si prin care trece o saula de pavilion..la baston pupa (pp" se poarta in stationare pavilionul navional.TA#2O#78 % un scondru fi!at in verga navei care serveste la lasarea imbarcatiunilor la apa . 2,$$.$#T78 #A6$+ % totalitatea manavrelor fi!e si curente de la bord pentru fi!area arborilor manevra vergilor si a velelor . .anevre fi!e % parame melalice sau vegetale fi!ate permanent cu un capat fi! de arborada iar cu celalalt de nava . servesc penru sustinerea arboradei in pan longitudinal si transversal .Principalele manevre fi!e sunt I

'*

% %

% % .anevre curente : totalitatea paramelor mobile cu ajutorul carora se manevreaza velele barcile vergile si ele sunt I % /ungile : se folosesc pentru ridicarea sau coborarea vergilor sau velelor % <ratele : fi!ate la capetele vergilor folosesc la orientarea vergilor % Scotele : paramele care intind colturile de vela spre pupa. % .urele : intind colturile de vela spre prova % &urenti % denumirea a oricarei parame care trec printr%un rai ( macara palanc " si sunt folosite pentru ridicarea greutatii

Sarturile % sustin arborii in plan transversal fi!ate cu un capat de arbore iar cu celalalt in borduri prni interbediul unui intinzator in borduri Straiurile : sustin arborii in plan longitudinal spre prova si este fi!at de un capat de arbore iar cu celalalt in punte in a!ul navei Pataratinele : sustin arboele in borduri si spre pupa .

27.10.2011 MACARALE SI PALANC%RI & ACCESORII DE P%NTE MACARALE SI PALANC%RI & ACCESORII DE P%NTE acaralele sau capatanile sunt mecanisme simple de genul scripetilor ce sunt utilizate la bord in cadrul instalatiilor de incarcare descarcare instalatiile din serviuciul ambarcatiunilor dirijarea paramelor intinderea velelor manevra scarilor de acces si schimbarea directie de tractiune la capatul tragator . Orice macara de la bordul navelor indiferent de modul ei de confectionare este constituita din ) parti principale ' corpul macaralei format din doua placi ovale denumite fete rigidizate intre ele cu niste piese denumite tocuri ( raiul macaralei % o rola ce se invarte liber in jurului unui a! numit osie ) sbbirul : piesa de sustinere a macaralei &8AS+/+&A,$A .A&A,A8$8O, Se poate face dupa mai multe criterii cele mai importante fiind Dupa numarul de raiuri : pot fi simple duble sau triple Dupa materialul de confectionare % pot fi din lemn din metal si mi!te la care fetele si tocurile snt din lemn iar raiurile si osia din metal

'G

Dupa modul de fi!are : pot fi cu rodanta cu carlig cu tatana sau combinatii ale acestora . T+P7,+ D$ .A&A,A8$

cu cheie de impreunare

2alosul : macara metalica simpla cu o fata rabatabila Pastica : macara simpla metalica cu o fata mobila ,ariul deschis % macara metalica simpla cu o singura fata .acaraua vioara % o macara duubla cu raiuri de diametre diferite dispuse cap la cap .acaraua clopot sau palarie : poate fi simpla sau dubla raiurile fiind amplasate in interiorul unui clopot +#T,$T+#$,$A S+ 6$,+/+&A,$A .A&A,A8$8O, .acaralele din lemn nu se vopsesc niciodata .ele se rascheteaza sau se bricuiesc se chituiesc crapaturile si fisurile . .acaralele din metal se curata de rugina si prin traditie se vopsesc in negru complet sau in dungi oblice negru cu galben . Periodic macaralele indiferent de material sau tip se desfac se curata se verifica raiul sa nu fie fisurat sau sai aiba margini sparte se verifica osia sa nu fie indoita sau fisurata se pune vaselina in degetar si se asambleaza . PALANC%RI Sunt mecanisme simple formate din una doua sau mai multe macarale cu unul sau mai multe raiuri prin care trece o parama denumita curent. Operatiunea de trecere a curentului prin raiurile macaralelor ce compun un palanc poarta denumirea de garnisirea palancurilor ,olul principal al palancurilor este acela ca in raport cu modul de compunere si felul macaralelor pot B permit multiplicarea fortei de tractiune la capatul tragator in general in functie de numarul de raiuri sau permit schimbarea directiei de tractiune la capatul tragator .

TIP%RI DE PALANC%RI 8 .andarul simplu.este realizat dintr%o macara simpla prin care trece un curent nu multiplica forta ci doar schimba directia de tractiune la capatul tragator. $ste utilizat la bord ptr ridicarea vergilor a obiectelor usoare sau a oamenilor in arborada M"$"r"u" "lume$"t "re sau scripete mobil % este un dispozitiv simplu format dintr%o macara simpla ce aluneca pe un curent multiplica forta de doua ori si este utilizata la bord pentru intinderea colturilor de vela .(scote si mure"si la bordul navelor de tip cargou ptr deplasarea pe orizontala a diferitelor colete.

'H

M"n'"rul 'u/lu sau scripetele compus este realizat dintr%o macara simpla fi!a si una simpla mobila ce aluneca pe un curent multiplica forta de ( ori si realizeaza deplasarea pe verticala si oarecum si pe orizontala si este intrebuintat la bord pentru ridicarea ambarcatiunilor si greutatilor usoare P"l"n$ul 'e tun format dintr%o macara simpla fi!a si una simpla mobila. .ultiplica forta de doua ori si este utilizat la bord pentru manavrarea scarilor de acces si ridicarea ambarcatiunilor usoare. P"l"n$ul )im(lu format dintr%o macara dubla fi!a si una simpla mobila multiplica forta de ) ori si este utilizat la bord pentru deplasarea greutatilor mijlocii si mari si a ambarcatiunilor grele P"l"n$ul 'u/lu format din ( maczrale duble una fi!a si cealalta mobila multiplica forta de * ori si este utilizat la bord pentru ridicarea salupelor si in cadrul instalatiei din serviciul ambarcatiunilor ( gruielor " C"li rn" format dintr%o macara tripla fi!a si una dubla mobila sau doua macarale triple una fi!a si cealalta mobila multiplica forta de G sau de H ori in functie de numarul de raiuri si este utilizat la bord in cadrul instalatiei de incarcare si descarcare a marfurilor P"l"n$urile me$"ni$e )"u ("l"n$ul 'i.erenti"l este format dintr%o macara metalica sau doua cu cate doua raiuri de diametre diferite . Se intalnesc in compartimentul masini amplasate pe cate un pod rulant utilizate ptr ridicarea diferitelor piese componente ale motorului FORMAREA PALANC%RILOR , SA% GARNISIREA PALANC%RILOR Pentru o garnisire corecta a unui palanc se aseaza cele doua macarale ce il vor compune una pe fete si cealalta pe raiuri si se va duce la introducerea curentului de sarcina prin raiuri la macaraua tripla curentul se introduce prima data pe fereastara din mijloc la calelelte nu conteaza daca garnisirea se va face cu ambele macarale pe fata sau ambele macarale pe raiuri in momentul in care acesta va fi ridicat pentru a fi pus in pozitie de lucru curentul se va rasuci si nu va permite activitatea ACCESORII DE P%NTE 8a bordul navelor pentru folosirea corecta a macaralelor si palancurilor dar si pentru diferente manevre si operatiuni ce se fac cu paramele sunt necesare o serie de accesorii de punte. Acestea fiind % babalele% pisese metalice din otel formate din una sau doua coloane cilindrice fi!ate pe cate un postament intarit in punte utilizate pentru luarea voltelor paramelor date ca legaturi la mal sau a a diferitelor manevre curente .ele pot fi babale simple care mai poarta numele si de binte ele putant fii binte simple binte de fluviu si binte in cruce care se mai numeste si cruceta. % <abalele duble sunt formate din ( coloane ce se fi!eaza in punte in intermediul unei placi sudate sau cu ajutorul unor suruburi. <abalele duble pot fii I duble simple duble cu calcai duble cu traversa cu traversa continua si traversa intrerupta . <abale duble in 6 simple si in 6 cu calcai . % Tachetii : sunt piese metalice sub forma literei 0T1 de diverse marimi montate pe punte copastie sau catarg ce servesc la luarea voltelor la paramele mai subtiri

'F

% %

% % %

la iahturi ambarcatiuni sportive si de agrement tachetii servesc ca piese principale pentru legarea navei Turnichetii : sunt piese metalice de ghidare a paramelor cu minimum de frecare ei sunt prevazuti cu ( sau ) cilindri fi!a!i pe un a! vertical care la trecerea paramei printre ei se rotesc in jurul a!ului propriu. Turnichetii ce se gasesc cate unul intarit in punte poarta denumirea de cozonac Somarii : este tot o piesa metalica cu rol de ghidare al paramelor ca si turnichetii cu deosebirea ca cilindrii ce se rotesc in jurul a!ului propriu nu ma sunt dispusi vertical ci orizontal &arligele % sunt dispozitive simple de agatat lanturi gase parame vegetale si parame sintetice.sunt de diferito forme si dimensiuni care in general au urmatoarele parti componente I varful carligului curbura si coada cu rodanta . la bordul navelor carligele se agata la ocheti si la inele intotdeauan cu varful in sus. ,odantele sunt aparatori metalice ale gajelor pentru paramele vegetale si sintetice pot fi sub forma de ochi de cioara circulare triunghiulare simple sau duble . Ocheti si inele sunt dispozitive simple fi!ate in punte ce servesc la agatarea carligelor legarea paramelor . &heile de impreunare % sunt dispozitive de impreunare a ( lanturi ( parame sau de prindere a unui capat de parama sau lant la un ochet sau inel . O cheie deimpreunare este formata dintr%o bara de metal curbata cub forma literei 071 numita furca ce au la ambele capete cate un orificiu numite urechi din care una poate fi filetata sau ambele nefiletate prin care trece surubul sau boltul +ntinzatorii de sart % sunt dispozitive deimpreunare cu posibilitate de intindere sunt folosite la bord pentru intinderea manevrelor fi!e I sarturi straiuri pataratine dar si pentru intinderea sarmelor de amaraj .

29.10.2011 PARAMELE Totalitatea franghiilor cablurilor si sarmelor utilizate in activitatea zilnica a navelor ca parame de legare manevre fi!e si curente sau diverse alte actiuni se numesc parame . paramele se folosesc in activitatea de navigatie pot fi clasificate dupa ( mari criterii + dupa materialul de constructie , confectionare pot fii parame vegetale - parame sintetice si parame metalice 2 dupa modul de confectionare pot fii parame simple se mai numesc si lantante parame resucite sau garline PA,A.$8$ 6$2$TA8$ : pot fii confectionate din fire de in canepa bumbac manila sizal iuta. $lementul de baza al oricarei parame indiferent de material de si al paramelor vegetale este firul mai multe fire rasucite in general de la stanga spre dreapta

';

dau nastere unei S/+8AT$. 8a randulo lor sfilatele se rasucesc dar de data aceasta in sens invers rasucirii firelor formand astfel suvita.mai multe suvite rasucite in acelasi sens cu firele dar in sens invers sfirelor formeaza o l"nt"t" )"u ("r"m" )im(l". Daca o parama simpla intra in componenta unei alte parame mai groase ce se rasKuceste si ea atunci parama ce se formeaza poarta denumirea de cordon. .ai multe cordoane rasucite la randul lor dau nastere unui *"rlin. &onfectionarea paramelor vegetale si in mod special a paramelor de canepa implica mai multe operatiuni ce se e!ecuta cu materia prima si mai apoi cu firele. % Prima operatiune este <ATA+A D actiunea prin care se realizeaza indepartarea corpurilor straine din materia prima. % A doua operatiune este P+$TA#A,$A : sortarea firelor dupa lungime in urma caruia apare un alt material rezidual denumit ST7PA % A treia operztiune este ce de ,AS7&+,$ % TOA,&$,$ operatiune de rasucirea a fireloer se face de la stanga la drapta % 7ltima operatiune este &AT,A#+,$A % operatiunea de imbibare a paramelor sau a firelor rasucite in gudron incalzit la temperatura de F9 gr & prin aceasta marinduse rezistenta la umezeala dar reducanduse propriuzisa Paramele vegetale sunt utilizate in activitatea zilnica a oricarei nave fiind usoare fle!ibile si in acelasi timp confortabile la naevrat. Din punct de vedere al materialului al materialului de confectionare cele mai importante sunt I % paramele de manila = se confectioneaza din fibrele unui bananier sunt cele mai rezistente elastice si fle!ibile dintre paramele vegetale sunt noi albe si usoare. Principala lor caracteristica fiind aceia ca se imbiba foarte greu cu apa si plutesc de asemenea sunt foarte fle!ibile % paramele de canepa sunt confectionate din fire lungi de canepa pieptanata pot fii de culoare naturala sau gudronate cand sunt noi si uscate sunt la fel de usoare si fle!ibile ca si paramele de manila dezavantajul lor constan in faptul ca se imbiba foarte repede cu apa devenind rigide si grele nu se recomanda utilizarea paaramelor de canepa pe timp de iarna cand sunt inghetate % paramele de sizal sunt fabricate din frunzele de cactus cand sunt noi pot fii comparate cu cele de canepa dar mult mai elastice in schimbprezinta un dezavantaj major acela ca se uzeaza foarte repede prin frecare % paramele de cocos confectionate de sub coaja cocotierului sunt foarte usoare dar putin rezistente din aceasta cauza se utilizeaza la bord pentru confectionarea baloanelor de acostare si ca umplutura la panourile cu margini noi si paietele de avarie % paramele de bunmbac sunt considerate a fi parame de lu! fiind foarte scumpe de aceea sunt utilizate la ambarcatiunile de sport si agrement. Din puct de vedere al grosimilor cele mai importante parame vegetale utilizate la bord sunt I % garlinul este o parama cu grosimea cuprinsa '99 si H(9 mm este utilizata sau destinata pentru remorcarea navelor ( parama de remorcaj "

'E

% % % % %

manevra % o lantana sau parama simpla cu grosimea cuprinsa intre *9 si ';9 mm utilizata pentru legarea ambarcatiunilor si navelor mici curenti ai panalcurilor manevre curente sau greementul barcii grandeea cu grosime cuprinza intre (G si '(9 mm ce se intrebuinteaza la intarirea marginilor de vela a capoatelor si tenzilor ( velelelor si a prelatelor" saula % denumire data tuturor paramelor cu grosime cuprinse intre 'G si *9 mm poate fii de ( tipuri % rasucita si impletita care se mai numeste si saula engleza merlinul o lantana din ( sivute resucite spre stanga cu grosimea de F%; mm utilizata pentru infesurari patronari a paramelor groase lusinul o lantana mai fina decat merlinul formata din ( ) suvite de cea mai buna calitate ce se foloseste pentru infasurari si patronari fine.

PA,A.$8$ S+#T$T+&$ sunt confectionate din fire de relor capron nailon sau polipripilena au aceesi structura ca si paramele vegetale. +n schimb acestea sunt superioare celor vegetale din pct de vedere al rezistentei elesticitatii si fle!ibilitatii. Paramele sintetice isi pastreaaza calitatile fie ca sunt uscate fie ca sunt umede in schimb prezinta dezavantajul ca se uzeaza fiind supuse frecarilor si se deterioreaza daca sunt e!puse la razele solare sau se pateaza cu hidrocarburi . PA,A.$8$ .$TA8+&$ confectionate din fire de otel zincat cu grosimea de 9 ( si 9.H mm mai multe fire rasucite de regula de la drreapta spre stanga dau nastere unei vite .6itele la randul lor sunt rasucite de la stanga spre dreapta in jurul unei inimi vegetale formeaza lantana metalica sau oarama simpla metalica. Daca lantana este parte compponenta a unei parame metalice mai groase parama astfel formata poarta denumirea de garlin metalic. +nimile vegetale ale paramelor metalice daca acestea e!ista sunt conectionate din fire de canepa lungi pieptanate nerasucite imbibate intr%un ulei special sau in unsoare consistenta. Aceasta pentru evitatea patrunderii umezelii in interiorul paramei metalice. Structura paramei metalice poate fi definita ca fiind produsul a ( factori si uneori chiar ). % Primul factor indica numarul de vite pe care il are parama % numarul de fire din fiecare vita % +ar cel de%al ) lea daca e!ista ne da numarul de inimi vegetale Din punct de verdere al ridigitatii lor paramele metalice se clasifica in parame rigide. Sunt foarte rezistente dar greu de manevrat datorita rigiditatii lor e!cesive. Acest tip de parame sunt parame de H ! F sau H !'E fiecare vita fiind compusa din cate sau F sau 'E fire rasucite vitele fiind rasucite la randul lor fie in jurul unei inimi vegetale fie intre ele. Datorita rigiditatii se utilizeaza la bord ca manevre fi!e sarturi straiuri pataratine la arborada si cos. PARAMEME SEMI FLE:I1ILE : sunt mai fle!ibile decat cele rigide datorita faptului ca firele nu se rasucesc iar vitele se rasucesc in jurul unei inimi vegetale. Din aceasta categorie fac parte vitele de H!'( sau H!(* si sunt utilizate la bord ca parame de legare a navelor ca balansine sau nele manevre curente la care nu este necesara trecerea prin mai multe raiuri.

(9

PARAMELE FLE:I1ILE sunt paramele de H ! )F sau H ! H' la care paramele sunt dispuse in straturi spupapuse fie in jurul unei inumi vegetale fie in jurul unui fir component. /irele nu se rasucesc iar vitelor li se da o rasucire foarte usoara. Paramele fle!ibile sunt utilizate ca si curenti la palancurile instalatiei de incaraccre si descarcare manevre curente sau remorci CARACTERISTICILE PARAMELOR 2rosimea se masoara in mod diferit la paramele vegetale si cele sintetice prin grosime se intelege circumferinta acestora iar la paramele metalice grosimea este data de diametru e!terior dintre ( vite opuse. 2reutatea unei parame este data de greutatea in Sg a unui metru liniar din parama respectiva . % "ezistenta reprezinta sarcina la care parama se rupe valorile de rupere ale unei parame sunt inscrise in certificatul de insotire al paramei eliberat de producator sau poate fii scoasa din tabele in functie de grosimea paramei si felul constructiei. Sarcina cea mai mare la care parame rezista timp indelungat si un mod repetat se numeste sarcina de lucru. +n folosirea paramelor la bord sarcina de lucru este mai mica decat sarina de rupere. ,aportul dintre sarcina de rupere si sarcina de lucru trebuie sa fie intotdeauna supra unitar si poarta denumirea de coeficient de rezerva sau coeficient de siguranta al paramei. &oeficientul de siguranta al paramei se alege in functie de importanta activitatii ce urmeaza a fii realizata cu parama respectiva astfel pentru manevrele fi!e de la bord coeficientul de siguranta $ trebuie sa fie egal cu * pentru manavrele curente paramele de legare curentii palancurilor instalatiilor deincarcare si descarcare nimim H iar pentru instalatiile ce implica viata umana coeficientul de siguranta trebuie sa fie '(. . lexibilitatea consta in capacitatea paramei de a se indoi usor fara asi modifica structura interioara si fara asi pierde din rezistenta. /le!ibilitatea este una din primncipalele carcacteristici alei unei parame cu cat este mai fle!ibila cu atat mai usor se poate lucra cu ea in luarea voltelor efectuarea nodurilor si lucrarilor de matelotaj % $lasticitatea % capacitatea acesteia de a se intinde sub actiunea unei forte oarecare si de a revenii la situatia initiala cand forta isi inceteaza activitatea farfa asi modifica structura interioara. Paramele dotate cu calitati elastice sporite suporta sau preiau foarte bine fortel dinamice sau socurile fara se se rupa din acest motiv sunt recomandate a fii utilizate ca parame de remorca sau de legare a navelor PRIMIRE PASTREAREA SI INTRETINEREA + RECEPTIA , Primirea paramelor la bord se face pe baza de receptie prin certificatul de insotire al marfii eliberat de producator ce trebuie sa cuprinda printre altele urmatoarele date I % denumirea paramei % felul constructiei % lungimea % grosimea % greutatea % si rezistenta

('

8a paramele vegetale se verifica calitatea rasucirii mirosul si culoarea. 8a paramele sintetice acelasi lucru ca la cele vegetale. 8a paramele metalice se verifica calitatea zincarii uniforma pe toata lungimea sa anu aiba mustati ( fire rupte" sa nu fie indoita sa nu aiba urme de frecari lovituri. Paramele vegetale si sintetice de uz curent se pastreaza la bord pe punte in cosuri speciale sau pe gratare cele metalice de uz curent se pastreaza pe tamburi cu a! orizontal celelelte parame sunt pastrate in magazii bine ventilate atarnate pe suporti sau facute colac. +ntretinerea paramelor la bord reprezinta una din principalele activitati marinaresti ale echipajului ce intra in sarcina sefului de echipaj. % Paramele vegetale se intretin ferindule de umezeala dupa ce au fost folosite in apa sarata se spala cu apa dulce se usuca si se depoziteaza. % Paramele sintetice se feresc de razele solare daca sunt patate de hidrocarburi se spala cu apa calda si detergent. +n zonele care supuse frecarilor se protejeaza cu mansoane de piele sau panza de vela ( tenden". % 8a paramele metalice ptr intretinere masurile impotriva aparitiei ruginii. Din acest motiv ele trebuiesc pastrate in locuri uscate si aerisite iar pe timp de ploaie sau vreme rea se acopera cu cappoate de tenda. +ntretinerea paramelor metalice se face periodic prin curatare cu perie de sarma si ungere cu o solutie consistenta preparata la bord din I ulei vegetal sau de in fiert /01 - rasina uscata +21 - ceara curata 31 - seu alb curat 21. &apetele libere ale parangelor sintetice se topesc si se lipesc.

;1.10.2011

AM1ARCATI%NI LA 1ORD%L NAVEI Sunt nave mici si foarte mici capabile sa pluteasca si se deplaseze prin apa cu propulsie proprie realizata cu ajutorul ramelor velelor sau cu ajutorul unui motor. $le sunt folosite in serviciile portuare si in activitatea zilnica la diverse servicii dupa cum urmeazaI % asigurarea legaturii dintre nave nava si uscat transport de persoane provizii piese de schimb materiale etc. % asigurarea manevrelor privind transporul si fundarisirea navelor in diferite situatii transportul la uscat al paramelor de legare transportul remorcilor transportulu furtunelor de apa si combustibil la nava % e!ecuarea diferitelor lucrari in afara bordajului % e!ecutarea de sondaje in jurul navei % cautarea si salvarea oamenilor din apa % efectuarea de lucrari cu scafandri % asigurarea pregatirii marinaresti ale echipajelor

((

DEFINITIA SI CLASIFICAREA 1ARCILOR <arca este cea mai mica nava care pluteste si se deplaseaza pe distante relativ scurte folosind ramele velele sau motorul. Pot fii de tipuri forme dimensiuni si destinatii diferite astfel ele se pot clasifica dupa mai multe criterii '.dupa felul propulsiei % barci cu rame si vele % barci cu motor % barci cu propulsie actionate manual (.din punct de vedere al corpului barcii % baleniere au prova si pupa ascutita % barci cele care au pupa taiata ( dreapta " ).dupa numerul de rame pe care il are % '9 T ' %;T' %HT' % ( si * rame ( pui de barca " *.din puct de vedere al destinatiei % barci de salvare % barci de serviciu % barci de agrement <A,&+8$ D$ SA86A,$ : sunt barci de constructie speciala de tip baleniera destinatre actiuni de salvare a echipajelor in caz de naufragiu au chesoane de aer pentru a le asigura flotabilitatea in cazul umplerii ei cu apa. <arcile de salvare au rame vele elice actionata manual cu drezina sau motor <A,&+8$ D$ S$,6+&+7 : sunt folosite pentru e!ecutarea diferitelor servicii curente NOMENCLAT%RA SI CONSTR%CTIA 1ARCILOR Principalele elemente constructive sunt % chila % etrava % etamboul % coastele ( crevacele" Peste coaste se aplica invelisul e!terior care incepe cu filele chilei continua cu filele de bordaj pana la copastie. Pe fundul barcii in apropierea chilei sunt ( orificii cu dopuri din bronz sau aluminiu ptr eliminarea apei. +n interior are o serie de componente ce nu apar la nave

()

% % %

bancurile % scanduri transversale pe care stau marinarii tragatori banchetele : scanduri asezate longitudinal de jur in prejurul barcii cub ele gasinduse chesoanele de aer panourile si gratarele : asezate pe fundul barcii ptr a nu se calca direct pe filele de bordaj sau coaste

<arcile de salvare au pe borduri ochiuri de care se leaga in bucle o saula denumita TINTE BINE . Pe fundul barcii prin e!terior e!ista manare care pot fi ca si chile de ruliu dar si pentru reasucere barcii in pozitie normala. <arcile se constiuesc de obicei din lemn. % Pentru o satura se foloseste lemn de esenta tare I ulm , 'u' , .r")in. % Pentru bordaj I (in , $e'ru , te<. % Pentru copastie )te="r , .r")in ,."* )i te$. % Pentru rame .r")in )i ."*. % Pentru arborada (in )"u /r"' Dupa modul in care sunt asezate filele de bordaj se pot deosebi mai multe de sisteme de constructie '. sistemul suprapus in care fi!area se face prin suprapunearea marginii inferioare a filei superioare peste marginea suoperioara a celei inferioare. Acest sistem se foloseste in mod deosebit la baleniere. (. sistemul latin ( neted " marginile filelor de bordaj sunt asezate una langa alta. ). sistemul diagonal sau bordaj dublu % alcatuit din file da bordaj asezate diagonal fata de chila sub un unghi de *G g si in directii opuse. <ordajul interior are filele inclinate cu capetele superioare spre pupa. +ar bordajul e!terior spre prova ACCESORILE 1ARCILOR <arcile au in dotare obiecte de armament necesar ptr manevra navigatie semnalizare vitalitate si salvare. '. pentru manevra : rame ptr ficare tragator formate din pana care este partea lata a ramei bratul ramei mansonul contragreutatea manerul. Pe langa rame mai are carma 0 &7$&-$ 0 formata dn 0eche 0 si pana carmei ancora cu parama de ancorare acesta fiind un ancorot mic ancora de furtuna cange = o prajuna din lemn prevazuta la unul din capete cu armatura de bronz cu carlig barbetele prova si pupa ( sunt saule fi!ate la prova si pupa barcii pentru legarea acesteia " baloane de acostare arborada si greementul barcii U (. pentru navigatie I compass de barca baston de pavilion cu pavilion . pavilioane de semnalizare cu brate sonda de mana felinar de vant lanterna pistol de semnalizare rachete de semnalizare ). pentru vitalitate ghiordel galeata din lemn sau panza ispol V faras ingust care sa intre intre coaste cu marginile inguste pentru scoaterea apei truse de scule : marangozerie ( ciocan topor cleste dalta dopuri de lemn pene cuie calti ac si ata de vela cutit de gabier *. pentru salvare centuri sau veste de salvare cate una ptr fiecare membru al barcii unu sau doi colaci de salvare trussa cu medicamente

(*

VELAT%RA NAVEI ,eprezinta totalitatea velelor cu care este dotata o nava. 6elele au avut un rol hotarator in dezvoltarea navigatiei si acest sens ele evoluand lent si acoperind o perioada indelungata din istoria omenirii. 6elele sunt confectionate dintr%o panza speciala numita panza de vela realizata din fire de in canepa sau bumbac iar in ultima perioada si din materiale sintetice cu aceleasi caracteristici ca si panza vegetala. Pentru asigurarea rezistentei velele nu se confectioneaza dintr%o singura bucata ci din fasii inguste denumite ferte de aceeasi latime cusute intre ele cu ata de vela printr%o cusatura speciala numita cusatura de velar. Parti componente - grandeea este o intaritura cusuta pe marginle velei din saula sau parama in functie de marimea velei ce are rolul de a intarii marginile velei si de a preintampina sfasierea acesteia . - olturile de !ela sunt intarite pe ambele fete cu tenda sau panza de vela ficare colt avand cate un ochi pentru prinderea diferitelor manevre - o"#ii sunt orificii practicate in marginile de vela si colturi la fel destinate prinderii manevrelor - marginile de !ela la o vela putem gasii urmatoarele tipuri de margini I % margine de invergare cea care se prinde de verga ghiu sau strai si in care sunt practicati ochi de invergare este marginea de cadere sunt laturile verticale laterale oricarei vele marginea de intinsura este marginea de jos a velei la colturile careia se prind mura si scota si inc are sunt practicati ochii destranngatori - $iliera de $ertarolare sunt bucati de saula sau poarama prinse din loc in loc pe ambele fete ale velei si pe toata suprafata acesteia avand rolul de a ajuta la strangerea velei daca aceasta nu se foloseste . TIP%RI DE VELE % % % Velele ("rt"te sunt vele de forma trapezoidala regulata ce se invergheaza pe vergi ( se prind pe vergi ". Velele l"tine se mai numesc si vele triunghiulare sau . $uri sunt vele ce se invergheaza pe straiuri Vel" "uri$" este o vela ce se invergheaza pe doua ghiuri si catarg cele doua ghiuri sunt mobile unul pe verticala iar celalalt pe orizontala.la fel ca si verga triunghiulara fie se utilizeaza in totalitate fie nu se foloseste deloc

INTRETINEREA NAVEI S&78$ /O8OS+T$ I raschete martagoane spacluri perii de sarma penele ( pensuli diferite " Suprafetele din lemn de la bord se curata de praf se bricuiesc ( se slefuiesc " si se dau cu lac incolor. +ndepartearea vopeslei (piturii" vechi de pe suprafetele metalice se face cu rascheta sau cu matagonul. &ea mai buna metoda de curatare a vopselei vechi este arderea cu lampa de benzina sau arzator. Piturarea sau vopsirea suprafetelor verticale se

(G

face de sus in jos. Opera vie a navelor ce naviga in apa sarata se dau prima data cu pituri ( vopsele " anticorozive dupa aceea cu pituri antivegetative iar la sfarsit se apica un strat de protectie. Piturarea operai vii si protectia navei se recomanda a fi facuta pe vreme uscata si calda nu se recomanda piturarea pe vreme umeda iarna si pe ger. +nainte de piturare opera vie a navelor se curata de alge si scoici aceasta se va face atat timp cat scoicile sunt inca umede daca acestea se usuca se pietrifica si se curata foarte greu dupa aceasta corpul se spala cu apa dulce si se pitureaza CLASIFICAREA NAVELOR Dea lungul istoriei navigatiei au aparut numeroase tipuri si categorii de nave functie de destinatie si corespunzand nivelului de dezvoltare a societatii umane. &riteriile de clasificare ale navelor sunt numeroase si variate cele mai importane fiind I a. dupa destinatie b. dupa zona de navogatie c. dupa felul constructiei d. dupa sistemul de propulsie e. dupa modul de compensare al greutatii etc. &ea mai veche clasificare a navelor o reprezinta impartirea acestora in nave de razboi si nave comerciale ce se transforma in zilele noastre in nave militare si nave civile. #avele militare sunt nave destinate ducerii actiunilor de lupta efectuarii transportului de trupe de materiale dar si e!ecutarea diferitelor lucrari in situatii beligerante intre doua state. /lotele navale ale oricarui stat au un mod propriu de asi clasifica navele militare dar in general toate tarile clasifica aceste nave dupa doua mari criterii si nume I % dupa destinatie sunt nave de lupta si nave au!iliare % dupa pozitia corpului fata de suprafata apei pot fii nave de suprafata si nave submarin. +n categooria navelor civile intra toate navele din dotarea societatilor de transport pe apa de constructii hidrotehnice de pescuit de turism si agrement. Dupa zona de navigatie navele civile se impart I % nave maritime % nave fluviale N"#ele m"ritime sunt nave de constructie speciala de mare capacitate capabile sa navige pe mari si oceane. Dimensiunile si gabaritul lor nu sunt limitate de conditiile de navigatie. Acest tip de nave sunt posesoare a unui pescaj si a unei inltimi de bord liber mare. N"#ele .lu#i"le suntin general nave de capacitate mica cu fundul plat sunt mai inguste decat cele maritime au un pescaj mic ceea ce le permite accesul in spatii inguste si apropierea cat mai mult de mal. +n acelasi timp si bordul liber este mic nee!istand riscul ambarcarii cantitatilor mari de apa. Dupa destinatie navele maritime se imprat in a. nave de transport marfuri b. nave de tip pasager c. nave de pescuit d. nave cu destinatie speciala e. nave tehnice si mijloace plutitoare f. nave de serviciu

(H

#A6$8$ D$ T,A#SPO,T .A,/7,+ Se impart la randul lor in I % $"r* uri sunt nave destinate transportului de marfuri ambalate in saci butoaie colete cutii lazii. Sunt in general posesoare a unei instalatii proprii de incarcare si descarcare % miner"liere )i #r"$>iere sunt nave destinate transportului de marfuri de masa in vrac in general nu sunt dotate cu instalatii proprii de incarcare si dscarcare dar daca acestea e!ista ele sunt de tip cranicc sau macara de bord pentru a putea utiliza graiferul in operatiunile de incarcare si descarcare % n"#ele 'e ti( t"n$ sunt nave destinate transportului de marfuri lichide gaze lichefiate sau substante chimice. #u poseda instalatii de incarcare si descarcare % n"#" 'e ti( r r + r l n )"u r l . , nace ce transporta automobile si camioanelor sau a marfii ce poate fi incarcata si descarcata pe roti % n"#ele 'e ti( ( rt /"r=e nave ce transporta un tip de cutii plutitoare ce sunt lasate la apa in bazinul portuar sau la rada fara ca nava sa fie legata la cheu iar cutiile fiind preluate de atre navele de serviciu. % N"#e 'e ti( ( rt $ nt"iner destinate transportului de marfuri in containere % N"#ele 'e ti( .eri/ t sunt nave destinate transportului de garnituri de tren de marfa % N"#ele .ri* ri.i$e destinate transportului de marfuri perisabile % N"#ele (entru tr"n)( rt "nimele #ii ? n"#e 'e ti( "nim"lier #A6$8$ PASA2$,$ % ("$>e/ turi nave de mari dimensiuni utilizate ptr transportul de persoane pe distante mari avand in dotare cabine ptr pasageri dar si pentru echipaj . dotarile de care dispun sunt cele necesare pentru ducerea vietii intr%un oras. Dimensiunile si gabaritul le permite navigatia pe orice vreme. 4i'r /u-ele nave de mici dimenziuni pentru transportul de pasageri pe distante scurte. <eneficiaza de cabine numai ptr echipaj iar pentru pasageri de saloane si bufete1 N"#e mi!te destinate transp atat de marfuri cat si de pasageri N"#e 'e ti( .eri/ t N"#e 'e tr"n-/ r'"re N"#e (e (erne 'e "er N"#e (e "ri(i ( rt"nte

% % % % % %

#A6$ D$ P$S&7+T % % % )u(er tr"ulere sunt nave ce pescuiesc cu traul remorcat prelucreaza pestele si are si posibilitatea de depozitare la bord tr"ulerele pescuiesc cu traul remorcat sorteaza si prelucreaza pestele la bord dar nu au capacitati de depozitare )"inere nave de capacitate mica ce pescuiesc cu traul lateral sua clase in deriva

(F

% % %

t nierele sunt nave de capacitate mica de viteza mare dotate cu scule speciale pentru prinderea tonului /"lenierele n"#ele .ri* ri.i$e sunt navele ce colecteaza pestele de la traulere il refrigereaza si il transporta la uscat

01.11 2011 NAVE C% DESTINATIE SPECIALA % % % % % #A6$ S&OA8A : destinate instruirii personalului navigant #A6$ -+D,O2,A/+&$ S+ D$ &$,&$TA,$ : sunt nave destinate masurarii adancimi si cercetari florei si faunei si reliefului marin #A6$ &A<8+$, destinate montarii cablurilor submarine #A6$ SPA,2ATOA,$ D$ 2-$ATA : nave de constructie robusta cu corp rezistent destinate spargerii ghetii in zonele polare #A6$ /A, : destinate semnalizarilor de regula aceste nave sunt nepropulsate si sunt amplasate in zonele joase unde tarmul nu permite constructia de faruri pe uscat

NAVE TE4NICE SI MI0LOACE PL%TIROARE S7#T D$ST+#AT$ $/$&T7A,++ 87&,AT+8O, de constructie hidrotehnice si intretinere a cailor de navigatie. &ele mai importante sun dragile ( draga ". Sunt nave dotate cu instalatii de sapat sub apa in scopul mentinerii unei adancimi constante a apei. Dragile pot fii % cu cupe % cu bena % si aspiro refulante SA8A#D$8$ : nave destinate depozitarii si transportului materialului dragat DO&7,+8$ P87T+TOA,$ : sunt instalatii poprtuare destinate ridicarii navelor in scopul efectuarii lucrarilor la corp. .A&A,A8$8$ P87T+TOA,$ : cu propulsie proprie si fara propulsie SO#$T$ P87T+TOA,$ : platforme plutitioare dotate cu un pod sau soneta ce ridica o greutate sau un berbeccu ajutorul caruia se aplica lovituri in captul pilonilor D$,OS$A$8$ % sunt asemanatoare cu sonetele cu deosebirea ca ridica doua greutati care prin cadere sparg fundurile stancoase Platformele de foraj marin de e!tractie

(;

#A6$8$ D$ S$,6+&+7 % % % % % % remorchere destinate manevrelor in porturi pilotinele salupe de servitute ( salupe de serviciu " nave de buncheraj B tancuri de buncheraj nave de stins incendiul B nave pompier navele de depoluare pentru adunarea deseurilor

2.11.2011 #A6$8$ /876+A8$ % dupa destinatie se imprat in ( categorii % propulsate sau auto propulsane si nepropulsate. #avele propulsate dupa destinatie pot fii I % pentrt transport de marfuri % remorchere de linie % impingatoare de linie % barje si slepuri auto%propulsate % tancuri auto%propulsate PASA2$,$8$ % clasice % hidrobuze % nave rapide -+D,O<7A$8$ % <acuri de transport auto propulsate % /eriboturile #A6$ &7 D$ST+#AT+$ SP$&+A8A % nave scoala % spargatoare de gheata % nave de salvare % ambulante % nave hidrografice % nave de semnalizare #A6$ T$-#+&$ % dragi % salande % nave destins incendiul % macarale plutitoare

(E

#A6$ D$ S$,6+&+7 % remorchere % pilotine % nave de buncheraj % salupe ptr diverse servicii NAVE NEPROP%LSATE % <arje % Slepuri % &eamuri % Tancuri nepropulsate % Platine : nave mici cu fundul plat destinate navigatiei pe ape neamenajate D7PA .AT$,+A878 D$ &O#ST,7&T+$ % nave din lemn % din metal % material plastic % fibra de sticla D7PA #AT7,A .OTO,787+ /O8OS+T % Pot fi cu masini alternative % &u turbine % .otoare cu ardere interna % .otoare electrice % Propulsie nucleara D7PA APA,AT78 P,OP78SO, % cu vele % cu zbaturi % cu elice % cu pas reglabil sau fi! % nave cu elica aeriana pe perna de aer sau glisoarele % cu jet de apa sau de aer D7PA S+ST$.78 D$ &O#ST,7&T+$ % pot fi nave clasice pe perna de aer % pe aripi portante si hidoglisoarele INST%L%TII DE &UNTE INSTALATIA DE ACOSTARE LEGALA ,eprezinta un ansablu de piese mecanisme si dispozitive cu ajutorul caroara se asigura legarea navei intr%un loc voit si o pozitie aleasa. Amplasarea echipamentelor sau elem componente ale acestei instalatii si este conditionata de marimea navei sau scopul ptr

)9

care a fost construita. +n general achipamentele acestei instalatii sunt dispuse la prova pe puntea teuga si in sectorul pupa pe puntea duneta sau pe puntea principala. Parti componente a. piese ptr fi!area paramelor % tacheti babale binte ochetii si inelele b. piese ptr dirijarea paramelor : turnichetii somarii cozonacii narile urechile c. piese ptr fi!area paramelor pana la luarea voltei botul : este un capat de parama sau de lant ce are la unul din capete un carlig sau o gasa ce se prinde la un inel sau ochet din postamentul babalei iar cu celalalt se asigura parama -/irul un cerc de parama vegetala sintetica sarma sau lant ce se foloseste la asigurarea unei parame suppusa tractiunii d. masina instalatiei B masina de forta : pot fi de ( tipuri : de tip vinci dispus de regula la prova navei si cabestan dispus la pupa navei. 6inciul este o masina de forta actionata cu abur sau electric ce se foloseste atat la in cadrul instalatiei de acostare si legare prin cei ( tamburi de manevra dar in cadrul instalatiei de ancorare. $ste compus din ( tanburi de manevra dispus pe acelasi a! orizontal un cuplaj stelat o piesa masiva din otel sau fonta in care sunt incastrate forma zalelor de lant si doua frane panglica sau ferodouri un reductor electric. &abestanul este o masina de forta asemanatoare cu vinciul cu deosebirea ca are un singur tambur dinspus pe un a! vertical si poate fi cu barbotin si fara barbotin daca nava are sau nu instalatie de ancorare la pupa e. parame f. materiale ajutatoare : banda cangea LEGAT%RILE NAVEI SI EFECTELE LOR AS%PRA ACESTEIA % parama de etrava legatura data idn sector prova spre inainte spre lantul longitudinal al navei D nu permite navei sa se deplaseze spre inapoi actionanad asupra ei actioneaza spre inainte se apropie cu prova de cheu si pupa se departeaza de cheu parama prova : legatura data din sector prova spre inainte prin bord opus acostarii. &reasa aceleasi efecte ca parama de etrava si nu poermite navei sa se deprteze de cheu traversa prova % legatura data din sector prova perpendicular pe a!ul longitudinal al navei si cheu springul prova legatura data spre inapoi din sector prova nu permite navei sa se deplaseze spre inainte si actionand asupra springului nava se deplaseaza spre inapoi prova se apropie de cheu si pupa se departeaza de cheu

% % %

LEGAT%RI DIN SECTOR CENTR% % traversa centru : legaturi date din sector centru perpendicular pe a!ul longitudinal al navei si cheu.nu permite navei sa se departeze de cheu.

)'

LEGAT%RI DIN SECTOR P%PA % % springul pupa legatura data spre inainte din sector pupa. #u permite navei sa se deplaseze spre inapoi actionand asupra ei navase deplaseza spre inainte pupa se apropie de cheu si prova se departeaza de cheu traversa pupa legatura data din sector pupa perpendicular pe planul diametral si cheu. #u permite navei sa se departeze de cheu.

PA,A.A P7PA % legatura data spre inapoi din sector pupa prin bordul opus acostarii. #u pemite navei sa se deplaseze spre inainte si actionand asupra ei nava se deplaseaza spre inapoi pupa se apropie de cheu prova se departeaza de cheu si in plus nu permite navei sa se departeze de cheu PA,A.A D$ $TA.<O7 % legatura data spre inapoi din sector pupa prin a!ul longitudinal al navei. #u permite navei se se deplaseze spre inainte actionand asupra ei nava se deplaseaza spre inapoi pupa se apropie si prova se departeaza de cheu. LEGAT%RILE NAVEI CAND ESTE LEGATA C% P%PA LA C4E% % % % mustata babord nustata tribord parama de etambou sau dublin

Nu dau !oie na!ei sa se deplase'e de la "#eu 0;.11.2011 INSATALATIA DE ANCORARE De$. $ste un ansamblu de piese mecanisme si dispozitive care servesc la e!ecutarea manevrei de ancorare a navei. Are ca rol mentinerea navei care stationeaza intr%un anumit loc voit impotriva secctiunii vantului valurilor si curentilor. +nstalatia este dispusa la prova navei de regula pe teuga. 8a navele mari pot e!ista instalatii si la pupa. &O#D+T++ % Sa asigure nava in diferite situatii % Sa permita o manevra rapida de fundarisire si virare a ancorelor % Sa permita fi!area ancorelor in siguranta la post fundarisire ( lasarea ancorei la fundul apei "

)(

PA,T+ &O.PO#$#T$ % Ancore % 8anturi % #ari % Dispozitive ptr fi!area ancorelor % .asina instalatiei % Putul lanturilor % Piese si dispozitive specifice navelor care intrebuinteaza nave tip amiralitate si ancore cu patru gheare % &apatanile de ancora A#&O,$ sunt piese din fier cu unul sau mai multe brate care muscand fundul tin si asiigur nava cu ajutorul unui lant sau a unei parame metalice. O ancora trebuie sa indeplineasca urmatoarel conditii a. sa fie usor de manevrat b. sa se infiga usor c. sa tina bine d. sa se fi!eze usor si sigur dupa virare la post

&8AS+/+&A,$ I a. ancore cu brate fi!e : tip amiralitate b. ancora cu brate articulate : tip patent Se mai pot imparti in a. cu traversa b. fara traversa T+P78 D$ A#&O,$ I % % % % % % ancora tip amirtalitate cu traversa si brate tip patent : -A88 : fara traversa si cu brate articulate U ancore de corp mort cu un singur brat fi! si traversa din lemn ( la ancorare la geamanduri " ancore de beton ancore ciuperca ancore cu patru forte

DOTA,$A #A6$8O, &7 &7 A#&O,$ . #r de ancore cu care este dotata variaza cu deplasamentul si misiunea pe care o are de indeplinit. De regula ancora are I % ancore de serviciu curent ( buc % ancore de rezerva ' buc % ancorod ' buc ( ancora de curent "

))

Ancora amiralitate : este o ancora cu traversa cu brate fi!e ( laveliere in mod obligatoriu una din ancore trebuie sa fie din acest tip ". Are urmatoarele dezavantaje % manevra de punere la post este greoaie si are o instalatie speciala ( ancorator " % lantul se poate incolaci in jurul traverselor si bratelor % pe fund mic bratul care nu este infipt poate avaria carena navei cand aceasta care trece deasupra ei Ancora amiralitate se compune I % fusul : poate fi cilindric sau prismatic la capatul superior avand un inel de care se leaga o cheie (inelul ancorei in fus este prevazut cu o gaura prin care trece traversa " la centru are un inel numit traversiera. % <ratele se desfac la e!tremitatea inferioara a fusului facand cu acesta un unghi de G9grade % Diamantul : locul unde bratul se impreuna cu fusul si unde efortul este ma!im % Palmele : e!tremitatile laterale ale bratului % 2hearele % e!tremitatile ascutite ale palmei T,A6$,SA : bara de metal inconvoiata la un capat cu un opritor asezat la centru si o pana legata cu lantisor. 8ungimea traversei este egala cu a fusului. 2reutatea traversei este de W din greutatea ancorei fara traversa. Distanta dintre gheare este egala cu FB'9 din lungimea traversei A#&O,A PAT$#T cel mai raspandit tip de ancore % fus % % prevazut cu un inel de care se leaga bratul si se prinde de diamant cu ajutorul a doua buloane % &ontrabratele % fiecare brat este prevazut cu contrabrat si au ca 2,$7TAT$A A#&O,$8O, +n general navele de comert de tonaj mijlociu au ancore a caror greutate in >g este egala cu tonajul lor in tone. 6elierele mai mici au ancore mai grele la velierele mai mai au ancorele mai mare Un !elier de ()*+ tone are an"ora de ()*+ ,g . #avele cu propulsie mecanica au ancore cu greutate mai mica decat tonajul ( apro! '9X din tonajul navei este ancora " 8A#T7,+8$ Se numeste lant un sir lung de inele elicoidale fabricate din metal numite zale si unite intr ele. Aale pot fi cu pod sau fara pod. 8anturile se caracterizeaza prin calibru care este diametru salei masurat in dreptul podului

)*

8anturile de calibru mic de obicei sunt din otel si se fac prin sudare lanturile de calibru mare se fabrica din otel furnat si forjat. 8anturile de ancora sunt alcatuite din bucati indivizibile numite chei avand o lungime de (9 (G metri. &heile de lant se leaga intre ele cu c4ei patent de impreunare -ENTEL 04.11.2011 GRE%TATEA LANT%L%I 2reutatea unui lant se e!prima prin formula I g=Sd la patrat. D% diametru ( calibru " S coeficient care are ca valori I % ( ) ptr lantul cu pod % (.( ptr lantul fara pod % ( ptr lantul cu zale alungite ,ezistenta de rupere in tone a lantului ,=S!d la patrat , = rezistenta de rupere D = diametru B calibru in cm S = coeficient care are ca valori % lanturi cu pod intre ') si )F mm .B.=* ( % lanturi fara pod )Fsi H( mm .B. = * % lanturi cu zape fara pod .. = ) ; MARCAREA @ se face astfel '. prin inelare % cheia nr unu nici un semn % cheia nr doi un inel de sarma pe prima za dupa cheia de impreunare % cheia nr trei doua inele de sarma la a doua za dupa cheia de impreunare (. % % % ). % % % pe langa inelele de sarma lanturile se marcheaza cu pitura (vopsea" cheia nr doi cu alb pe prima za cheia nr trei pe primele zale cheia nr patru pe primele * zale in afara de cheile de impreunare se pitureaza astfel cheia nr ' cu rosu cheia ( cu alb cheia ) au albastru

O nava de (999 tone are de regula F sau ; chei de lant iar un 6elier de '9.999 tone '9sau '( chei

)G

NARI @ Descideri in punte si in bordaj prin care trece lantul si in care stau la pot ancorele fara traversa. Sunt suficient de largi in asa fel incat sa permita treccere a ) lanturi prin ele #arile in instalatii se compun din '. #ara ancorei cu I % nara de bordaj % tunelul cu disppozitiv de spalare % nara de punte (. % % % nara putului este fomada din nara de punte de tunel de put

DISPOAITIV PENTR% FI:AREA ANCORELOR Dispozitivele ptr fi!area lanturilor sunt mecanisme de siguranta dispuse pe punte intrea nara ancorei si masina instalatiei I % stopele % boturile STOP$8$ I % cu falcele % cu maneta % cu calcai <OT7,+8$ I % cu bucati de lant cu un capat fi!at de punte iar celalalt cu un cioc de papagal sau geara de drac. MASINA INSTALATIEI .asina de forta care poate actiona electric mecanic sau manual cu ajutorul carora se manevreaza lanturile de ancorare si fundarisire precum si la recuperarea paramelor. 8a borrdul navei se folosesc % cabestane % vinciuri P7T78 8A#T7,+8O, % este un compartiment dispus sub teuga sub instalatie unde se depoziteaza lanturile. De regula acest compartiment se captuseste cu scandura. /iecare ancora isi are putul sau. &apatul lantulul se fiseaza in put cu un cioc de papagal.

)H

PIESE DISPOAITIVE SPECIFICE NAVELOR CARE INTRE1%INTEAAA NAVE TIP AMIRALIATE T+P A.+,A8+TAT$ Ancorotul : o placa de fonta asezata pe punte usor inclclinata catre bordaj pe care se fi!eaza ancora 2ruiul de ancora : grui simplu rotativ rotativ Ancora cu * gheare : capul de sarpe % este un sonrdu metalic montat la prova navelor avand la capat un rai deschis prin care trece lantul : lanturi calauza : este fara pod prins cu unul din capere de diamantul ancorei. Serveste la smulgerea ancorei si la fi!area ei la post. Ancora la post este fi!ata dea lungul capului de sarpe &apatanile de ancora se intrebuineaza cand nava ancoreaza intr%o rada deschisa cand sunt riscuri de pierdere a ancorei sau cand se impune a parasi ancorajul si a abandona lantul folosirea ei ajuta la gasire rapida a ancorei. &apatana se leaga de diamant cu ajutorul unei saule numita 2,+P+$. FOLOSIREA SI INTRETINEREA INSTALATIEI DE ANCORARE /7#&T+O#A,$A. 0Se da comanda la posturile de manevra pentru ancoari1. Pregati Tb <b. 8a aceasta comanda se desfac boturile se balanseaza vinciul sau cabestabul se elibereaza lantul din stopa ramanand greutatea ancorei in frana vinciului ( cabestan". 8a comanda 0funda1 se slabeste frana iar ancora din greutate trage lantul din put. &urgerea lantului se tine din frana. +n viteza de filare a lantului este prea mare franarea nu tre sa fie brusca se poate rupe lantul. INTRETINEREA LANT%L%I DE ANCORARE % % % % % % % % % % % se va controla si gresa inainte si dupa ancorare Bvirare . barbotinele cu vaselina consistenta. se vor verifica franele se vor gresa lagarele cu rulmenti. Se va verifica nivelul uleiului din reductor 8a virare lantul si ancora se spala cu jet de apa 8a fiecare H luni santul trebuie scos din put si trebuie curatat si piturat. Dupa fiecare virare se va ciocani lantul care trebuie sa dea sunet clar. Acesta ooeratiune se va face unde lantul a lucrat mai intens Periodic se va schimba cheile vecine ancorei .arcarea lanturilor se vva face ori de cate ori este navoie 8a scoaterea lantului din put trebuie sa se verifice gaurile de scuregere a apei din put &and vinciull nu lucreaza este necesar sa se acopere cu capoate de tenda

)F

INSTALATIA DE REMORCA0 $ste un ansablu de pisese si mecanisme cu ajutorul carora se e!ecuta remorcajul. Prin remorcaj se intelege manevra e!ecutata de o nava pentru deplasarea altei nave pe o anumita distanta care se numeste remorchere iar navele trase se numesc nave remorcate. Ansamblul format din%run remorcher si o nava remorcata poarta denumirea de convoi. ,emorcajul este operatiunea care se e!ecuta atat pe timp de zi cat si pe noapte pe vreme buna sau vreme rea iar cei care participa la aceasta actiune trebuie sa fie foarte bine pregatiti din pct de vedere marinaresc. Acessta amanevra se poate face fie de nave speciale cat si de nave obisnuite. 8a remorcaj usor se folosesc parame vegetale iar la remorcajul de lunga durata se folosesc parame sintetice sau parame metalice. '. .ateriale ajutatoare la instalatia de remorcaj % bandule pentru darea remorcii % topor cu coada lunga ptr taierea remorcii % boturi de parama ptr botatea remorcii % parama intermediara (. babalele : piese metalice din fonta si otel formata din ( coloane cilindrice ). chei de impreunare *. intinzator G. rodante :aparatori sub forma de inima . rotunde dreptungiulare H. inele F. urechi de parame % simple cu turnicheti si cu somari ;. tacheti E. cavile PA,T+ &O.PO#$#T$ A8$ +#STA8AT+$+ D$ ,$.O,&AQ &A,8+278 D$ ,$.O,&AQ : poate fi de tip inchis sau deschis. ,emorrcherele moderne sunt dotate cu dispozitive speciale Arcurile ( coarbele" ajuta la alunecarea libera a remorcii protejand suprastructura din zona pupa. .AS7,+ 87AT$ P$#T,7 P,$6$#+,$A A&+D$#T$8O,. % % % % % % % verificarea gasei la carlig oameni care manevreaza remorca sa poarte veste si echipamente de protectie la intinderea remorcii sa nu fie oameni in preajma interzisul omenilor pe coarba in timpul remorcajului sa nu stationeze oamenii in dreptul razei paramei sub tensiune manevra remorcii sa se faca cu manusi eliberarea sau taiera remorcii se face in bordul opus celui in care se face operatiune de catre omul care o manevreaza

);

&O#D+T++ &$ T,$<7+$S& +#D$P8+#+T$ % % % % sa pemita o fi!are sigura a remorcii sa asigure o eliberare rapida a remorcii sa asigure manevrabilitatea navei sa asigurea o alunecare lina a remorcii pe coarda

T+P7,+ D$ &A,8+2$ /O8OS+T$ 8A ,$.O,&AQ % % % % simple foarfeca cu tatana cu bulon

07.11.2011 INSTALATIA DE G%VERNARE $ste un ansamblu de piese mecanisme si dospozitive care servesc la luarea si tinerea drumului dorit si e!ecutarea diferitelor manevre in mare sau port. Poate fiiI % cu servo motor % fara servo motor Parti componente I '. timona (. transmisii de la timona la servo%motor ). masina instalatiei *. transmisiile de la servomotoare la carma G. echea H. carma F. a!iometrele ;. sistem de rezerva de guvernare T+.O#A : o piesa de forma unei roti din lemn sau metal de diferite diametre sau sub forma de mansa sau maneta cu contacte electrice. Are rolul de a transmite si de a pune in functiune intreaba instalatie pentru mentinerea drumului. T,A#S.+S++ 8A S$,6O%.OTO, % pot fi mecanice sau electrice. Transmisiile mecanice sunt formate din tije ( a!e " cu roti elicoidale si legaturi clasice. Acestea trec pe sub puntea principala pana la servomotor.

)E

T,A#S.+S++8$ $8$&T,+&$ : formate din conductori electrici bine izolati ce trec pe puntea principala sau sub punte si sunt circuite dubleu. Prin manevrarea timonei mansei sau manetei seinchide circuitul electri si se trimite impulsul la servomotor. .AS+#A +#STA8AT+$+ : instalatie care are rolul de a amplifica miscarile primite de la timona si de a le transmite de la carma pot fi % cu vapori % electro reversibil % electropompa De regula se instaleaza in compartimentul masinii carmei aflat cel mai adesea la pupa navei T,A#S+S++8$ D$ 8A S$,6O.OTO, 8A &AA,.A : constructii menite a transmite unghiul de carma indicat de timona la a!ul carmei pentru orientarea safranului ( pana carmei " .pot fii I % mecanice % electrice % hidraulice Pot fi actionate si manual la ambarcatiuni mici ce a mai simpla transmisie este echea dreapta ( de barca" .$&A#+&$ : sunt organe fle!ibile (parame lanturi " ce se infasoare pe un tsmbur. $le pleeca de la tambur cate una in fiecare bord prin raiuri ( prin raiuri " pana la caruciuor care alineca pe o sina. +n carucior se introduce capatul echei fara a fi legat rigid de carucior. +n acest fel miscarea circulara a echei este transforma liniara a caruciorului. ,uperea trotelor duc la blocare carmei remedierea se face relativ usor dar cere timp si trote de rezerva. $le se mai afla in dotarea navelor mici .$&A#+&$ P,+# T+Q$ : miscare servomotorului se transmite la a!ul carmei prin ( tije. &u capetele fi!ate prin articulatii la eche ( buloane " celelalte capete sunt legate print%o traversa metalica paralele cu echea care primeste miscarea sero%motorului. )i)t )uru/ului ."r" )."r)it. .iscarea servomotorului s e transmite unui surub fara sfarsit filetat invers pe cele doua jumatati. &ele doua tije se angremeaza cu un capat la eche si cu celelalt la piulita de pe sububur fara sfarsit. $8$&T,+&$ sunt compuse din unul sau ( motoare electrice care actioneaza asupra carmei prin intermediul unui reductor. ,eductorul este tip melc roata melcata sau angrenaje conice. &omanda se face prin timona sau butoane -+D,A78+&$ : majoritatea navelor de transpot maritim sunt dotate cu asemenea instalatii care asigura comanda carmei. Are la baza o pompa de ulei ce poate fi actionata manual sau prin intermediul unui motor electric. Actionare carmei ( echei " se face de catre ( sau patru cilintri hidraulici. 8ichidul ( uleiul " este pompat in cilindri care determina departarea echei deci rotirea carmei in bordul dorit. A#, prebede ( moduri obligatorii de actionare a carmei % sistem principal de actionare % sistem secundar de actionare

*9

&A,.A : piesa de baza a instalatiei de guvernare. $ste dispusa intotdeauna la pupa navei in apa sau sub apa si prin pozitia pe care o ia fata de planul diametral al navei realizeaza efectiv mentinerea directiei de inaintare sau guvernavea navei pe alta directie. $ste un dispozitit in forma de panou articulat. Pana carmei ptr a nu au prea grea este facuta dinra rama metalica ( cadru " ale carei suprafete libere sunt inchide pe ambele parti cu table de otel. Partea scufundata in apa din pana carmei se numeste safram. A!ul carmei trece prin un orificiu din etambou care se numeste etambreu. Acest dispozitiv este prervazut cu o presetupa care nu permite patrunderea aopi in interiorul navei. &arma se prinde de etambou cu ajutorul unor balamale numite tatani .Partea inferioara a etamboulului e!ista o pipesa pe care se sprijina carma si care se numeste picior. +n functie de pozitia pe care o are a!ul carmei fata de pana carmei se deosebesc ) feluri de carme I % necompensate : este o arma obisnuita care are a!ul fi!at la marginea dinspre prova la marginea dinspre prova penei. % Semicompensare 9 a!ul carmei trece intr%o treime si o cncime a carmei % &ompensata % au pana carmei impartita de a!ul de rotatie in ( parti : partea din prova mai mica si partea dun pupa mai mare % se foloseste ptr manevrearea carmei la rotirea carmei cu unghi foarte mic presinea apei pe portiunea dinspre prova a penei . pana carmei se poate roti in jurul a!ului intrun bord sau altul pana la pozitia banda fiind limitata de niste opritoare Pe a!ul carmei e!ista ) inele de sprijin cu care a!ul se sprijina pe inele de bronz taiate pe jumatate si fi!ate in cutie. Aceasta constructie constituie lagarul a!ial de sustinere al carmei. +#T,$278 S+ST$. $ST$ $TA#SAT D$ O P,$S$T7PA. +n afara acestor tipuri de carma cu care sunt dotate mmajoritatea navelo in prezent e!ista diferite modele de asazise carme active care sunt defapt niste elice orientabile montate la prova centru si pupa si care folosesc la creearea unei forte laterale capabila sa deplaseze corpul navei intr%o parte sau alta cu scopul de a marii manevrabilitatea. &8AS+/+&A,$A D7PA .OD78 D$ /+JA,$ 8A &O,P78 #A6$+ % % % articulate pe etambou cu balama sprijinite pe talpa etamboului suspendatele

D7PA .OD78 D$ &O#ST,7&T+$ % forma plana cu profil hidrodinamic % tip fluvial % carma deuza D7PA &O#T7,78 SA/,A#787+ % dreptungiulare % trapezoidale % alfe forme

*'

AJ+O.$T,$8$ Aparate mecanice sau electrice care permit sa se vada in orice moment unghiul pe care il face pana carmei cu a!ul navei numit unghi de carma. A!iometrele sunt dispuse langa timona sub forma de sector gradat de la 9%)G grade in ambele borduri si se mai gaseste in camera carmei. D+SPOA+T+6$ D$ A&T+O#A,$ .A#7A8A AS7P,A &A,.$+ % % sistemul de comanda de rezerva ( transmisiile de la punctul de comanda de rezerva pana la echea carmei sunt transmise mecanic si se bazeaza pe transmiterea fortei omului asupra carmei sistem de actionare al carmei cu ajutorul palancurilor ( de capetele echei inc amera carmei se prind ( palancuri care sunt actionate de oamenii din echipaj"

+n general o nava poate guverna cu % timona din comanda % timona de pe puntea etalon % timona de mana % cu echea de mana prin intermediul palancurilor P,+#&+7P+78 D$ /7#&T+O#A,$ A +#STA8AT+ D$ 276$,#A,$ &omenzile date timonierului de cart de atre comandantul navei sau de catre ofiterul de cart trebuiesc repetate si e!ecutate intocmai si la timp. +n manevra timonei de catre timoier miscarea timonei mansei sau sectorului este transmisa servomotorului prin intermediul transmisiilor de la timona si servo motor. Servomotorul primind miscarile timonei si le amplifica si le retransmite prin intermediul transmisiilor .Prin intermediul carmei carma se manevreaza intr9un bord sau celalalt conform comenzilir primite. 8a o instalatie simpla miscarile de la timona se transmit direct la carma prin intermediul rotilor. S7&&$S+7#$A ,OT+8O, % .iscarea timonei in bord % Transmiterea miscari timonei la servomotor % Punerea in functiune a servomotorul si transmiterea miscari amplificate la eche % Deplasarea echei in bordul comandantului % Deplasarea carmei % &ontrolul unghiului prin a!iometre

*(

P,$2AT+,$ +#STA8AT+$+ % Se e!ecuta zilnic instalatia si modul de functionare % Se e!ecuta saptamanal lucrariel de intretinere % ,eviziile lunare revederea tuturor pieselor si mecanismelor. 6$,+/+&A,$A +#STA8AT+$+ D$ ,$A$,6A % % se verifica instalatia de guvernare manuala sau seromotor din punctul de comanda de rezervaD. Se verifica camera carmei ptr ca nu cumva sa fie depozitate materiale ce ar putea strica instalatia

P,$2AT+,$A #A6$+ PT, .A,S % % % % % % % se verifica curentul electric din instalatii se vericica instalatia servomotorului se verifica cuplare si decuplarea sistemului de manevra cu carma de mana si mecanismul mecanic se manevreaza timona in ambele borduri se manevreeaza timona de mana se verifica compartimentul servo motorului si camera carmei se pregatesc si se pun la post materiale ptr actionarea carmei in caz de eroare

09.11.2011 INSTALATIA DE SERVICI% A AM1ARCATI%NILOR ,eprezinta un ansamblu de ppiese mecanisme si dispozitive ce sunrt destinate lansarii la apa si ridicarii de la apa ambarcatiunilor navei. De regula aceste instalatii sunt dispuse la pupa in spatele castelului pentru ca echipajul sa aiba un acces cat mai rapid.parti componente I % piese ptr dirijarea paramelor = raiuri deschise fi!ate pe grui pastici si macarale din metal ce folosesc la formarea palancurilor babale in cruce pentru luarea voltelor paramelor de legare a ambarcatiunilor % dispozitive pentru fi!area ambarcatiunilor = cavaleti ce sunt piese metalice sau din lemn ce au forma operi vii a ambarcatiunii fi!ati in punte pe care stau ambarcatiunile cand sunt la post % chinga = este o parama metalica ce ajuta la fi!area ambarcatiunii pe cavalet. &u ambele capete se fi!eaza in punte ea trecanduse peste ambarcatiune

*)

% % %

amaratoarea cu cioc de papagal = este o bcata de parama metalica fi!ata cu un capat in punte iar cu celalalt capat se fi!eaza prin intermediul unei chei cioc de papagal de copastia barcii masina instalatiei = pot fii vinciuri cabestante sau instalatii manuale ( trolii " gruiele sau bigeiile = prin grui se intelege piesa metalica cu ajutorul careia se realzeaza efectiv lansarea si ridicarea la si de la apa a ambarcatiunilor si in unele cazuri se pot manevra si ancorele navei. 2ruiele pot fii simple rotative duble rotative duble gravitationale cu sau fara sina calauza si gruiele pe plan inclinat sau cadere libera 3 /,$$ /A884

2,7+78 S+.P87 ,OTAT+6 : este utilizat la bord ptr manevrarea ambarcatiuniloir usoare a scarilor de acces si manervrarea navelor de tip amiralitate. Se compune dintr%o bara de otel incovoiata la capatul superior si fi!ata cu capatul inferior pe o placa intarita in punte numita talpa prin intermediul unei piese denumita calcai. Pe calcai e!ista un calcai de sarma numita bratara ce nu permite capatului inferior al gruiului sa frece pe talpa. 8a capatul superior se gaseste o bratara cu inele numita capelatura de care se prind bratele gruiului si palancul de sarcina pe grui se gasesc raiuri deschise pentru dirijarea palancului de sarcina catre vinci. .odul de lucru I '. se dezamareaza barca (. se ridica brusc barca de pe caavalet la o inlatime convenabila a.i ambarcatiunea sa poate trece peste cavalet si copastie ). cu ajutorul bratelor se roteste gruiul si ambarcatiunea pana cand acesta din urma ajunge in afara bordajului. +n acest moment se asigura cele doua brate se coboara barca pana la nivelul puntii se urca un membru de echipaj in barca si se pastreaza pe punte cele doua barbete. *. se fileaza curentul de sarcina pana cand ambarcatiunea ajunge sa plutesca liber. +n acest moment omul din barca desface carligul din laba de gasca si ambarcatiunea este libera ptr navigatie. Opratiunea de punere la post inversa operatiunii de lansare .

**

'.talpa (. calcai ) bratara * gruiul propriuzis G. capelatura H. brate F palanc de sarcina ; raiuri deschise E labaa da gasca '9 ambarcatiune '' balon de acostare sau tranchet '( palanc cu chinga ') vinci '* cavalet

*G

2,7+78 D7<87 ,OTAT+6 :se compune din ( gruie simple legate intre ele la caopatul superior cu o parama metalica numita balansina. Pe balansina se gasesc montate niste socare B parame pe care se gasesc niste noduri numite nuci iar paramele respective poarta denumirea de atarnatori. ,olul acestor atarnatori este acela de a permite ambarcarea echipajului in ambarcatiune sau a urca la bord din ambarcatiune. 8ungimea atarnatorilor este egala cu cea a barbetelor. 2ruiele de acest tip nu au decat cate un singur brat. Palancurile de sarcina nu au rolul de a fi!a barca pe cavalet ci doar de a manevra ambarcatiunea. Pe cele doua gruie se gasesc raiuri deschise pentru dirijarea curentilor de sarcina ai palancurilor catre vinci. &ele ( gruie sunt actionate de un singur vinci.

Poza ( '. (. ). *. G. H. F. grui palancuri d sarcina atarnatori balansine brate labe de gasca ambarcatiune

.OD78 D$ 87&,7 I % se dezamareaza barca se rotesc ambele gruie in acelasi sens si se scoate spre e!terior una din e!tremitatile ambarcatiunii. Se rotesc gruiele unul spre celaalalt realizandu%se o *H

deplasare pe orizontala a ambarcatiunii scotanduse printre cele ( gruie si cealalata parte a ambarcatiunii. &u ajutorul bratelor se continua rotirea celor ( gruie pana cand balansina se intinde si cele doua gruie sunt perpendiculare pe planul diametral al navei oment in care se monteaza cele doua brate. Se urca ( oameni in barca se fileaza curentul de sarcina pastranduse pe punte cele doua barbete cand barca ajunge sa pluteasca liber se desfac carligele din labele de gasca si ambarcatiunea este libera pentru navigatie. Operatiunea de punere la post inversa operatiunii de lansare.

2,7+78 2,A6+TAT+O#A8 /A,A S+#A &A8A7AAA % se compune din ( coloane de sustinere fi!ate pe cate o placa intarita de pe puntea ambarcatiunii. Se mai compune idn ( gruie propriuzise fi!ate pe cale ( coloane astfel incat sa permita rabaterea acestora pre e!terior. Pe gruie se gasesc fi!ate raiuri deschise pentru dirijarea curentilor palancurilor ambarcatiunii la vinci. 8a capetele superioare cele doua gruie sunt fi!ate intre ele cu o balansina pe ccare se gasesc atarnatori. <arca se fi!eaza pe cavalet cu ajutorul chingilor cavaletul fiind parte componenta a gruiului. 8a acest tip de grui dispar bratele si apar sigurantele de fi!are a gruielor pe coloane. .anevra de lansare a ambarcatiunii se e!ecuta cu un singur vinci la care sunt legate ambele gruie .OD78 D$ 87&,7 I % se verifica vinciul % se scot sigurantele de fi!are si chingile barca mentinanduse pe pozitie numai datorita franei vinciului se urca doi oameni in ambarcatiune se slabeste frana vinciului barca alunecand de pe cavalet prin priprie greutate tragand dupa ea si gruiul pana cand dispozitivul nu ii mai permite rotirea. +n acest moment se cupleaza vinciul si se fileaza curentul de sarcina pana cand barca ajunge sa pluteasca libera in acest moment se desface carligul din laba de gasca si ambarcatiunea este libera pentru navigatie 2,7+78 &7 S+#A &A8A7AA : are aceleasi componente ca si gruiul fara sina calauza cu deosebirea ca cele doua coloane sunt dublate si sunt dispuse de o parte si de alta a celor doua gruie indeplinind astfel roulu de sina calauza

0B.11.2011 +#STA8AT+A D$ +#&A,&A,$ S+ D$S&A,&A,$ $ste un ansamblu de piese mecanisme si dispozitive cu ajutorul carora prin infrangerea fortelor gravitationale este realizata deplasarea pe orizontala si verticala a unor greutati in scopul operarii navei. +nstalatia de incarcare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii dupa cum urmeaza I sa asigure o productivitate si o suprafara mare de deservire sa aiba un gabarit si o greutate mica la pozitii coborate ale centrului de greutate sa permita functionarea corespunzatoare in conditii simultane de asieta si banda de G gr.sau mai

*F

mult sa nu fie influentata de mediul in care isi desfasuara activitatea. .unca manuala sa fie cat mai mica si sa nu implice eforturi mari sau munci periculoase din partea echipajului. Timpul de pregatire pentru punerea in functiune si pentru aigurarea de mars sa fie cat mai mic. Sa prezinte costuri mici consumuri mici si intretinere cat mai simpla. +nstalatiile de incarcare de la bordurile unei nave pot fi de ( tipuri I % cu bigi navale : care la randul lor se impart in ( categorii = bigi usoare ce pot ridica greutati de pana la '9 tone si bigile grele ce pot ridica greutati mai mari de '9 tone. % &u macarale de bord ( granice sau cranice " +#STA8AT+A &7 <+2+ #A6A8$ Procesul de manipulare al marfurilor la incarcare sau descarcarea navei comporta o serie de operatii caracteristice si necesare dupa cum urmeaza. /ormarea cotadei B coletului B pe cheu in depozit sau magazia navei aducere cotadei sub carligul de incarcare ( transpot pe orizontala " prinderea B cotarea de carlig ridicarea greutatii sau transport pe verticala coborarea in magazie B hambar B cheu desfacerea carligului si stivuirea in locul destinat. 8a descarcare cotada se formeaza in hambarul navei iar o parte din operatiunile amintite ridicare cotadei transportul pe orizontala in carlig coborarea cotadei se realizeaza cu bigiile navei acestea fiind dispuse la bord in imediata vecinatate a hanbarelor . a magaziilor de marfa si pot lucra independent sau pot lucra cuplat in telefon. +nstalatia de incarcare cu bigi navale este compusa in general din G mari parti componente % coloana bigii % biga propriuzisa % greementul bigii % palancul de sarcina % mecanismele de manevra C l "n" /i*ii sau coloana de incarcare este un arbore metalic tubular foarte rezistent pe care sunt articulate una sau mai multe bigi ale instalatiei de incarcare la navele mai vechi bigiile eru articulate direct pe catarg la navele moderne coloana bigii se prezinta sub forma unui portal format din ( coloane verticale unite intre ele printru%un pod sau o pasarela cu balustrada 1i*" (r (riu-i)" % unscondru metalic tubular articular cu capatul inferior pe coloana de incarcare intr%un dispozitiv ce ii permite miscarea simultana atat pe orizontala cat si pe verticala. &apatul superior este mobil prevazut cu capelatura de care se prind elementele de greement ale bigii si palancul de sarcina. Orice biga se caracterizeaza prin urmatoarele calitati de lucru % bataia bigii I este data de distanta masurata pe orizontala de la punctul de articulatie al bigii pe coloana pana la verticala palancului de sarcina. % 7nghiul de inclinare al bigii : este unghiul masurat in plan vertical intre directia bigii propriuzise si planul orizontului. &and biga lucreaza la unghiuri mici de inclinare aceasta are bataie mare si sarcina mica de ridicare. &and biga lucreaza la unghiuri mari de inclinare are bataie mica si sarcina mare de ridicare. % Suprafata de desrvire a bigi sau aria de deservire aria ma!ima ce poate fii acoperita de o biga in functiune

*;

Greementul /i*ii % este format dintr%o serie de manevre curente destinate manevrarii bigii in plan vertical sau orizontal si totodata fi!ari acesteia si sustinerii in pozitie de lucru. &ele mai importante sunt I % balansina % tine capatul al bigii ridicat poate fii fi!a dar in cele mai multe cazuri mobila fiind realizata dintr%un palanc cu macarale multiple de regula o caliorna ffind destinata manevrei pe verticala a bigii si fi!arii acesteia la unghiul de inclinare dorit. &urentul de sarcina al balansinei este dirijat de%a lungul coloanei prin pastici pana la vinciul sau troliul de balansinar realizeaza manevrarea acesteia. 1r"tele /i*ii sunt destinate manevrarii bigii in plan orizontal si fi!arii acesteia in pozitie de lucru. Orice biga este manevrata de catre ( brate ( gai " spre interiorul navei si un contra gai spre e!terior. Daca bigiile sunt armate sa lucreze cuplat atunci dispar cele doua gaiuri si apare gaiul de dispantare sau americanul.Prin cuplarea a doua bigi se reduc manevrele ce trebuie facute cu bratele si se mareste sarcina ce poate firidicate la acelasi palanc pot fi legate sarmele de sarcina ale ambelor bigi. P"l"n$ul 'e )"r$in" este destinat manavrei greutatilor. .acaraua superioala a palancului de sarcina este prins de capatul mobil al bigii iar capatul tragator al curentului de sarcina iese prin macaraua inferioara sau superioara si este dirijat prin pastici de%a lungul bigii panala vinciul de sarcina. Sub macaraua inferioara a palancului de sarcina se prinde carligul de sarcina sau ganciul bigii Me$"ni)mele 'e m"ne#r" & sunt constituite din troliile sau vinciurile de balansina vinciurile de marfa sau de sarcina palancurile pentru manevrarea bratelor palancurile de balansina palancurile de sarcina. /7#&T+O#A,$A +#STA8AT+$+ : in pozitie de repaos biga este dispusa in pozitie orizontala cu balansina filata si cu capatul mobil sprijinit pe un suport numit pontil de care se asigura cu ajutorul unei bratari care sa nu ii permita miscarea in timpul oscilatiilor navei. +naintea inceperii lucrului cu biga se verifica daca toti curentii si palancurile sunt in stare buna si se verifica de asemenea vinciurile sau mecanismele de manevra. Daca totul este in regula se trece la pregatirea bigii pentru operare. Se dezamareaza biga se fi!eaza bratele pe capelatura si se prinde palancul de sarcina. Prima operatiune pentru punerea in bataie a bigii este virarea balansinei pentru ridicarea bigii la inltimea de lucru si unghiul de inclinare dorit dupa carea acesta se volteaza. A doua operatiune consta in manevrarea bratelor unul se fileaza celalalt se vireaza pana cand capatul mobil al bigii ajunge deasupra greutatii de ridicat moment in care se volteaza cele doua brate. Operatiunea urmatoare consta in filarea curentului palancului de sarcina pana cand carligul ajunge la greutatea de ridicat ( de manipulat". Dupa ce carligul a fost prins la sistemul de cotare se vireaza curentul de sarcina pana cand greutatea ajunge la inaltimea convenabila care sa ii permita trecerea peste gura de magazie si copastie. +n acest moment se stopeaza curentul de sarcina si incepe filarea cu virarea bratelor bigii si dupa caz a balansinei pana cand greutatea este adusa deasupra locului de depozitare <+2++8$ 2,$8$ : in principiu au aceleasi parti componente ca si bigiile usoare cu deosebirea ca rezistenta si capacitatea lor sunt marite in raport cu eforturile la care sunt supuse.

*E

+#STA8AT+A D$ +#&A,&A,$ &7 &,A#+&$ SA7 &7 .A&A,A8$ D$ <O,D &ranicele apar la bord ca o necesitate a stationarii navelor o perioada cat mai scurta in porturile de escala sub operatiuni de incarcare si descarcare .Parti componente % bratul macaralei % roata pinion % postamentul % coloana % mecanismul de rotire % vinciul de sarcina % vinciul de balansina % postul de conducere % greementul A#"nt"=ele $r"ni$ului ."t" 'e /i*" '. Posibilitatea interventiei directe pe o suprafata mai mare si precizie sporita precizie de manevra mult mai mare (. Productivitate mare in special la navele cu guri mari de magazie si cranice cu capacitate mare de ridicare ). Stare permanenta de pregatire de lucru si manevrare mai simpla. *. Posibilitatea efectuarii simultanea miscarilor de coborare B ridicare B rotire si basculare G. &amp de vedere larg lipsind coloana si eventualele manevre curente H. posibilitatea operari cu graiferul la marfuri in vrac De-"#"nt"=ele I '. cost de pret mare (. sensibiliate mare a bratului ). necesitatea calificarii speciale a celor care lucreaza cu cranicul +#SATAT+A D$ P,OP78S+$ De invatat Def. Parti componente ,olul liniei de arbore

G9

INSTALATII SA% EC4IPAMENTE PORT%ARE 5acarale de c4eu pot fii electrice - 4idraulice si mixte Parti componente I % partea mecanica I portalul platforma sau coloana de rotire cabina mecanismelor cabina de comanda sistemul de brate si contragreutatile % instalatria de actionare mecanismul de translatie mecanismul de rotire mecanismul de inchidere si deschidere a sistemuli de brate mecanismuld emanevra a sarcinii si dispozitivele de siguranta % podurile rulante I pot fi de doua tipuri I cu cabina de comanda seoparat de caruciorul de sarcina si cu cabina de comanda amplasata pe caruciorul de sarcina % partea metalica I portalul grinda principala sau consola principala bratul sau consola rabatabila pilonul sau coloana cabina mecanismelor si buncarul . INSTALATIILE DE ACTIONARE % % % % mecanismuld etranslatie mecanismuld etranslatie al mecanismului de sarcina al caruciorului si a cabinei de comanda. .ecanismul de ridicare al sarcinii .ecanismul de basculare al consolei rabatabile Dispozitivele de siguranta

%TILA0E PORT%ARE % % % % % % % macarale auto si plutitoare autostivuitoare auto%incarcatoare cu cupe trailere auto%incarcatoare ptr containere tractoare camioane

SC%LE SI DISPOAITIVE % % % % % paleti din lemn gafe : de paleti de butoiaie ptr lazi colete zbir sapane chingi plase graiferele sprederul sunt de ) tipuri

G'

MODULUL II VITALITATEA NAVEI CAP. I C%NOSTINETE ELEMENTARE DIN TEORIA NAVEI % SE .EDE% U/SUL DE M%/IN%/IE &%/TE% DE ONST/U TIE CAP II . ROL%L SI IMPORTANTA VITALITATII IN E:PLOATAREA NAVEI 6itallitatea se imparte in doua % vitalitatea navei % vitalitatea echipajului '. 6italitatea navei reprezinta capacitatea acesteia de a%si mentine caracteristicile tehnice de e!ploatare si proprietatile nautice in conditii de avarie. Pentru asigurarea vitalitatii navei aceasta dispune de un ansamblu de mijlloace pasive si mijloace active reprezentate de instalatii obiecte de inventar destinate sa asigure prevenirea combaterea limitarea sau eliminarea efectelor produse de avariile la corp. (. 6italitatea echipajului reprezinta capacitatea acestuia de a%si asigura e!istenta in conditii de avarie a navei sau de pirdere a acesteia in scopul prevenirii si combaterii pierderii de vieti omenesti. 6italitatea navei si echipajului este o problema majora de care se tine seama atat la proiectare constructie cat si e!ploatarea navei astfel incat sa fie create conditii de siguranta ma!ima. +n acest scop un rol de importanta majora revine echipajului care trebuie sa sigure o e!ploatare normala a navei printr%o permanenta actiune de control si prevenire a avariilor ce sar putea produce. Succesul acestei actiuni depinde de modul in care echipajul cunoaste constructia si caracteristicile navei ale mecanismelor si dispozitivelor cu care este dotata precum si procedeele si masurile privind utilizarea acestora. +n cursul navigatiei datorita unor erori de navigatie sau a altor cauze corpul navei pote fii avariat. Avaria corpului duce la perforarea acestuia perforatii ce poarta denumirea de apa creand posibilitatea patrunderii apei in interior si deci reducerea flotabilitatii si micsorarea stabilitatii navei. Prevenirea avariilor la corp se face prin respectarea permananta a regulilor de navigatie conforma cu o buna practica marinareasca dar si prin respectarea regulilor de incarcare descarcare si de e!ploatare a navei. Datorita dotarii navelor in ultima perioada cu echipamente de navigatie din ce in ce mai perfectionate sau redus simtitor numarul avariilor datorate esuarilor si coliziunilor inmultindu%se avariile datorate incendiilor si a erorilor umane. Prevenirea si combaterea incendiilor se face prin masuri constructive si prin dotarea navei cu un inventar de stins incendii cu dispositive si mecanisme specifice care sa fie folosite de echipaj in cazul declansarii incendiilor .

G(

Avaria mijloacelor tehnice de care dispune nava si in special a mijloacelor de propulsie poate pune nava in situatii deosebit de periculoase tinand cont de faptul ca in timpul navigatiei nava nu poate primi ajutor decat intrun timp relative indelungat de aceea se asigura in masura in care este rational si posibil cu mijloace tehnice de rezerva care se poate folosite la momentul oportun. Totodata tinandu%se cont de rolul si importanta instalatiilor se realizeaza dublarea reciproca a acestora in scopul preluarii partiale sau totale a sarcinilor pe care le indeplineste instalatia principala. 10.11.2011 +n conditii normale de e!ploatare echipajul navei prin respectarea normelor de e!ploatarea a nevei si regulamentul serviciului la bord are asigurate prin insasi conceptia de proiectare constructie si e!ploatare conditii optime de desfasurare a activitatii. 8a bord sunt prevazute echipamente speciale care sa permita desfasurarea activitatii de eliminare sau limitarea avariilor in conditii de siguranta ma!ima. Daca avaria nu poate fii inlaturata cu toate eforturile depuse si se decide abandonarea navei aceasta dispune de instalatii si echipamente care sa asigure salvarea echipajului si e!istenta acestuia pe o perioada de timp necesara pana la salvarea lui de catrea alta nava Pe nava mecanismele trebuie sa fie astfel amplasate incat in cazul aparitiei unei avarii sa poata permite eliminarea apei din compartimentele inundate dar si evacuarea oamenilor din acestea. Prin amplasarea masinilor si mecanismelor trebuie sa fie asigurate treceri spre caile de evacuare din ambele parti. &apacele spiraielor ale magaziilor vor avea pe ele inscriptii care sa interzica asezarea sau depozitarea unor obiecte asupra lor. #umarul deschiderilor din peretii etansi trebuie redus la minim. Pentru eliminarea apei e!istente in unele compartimente atat in e!ploatare normala cat si in caz de avarie se vor utiliza instalatia de santina si balast. 8a bord treebuie sa e!iste in permanenta afisate planuri in care sa fie figurate clar pentru fiecare punte si compartiment limitele compartimentelor etanse. Deschiderile din peretii etansi dar si masurile generale pentru corectarea inclinarilor aparute in urma inundarii unor compartimente. Saptamanal se vor e!ecuta e!ercitii de manevra a portilor etanse ai 7blourilor robinetelor vanelor etc. +ar toate deschiderile ce comporta utilizarea unei surse de energie vor fi manevrate zilnic. Toate e!ercitiile si inspectiile vor fii inscrise in jurnalul de bord orice defectiune constatata eventual remedierea ei va fi notata amanuntit. PROTECTIA CONSTR%CTIVA IMPOTRIVA INCENDIILOR &onventia S.O.L.A.S. cuprinde o serie de prescriptii si norme ce trebuiesc respectate in privinta protectiei contra incendiilor dintre acestea cele mai importante suntI '. separarea de restul navei al incaperilor de locuit (. localizarea stingerea sau detectarea incendiului la locul unde el a luat nastere ). protectia iesirilor

G)

Protectia constra incendiilor este asigurata prin pereti din otel punti ori alte structuri nemetalice ce se clasifica astfel I A" materiale necombustibile care incalzite la temperatura de FG9gr & nu ard si nu degaja gaze combustibile suficiente pentru autoaprinderea lor <" materiale combustibile cu propagare lenta a flacarilor &" materiale combustibile cu propagare rapida a placarilor Din aceste puncte de vedere la bordul navei sunt prevazute urmatoarele aspecte generale I % izolatiile termice si fonice ale puturilor peretilor peretii puntilor compartimentul masini si caldari vor fii realizate din otel sau alt material echivalent .Pentru finsajul interior nu se vor folosii vopseluri sau alte acoperiri pe baza de nistroceluloza. Tesaturile perdelele covoarele vor fii realizate dintr%un material care sa nu arda mai repede decat tesarurile din lana cu greutatea de ;99 gr Bmp. Din punct de vedere al rezistentei la foc constructiile de la bordul navei se impart astfel '. constructii de tip 0A1 % onstructii rezistente la foc. (. (. &onstructii de tip 0<1 % cele care intarzie propagarea focului. ). &onstructii de tip 0&1 relizate din materiale necombustibile carora nu li se impun conditii referitoare la trecerea focului si fumului si nici cu privire la temperatura. +n afara ijloacelor prezentate anterior ce reprezinta mijloacele pasive de protectie impotriva incendiilor nava dispune si de o serie de mijloace active formate din instalatii echipamente stingatoare inventar de avarie ce stau in permanenta la indemana echipajului pentru a fii folosite ASIG%RAREA VITALITATII NAVEI IN CAA%L AVARIEI LA CORP &lasificarea caurilor de apa poate fi facuta dupa urmatoarele criterii I % Du(" (r #enient" % putem avea gauri de apa produse in urma coliziuni cu alta nava % gauri de apa cauzate de esuari % gauri provocate de coliziunea cu corpuri straine ce plutesc la % suparfata apei sau in imersiune % gauri provocate de defectiuni ale tubulaturilor instalatiilor ce % comunica cu e!teriorul % % Du(" 'imen)iuni % gauri de apa mici cu suprafata pana in 9 9G mp % gauri de apa mijlocii cu suprafata pana in 9 ( mp % gauri de apa mari cu suprafata pana in ( mp % gauri de apa foarte mari cu suprafata mai mare de ( mp

G*

% Du(" ( -iti" l r in r"( rt $u )u(r"."t" "(ei % gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire % gauri de apa dispuse in zona liniei plutire % gauri dispuse deasupra liniei de plutire % Du(" ")e$t % pot fi gauri de apa cu aspect neregulat si cu margini deformate si cu aspect regulat si margini netede +n momentul cand sa semnalat ca apa patrunde in compartiment cel care observat da alarma si pune in functiune mijloacele pasive de prevenire a inundarii. Daca apa continua sa inunde atunci in afara de mijloacele fi!e vor fi puse in functiune si mijloacele mobile cum ar fi pompe submersibile ejectoare cu apa motopompe. &a mijloace fi!e pot fi folosite pompele de santina si balast si in anumite cazuri cele ce combustibili sau cele de tranzvazare. +n toate cazurile de evacuare a apei cu ajutorul mijloacelor mobile de drenaj trebuie sase acorde o atentie deosebita e!istentei si mentinerii in stare de curatenie a sorburilor de aductiune impotriva diferitelor impuritati. $ste necesar de asemenea sa se realizeze o etanseitate perfecta a racordurilor de furtun deoarece in cazul neetanseitatii se va aspira aer si pompa se va dezamors. +n afara instalatiilor de care dispune nava pentru eliminarea apei care a patruns in corp la bord e!ista si o serie de materiale si dispozitive ce sunt folosite pentru astuparea gaurlir de apa. Acestea constituie inventarul de avarie al navei. &omponenta minima a acestui inventar este stabilita de catre normele societatilor de clasificare in functie de lungimea navei si zona de navigatie e!istand prescriptii speciale pentru navele de tip tanc si cele de pasageri. +nventarul de avarie se pastreaza la bord in compartimente dedicate numite posturi de avarie. 8a bordul unei nave de marime mare trebuie sa e!iste cel putin doua posturi de avarie din care unul din apropierea compartimentului masini iar cel de%al doilea pe punte. .arcarea posturilor de avarie se face fie prin piturarea usei in totalitate sau partial in albastru cu etichete in limba engleza si in lumba de lucru a echipajului Obiectele de inventar sau ambalajul lor de astrare se vor pitura in albastru complet sau in dungi albastre. +nventarul de avarie cuprinde in general urmatoarele materiale si dispozitive % Paiete de avarie utilizate pentru astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari ele csunt confectionate in trei dimensiuni I paiete intarite du dimensiunile de * G ! * G m paiete usoare cu dimnesiunile ) ! ) m paieste obisnuite cu dimensiunile de ( ! ( m. ele sunt confectionate din panza de vela impermeabila cate doua bucati pe fiecare fata avand la cele patru colturi si pe laturi ochiuri cu rodante pentru prinderea bratelor paietului a paramelor de fund si a celor de manevra. 8ungimea lor este astfel aleasa incat sa permita astuparea gaurii de apa indiferent de pozitia ei pe corp. de jur imprejurul paietului se cose o intaritura numita grandee intre cele patru foi de panza de vela se introduce material vegetal si se coase cu o cusatura rotunda ( se matlaseaza ". 8a paietul intarit la mijloc e!ista si o plasa de sarma cu pchiuri de apro!imativ (9 cm. Pe langa paietele de

GG

% %

% % %

avarie la bordul navei trebuie sa mai e!iste in cantitatile si dimensiunile indicate de normele societatilor de clasificare urmatoarele scule dispozitive si materiale Dulapi de lemn grinzi de pin pene de pin si de mesteacan dopuri de brad truse cu scule de matelotaj si lacatuserie Panouri cu margini moi panza de vela pasla foi de cauciuc stupa calti sarma de fier moale scoabe de constructie cuie suruburi cu cap de piulita he!agonala ciment nisip substanta pentru priza rapida grund seu sau vaselina barda joagar bomfaier lopeti galeti baros felinar antie!polziv cric cu surub clema de avarie cu surub. Dispozitivul universal de strangere. Pontil reglabil Surubul de fund

11.11.2011 CERCETAREA AVARIEI, MAS%RI SI PROCEDEEE OPENTR% LIMITAREA SI ELIMINAREA AVARIILOR LA CORP +mediat dupa producerea avariei o prima actiune consta in determinarea locului si carcteristicilor gaurii de apa ce trebuie facuta cat mai repede posibil avandu%se in vedere timpul limitat pe care il avem pentru eliminarea acesteia. +mediat ce locul avariei a fost depistat se vor determina carcteristicile gaurii de apa respectiv inaltimea sau adancimea fata de suprafata apoi sau linia de plutire dimensiunile si aspectul. Totodata se va aprecia cantitatea de apa patrunsa in compartiment determinandu%se si timpul de inundare Daca este necesar compartimentul inundat se va izola fata de celelalte compartimente nu numai prin inchiderea portilor etanse a ventilatiilor si aerisirilor ci si prin intarirea peretilor compartimentului. Dupa ce caracteristicile avariei au fost stabilite si in paralel cu masurile aratate se vor aduce de la cel mai apropiat post de avarie materialele necesare pentru limitarea si eliminarea efectelor avariei la corp. daca avaria este mare se recomanda daca este posibil stoparea navei sau cel putin reducerea vitezei astfel incat deplasarea navei sa nu mareasca numarul de inundare si sa micsoreze timpul. O atentie corespunzatoare trebuie acordata inclusiv gaurilor mici situate deasupra liniei de plutire in special pe mare agitata. Atunci cand poate apare suprafata libera de lichid ce poate banda nava %stuparea gaurilor de apa mi"i . gaurile de apa mici apar de obicei din cauza unor defectiuni ale corpului navei crapaturi fisuri nituri sarite. Astuparea acestora se face din interiorul navei iar in cazul niturilor sarite din e!terior cu ajutorul surubului de fund. Daca nu e!ista suruburi se vor folosi dopurile de brad. /isurile si crapaturile pot fi astupate cu ajutorul penelor la capetele acestora dandu%se gauri ce vor fi astupate cu dopuri de brad. O serie de fisuri pot fi astupate de asemenea prin stemuire cu plumb. +n cazul in care se vor folosi cepurile de lemn pentru gauri cu dimentrul de pana la 'G9 mm acestea se vor bate in gaura de apa cu infasurare de carpe calti sau tenda impregnata

GH

Dopurile cu infasurare vor fi batute pana la o adancime de * m cele ce se vor bate la o adancime mai mare de * m se vor bate fara infasurare 8O& POAA %stuparea gaurulor de apa mi0lo"ii ca si gaurile de apa mici si acestea se astupa de regula din interiorul compartimentului innundat. &del mia eficace mijloc este panoul cu margini moi daca nu e!ista in inventar sau nu e!ista sub nivelul nivelului de apa el poate fi confectionat la bord sub diferite forme si dimensiuni din doua straturi de scanduri de brad prinse cu scoabe si dispuse pe directii opuse B perpendiculare. +ntre cele doua straturi de scnaduri se introduce panza de vela sau teda marginile se lasa mai mari se indoiaie si se prind pe una dintr%e fete cu cuie in spatiul ramas liber se introduce material vegetal formandu%se astfel pernele moi. Dimensiunile panoului cu margini moi trebuie sa fie cu apro!imativ o treime mai mare decat gaura de apa Panoul cu margini moi se aplica sau se fi!eaza pe gaura de apa cu ajutorul unor materiale si dispozitive dupa cum urmeaza .odul de fi!are al panoului cu ajutorul grinzilor si penelor de tensionare %stuparea gaurilor de apa mari si $oarte mari. De cele mia multe ori gaurile de apa mari si foarte mari nu se pot astupa din interior din cauza presiunii apoi si a debitului mare de inundare. +n aceasta situatie se utilizeaza paietul de avarie ce se aduce la locul gaurii de apa pe la prova navei prin e!terior. Se trec paramele de fund pe sub corpul navei pana cand se ajunge in dreptul gaurii de apa se leaga paietul de paramele de fund si cele de manevra. &ele de manevra se fileaza iar cele de fund se vireaza coborandu%se si aducadu%se paietul peste gaura de apa presiunea apei fitandul pe aceasta dandu%ne posibilitatea sa eliminam in totalitate avaria prin interior. Daca marginile gaurii sunt orientate spre e!terior atunci operatiunea va fi ingreunata si paietul avariat eventualele infiltraatii de apa eliminandu%se din interior Aplicarea paietului se face dupa oprirea navei si orientarea acesteia cu bordul avariat sub vant. %stuparea gaurilor de apa "u a0utorul "#esonului de "iment . +n zona de gurna sau a fundului astuparea nu se poate face cu vreuna din metodele aratate si in acest caz se foloseste chesonul de ciment. .ortarul se pregateste din ( parti nisit si o parte ciment la care se adauga substanta de pridere rapida. Pentru realizarea mrotarului sub nici o forma nu se utilizeaza apa de mare ce reduce rezistenta cu '9X. #u se folseste apa dulce murdara cu grasimi reziduri petroliere acizi sau alte substante care ar putea deteriora priza. Su""esiunea operatiunilor de astupare este urmatoarea % se astupa gaura de apa prin exterior cu paietul % se dreneaza copartimentul din compartimentul inundat % se confectioneaza dupa forma borda6ului si tinand cont de elementele din structura de rezistenta un cofrag de lemn % borda6ul se curata si se spala in zona in care va fii turnat mortarul cu apa dulce si spartura se acopera cu panza de vela sau pasla % concomitent cu operatiunile anterioare se pregateste mortarul

GF

se toarna mortarul in cofrag si dupa intarire se scoate paietul dn exterior. &cest mod de astupare a gaurii de apa are un caracter paritiv permanent si va fi eliminata in totalitate cand nava va intra in santier.

DE S OS &ENT/U D%T% DE (1.((.2+(( O/DON%NT% DE U/3ENT% 124(556 &/I.IND N%.I3%TI% I.IL% LE3E% 1(242++2 &/I.IND %&/OB%/E% SI OM&LET%/E% DE U/3ENT% 124(552 O/IDINUL MINIST/ULUI T/%NS&O/TU/ILO/ (762 4 (72642++6 O/DINUL MINIST/ULUI 2(142++) 14.11.2011 ES%ARE SI DEAES%AREA A NAVELOR ES%AREA NAVELOR $suarea reprezinta punerea pe uscat a navei aceasta putandu%se face voluntar sau involuntar esuarea voluntara reprezinta punerea pe uscat a navei la cererea comandantului sau la ordinul comandantului in scopul salvarii echipajului navei si incarcaturii. % $suarea voluntara se e!ecuta dupa ce in prealabil sa realizat o cercetarea atenta si au fost culele toate informatiile cu privire la locul in care nava se pune pe uscat. % $suare involuntara apare datorita conditiilor hidrometeorologice proaste a semnelor sau semnalelor de navigatie scoase din pozitie a erorilor umane slaba pregatire profesionala. De cele mai multe ori esuarea involuntara se soldeaza cu avarierea grava a navei pierderi materiale mari vatamari corporale grave si chiar decese +n momentul punerii pe uscat a navei sau al aparitiei fenomenelor ce caracterizeaza esuarea prima operatiune ce se e!ecuta este (rire" m t rului dupa care se trece la cercetarea amanuntita a avariei in felul urmator I % % % % % Se instituie un ser!i"iu de siguranta "are "er"etea'a starea "ompartimentelor si ia masuri de e!a"uare a apei din interior. Se stabiles" dupa #arta "ara"teristi"ile lo"ului si pun"tul pre"is in "are se a$la na!a. Se "er"etea'a starea $undului dupa #artile e8istente la bord si da"a este posibil se ia o proba de $und totodata stabilindu-se !ariatia si inltimea mareei Se determina po'itia "oorpului na!ei in raport "u supra$ata apei Se e8e"uta ori"e alte masuratori "e ne-ar putea da o imagine "at mai e8a"ta a situatie in "are se gaseste na!a.

G;

Pentru determinarea portiunii din corpul navei ce se gaseste in contact cu fundul se vor trece pe sub corpul navei doua cabluri metalice unul pe la prova celalalt pe la pupa plimbandu%se de%a lungul corpului pana cand vor ajunge in punctul de contact dintre corp si fund. +n acest moment se citesc pe punte costele in drepul carora sau oprit determinandu%se astfel apro!imativ portiunea de care nava este in contact cu fundul DEAES%AREA NAVELOR +n conditiile in care cercetarea corpului ne arata ca dezesuarea poate fi facuta cu mijloacele corpului. Aceasta operatiune trebuie sa inceapa imediat. .etodele de dezesuare sunt diversificate dar depind de situatia reala in care se gaseste nava Procedeele prin care se poate face dezesuarea pot fi printre altele urmatoarele % % % % % dezesuarea navei prin utilizarea instalatiei de propulsie dezesuarea cu utilizarea simultana a instalatiei de propulsie si a celei de guvernare dezesuarea cu ajutorul instalatiei de ancorare dezesuarea cu ajutorul instalatiei de propulsie si a instalatiei de ancorare dezesuarea navei prin schimbarea pozitiei navei in raport cu suprafata apei se poate incerca dezesuarea navei prin schimbarea asieteii sau carisirii aceasta in functie de pozitia in care se gaseste nava in raport cu fundul apei.

Schimbarea pozitiei navei poate fi facuta de asemenea prin % % % % debarcare de greutati deplasarea unor greutati ambarcarea de greutati dezesuarea prin balansarea navei

+n toate cazurile indiferent de metoda adoptata se va tine cont de posibilitatea de a folosii mareea ca un mijloc suprimentar important pentru dezesuarea acesteia. Pentru aceasta dezesuarea va incepe o data cu inceperea flu!ului astfel incat in momentul incare acesta are valoare ma!ima sa fie asigurate cele mai bune conditii pentru dezesuare. +ndiferent de solutiile de dezesuare alese se recomanda ca aceasta sa se faca pe acelasi drum pe care ai intrat considerandu%se ca la intrare au fost eliminate toate obstacolele. Dupa dezesuare nava va fi ancorata intr%un loc linistit se vor cerceta compartimentele navei si elimina eventualele noi avarii aparute.

GE

INFRACTI%NI IMPOTRIVA REGIM%L%I TRANSPORT%L%I %rt (. conducerea unei navei de o persoana fara brevet sau certificat de capacitate corespunzator 9 7 luni : ; ani %u aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si comandantul ce incredinteaza conducerea navei unei astfel de peroasne %rt 2. punerea in navigatie a unei nave fara ec4ipa6 minim de siguranta = 7 luni - 2 ani %rt ;. exercitarea atributiunilor de serviciu de catre personalul ce concura direct la siguranta navigatiei , la conducerea navei in stare de ebrietate sub influenta medicamentelor - drogurilor sau substante psi4otrope = 2 la 8 ani. )tarea de ebrietate se considera a fi inbibatia alcolica de +,mie sau c4iar mai mica daca prin orice mi6loc sau proba se constata micsorari manifeste ale facultatilor de ec4ilibru sau de miscare ale persoanei. %rt 1. refuzul personalului aratat anterior de a se supune recoltarii de probe biologice = 2 la 8 ani %rt *. parasirea postului fara aprobare de catre un membru de ec4iipa6 sau pilot in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu daca prin aceasta s.sar intrerupe sau stan6eni navigatia vor pune in pericol ec4ipa6l - nava sau incarcatura = 2 la 8 ani. Daca fapta este savarsita de catre comandantul navei 2 la / ani %rt 7. fapta de a dormi in serviciul de cart sau de garda daca sar fi putut intrerupe sau stan6eni navigatia sau pune in pericol siguranta ec4ipa6ului navei sau incarcaturii 2 luni la +2 luni sau amenda daca fapta nu constituie infractiune mai grava. %rt 6. parasirea navei de catre comandantul navei aflate in pericol inainte de a.si executa indatoririle de serviciu privind salvarea ec4ipa6ului si a navei + la 9 ani %rt ). fapta comandantului de a nu.si indeplini obligatiile de asistenta si salvare a navelor si persoanelor aflate in pericol pe apa ori in caz de aborda6 de anu comunica celeilalte nave -datele de indentificare proprii + la 9 ani %rt 5. sc4imbarea pozitiei - scoaterea din functiune avarierea grava sau avarierea unui semnal de navigatie + la 9 ani %rt (+. daca faptele prevazute anterior au avut ca urmare accident de navigatie constand in aborda6 cu pagube materiale mari - avarierea grava a unei nave ori distrugerea sau degradarea importanta a unor instalatii si buniri de orice fel 3 la +3 anisi interzicerea unor drepturi. Daca prin actiunile respective sa produs scufundarea navei proprii sau a altei nave - moartea sau vatamarea grava a uneia sau mai multor persoane +0 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Daca faptele sunt savarsite cu buna

H9

stiinta in scopul realizarii uneia din urmarile prevazute anterior +3 la 20 ani si interzicerea unor drepturi %rt ((. preluarea fara drept a comenzii sau controlului navei 2 la +2 ani si interzicerea unor drepturi. daca fapta se sarvarseste in itinerariu 3 la +3 ani si interzicerea unor drepturi (7.((.2+(( Art 12 . savarsirea unei dintre urmatoarele fapte daca prin aceasta se pune in pericol siguranta navei si a navigatiei ( la F aniI . stan6enirea indeplinirii atributiunolor de serviciu ale ec4ipa6ului ce asigura conducerea navei . falsificarea unui ordin scris a 6urnalului de bord sau de masina . comunicarea unor informatii cunoscand ca sunt false si prin aceasta se comprimote siguranta navei si a navigatiei . distrugerea sau avarierea unei nave - a ec4ipamentelor de navigatie sau perturbarea functionarii lor . acte de violenta comise impotriva uneia sau mai multor persoane . pune stapanire pe nava sau exercita controlul asupra acesteia prin violenta sau amenintare cu violenta Art 1; . plasarea pe nava prin orice mijloace a unui dispozitiv obiect sau substanta apte sa distruga sau sa cauzeze navei ori incarcaturii pagube ce pot compromite sau sunt de natura a compromite siguranta navigatiei si a navei G la 'G ani si interzicerea unor drepturi Art 14 . daca faptele prevazute la art '( si ') sunt savarsite in scoppul devierii navei = G la 'G ani Art 15 . savarsirea uneia din urmatoarele fapte daca prin aceasta se pune in pericol siguranta unei platforme simple si a navigatiei ( la F ani ( fapte % vezi art '(" Art 16 . daca faptele prevazute la art '' '( ') si 'G are ca urmare are ca ranirea sau mai multor persoane scufundarea navei ori producerea unor pagube materiale importante '9 la (9 ani si interzicerea unor drepturi Art 17 . tentativa prevenirii prevazute la art '' '( ') 'G se pedepseste % se considera tentativa si prodicerea sau procurarea mijloacelor sau instrumentelor precum si luarea masurilor in vederea savarsirii infractiunilor aratate Art 19 . blocarea senalului navigabil a unei dane a bazinului portuar si nee!ecutarea ordinul capitanului de port de beblocarea a acestora daca prin aceasta se stanjeneste navigatia activitatea portuara sua a fost pusa in pericolsiguranta navigatiei sau a portului

H'

= ) la '9 ani si interzicerea unor drepturi.Daca faptele prezentate sunt savarsite din culpa atunci pedeapsa este de ) luni la ) ani Art 1B . transportul de marfuri periculoase in apele nationale fara respectarea prevederilor legale privin transportul unor astfel de marfuri daca prin aceasta sa pus in pericol sau sar fi putut pune in perocol siguranta navigatiei ( la F ani Art 20. constituie act de terorism infractiunile prevazute la art ''si art '( ') si 'G atunci cand sunt savarsite in scopul tulburarii grave a ordinii publice prin intimidare teroare sau creerea unei stari de panica Art 21 . ptr actele de terorism se aplica prescriptiile codului penal INFRACTI%NI CONTRA ORDINII SI DISCIPLINEI LA 1ORD ART 22 . ,$/7A78 D$ a e!ecuta un ordin cu privire la indatoririle de serviciu privin siguranta navei si a navigatiei ) luni la ( ani sau amenda daca fapta nu este grava atunci cand pafta este sarvasita de comandant si refuzul este nejustificat H luni la ) ani Art 2; . lovirea unui membru de echipaj de catre alt membru de echipaj o luna la ' an sau amenda daca fapta se savarseste impotriva comandantului ) luni la ( ani si daca comandantul se gaseste in e!ercitarea atributiunilor de serviciu pedeapsa este de H luni la ) ani Art 24 . fatpa pasagerului de a nu se supune pe timpul calatoriei sau de ofiter cu privire la salvarea navei ' la H luni sau amenda Art 25 . actiunea penala prevazute la art (( si (* se pune in miscarea la sesizarea comandantului sau a proprietarului de nava pentru art () aceasta se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate ALTE TIP%RI DE INFRACTI%NI ART 26. folosirea carnetului de marinar aa brevetului sau certificatului de capacitate apartinand altei persoane ) luni la ) ani cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si incredintarea cu buna stiinta in scopul folosirii elicite a documentelor respective Art 27. arborarea fara drept a pavilionului ,O.A# sau punerea in e!ploatare sau navigatie a unei nave neinregistrate = H luni la G ani cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si arborarea fara drept a pavilionului altei tari decat cel inscris in actul de nationalitate Art 29. fapta comandantului sau a oricarui membru de echipaj care in urma producerii unui accident de navigatie ordona sau face sa dispara nava de la locul accidentului H luni la * ani

H(

Art 2B folosirea de catre comandant sau de catre alt membru de echipaj fara drept pe timpul e!ercitarii atributiunilor de serviciu pentru sine sau pentru altul in totalitate sau in parte nava sau incarcaturra acesteia = ( ani la F ani Le*e" 412 privind aprobarea si completarea ordonantei guvernului romaniei nr *((B(99F privind navigatia civila . Autoritatea de stat in domeniu trasportului naval este ministerul transporturilor care elaboreaza si promoveaza actele normative aplicabile trasnportului naval urmareste aplicarea acestora si asigura ducerea la indeplinire a obligatiilor ce revin romaniei din acordurile si converntiile internationale la care romania este parte . Autoritatea de stat in domeniu sigurantei navigatiei este autoritatea navala romana care este organ tehnic de specialitate in subordinea ministerului ( este organ al administratiei centrale " care are urmatoarele atributii I % % % % % % % % % % % elaboreaza norme tehnice pentru constructii intretinere nave acorda brevede si certificare de capacitate atestate si certi elaboreaza norme tehnice pentru constructii intretinere nave acorda brevede si certificare de capacitate atestate si certificate de conformitate pentru personalul navigant roman acorda dreptu de arborare a pavilionului roman efectueaza controlul de nave efectueaza inspectia si controlul navelor indiferent de pavilionul lor in apele nationale romane efectueaza inmatricularea si tine evidenta navelor romanesti a navelor aflate in constructie si a personalului navoigant roman coordoneaza activitatile de cautare si salvare a vietii omenesti si navelor aflate in pericol coordoneaza activitatile de prevenire a poluarii etc A#, este institutie publica e!trtabugetara finantata din fonduri proprii in subordinea ministerului. $ste condusa de un consiliu de conducere compus din '' membri din care unul este presedintele si directorul general

/unctia de pregatire si perfectionare a personalului ce deserveste mijloacele de transport naval se asigura prin centrele de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval aflat in subordinea sau sub autoritatea ministerului. Toate navele indiferent de pavilion ce naviga in apele nationale are romaniei sunt supuse prevederilor legislatiei nationale a ,O.A#+$+. +n porturile ,O.A#$ST+ transporturile maritime si fluviale internationale de marfuri de B si persoane se desfasoara cu acces liber si nediscriminatoriu indiferent de pavilion Apele nationale navigabile ale romaniei sunt formate din % marrea teritoriala % apele interioare navigabile % radele si bazinele portuare % acvatoriile santierelor navale

H)

Sunt nave in intelesul prezentei legi navele maritime si fluviale de orice tip propulsate sau nepropulsate ce navigheaza la suprafata sau in imersie destiante transportului de marfuri deBsau persoane poescuitului remorcajului impingere sau diferite aparate plutitoare. /ac parte din nava instalatiile masinile si motoarele care asigura propulsia navei sau produc o alta actiune mecanica impreuna cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni precum si toate echipamentele necesare desfasurarii unei activitati corespunzatoare la bord. Orice nava care se construieste in romania trebuie sa aiba un proiect avizat de autoritatea competenta a statului al carui pavilion urmeaza sa il poarte. +n perioada probelor de mars navele nou construite in romania arboreaza pavilion roman in baza unui permis provizoriu emis de ANR. Dupa preluarea de catre beneficiar va arbora pavilionul statului de inmatriculare si va avea la bord documentul nationalitatea. #avele constuite nou in romania ce urmeaza a fi inmatriculate in alt stat pot naviga si in baza unui permis provizoriu eliberat de misiunea diplomatica a statului respectiv. +n scopul tinerii evidentei din punct de vedere juridic navele se clasifica in I % nave de categoria + sunt navele cu propulsie destiante transportului de marfuri si B sau persoane cu o propulsie mai mare de ')H >K si navele fara propulsie c u o capacitate de incarcare mai mare de '9 T si aparatele si instalatiile plutitoare un deplasament mai mare de 'G T % nave cat ( : celelalte tipuri de nave inclusiv ambarcatiunle mici % navele de agrement : velierele iahturile indiferent de deplasament construite si echipate pentru calatorii de lunga durata precum si cele destinate activitatilor sportive si de agrement. #avele de categoria + sunt individualizate printr%un nume propriu propus de catre proprietar si probat de catre ANR #avele si aparatele plutitoare fara propulsie de categoria + se individualizeaza printr%un numar de inmatriculare dat de catre ANR #avele de categiria ++ si cele de agrement se individualizeaza printr%un numar de capitania portului de inmatriculare iar la solicitarea proprietarului si cu acordul capitaniei pot purta si un nume. #umele navei sau numarul de inmatriculare se inscrie pe corpul navei in mod vizibil in ambele borduri la prova si in pupa si dupa caz si pe suprastructura. +n pupa se va inscrie si numele portului de inmatriculare #umele navei si numarul se inscrie si pe colaci plute veste barcile cu care este dotata nava. #avele ce au obtinut dreptul de arborare al pavilionului roman se inscriu sau se inregistreaza in registrele matricole de evidenta dupa cum urmeazaI % cele de categoria + in registrele matricole pentru nave de categoria + pastrate de catre capitaniile stbilite de catre ANR % cele de categoria ++ in registrele pentru nave de categoria ++ autorizate de catre ANR Dupa inregistrare in registrul matricol al navelor de categoria + acestea se inscriu si in registrul de evidenta centralizata tinut de catre autoritatea navala romana

H*

16.11.2011 DREPT%L DE AR1ORARE AL PAVILION%L%I ROMAN

Orice nava care se afla in apele nationale navigabile ale ,omaniei trebuie sa arboreze pavilionul statului in care este inmatriculata si in plus in semn de respect pavilionul ,omaniei. #avele au nationalitatea statului in care au fost inmatriculate si al carui pavilion sunt autorizate sal arboreze. +n numele guvernului ,omaniei autoritatea navala acorda dreptul de arborare al pavilionului roman dispune suspendarea sau retragerea acestui drept Dreptul de arborarea al pavilionului roman se acorda navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice romane. #avelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine ce au sediul unei filiale sau domiciliul in ,omania. #avelor fluviale proprietatea persoanelor fizice sau juridice romane la care participarea capitalului romanesc este de G'X. #avelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine inchiriate in contracte de bareboat sau cumparate in leasing de persone fizice sau juridice romane. #evelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice straine inchiriate in bearboat sau cumparate in leasing de catre persoane fizice sau juridice romane la care participarea capitalului romanesc este de G'X. +n indiferent de cazurile prezentate navele trebuie sa indeplineasca conditiile legislatiei romane. #avele care au obtinut dreptul de arborare al pavilionului roman sunt nave de nationalitate romana si nu au dreptul sa arboreze alt pavilion #avele sub pavilion roman fac parte din teritoriul romaniei si la bordul lor se aplica legislatia romana. #evele autorizate sa arboreze pavilionul roman au dreptul sa navige numai daca au la bord urmatoarele documente I % documentul ce atesta dreptul de arborare al pavilionului roman % certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii % certificatele care sa ateste conformitatea cu prevederile acordurilor si conventiilor la care romania este parte #avele sub pavilion roman trebuie sa tina un jurnal de bord si dupa caz alte jurnale si registre cerute de autoritatile nationale Dre(tul 'e "r/ r"re "l ("#ili nului r m"n )e )u)(en'" l" ) li$it"re" (r (riet"rului n"#ei $"re "re /li*"ti" )" (re'e" l" ANR $erti.i$"tul 'e n"ti n"lit"te "l n"#ei. Dreptul de arobrare al pavilionului roamn se poate retrage % la solicitarea proprietarului % daca nu mai sunt indeplinite cerintele legale

HG

PERSONAL%L NAVIGANT SI EC4IPA0%L NAVELOR Personalul navigant roman este construit din totalitatea persoanelor care au cetateie romana ce poseda un brevet sau un certificat de capacitate obtinut in conformitate cu prevederile legale si care le da dreptul sa indeplineasca o functie la bord. $videnta personalului navigant roman se tine de catre ANR in registrele de evidenta ale persoanlului navigant roman. Orice menbru al echipajului unei nave trebuie sa posede ca document obligatoriu sau cu document de indetitate un carnet de marinar &arnetul de marinar se elibereaza in numele guvernului romaniei de catre minister prin ANR si reprezinta document de indentitate personal. 8a bordul navelor sub pavilion roman in afara echipajului pot fi ambarcate si alte persoane in limita mijloacelor de salvare e!istente la bord cu acordul si pe raspunderea comandantului si cu aprobarea capitaniei de port. Aceste persoane nu sunt obligate sa posede carnet de marinar. +erarhia functiilor in cadrul echipajului navei este I % % % % % % % % &omandantul la bord comandantul poate indeplini functia de . ofiter sa stare civila preot notar &apitanul secund este seful serviciului punte Ofiterii de punte ' ( ) Seful mecanic seful compartimentului masini Ofiterii mecanici Alti ofiteri : electricieni ofiterul aspirant Persoanl cu certificate de capacitate sef de echipaj fiter timonier conducator de salupa ajutor mecanic electrician pompagiu fochist motorist marianr Personalul au!iliar

<revetele sau certificatele de capacitate se obtin in urma promovarii unui e!amen sustinut in fata unei comisii stabilite de catre autoritatea navala romana sau prin echivalare la cerere.acestea sunt eliberate de catre ANR. <revetele si certificatele de capacitate au o valabilitate de ma!im G aniin functie de crsurile IMO. 6alabilitatea poate fii prelungita dupa refacerea cursurilor IMO in urmatoarele conditii I % daca detinatorul a navigat efectiv '( luni in ultimii G ani % prin e!amen cu ANR daca detinatorul nu indeplineste prima conditie % prin absolvirea unui curs de reconfirmare prin centrele de pregatire autorizate daca nu indeplineste porima conditie &arnetul de marinar are o valabilotate de ma!im ( ani in functie de valabilitatea vizitei medicale. Pentru a indeplini o functie la bord personalul au!iliar trebuie sa faca dovada ca a absolvit cursurile de pregatire profesionala si cursurile IMO prevazute de legislatia in vigoare. Personalul navigant care face parte din echipajul navelor sub pavilion romantrebuie sa aiba cetatenie romana. Acesta poate fii si de alta cetatenie cu e!ceptia comandantului secundului si sefului mecanic ce pot fii inlocuiti cu aprobara ANR si numai daca vrevetele acestora sunt recunoscute de catre autoritate.

HH

Toate persoanele ce fac parte din echipajul navelor sub pavilion roman indiferent de cetatenie beneficiaza de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii ca si cetatenii romani. #avogatorii romani se pot ambarca si la bordul navelor si sub alt pavilion pe cont propriu sau prin agentii de intermediere. DREPT%RILE SI O1LIGATIILE EC4IPA0%L%I ,aporturile de munca ale echipajelor navelor sub pavilion roman se stabilesc pe baza legislatiei nationale a acordurilor si coneventiilor la care ,omania este parte. Timpul de lucru si de odihna se stabilesc prin conventii internationale. Pe perioada ambarcarii echipajul unei nave are dreptul la cazare gratuita si hrana gratuita sau alocatie de harna zilnica. $chipajul navelor sub pavilion roman pe perioada voiajului international are dreptul la diurna in valuta pe toata perioada voiajului din care se retine contravaloarea hranei. &onmandantul e!ercita comanda pe nava singur si in acest scop este investit cu autoritate asupra tuturor persoanelor de la bord. +n cazul in care comandantul indiferent din ce motiv nu isi mai poate e!ercita tributiunile de serviciu acestea trec in sarcina inlocuitorului legal respectiv capitanul secund si mai departe in conformitate cu ierarhia la bord. +n apele nationele ale romaniei urmatoarele activitati sunt de interes national si se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman si cu aprobare din partea autoritatilor in conditii speciale si cu alte nave remorcajul pilotajul remorcare si salvare cabotajul scoaterea navelor scufundate constructii hidrotehnice servicii de interes local e!ploatarea florei si faunei ( pescuitul ".

17.11.2011 LE3E% SE U/IT%TII SI S%N%T%TII IN MUN %

HF

H;