Vitalitate Timonieri

CERONAV
Curs de promovare la nivel de executie pentru obtinerea certificatului

de capacitate de TIMONIER MARITIM
(Upgrading Course for Maritime Helmsman Certificate)
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
PERONA! NE"REVETAT POEOR A! CERT#$#CATU!U#
%E CAPAC#TATE %E MAR#NAR
#a$ 1 din %1
&ENERA!#TAT#
Nava reprezinta o constructie plutitoare complexa& cu propulsie proprie& remorcata sau
stationata& destinata unei functii de transport sau altor lucrari si activitati maritime si fluviale'
(upusa in decursul timpului unui proces continuu de perfectionare te)nica si functionala&
nava& ofera perspectiva celui mai eficient mi*loc de transport pe plan mondial'
In le$atura cu si$uranta navi$atiei& a pasa$erilor& a ec)ipa*ului si a marfurilor transportate&
orice nava este caracterizata de o serie de proprietati +calitati, nautice si caracteristici de
exploatare'
PROPRIETATI (CALITATI) NAUTICE
#roprietatile +calitatile, nautice care caracterizeaza nava in raport cu mediul in care navi$a
sunt-
Flotabilitatea . este proprietatea navei de a pluti in conditii de exploatare normale'
Stabilitatea. este proprietatea navei de a se opune actiunii fortelor exterioare& care tind sa o
incline si de a reveni la pozitia initiala dupa incetarea actiunii acestor forte'
Inclinarea care se produce intr.un bordse numeste inclinare transversala, iar cea care se
produce in prova sau in pupa se numeste inclinare longitudinala'
Nescufundabilitatea / este proprietatea navei de a.si pastra flotabilitatea si stabilitatea in
cazul inundarii partiale a unuia sau a mai multor tancuri& in caz de avarie la
corp'
Calitatea navei de a efectua oscilatii line/ atat pe apa linistita cat si pe valuri& oscilatii&
caracterizate de o amplitudine a miscarii mica si perioada mare'
Stabilitatea de du!/ reprezinta proprietatea navei& aflate in miscare& de a se mentine timp
indelun$at pe o anumita directie'
"anevabilitatea- reprezinta proprietatea navei& aflate in miscare& de a efectua sc)imbari
rapide de directie cu a*utorul instalatiei de $uvernare'
Calitatile de !as- asi$ura navei posibilitatea de a se deplasa cu viteze cat mai mari la
consumuri de putere cat mai mici'
#entru orice tip de nava& aceste calitati nautice trebuiesc satisfacute intr.o anumita masura'
0radul de asi$urare al acestora poate fi mai mare sau mai mic& functie de destinatia navei'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ ! din %1
&EOMETR#A #
E!EMENTE!E CARACTER#T#CE A!E CARENE#
A' %E$#NE#T## %E "A(A' E!EMENTE %E RE$ER#NTA
#$ %EFINITII %E &A'A
Corpul navei& numit si coca, este partea principala a navei& care asi$ura exploatarea acesteia
corespunzator navi$atiei si destinatiei ei'
Corpul navei cuprinde doua parti-
. partea imersa& care se afla sub nivelul apei si care se numeste carena sau opera vie;
. partea emersa,situata deasupra nivelului apei& numita si opera moarta.
Carena navei suporta fortele de impin$ere a apei& rezultanta verticala a acestor forte o constituie
impin$erea Ar)imede& care actioneaza de *os in sus si ec)ilibreaza $reutatea navei'
Opera moarta are rolul de a asi$ura navei o anumita rezerva de volume tans& denumita rezerva
de flotabilitate.
1orma exterioara a corpului navei a rezultat in urma unei practici indelun$ate si ea nu
corespunde unui corp $eometric re$ulat& astfel ca aceasta forma nu poate fi exprimata prin relatii
matematice'
Corpul real al navei este realizat din osatura, de care se prinde invelisul exterior& format din
table de diferite $rosimi'
Corpul teoretic al navei este delimitat de suprafata interioara a invelisului corpului real& in cazul
navelor metalice& sau de suprafata exterioara a corpului real / in cazul navelor de lemn'
Corpul navei este simetric in raport cu un plan lon$itudinal denumit plan diametral. +#'2, '
#entru un observator care priveste in sensul de inaintare a navei& partea din dreapta planului
diametral se numeste bordul drept sau tribord +tb,& iar partea din stan$a planului diametral se
numeste bordul stang sau babord +bb,'
3a extremitati corpul navei are o forma alun$ita pentru a inainta mai usor prin apa'
Extremitatea anterioara a navei se numeste prova, iar cea posterioara pupa.
2esen444444''
($ SECTIUNI PRINCIPALE$ ELE"ENTE %E REFERINTA
Corpul navei are o forma complexa& apropiata de forma cilindrica in re$iunea de mi*loc si ascutita
la extremitati' In scopul micsorarii rezistentei opuse de apa la inaintarea navei& trecerea de la o
re$iune la alta a corpului se face lin +aviat,& fara fran$eri'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5 din %1
1orma extremitatilor poate varia de la un tip de nava la altul6 la navele de viteza mare&
extremitatile sunt mai alun$ite ca la cele de viteza mica& la care rezistenta intampinata de nava la
deplasarea sa in mediul lic)id este& de asemenea& mai mica'
In vederea descrierii complete a formei corpului teoretic al navei& acesta se intersecteaza ima$inar
cu trei plane orto$onale& ce se numesc plane principale6 sectiunile astfel obtinute se numesc sectiuni
principale
#lanele principale sunt-
. planul diametral +#'2',& care este planul vertical. lon$itudinal ce trece prin mi*locul navei
si o imparte in doua parti simetrice +tribord& babord,' Aceasta sectiune indica forma
lon$itudinala a corpului& forma etravei si a etamboului navei& precum si forma puntii
+selatura puntii, si a chilei (linia chilei). Intersectia #'2' cu suprafata corpului este o curba
plana inc)isa6
. planul cuplului maestru + ,& care este planul vertical. transversal ce trece prin mi*locul
navei' Acest plan imparte nava in doua parti& partea din prova si partea din pupa'
Intersectia acestui plan cu suprafata corpului teoretic se numeste sectiune maestra' Aceasta
indica forma transversala a corpului navei in zona centrala& respectiv forma borda*ului& a
fundului si a partii de racordare intre fund si borda* +gurna, #entru navele comerciale& in
$eneral& forma gurnei este rotun*ita6
. planul de baza +#'7', este planul orizontal.lon$itudinal& paralel cu suprafata apei ce trece
prin punctul in care dreapta de intersectie a #'2' cu planul cuplului maestru intersecteaza
linia c)ilei +punctul 0,' #entru navele asezate pe 8c)ila dreapta9& acest plan contine linia de
baza' #lanul de baza nu intersecteaza& in $eneral& corpul navei& deci nu contine o sectiune
principala' In acest caz& ca sectiune principala se considera intersectia corpului cu planul
reprezentat de suprafata apei' Acest plan se numeste planul plutirii de plina incarcare'
(ectiunea astfel obtinuta se numeste linia de plutire sau linia de apa la plina incarcare&
iar suprafata delimitata de aceasta linie poarta denumirea de suprafata de plutire sau
plutire '
Intersectia celor trei plane principale luate doua cate doua formeaza un sistem de trei axe
rectan$ulare o& x& :& z& +v fi$' !'1',& fata de care se poate preciza pozitia in spatiu a oricarui
punct de pe nava' In unele calcule se mai utilizeaza ca sistem de referinta sistemul de axe o;&
x;& :;& z;& avand ori$inea o; in planul plutirii de plina incarcare'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ % din %1
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ < din %1
"' %#MEN#UN# PR#NC#PA!E
. !"#$%&"'%" ()"%C"(*+$
#entru o nava s.au stabilit urmatoarele dimensiuni principale'
.lun)i!ea !a*i!a L!a*& care este distanta& masurata pe orizonatala& in planul diametral intre
punctele extreme ale navei '
.lun)i!ea inte +e+endiculae L++ sau lungimea de calcul& care este lun$imea& masurata pe
orizontala& intre perpendiculara prova si perpendiculara pupa. (erpendiculara prova +#pv, este
perpendiculara pe planul de baza dusa prin punctul de intersectie a liniei etravei cu planul plutirii
de plina incarcare' (erpendiculara pupa +#pp, este perpendiculara pe planul de baza care trece
prin etamboul cirmei sau& cand acesta nu exista& prin axul cirmei' 3a navele cu pupa tip
crucisator& se determina inca o lun$ime e$ala cu 0&=> 3& ale$andu.se ca lun$ime de calcul cea
mai mare dintre cele doua lun$imi 3pp si 0&=> 36
.lati!ea !a*i!a &!a*, care este latimea cea mai mare a sectiunii maestre6
.lati!ea de calcul &* care este latimea masurata in planul cuplului maestru& la nivelul plutirii de
plina incarcare' 2eoarece& in $eneral& la navele comerciale bordurile sunt verticale& rezulta
7?7max6
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ > din %1
.+esca,ele +ova si +u+a T+ si respectiv T++ care sunt distantele& masurate pe perpendicularele
prova si pupa& intre punctele de intersectie ale acestora cu plutirea de plina incarcare si
prelun$irea inspre prova si inspre pupa a liniei c)ilei6
.+esca,ul !a*i! T!a*& care este dinstanta& masurata pe verticala in planul diametral& intre plutirea
de plina incarcare si punctul cel mai de *os al corpului navei6
.+esca,ul navei T care este distanta& masurata pe verticala in planul cuplului maestru& intre linia
c)ilei si plutirea de plina incarcare'
3a navele comerciale obisnuite& pesca,ul navei este si pesca,ul mediu +Tm,& care se calculeaza
ca media aritmetica a pesca*elor prova si pupa-
T! -( T+ @ T++)-(
.inalti!ea de constuctie a navei % care este distanta& masurata pe verticala in planul cuplului
maestru& de la planul de baza pana la punctul de intersectie a liniei puntii cu linia borda*ului'
2aca nava are puntea racordata cu borda*ul& se determina un punct fictiv de intersectie intre
prelun$irea liniei puntii si cea a borda*ului6
.bodul libe F care este diferenta dintre inaltimea de constructie si pesca*ul navei' El
caracterizeaza rezerva de flotabilitate a navei'
.. &C*)" !$ ($&C*/. 0O)! +"0$)
)' CAR# %E PECA*
#entru a determina pesca*ul navei& se utilizeaza un numar de scari numerice aplicate pe borda*& in
fiecare bord& numite scari de pesca,' Acestea permit masurarea pesca*ului prova si pupa si& in final& a
pesca*ului mediu Tm ' 3a navele mari se prevad scari de pesca* si la mi*locul navei& ceea ce permite
masurarea directa a pesca*ului mediu' 0radarea se face in decimetri sau in picioare +foot, + foot -
1,2134 m,& in raport cu linia c)ilei'
#entru scarile de pesca* $aradtae in decimetri& divizarea acestora se face din < in < cm& iar
numaratoarea se face din ! in ! dm cu cifre ce au inaltimea de 1 dm'
#entru scarile de pesca* $radate in picioare& $radatia se face la fiecare *umatate de picior& iar
numerotarea se face la fiecare picioar cu cifre ce au o inaltime de > inc)
+ inch - .5,3 mm,'
2atorita formelor navelor la extremitati& scarile de pesca* nu se pot marca in dreptul
perpendicularelor prova si pupa si deci pesca*ele ce se citesc pe scarile de pesca* nu sunt cele din
dreptul perpendicularelor prova si pupa +Tpr si Tpp,'
2e obicei daca nu se specifica altfel& in calculele ce se excuta in mod curent si exploatarea navelor
se folosesc pesca*ele prova si pupa Tpr si respectiv Tpp& masurate pe perpendicularele prova si pupa'
#entru trecerea de la pesca*ele citite pe scarile de pesca* la pesca*ele de calcul Tpr si Tpp& in
documentatia navei exista dia$rame de corectie a pesca*elor& sau la intocmirea documentatiei se iau
direct in considerare aceste pesca*e'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ A din %1
+' "OR% !#"ER
Exploatarea in deplina si$uranta a navelor comerciale este strins le$ata de cantitatea maxima de
marfa ce se poate ambarca' Cantitatea maxima de marfa este limitata pentru a se asi$ura bordul liber
minim +1min,& impunandu.se& pentru o nava cu o anumita inaltime de constructie 2 si un pesca*
maxim pana la care nava poate fi incarcata'
0ordul liber minim este distanta& masurata pe verticala la mi*locul navei& de la linia puntii de bord
liber pana la plutirea de plina incarcare corespunzatoare'
(untea de bord liber este puntea cea mai de sus& expusa intemperiilor si marii& care poseda
dispozitive pemanente si etanse de inc)idere'
+inia puntii de bord liber este determinata de intersectia dintre prelun$irea suprafetei superioare a
puntii de bord liber si suprafata exterioara a borda*ului' Aceasta linie este materializata
+reprezentata, pe borda*e de mar$inea superioara a unei benzi de 500 mm lun$ime si !< mm latime&
vopsita in culoare desc)isa' Inaltimea bordului liber minim 1min si modul de calcul si de marcare a
acestuia sunt stabilite de 8Conferinta internationala din 1=>> asupra liniilor de incarcare9' 7ordul
liber minim& stabilit conform re$ulilor Conferintei din 1=>>& se inscrie in certificatul de bord liber al
navei si se materializeaza prin aplicarea pe ambele borduri& la mi*locul lun$imii navei& a marcii de
bord liber6 alaturi de aceasta& se marc)eaza liniile de incarcare folosite& cu marca de bord liber& in
diverse re$iuni ale $lobului si in functie de anotimp'
2 E ( E N 4444444444''
Marca de bord liber este o coroana circulara& cu diametrul exterior de 500 mm si diametrul
interior de !<0 mm& sectionata de o banda orizontala de %<0 mm lun$ime si !< mm $rosime& a carei
mar$ine superioara trece prin centrul cercului' 2easupra acestei marci se inscriu initialele societatii
de clasificare'
3iniile de incarcare stabilite de Conferinta sunt marcate de mar$inea superioara a unor benzi
orizontale de !50 mm lun$ime si !< mm $rosime& dispuse perpendicular pe o banda verticala de !<
mm $rosime& situata la <%0 mm spre prova fata de centrul cercului marcii de bord liber'
#resupunand nava pe apa linistita& cu planul diametral vertical& linia de plutire de plina incarcare
nu trebuie sa depaseasca liniile de incarcare& care au urmatoarele semnificatii-
I'A'N' . linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord6
I . linia de incarcare de iarna6
B . linia de incarcare de vara6
T . linia de incarcare tropicala6
2 . linia de incarcare in apa dulce6
2'T' . linia de incarcare tropicala in apa dulce6
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ C din %1
C' CARACTER#T#C# %E VO!UM
TONA.UL NAVELOR
Autoritatile portuare aplica o serie de taxe navelor ce fac escala intr.un port spre a ambarca sau
debarca marfuri sau pasa$eri& ca si navelor care trec prin canale' Aceste taxe& care au drept scop
intretinerea instalatiilor portuare si a cailor navi$abile& se aplica in functie de tona*ul navelor'
Tona*ul navelor este o caracteristica de volum& a carui unitate de masura este 8tona.re$istru9
e$ala cu 100 picioare cubice en$leze& respectiv cu !& 5C1> m
5
' Tona*ul este& deci& o caracteristica de
volum si nu de $reutate si reprezinta volumul spatiilor interioare ale unei nave& determinat prin
masuri de tona*& care sunt efectuate dupa norme nationale sau in baza unor Conventii internationale'
In urma masurarii de tona* se determina tona,ul brut si tona,ul net al navei-
. tona,ul brut +TRN / tone-registru brut, reprezinta volumul tuturor compartimentelor
interioare inc)ise ale navei& exprimat in tone.re$istru +TR7,& cnsiderandu.se ca spatii
inc)ise toate compartimentele ce nu pot fi in comunicatie cu marea6
. tona,ul net +TRN / tone-registru net, reprezinta volumul tuturor compartimentelor inc)ise
destinate transportului marfurilor'
Atat tona*ul brut cat si tona*ul net se inscriu intr.un act oficial eliberat de autoritatea imputernicita
cu acest drept& act ce poarta denumirea de certificat de tona,' O nava poate avea mai multe certificate
de tona*& in functie de autoritatea care a facut masuratorile si de normele care au stat la baza'
2in dorinta armatorilor de rentabilizare a exploatarii car$ourilor& s.au construit navele de tip
8s)elter.decD9 sau cu punte de adapost' Aceste nave au doua punti construite in asa fel' incat fiecare
poate fi considerata punte principala' Avanta*ul acestor nave consta in faptul ca poseda doua valori
ale tona*ului net& in functie de modul in care este exploatata nava' 2e exemplu& daca desc)iderile de
la puntea a doua sunt inc)ise etans& nava se afla in situatia de 8s)elter.decD desc)is96 inaceste caz&
tona*ul navei se masoara sub puntea a doua& deci tona*ul net va fi mic si taxele percepute vor fi mai
reduse' In aceasta situatie& in spatiile dintre cele doua punti +in 8coridor9, se pot ambarca marfuri
usoare cu volum mare in asa fel& incat sa nu se depaseasca liniile de incarcare corespunzatoare
acestei situatii de exploatare'
2aca marfurile transportate nu se preteaza la un astfel de transport& atunci nava va navi$a in
situatia 8s)elter.decD inc)is9' In acest caz taxele se percep la tona*ul maxim& ca pentru o nava cu o
sin$ura punte etansa'
%' CARACTER#T#C# %E &REUTATE

/RUPE %E /REUTATI
0reutatea totala a unei nave se calculeaza ca suma a $reutatilor partiale care o compun' In timpul
exploatarii navei& o parte din $reutati sufera modificari atat ca pozitie& cat si ca valoare' 2e aceea&
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ = din %1
pentru efectuarea calculelor si pentru analiza influentelor diverselor $rupe de $reutati asupra
$reutatii totale& acestea se impart in doua mari cate$orii- $reutati constante si $reutati variabile'
a' &reutati constante (greutatea na,ei goale)'
In aceasta cate$orie intra acele $reutati ale navei& care& in timpul exploatarii& raman constante
atat ca valoare cat si ca pozitie' 0reutatea constanta totala& respective $reutatea navei $oale& ca si
pozitia centrului sau de $reutate se calculeaza la proiectare& considerandu.se toate cate$oriile de
$reutati care o compun& si anume-
. greutatea corpului etans / care este formata din $reutatea corpului metalic +invelis si
osatura,6
. greutatea masinilor si instalatiilor auxiliare- care este formata din $reutatea masinilor de
propulsie& a liniilor de axe si a elicelor& $reutatea masinilor auxiliare si a $eneratoarelor&
$reutatea uleiului si a apei existente in mod normal in interiorul instalatiilor si masinilor
navei6
. greutatea suprastructurilor si rufurilor;
. greutatea amena,arilor.
-' &reutati ,aria-ile'
Aceasta cate$orie este alcatuita din $reutatile care& in timpul exploatarii navei& isi sc)imba atat
valoarea& cat si pozitia centrului de $reutate'
2in aceasta cate$orie fac parte-
. incarcatura utila (marfa transportata) 6 care reprezinta $reutatea marfurilor si a
pasa$erilor& $reutatea ba$a*elor si a proviziilor de )rana& $reutatea apei de baut si a apei
mena*ere pentru pasa$eri etc'6 aceasta $reutate asi$ura obtinerea veniturilor pe cre le aduce
nava in timpul exploatarii sale6 ea nu se mai numeste si capacitatea neta sau capacitatea
utila de incarcare +net capacit:& car$o capacit:,6
. greutatea echipa,ului 6alcatuita din $reutatea membrilor ec)ipa*ului& a ba$a*elor& a
proviziilor de )rana si a apei de baut si de spalat pentru acestia6
. greutatea combustibilului si a lubrifiantilor /care asi$ura functionarea in bune conditii a
instalatiilor navei'
In timpul exploatarii navei& aceste $reutati se consuma intr.o anumita cantitate& determinata
de consumul specific pentru fiecare in parte si de durata voia*ului navei' 2eoarece durata voia*ului
nu este precis determinata din cauza conditiilor )idrometeorolo$ice diferite care apar in exploatare&
la bordul navei se imbarca circa 10E mai mult combustibil& lubrifianti& )rana si apa decat este
necesar in mod normal' Acest surplus reprezinta rezerva de deplasament si se ia in considerare la
calculul deplasamentului navei'
%EPLASA"ENTUL NAVEI
0reutatea totala a navei incarcate se numeste deplasament +F,' !eplasamentul reprezinta suma
tuturor $rupelor de $reutati si se masoara in % +in mod frecevnt se mai foloseste inca tona6 1 t ? 10
5
daN,'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 10 din %1
2eadGei$)t.ul reprezinta deci capacitatea de incarcare a navei si se masoara in tone deadGei$)t
+tdG,'
3a navele comerciale se definesc in mod obisnuit doua stari de incarcare& carora le corespund
doua deplasamente-
. deplasamentul gol& care este deplasamentul navei $oale $ata de a pleca in cursa& insa fara
marfa& provizii& combustibil& lubrifianti& deci -
F$ol? F . 2G6
. deplasamentul de plina incarcare& care este deplasamentul corespunzator navei pline cu
cantitatea de marfa maxima admisa la bord'
E!EMENTE CONTRUCT#VE PR#NC#PA!E A!E CORPU!U# NAVE#
A' ARH#TECTURA NAVE#
Ar)itectura navei si constructia navei depind de forma exterioara a corpului& de pozitia
compartimentului de masini +C'M', pe lun$imea navei& de dispunerea si forma suprastructurilor& de
dispunerea instalatiilor de incarcare si a catar$elor etc' 1orma exterioara a corpului este determinata
de forma extremitatilor prova si pupa + etrava si etamboul,& de selatura puntii si de linia c)ilei'
$trava navelor maritime de transport este inclinata inspre pupa cu un un$)i de %0.%<
H
6 pentru
remorc)ere si alte nave ce navi$)eaza in $)eata& inclinarea este mai pronuntata in portiunea imersa a
etravei' In ultimii ani& etrava cu bulb a capatat o lar$a raspandire& ea se foloseste nu numai la nave
rapide& dar si la nave cu viteze mai reduse +petroliere& cerealiere,& prezenta bulbului asi$urand o
rezistenta la inaintarea mai redusa si& in consecinta& o viteza sporita la aceeasi putere de propulsie'
Navele de pescuit mici au& de obicei& etrava rotun*ita'
7orma etremitatilor pupa depinde de numarul de elice& iar in portiunea imersa a corpului depinde
de constructia etamboului' Navele maritime de transport au& in $eneral& pupa tip crucisator' Inele
nave au extremitatile pupa terminate cu o$linda +peretele care margineste la pupa corpul navei,'
&elatura puntii este realizata prin ridicarea lina a puntii de la cuplul maestru catre extremitati'
(elatura are rolul de a asi$ura scur$erea rapida a apei de pe punti +la navi$atia pe valuri,& marind in
acelasi timp& rezerva de flotabilitate a navei catre extremitati +acolo unde posibilitatea aparitiei
avariilor este mai mare,'
+inia chilei navelor este& in $eneral& dreapta si orizontala' 3inia c)ilei inclinata este caracteristica
doar impin$atoarelor si navelor de pescuit'
Numarul si dispunerea suprastructurilor determina urmatoarele tipuri ar)itecturale de nave
maritime-
. nava cu trei suprastructuri - teuga +in prova,& duneta +in pupa, si suprastructura centru6
. nava cu doua suprastructuri& respective cu teuga si duneta;
- nava cu suprastructura continua de la prova la pupa pe toata lun$imea navei6
. nava cu puntea avand o inaltare in re$iunea pupa& cu semiduneta sau 88uarter-dec9:
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 11 din %1
O influenta importanta asupra ar)itecturii navei o are pozitia compartimentului de masini pe
lun$imea navei& forma suprastructurii aferente compartimentului de masini& cosul& forma
decuparilor din borda* in re$iunea suprastructurii' Marea ma*oritate a navelor actuale au
compartimentul de masini in pupa' Aceasta dispunere permite scurtarea liniei de arbori si
imbunatatirea calitatilor de exploatare ale navei'
"' COMPART#MENTAREA NAVE#
1olosirea spatiului disponibil de pe nava se face printr.o amplasare rationala& in interiorul
corpului si a suprastructurilor mavei& a motoarelor principale& a mecanismelor si instalatiilor
auxiliare& a rezervelor& a incarcaturii transportate& a ec)ipa*ului si a pasa$erilor' Aceasta amplasare
depinde de destinatia navei& de numarul de punti si de numarul de pereti transversali si lon$itudinali&
care impart volumul interior al corpului si al suprastructurilor navei in compartimente si incaperi.
Compartimentele navei se formeaza intre peretii transversali+%, si lon$itudinali ai navei& intre
puntea dublului fund si invelisul exterior si intre punti si platforme' 2intre compartimentele mai
inportante ale navei se mentioneaza -
. picul prova si picul pupa(,.)& care sunt compartimentele de coliziune de la
extremitatile navei& acolo unde frecventa avariilor la corp este foarte mare'
(icul prova este compartimentul cuprins intre etrava si primul perete transversal
etans iar picul pupa este compartimentul cuprins intre etambou si ultimul perete transversal
etans6
. dublul fund(5), care este spatiul curpins intre invelisul exterior al fundului si puntea
dublului fund6
. cala navei& care este spatiul cuprins intre puntea dublului fund si puntea imediat
superioara6
. interpuntea& care este spatiul delimitat de doua punti invecinate6
. diptancurile, care sunt tancurile +cisternele, asezate deasupra dublului fund6
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1! din %1
. coferdamurile(2)& care sunt spatiile formate intre doi pereti transversali invecinati& necesare
despartirii tancurilor de marfa de compartimentele invecinate& daca acestea din urma au
alta destinatie' Aceasta situatie se intalneste& de exemplu& la petroliere& unde
compartimentul de masini este despartit de tancul de marfa invecinat printr.un coferdam'
#e lan$a compartimentele mai sus mentionate separate prin pereti transversali etansi& la bord
exista si compartimente separate prin pereti lon$itudinali etansi& dispuse de re$ula pe fundul navei
sau pe borda*e& in mod simetric' Aceste compartimente sunt utilizate ca tancuri de combustibil&
tancuri de balast si tancuri de apa'
2esen444444''

"ncaperile navei sunt delimitate de peretii despartitori si punti in suprastructuri& rufuri si in
corpul propriu.zis' Nava& in functie de destinatia sa& poate avea una sau mai multe punti& care se
denumesc de sus in *os astfel- puntea superioara& puntea a doua& a treia& pana la puntea dublului fund'
#untea pana la care se extind pe inaltime toti peretii transversali etansi se numeste punte principala.
#entru exemplificare se prezinta +fi$ura4444'',& o sectiune transversala printr.o nava de pasa$eri
cu trei punti la corp si patru punti la o suprastructura cu cinci eta*e' #untile se denumesc pe eta*e&
puntea eta*ului I& puntea eta*ului II etc' sau dupa destinatie- puntea barcilor& puntea de promenada
etc'
#e navele comerciale& in functie de destinatia lor& se $asesc mai multe tipuri de incaperi-
. speciale. pentru adapostirea incarcaturii +ma$aziile sau tancurile la navele de transport,&
pentru prelucrarea pestelui +la navele piscicole,& pentru laboratoare +la navele de cercetare,
etc'6
. auxiliare, pentru amplasarea mecanismelor& a masinilor& a atelierelor etc'6
. de locuit, numite si cabine& destinate ec)ipa*ului si pasa$erilor6
. de folosinta comuna pentru echipa, +careurile& sala de proiectie etc',6
. de depozitare baga,e;
. bucatarie6
. tehnico- sanitare;
. cu destinatie medicala;
. pentru provizii.
2esen4444444
TRUCTURA CORPU!U# NAVE#
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 15 din %1
2in punct de vedere construnctiv& corpul navei este o constructie metalica etansa& ce
trebuie sa asi$ure mentinerea formei& etanseitatea si rezistenta acestuia' Este alcatuit din
urmatoarele parti constructive-
0 invelisul e*teio se defineste ca fiind partea constructiva a corpului navei& formata din
file+foi, de tabla drepte sau curbe& de diferite dimensiuni& care imbraca osatura'
0 osatua se defineste ca o retea spatiala de bare& drepte si curbe& imbinate intre ele& care
determina si mentin formele $eometrice ale corpului navei' Constructia rezultata din imbinarea
osaturii cu invelisul exterior este impartita in plansee' (lanseul este structura de rezistenta
formata dintr.o placa dreapta sau curba rezemata& intarita printr.o retea de bare si elemente de
le$atura'
0 constuctiile de i)idi1ae sunt alcatuite din totalitatea planseelor situate in interiorul
corpului navei& cum ar fi puntile si peretii transversali si lon$itudinali'
0 constuctiile ane*e sunt acele constructii& situate in interiorul si exteriorul corpului etans
care participa la buna functionare a navei& cum ar fi tancurile& suprastructurile& rufurile&
arborada si $reementul& etc'
Invelisul exterior al corpului& impreuna cu invelisul puntii& invelisul dublului fund si
osatura care le sustine formeaza planseele de fund, de borda, si de punte' 1i$44''
1iecare planseu este compus din invelisul propriu.zis& de care se prind elementele de
osatura, constituite din $rinzi lon$itudinale si transversale' Osatura are rolul de a prelua
sarcinile ce actioneaza asupra planseului si a le transmite planseelor invecinate'
#lanseele sunt astfel realizate& incat $rinzile dintr.o directie sa se spri*ine pe cele din cealalta
directie' 0rinzile de reazem se numesc grinzi de incrucisare& iar $rinzile care se spri*ina pe
cele de incrucisare se numesc grinzi de directie principala6 acestea sunt mai numeroase decat
cele de incrucisare'

2esen4444444
#TEME %E OATURA
In functie de orientarea $rinzilor de directie principala se definesc urmatoarele tipuri de
sisteme de osatura-
. sistemul transversal de osatura;
- sistemul longitudinal de osatura;
. sistemul combinat de osatura;
. sistemul mixt de osatura.
a' Siste!ul tansvesal de osatua are $rinzile de directie principala orientate transversal'
Acestea se dispun la o distanta determinate una de cealalta& numita distanta intercostala'
2istanta intercostala este stabilita de re$istrele de clasificare in functie de dimensiunile
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1% din %1
navei' In sistemul transversal de osatura se contruiesc navele relative mici si navele
fluviale'

1. varan$J6 !. suport central+carlin$a centrala,6 5. suport lateral+carlin$a claterala,6 %. nervurJ de
ri$idizare a varan$ei6 <. tablJ mar$inalJ6 >.$useu de $urnJ6 A.coastJ de calJ6 C.traversa pun"ii
intermediare6 =.coastJ de interpunte6 10.traversa pun"ii principale6 11.$useu de le$JturJ Kntre coastJ
Li traversa pun"ii +bra"ol,6 1!.curent de punte6 15.$useu de le$JturJ Kntre traversa Li curentul de
punte6 1%. parapet6 1<. $useul parapetului6 1>.copastie6 1A. pontil de calJ6 1C.pontil de interpunte6
1=.c)ila6 !0.KnveliLul fundului6 !1. KnveliLul dublului fund6 !!. KnveliLul $urnei6 !5. KnveliLul
borda*ului6 !%. centura pun"ii intermediare6 !<. tabla lJcrimarJ a pun"ii intermediare6 !>.KnveliLul
pun"ii intermediare6 !A. $useu de le$JturJ Kntre coasta de interpunte Li puntea intermediarJ6 !C.
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1< din %1
centura pun"ii principale6 !=. tabla lJcrimarJ a pun"ii principale6 50.KnveliLul pun"ii principale6 51.
cJptuLeala pun"ii principale6 5!.cornier lJcrimar6 55.$useu de le$JturJ Kntre pontil Li punte'
b' Siste!ul lon)itudinal de osatua are $rinzile de directie principala dispuse lon$itudinal'
Ele preiau sarcinile ce actioneaza pe plansee si le transmit la elemntele de incrucisare si la
peretii transversali' (istemul de osaturJ lon$itudinal este specific navelor de lun$imi mari&
care sunt puternic solicitate la Kncovoiere lon$itudinalJ'
(istemul de osaturJ lon$itudinal este un sistem lon$itudinal transversal Li se aplicJ la
construc"ia navelor pentru transportul mJrfurilor uscate& petrolierelor& vrac)ierelor Li
mineralierelor& cu lun$imi mai mici de 1C0 m& care reclamJ unele mJsuri privind asi$urarea
rezisten"ei corpului la Kncovoierea lon$itudinalJ'

2in reprezentarea sec"iunii transversale maestre a unei nave de tip petrolier& construitJ Kn sistem de
osaturJ lon$itudinal& se eviden"iazJ urmJtoarele elementele de structurJ principale- 1. varan$J6 !.
suport central sau carlin$J centralJ6 5.suport lateral sau carlin$J lateralJ6 %.lon$itudinalJ de fund6 <.
lon$itudinalJ de dublu fund6 >.nervurJ verticalJ de ri$idizare a varan$ei6 A.nervurJ orizontalJ de
ri$idizare a varan$ei Kn zona $Jurii de uLurare6 C.tabla mar$inalJ6 =.$useu de $urnJ6 10.coastJ
KntJritJ6 11.lon$itudinalJ de borda* exterior6 1!.lon$itudinalJ de borda* interior6 15.nervurJ de
ri$idizare a coastei6 1%.traversJ KntJritJ a pun"ii principale6 1<.lon$itudinalJ de punte6 1>.curent de
punte6 1A.nervurJ verticalJ de ri$idizare a traversei pun"ii6 1C.nervurJ orizontalJ de ri$idizare a
traversei pun"ii Kn zona $Jurii de uLurare61=. $useu de le$JturJ a traversei pun"ii principale cu
borda*ul interior6 !0.montant al peretelui lon$itudinal6 !1.$useu de le$JturJ Kntre montantul peretelui
lon$itudinal Li traversa pun"ii principale6 !!.c)ila6 !5.KnveliLul fundului6 !%.KnveliLul dublului fund6
!<.$useu de le$JturJ Kntre montantul peretelui lon$itudinal Li puntea dublului fund6 !>.KnveliLul
$urnei6 !A.KnveliLul borda*ului exterior6 !C.centura pun"ii principale6 !=.KnveliLul borda*ului interior6
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1> din %1
50.tabla lJcrimarJ a pun"ii principale6 51. KnveliLul pun"ii principale6 5!.KnveliLul peretelui
lon$itudinal'
c' Siste!ul co!binat de osatua este cel mai rational si cel mai raspandit in constructia de
nave' (istemul combinat permite ca planseele de punte si planseele de fund sa fie realizate
in sistem lon$itudinal& iar cele de borda*& in sistem transversal de osatura' (istemul de
osaturJ combinat se caracterizeazJ prin faptul cJ planLeele depJrtate de axa de Kncovoiere
se construiesc Kn sistem de osaturJ lon$itudinal& iar planLeele apropiate de axa de
Kncovoiere Kn sistem de osaturJ transversal'
%esen.....
Mn sec"iunea transversalJ maestrJ a unei nave de tip portbar*e construitJ Kn sistem de osaturJ
combinat se eviden"iazJ urmJtoarele elemente de structurJ principale-1. varan$J6 !.suport central
sau carlin$J centralJ6 5.suport lateral sau carlin$J lateralJ6
%.lon$itudinalJ de fund6 <.lon$itudinalJ de dublu fund6 >.nervurJ verticalJ de ri$idizare a varan$ei6
A.nervurJ orizontalJ de ri$idizare a varan$ei Kn zona decupJrii de uLuare6
C.tabla mar$inalJ6 =.$useu de $urnJ6 10.coastJ de calJ6 11.coastJ de interpunte6
1!.strin$)er de borda*6 15.$useu de le$JturJ a strin$)erului de borda* cu coasta de interpunte6 1%.
lon$itudinalJ de borda* din zona centurii pun"ii principale6 1<.semitraversa pun"ii principale6 1>.
lon$itudinalJ de punte6 1A.montant al peretelui lon$itudinal de interpunte6 1C.orizontalJ a peretelui
lon$itudinal de interpunte6 1=.ramJ lon$itudinalJ a $urii de ma$azie6 !0.KntJriturJ verticalJ a ramei
$urii de ma$azie6 !1.curent de interpunte pentru consolidarea ramei lon$itudinale a $urii de
ma$azie6 !!.curent de punte6
!5.montant al peretelui lon$itudinal6 !%.$useu de le$JturJ Kntre coasta de interpunte Li semitraversa
pun"ii principale +bra"ol,6 !<.$useu de le$JturJ Kntre semitraversa pun"ii principale Li montantul
peretelui lon$itudinal de interpunte6 !>.semitraversa pun"ii intermediare6 !A.$useu de le$JturJ Kntre
coasta de calJ Li semitraversa pun"ii intermediare +bra"ol,6 !C.$useu de prindere a semitraversei de
montantul peretelui lon$itudinal6
!=. $useu de le$JturJ Kntre coasta de interpunte Li puntea intermediarJ6 50.$useu de le$JturJ Kntre
montantul peretelui de interpunte Li puntea intermediarJ6 51.$useu de le$JturJ Kntre montantul
peretelui lon$itudinal Li tabla mar$inalJ6 5!.c)ila6 55.KnveliLul fundului6 5%.KnveliLul dublului fund6
5<.KnveliLul $urnei6 5>. KnveliLul borda*ului6
5A.centura pun"ii principale6 5C.tabla lJcrimarJ a pun"ii principale6 5=.KnveliLul pun"ii principale6 %0.
KnveliLul peretelui lon$itudinal de interpunte6 %1.KnveliLul peretelui lon$itudinal6 %!.KnveliLul pun"ii
intermediare'
d' Siste!ul de osatu2 !i*t se caracterizeazJ prin faptul cJ Kn cadrul unor planLee din
structura corpului apare atNt sistemul de osaturJ lon$itudinal cNt Li cel transversal'
#NVE!#U! E/TER#OR'
#NVE!#U! PUNT#!OR' %U"!U! $UN%
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1A din %1
Elementele de baza ale corpului care asi$ura ca nava sa nu se incovoaie in sens lon$itudinal
sunt- invelisul exterior, puntile si puntea dublului fund.
)' #n,elisul e0terior
Invelisul exterior se realizeaz din table dispuse in fasii lon$itudinale& imbinate intre ele prin
sudura' Inele fasii& in functie de pozitia pe care o ocupa& au denumiri speciale-
. chila plata& care este fasia cea mai de *os a invelisului exterior& dispusa in #'2' de la prova
la pupa6 ea este mai $roasa decat tablele invecinate6
. gurna, care este sirul de table curbat transversal& care uneste fundul cu borda*ul6
. centura, care este sirul de table al invelisului borda*ului& invecinat cu invelisul puntii'
+' #n,elisul puntii
Acesta este realizat din siruri de table dispuse lon$itudinal' 1asia din invelisul puntii invecinate
cu borda*ul se numeste tabla lacrimara; ea are $rosimea mai mare decat celelalte table ale puntii'
In invelisul puntii sunt efectuate decupari de direrite tipuri-
pentru $urile de ma$azii& pentru sa)tul compartimentului de masini etc' 3a colturile decuparilor&
tablele puntii au $rosimi mai mari& pentru a compesa slabirea locala a rezistentei planseului de
punte'
#untea principala are selatura longitudinala si curbura transversala& in scopul de a indeparta
apa provenita din valuri si din precipitatii' Inele nave au puntea fara curbura tranversala6 pentru
scur$erea apei& puntea este putin inclinata in borduri'
#untile de sub puntea principala nu au curbura transversala'
1' Platformele
Acestea sunt dispuse mai *os de punti si nu se extind de la pupa la prova' Ele au& in $eneral&
rolul de a sustine mecanismele& motoarele auxiliare si alte instalatii din compartimentul de
masini sau din incaperi'
2' %u-lul fund
Invelisul dublului fund este dispus fata de fund la o inaltime determinate de dimensiunile si
tipul navei' Invelisul dublului fund asi$ura etanseitatea compartimentelor navei in cazul unor
eventuale avarii' 2ublul fund se dispune& aproape intotdeauna& orizontal si se extinde& pentru navele
mari& pe intrea$a lun$ime a navei& terminandu.se in re$iunea extremitatilor' (patiul cuprins intre
dublul fund si fund este folosit pentru depozitarea rezervelor de combustibil +tancuri de
combustibili,& ulei& apa dulce si apa de ballast'
P!ANEE %E $UN%3 %E "OR%A* # %E PUNTE
)'Plansee de fund
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1C din %1
#lanseele de fund sunt constituite din invelisul exterior pe care se prinde osatura fundului' Navele
mari au plansee de fund si de dublu fund' Acesta se aseaza pe osatura fundului' In functie de
dimensiunile navei& planseele de fund se realizeaza fie in sistem transversal& fie in sistem
lon$itudinal de osatura'
a. Plansee de fund in siste! tansvesal de osatua
3a aceste plansee& $rinzile de directie principala sunt dispuse transversal si se numesc
varange' Acestea se spr*ina pe intarituri lon$itudinale numite carlingi' Carlin$ile sunt dispuse& in
$eneral& simetric fata de #'2' Carlin$a din #'2' se numeste carlinga centrala& iar cele din borduri&
carlingi laterale.
Carlingile laterale sunt dispuse paralel cu carlin$a centrala in ambele borduri'
;arangele sunt intarituri transversale executate din tabla sudata de invelisul fundului si al
dublului fund' #entru a li se micsora $reutatea& in varan$ele care nu delimiteaza tancuri in dublul
fund& se practica decupari de usurare de forma ovala' In cazul sistemului transversal& varan$ele
se dispun la fiecare coasta' Aceste plansee sunt specifice navelor destinate transportului de
mJrfuri uscate Li se compun din urmJtoarele elemente- varan$J cu inimJ6 carlin$J centralJ6
carlin$J lateralJ6 c)ilJ6 KnveliLul fundului6 KnveliLul $urnei6 nervurJ verticalJ de ri$idizare a
varan$ei'
b' Plansee de fund in siste! lon)itudinal de osatua
#lanseele de fund si dublu fund executate in sistem lon$itudinal de osatura sunt constituite
din osatura lon$itudinala& osatura transversala si invelis' Osatura lon$itudinala este formata
din carlin$a centrala& carlin$ile laterale si un numar mare de intarituri lon$itudinale sudate la
fund si la dublu fund& numite longitudinale de fund si longitudinale de dublu fund.
Tablele de la mar$iena dublului fund se numesc table marginale si au rol de intaritura
lon$itudinala in re$iunea $urnei' Aceste table sunt dispuse oblic sau orizontal si delimiteaza
in borduri spatiul din dublul fund'
Aceste plansee sunt specifice navelor petroliere mai vec)i Li se compun din urmJtoarele
elemente- varan$J din tancul central6 varan$J din tancul lateral6 carlin$J centralJ sau carlin$J
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 1= din %1
centralJ KntJritJ6 carlin$J lateralJ6 lon$itudinalJ de fund6 lon$itudinalJ de $urnJ6 c)ila6
KnveliLul fundului6 KnveliLul $urnei6 montant al varan$ei6 semimontant al varan$ei6 montant al
carlin$ei centrale6 $useu de ri$idizare a carlin$ii centrale6 plJcu"J de ri$idizare a $useului6
$useu de le$JturJ Kntre carlin$a centralJ Li varan$J'
+' Plansee de -orda4
#lanseele de borda* sunt solicitate de presiunea apei care creste odata cu pesca*ul navei' #lanseele
de borda* se pot executa fie in sistem transversal de osatura& fie in sistem lon$itudinal de osatura'
a$ +lansee de boda, in siste! tansvesal de osatua
In acest caz& $rinzile de directie principala sunt coastele& iar $rinzile de incrucisare sunt elemente
lon$itudinale intarite numite stringheri de borda,.
Coastele, realizate din table sudate sau profile& se prind in partea de *os de varan$a sau de tabla
mar$inala& iar in partea lor superioara de traversele puntii6 prinderea se face prin $usee'
In unele re$iuni ale navei& re$istrele de clasificare prevad existenta& la un numar oarecare de
coasta& a cate unei coaste intarite sau coaste cadru +de exemplu& la compartimentul masini,'
&tringherii de borda, au rolul de a fi reazeme pentru coaste' Ei se sudeaza de invelisul exterior si de
coaste' Aceste plansee sunt specifice navelor pentru transportul mJrfurilor uscate Li se recomandJ
folosirea lor Li la navele vrac)iere& petroliere& mineraliere cu 1C0 < + m'
Elemente de structurJ- coastJ simplJ sau coastJ de calJ6 coastJ de interpunte6 coastJ de
suprastructurJ6 strin$)er de borda*6 KnveliLul borda*ului6 centura pun"ii intermediare6 centura pun"ii
principale6 centura pun"ii suprastructurii6 nervurJ de ri$idizare a strin$)erului de borda*6 $useu de
le$JturJ Kntre strin$)erul de borda* Li coasta simplJ'
Mn principiu& osatura transversalJ a planLeelor de borda* este formatJ din coaste simple& completatJ&
uneori& cu coaste KntJrite Li intermediare'
Coasta este elementul de osaturJ transversal& cuprins Kntre varan$J sau $useul de $urnJ Li traversa
sau KnveliLul pun"ii& care asi$urJ forma Li ri$iditatea planLeului de borda* Kn plan vertical.transversal'
Coastele simple sunt formate din diferite tipuri de profile Li se dispun& unele de altele& la anumite
distan"e denumite re$ulamentare sau intercostale'
Elementul de osaturJ lon$itudinal care asi$urJ forma Li ri$iditatea planLeului de borda* Kn plan
orizontal.lon$itudinal este denumit strin$)er de borda*'
(trin$)erii de borda* se utilizeazJ-
- la navele pentru transportul mJrfurilor uscate obiLnuite cu 3 O 50 m& Kn zonele- compartimentului
maLini& picurilor Li tancurilor de balast sau combustibil din afara dublului fund6
- la navele pentru transportul mJrfurilor uscate prevJzute cu KntJrituri pentru $)ea"J& la petroliere&
vrac)iere cu borda*ul simplu sau dublu& pe toatJ lun$imea corpului'

CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !0 din %1
b$ +lansee de boda, in siste! lon)itudinal de osatua
#lanseele de borda* executate in sistem lon$itudinal se intalnesc la petroliere& vrac)iere&
mineraliere& cu 3 O 1C0 m& care reclamJ luarea unor mJsuri constructive severe privind asi$urarea
rezisten"ei lon$itudinale a corpului' In acest caz& lon$itudinalele de borda* sunt $rinzi de directie
principala si se sudeaza de invelis& iar ca $rinzi de incrucisare se utilizeaza coaste cadru.
Elemente componente- coastJ cadru sau coastJ KntJritJ6 strin$)er de borda*6 lon$itudinalJ de borda*
exterior6 lon$itudinalJ de borda* interior6 nervurJ de ri$idizare a coastei cadru sau a coastei KntJrite6
KnveliLul borda*ului exterior6 centura pun"ii principale6 KnveliLul borda*ului interior'
Elementul de osaturJ lon$itudinal sudat de KnveliLul borda*ului Li a cJrui KnJl"ime este mai micJ
decNt a strin$)erului poartJ denumirea de lon$itudinalJ de borda*'
1' Plansee de punte
Construc"ia de ri$idizare a corpului navei& dispusJ lon$itudinal.orizontal& formatJ dintr.un KnveliL
KntJrit cu elemente de osaturJ transversale Li lon$itudinale& poartJ denumirea de punte'
#untea extinsJ pe toatJ lun$imea navei Li din bord Kn bord& care Knc)ide corpul etanL la partea
superioarJ& este denumitJ punte principalJ'
Mn afarJ de puntea principalJ& navele mai sunt prevJzute Li cu alte pun"i' ExistJ mai multe criterii de
clasificare a acestor pun"i-
- din punct de vedere al extinderii lor- pun"i continue Li par"iale6
- dupJ pozi"ia pe verticalJ& Kn raport cu puntea principalJ- pun"i inferioare Li superioare6
- dupJ pozi"ia pe lun$imea navei- puntea dunetJ& pun"ile castelului central& puntea teu$J6
- din punct de vedere constructiv- pun"i cu KnveliL din lemn& cu KnveliL metalic& cu KnveliL metalic
acoperit cu o cJptuLealJ din lemn'
2acJ amplasarea castelului este fJcutJ la una dintre extremitJ"ile navei& atunci Kn zona acestuia
puntea par"ialJ imediat superioarJ pun"ii principale este consideratJ a dunetei& respectiv a teu$ii'
#lanLeul a cJrui placJ de bazJ apar"ine unei pun"i este denumit planLeu de punte'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !1 din %1
#$ +lansee de +unte in siste! tansvesal de osatua
#lanseele de punte se extind de la prova la pupa si de la un bord la celalalt' 2in punct de vedere
constructiv& ele se realizeaza fie in sistem transversal de osatura& fie in sistem lon$itudinal'
#lanseele de punte in sistem transversal de osatura sunt compuse din $rinzi transversale numite
traverse si $rinzi lon$itudinale numite curenti de punte.
<raversele sunt dispuse pe fiecare coasta si se extend pe toata latimea navei' 2aca exista o $ura
de ma$azine in re$iunea respective& $rinzile transversale se termina la rama $urii de ma$azine& fiind
denumite in acest caz& semitraverse. Traversele si semitraversele se confectioneaza din profile si se
prind de osatura borda*ului prin intermediul unor $usee numite bracheti. Coastele si traversele le$ate
intre ele formeaza cadre transversale'
Curentii de punte sunt realizati din table sudate& pe ei se reazema traversele'
(unt specifice pun"ilor principale& inferioare Li superioare& ale navelor pentru transportul
mJrfurilor uscate construite Kn sistem de osaturJ transversal' Osatura transversalJ a planLeului de
punte prezentat se compune din- traverse& traverse de capJt& semitraverse& semitraverse KntJrite&
ramele transversale ale $urii de ma$azie'
Elementul de osaturJ transversal& inclus Kn structura planLeelor de punte Li avNnd capetele prinse de
cele douJ borda*e& respectiv de doi pere"i lon$itudinali sau de un perete lon$itudinal Li de un borda*&
se numeLte traversa pun"ii'
Elementele de osaturJ transversal& inclus Kn structura planLeelor de punte Li avNnd capetele prinse de
un borda* Li respectiv de o ramJ lon$itudinalJ a $urii de ma$azie se numeLte semitraversa navei'
2ecuparea dreptun$)iularJ prevJzutJ Kn punte cu scopul de a permite efectuarea opera"iunilor de
KncJrcare +descJrcare, la bord +de la bord, a mJrfurilor transportate de cJtre navJ se numeLte $urJ de
ma$azie'
Elementul de osaturJ& apar"inNnd planLeului de punte& care asi$urJ ri$idizarea laturii transversale a
$urii de ma$azie se numeLte ramJ transversalJ a $urii de ma$azie'
Elementul de osaturJ lon$itudinal dispus Kn planul diametral sau la o anumitJ distan"J de acest plan
Li care asi$urJ ri$iditatea vertical.lon$itudinalJ a pun"ii se numeLte curent de punte +central sau
lateral,'
Elementul de osaturJ& apar"inNnd planLeului de punte& care asi$urJ ri$idizarea laturii lon$itudinale a
$urii de ma$azie se numeLte ramJ lon$itudinalJ a $urii de ma$azie'
#ontilul este un element de structurJ vertical& dispus Kntre douJ pun"i sau Kntre puntea inferioarJ Li
fundul navei Kn scopul mJririi rezisten"ei locale Li stabilitJ"ii planLeului de punte'
2upJ locul de dispunere& se deosebesc- pontili de caldJ +dispuLi Kntre planLeele corespondente ale
pun"ii inferioare Li fundului& respectiv dublului fund, Li pontili de interpun"i +dispuLi Kntre planLeele
corespondente a douJ pun"i succesive,'
2in punct de vedere constructiv& se deosebesc- pontili tubulari Li pontili din profile'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !! din %1
Elemente componente- =.traversa pun"ii6 %.traversa de capJt a pun"ii6 5.semitraversa pun"ii6 >. rama
transversalJ a $urii de ma$azie6 <.curentul +cadrul, de punte din #26 C. curent de punte din dreptul
ramei lon$itudinale a $urii de ma$azie6 A. rama lon$itudinalJ a $urii de ma$azie6 1. perete
transversal etans6 ! centura puntii6
($ +lansee de +unte in siste! lon)itudinal de osatua
#lanseele de punte in sistem lon$itudinal sunt constituite din $rinzile de directie principala numite
longitudinale de punte si $rinzile de incrucisare numite traverse intarite.
3a navele mari& unde planseele au latime mare& ele se spri*ina pe pontili cu sectiune tubulara&
dispusi in interpunti' #ontilii sunt asezati la intersectia osaturii intarite si se prind de aceasta prin
$usee'
0urile de ma$azii care formeaza desc)ideri in plansee de punte se mar$inesc cu ramele gurilor de
magazii' Rama $urii de ma$azie este o $rinda intarita& executata din table sudate& ce se spri*ina pe
semipereti lon$itudinali sau pe pontili' (unt specifice pun"ilor principale ale navelor petroliere&
vrac)iere& mineraliere construite Kn sistem de osaturJ lon$itudinal sau combinat' 2e asemenea& acest
tip de planLee poate fi utilizat Li la construc"ia pun"ilor principale ale unor nave pentru transportul
mJrfurilor uscate& puternic solicitate la Kncovoiere lon$itudinalJ'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !5 din %1
Elemente componente- C.traversa KntJritJ a pun"ii sau traversa KntJritJ a pun"ii din zona tancului
central6 %. traversa de capJt a pun"ii6 =.semitraversa KntJritJ a pun"ii6 >. rama transversalJ a $urii de
ma$azie6 <.curentul +cadru, de punte din #26 10.curent de punte din dreptul ramei lon$itudinale a
$urii de ma$azie6 A.rama lon$itudinalJ a $urii de ma$azie6 5.lon$itudinalJ de punte6 1. perete
transversal etans6 ! centura puntii'
PERET# TRANVERA!# # !ON&#TU%#NA!#
#eretii transversali si lon$itudinali impart volumul interior al corpului navei in compartimente
etanse& care au rolul de a asi$ura nescufundarea in caz de avarie si distributia convenabila a marfii'
#eretii sunt elemente de structura importante ale corpului navei' #eretii lon$itudinali au rolul de a
asi$ura rezistenta corpului la incovoierea lon$itudinala a navei& iar peretii transversali au rolul de a
asi$ura pastrarea formei corpului& respectiv rezistenta locala'
#eretii transversali delimiteaza compartimentul de masini& ma$aziile de marfa& tancurile de marfa
si tancurile de combustibil' Numarul minim si dispunerea lor este stabilita de re$istrele de
clasificare& in functie de dimensiunile si destinatia navei' #eretii transversali se aseaza pe invelisul
dublului fund sau pe invelisul fundului +cand nava are fund dublu,6 peretii lon$itudinali se prind
numai de invelisul exterior' Toti peretii transversali si lon$itudinali etansi se extend pana la puntea
principala'
Constructia peretilor transversali si lon$itudinali este aproape identical' #eretii sunt realizati din
table sudate pe osatura' Tablele sunt dispuse in fasii orizontale& iar $rosimea lor descreste de la fund
catre punte' Osatura consta din $rinzi verticale care se numesc montanti& realizati din profile'
Montantii se prind de punte si de dublul fund prin $usee6 ei se spri*ina pe $rinzi intarite care sunt
dispuse orizontal si care se numesc stringheri de perete.
O solutie rationala care asi$ura reducerea $reutatii peretilor o constituie utilizarea peretilor gofrati&
la care osatura lipseste& rezistenta fiind realizata prin ondularea tablei' In acest fel& $reutatea peretilor
se reduce cu aproximativ !<E'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !% din %1
UPRATRUCTUR# # RU$UR#
(uprastructurile si rufurile au rolul de a delimita diferite spatii amena*ate in vederea folosirii lor ca
loc de depozitare& cabine& posturi de comanda etc'& de a prote*a compartimentul de masini sau de a
imbunatati conditiile de navi$atie' (uprastructurile Li rufurile Kndeplinesc urmJtoarele roluri-
- limiteazJ spa"ii care sunt folosite pentru diferite amena*Jri6
- Kn anumite condi"ii& pot limita spa"ii de depozitare a unor mJrfuri6
- dacJ sunt Knc)ise etanL& atunci participJ la asi$urarea unei rezerve de flotabilitate sporitJ6
- asi$urJ o protec"ie corespunzJtoare a compartimentelor de maLini Li cJldJri6
- KmbunJtJ"esc condi"iile de navi$a"ie6
- participJ la asi$urarea rezisten"ei corpului navei la solicitJrile statice Li dinamice'
(uprastructura este o constructie puntata pe puntea superioara& care se extinde din bord in bord sau
care se $aseste fata de bordure la o distant ace nu depaseste %E din latimea navei 0.
#rin ruf se intele$e o constructie puntata inc)isa& asezata pe puntea superioara sau pe puntea
suprastructurilor& care se $aseste fata de bordure la o distanta mai mare de %E din latimea navei 0 si
este prevazuta cu usi& ferestre sau alte desc)ideri' 2aca ruful nu are usi sau ferestre in peretii
exteriori& el poarta denumirea de trunc.
#e navele de transport se intalnesc trei tipuri de suprastructuri-
. teuga& in prova navei6
. castelul central, dispus la mi*locul navei6
. duneta& in pupa navei'
In teu$a se dispun incaperi auxiliare& iar in duneta se dispun cabinele de locuit& incaperile de
folosinta comuna si posturile de comanda ale navei' In castelul central& daca exista& se amena*eaza
cabine de locuit si posturile de comanda ale navei'
In vederea usurarii operatiilor de incarcare& pe actualele nave de transport s.a renuntat la castelul
central& iar compartimentul de masini s.a amplasat in pupa'
In intetriorul suprastructurilor si al rufurilor& pentru delimitarea incaperilor se folosesc pereti
despartitori' Acestia sunt pereti $ofrati sau pereti constituiti din table si osatura' Tablele sunt din otel
sau alia*e de aluminiu +in cazul suprastructurilor realizate din alia*e de aluminiu,' Osatura consta din
montanti realizati din profile'
#entru a realiza o amplasare functionala corecta si rationala& in interiorul suprastructurilor sunt
prevazute sahturile' Acestea sunt constructii de forma paralelipipedica& care traverseaza mai multe
punti ale suprastructurii' In interiorul sa)tului sunt dispuse chepenguri sau iesiri de avarie.
Constructia peretilor sa)tului este asemanatoare peretilor despartitori'
PARAPETE # "A!UTRA%E
#arapetul +balustrada, este o construc"ie anexJ& exterioarJ corpului navei& dispusJ Kn continuarea
borda*ului deasupra pun"ii superioare& cJreia Ki asi$urJ protec"ia lateralJ'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !< din %1
#arapetele sau balustradele sunt instalate pe toate por"iunile desc)ise ale pun"ilor suprastructurilor Li
rufurilor' Ele Kndeplinesc urmJtoarele func"iuni-
- asi$urJ protec"ia membrilor ec)ipa*ului sau a pasa$erilor care se deplaseazJ pe puntea
superioarJ6
- servesc la fixarea unor mJrfuri pe punte'
AR"ORA%A # &REEMENTU!
Arborada Li $reementul sunt construc"ii anexe& exterioare corpului navei& dispuse deasupra pun"ii
principale& cu rolul de a sus"ine Li de a asi$ura manevra unor elemente ale instala"iei de KncJrcare.
descJrcare Li a diferitelor sisteme de semnalizare'
2upJ rolul pe care Kl Kndeplinesc la navJ& se distin$ urmJtoarele tipuri de catar$e +arbori,-
- catar$ele pentru propulsie6
- catar$ele pentru KncJrcare6
- catar$ele pentru semnale6
- coloanele pentru bi$i6
- macaralele speciale'
2upJ posibilitatea modificJrii KnJl"imii lor pot fi-
- catar$ cu arboretul rabatabil6
- catar$ cu arboretul telescopic'
2E(EN4444
7i$ile de KncJrcare se construiesc Kn mod asemJnJtor catar$elor& de care se prind prin intermediul
unor articula"ii ce la permit rotirea Kn planurile vertical Li orizontal'
Ber$ile sunt $rinzi metalice sau din lemn& orizontale& prinse de arbore sub formJ de cruce& cu rolul de
a sus"ine antenele Li elementele de semnalizare vizualJ'
0)iul este o $rindJ metalicJ sau din lemn& articulatJ la un capJt Kn partea de *os a catar$ului& de care
se prinde mar$inea inferioarJ a unei vele trapezoidale numitJ randJ'
#icul este o $rindJ metalicJ sau din lemn& articulatJ la un capJt Kn partea de sus a catar$ului& de care
se prinde mar$inea superioarJ a randei'
Catar$ele sunt men"inute Kn pozi"ia impusJ cu a*utorul unor parNme ve$etale sau metalice denumite
manevre fixe'
(traiurile sunt manevrele fixe ce sus"in catar$ul spre prova'
(arturile sunt manevrele fixe ce sus"in catar$ul Kn sens lateral Li spre pupa'
#atara"inele sunt manevrele fixe care sus"in pJr"ile superioare ale catar$ului Kn sens lateral Li spre
pupa'
(us"inerea Li manevrarea componentelor arboradei se realizeazJ cu a*utorul unor parNme ve$etale
sau metalice denumite manevre curente'
0reementul navei cuprinde manevrele fixe Li manevrele curente'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !> din %1
CH#!E %E RU!#U # CAVA!ET## AR"OR#!OR PORT E!#CE
Chila de ruliu +aripa de ruliu, este o construc"ie anexJ& exterioarJ corpului etanL& dispusJ Kn zona
$urnei& perpendicularJ pe suprafa"a KnveliLului Li are scopul de a atenua oscila"iile transversale ale
navei'
Constituind un apendice& c)ila de ruliu mJreLte rezisten"a la Knaintare a navei' 2ispunerea c)ilei de
ruliu este consideratJ corectJ dacJ Kn P are direc"ia dreptei ce uneLte centrul 0& de $reutate al navei&
cu punctul A& de intersec"ie a prelun$irilor liniei bordului Li liniei fundului'
Cavale=ii arborilor portelice
Cavaletul arborelui portelice este construc"ia anexJ care sus"ine arborele portelice la Li dupJ ieLirea
sa din corpul navei'
Cavale"ii sunt supuLi urmJtoarelor solicitJri-
- solicitJri constante& datorate $reutJ"ii elicei Li $reutJ"ii capJtului arborelui portelice din afara
corpului6
- solicitJri variabile& datorate neuniformitJ"ii presiunii )idrodinamice pe palele elicei Kn rota"ie6
- solicitJri neuniforme& care pot sJ aparJ Kn caz de avarii'
V#TA!#TATEA NAVE#
Vitalitatea navei reprezinta capacitatea acesteia de a.si mentine caracteristicile te)nice& de
exploatare si proprietatile nautice in conditii de avarie+ $aura de apa,'
#entru asi$urarea vitalitatii& nava dispune de instalatii& dispozitive si obiecte de inventar&
destinate sa asi$ure prevenirea& combaterea si limitarea avariilor precum si efectele acestora'

VITALITATEA CORPULUI NAVEI
In timpul navi$atiei& datorita unor erori umane sau a altor cauze& corpul navei poate fi
avariat' Avaria corpului navei& creeaza posibilitatea patrunderii apei in interior si deci reducerea
flotabilitatii navei si micsorarea stabilitatii acesteia'
#entru limitarea efectelor acestor avarii se iau masuri constructive si se doteaza nava cu un
inventa de avaie corespunzator pe care ec)ipa*ul terbuie sa.l foloseasca in mod adecvat'
#revenirea avariilor la corp se face prin respectarea permanenta a re$ulilor de incarcare.
descarcare si navi$atie' In prezent prin crearea unor aparate de navi$ate foarte perfectionate s.au
redus simtitor avariile produse de coliziuni si esuari& o pondere mai mare o detin avriile produse
datorita incendiilor' #revenirea si combaterea incendiilor se realizeaza prin masuri constructive si
prin dotarea navei cu un inventar de stins incendii& cu dispozitive si mecanisme aferente specifice'
2ar un rol ma*or in producerea cat si in eliminarea incendiilor il are ec)ipa*ul navei'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !A din %1
VITALITATEA "I.LOACELOR TE3NICE
Avaria mi*loacelor te)nice de care dispune nava& si in special instalatiei de propulsie& poate
pune nava in situatii foarte periculoase' 2e aceea& se asi$ura dotarea ei in masura in care este
rational si posibil cu mi*loace te)ince de rezerva'
Tinind seama de rolul si caracteristicile funtionale alea unor instalatii& se asi$ura dublarea
reciproc funtionala a acestora in scopul preluarii totale sau partiale a functiunilor instalatiei avariate
cu instalatia care o dubleaza'
Ec)ipa*ul& trebuie sa acorde o permanenta atentie lucrarilor de intertinere si reparatie a
mi*loacelor de care dispune nava& pentru a le mentine in funtionare la parametrii te)nici
corespunzatori'
VITALITATEA EC3IPA.ULUI

#rin vitalitatea exc)ipa*ului se intele$e capacitatea acestuia de a.si asi$ura existenta in
conditii de avarie a navei sau de pierdere a acesteia& in scopul prevenirii si combaterii pierderii de
vieti omenesti'
In conditiile obisnuite de exploatare& ec)ipa*ul navei& prin respectarea re$ulamentului
serviciului la bord si a normelor de te)nici a securitatii muncii& are asi$urate& prin insasi caonceptia
de proiectare si exploatare& conditii optime de activitate'
3a bord sunt prevazute ec)ipamente speciale care sa permita desfasurarea activitatilor de
depistare& eliminare sau limitare a avariilor& conditii de maxima si$uranta' 2aca avaria nu poate fi
eliminata si se dispune abandonarea navei& aceasta dispune de instalatii si ec)ipamente care sa
permita salvarea ec)ipa*ului si supravietuirea acestuia in perioada de timp necesara pana la salvarea
lui de catre alte nave'

M#*!OACE NECEARE
A#&URAR## V#TA!#TAT## NAVE#

Exista doua cate$orii de mi*loace de vitalitate-
I$ "I.LOACE PASIVE . asi$ura vitalitatea navei prin insasi dispunerea si caracteristicile
lor constructive si functionale si asupra carora ec)ipa*ul nu intervine in procesul eliminarii sau
limitarii avariei' Ele se adopta functie de necesitati inca din fazele de proiectare si constructie a
navei' 2intre acestea& amintim-
a) Asi)uaea nescufundabilitatii navei +in co!+ati!entae
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ !C din %1
Normele re$istrelor internationale prevad re$lementari speciale pentru compartimentarea
navei in zona pupa si prova& acolo unde frecventa avariilor la corp este foarte mare'
Ex- . se monteaza in pupa si prova navei& pereti transversali etansi de coliziune6
. un altul se monteaza in prova C'M.ului
. ceilalti pereti transversali etansi se amplaseaza conform re$lementarilor'
b) A!+lasaea !ecanis!elo +entu asi)uaea vitalitatii navei
#e nava mecanismele trebuie sa fie astfel amplasate& incat in cazul aparitiei unei avarii& sa
poata permite eliminarea apei din compartimentul inundat si evacuarea oamenilor din acest
compartiment'2eoarece avaria se poate produce c)iar in C'M'& o parte din dispozitivele si
mecanismele de avarie trebuie montate in alte incaperi special destinate lor + camera cirmei& in
prova& in pupa sau la *umatatea lun$imii navei,& in locurile cele mai putin expuse unei eventuale
avarii'
#rin amplasarea masinilor si mecanismelor tebuie sa fie asi$urate treceri spre caile de
evacuare din incaperile respective' C'M.ul& tunelul liniilor de arbori& etc terbuie sa aiba cel putin
doua posibilitati de evacuare care sa asi$ure iesirea pe punte spre barcile de salvare
2esc)iderile tebuie sa aiba usi care sa poata fi actionate din ambele parti iar numarul
des)iderilor din peretii etansi sa fie redus la minim'
Numarul des)iderilor din borda*e care asi$ura funtionarea masiniloor si instalatiilor trebuie
redus la minim& ele terbuie sa fie prevazute daca este necesar cu mi*loace eficace de inc)idere&
dispuse astfel incat sa elimine introducerea apei pe nava'
c) Potectia constuctiva conta incendiilo
#rin protectia constructiva contra incendiilor se realizeaza prote*area eficienta a
compartimentelor si limitarea raspandirii focului' Conform Conventiei Internationale
pentru Ocrotirea Bietii Imane pe Mare +(O3A(,& re$lementarile in privinta protectiei contra
incendiilor sunt -
. separarea de restul navei a incaperilor de locuit& prin compartimentari avand o rezistenta
termica si mecanica corespunzatoare6
. localizarea si stin$erea incendiului in locul unde el a luat nastere6
. protectia cailor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiilor6
. utilizarea restransa a materialelor combustibile6
. posibilitatea utilizarii rapide a mi*loacelor de combatere a incendiilor6
. reducerea posibilitatii de aprindere a vaporilor care apartin marfii inflamabile'

I I$ "I.LOACE ACTIVE . asi$ura vitalitatea navei prin insasi utilizarea lor conform
carcateristicilor functionale& de catre ec)ipa*ul navei' Ele fac parte din dotarea navei si sunt folosite
de ec)ipa* functie de necesitati si scopul pentru care au fost construite'
2intre acestea amintim-
a) Instalatii +entu asi)uaea vitalitatii navei

)' #nstalatia de satina
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ != din %1
Trebuie astfel executata incat sa excluda posibilitatea patrunderii apei din exterior sau dintr.
un compartiment in altul& utilizand pompe autoamorsabile' Trebuie sa asi$ure drenarea C'M.ului
direct de la pompa& odata cu executarea drenarii altor compartimente' #e toate navele autopropulsate
terbuie prevazuta drenarea cu avarie a C'M.ului' (orburile instalatiei de santina tebuie sa fie in
numar suficient pentru asi$urarea drenarii in orice situatie de asieta si inclinare transversala'
+' #nstalatia de -alast
Instalatia de balast are drept scop asi$urarea asietei navei astfel incat cu a*utorul acesteia se
poate realiza balastarea navei +incarcarea partiala sau totala a tancurilor de balast in scopul asi$urarii
unui pesca* sau asiete cerute in anumite conditii de navi$atie,& debalastarea +$olirea totala sau
partiala a tancurilor de balast in scopul asi$urarii unui pesca* sau asiete cerute in anumite conditii de
navi$atie, si transferul de balast intre tancuri& pentru aceleasi obiective amintite mai sus' 2e re$ula&
aceste instalatii sunt deservite de pompe centrifu$e care sunt capabile sa asi$ure debite foarte mari'
1' #nstalatii pentru protectia contra incendiului
#e lan$a mi*loacele pasive care asi$ura protectia constructiva& nava este dotata cu un
complex de instalatii si ec)ipamente destinate detectarii& avertizarii si stin$erii incendiilor'
Complexitatea acestora difera de la nava la nava& functie de capacitatea si destinatia acestora'
. Instalatii folosite +entu stin)eea incendiilo cu a+a& utilizate pentru stin$erea
incendiilor altele decat cele de natura electrica-
cu sprinDlere
cu pulverizare a apei
cu perdele de apa
cu stropire cu apa
cu *et de apa
.Instalatii de stin)ee cu s+u!a +spuma mecanica& c)imica& aerospuma,& utilizate pentru
stin$erea incendiilor produse de materialele combustibile existente la nave'
.Instalatii de stin)ee cu abu utilizate la navele care dispun de acest a$ent si care sunt
folosite in cazul stin$erii unor incendii izbucnite in tancurile de combustibil& ulei sau reziduuri'
.Instalatii de stin)ee cu CO( utilizeaza un numar de butelii incarcate cu dioxid de carbon
lic)id' Instalatia se utilizeaza in cazuri extreme si numai atunci cand amploarea incendiului este atat
de mare incat pune in pericol si$uranta navei' Este de vorba de incendii in spatii inc)ise sau spatii
care pot fi izolate cum ar fi compartimentul masini& caldari& centrale electrice& tancuri de
combustibil'

/AURI %E APA

CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 50 din %1
0aurile de apa sunt sparturile provocate in corpul navei ca urmare a diverselor avarii'
Clasificarea $aurilor de apa se face dupa mai multe criterii-
0 %u+a +ovenienta
. produse in urma coliziunii cu alta nava6
. cauzate de esuari6
. provocate de coliziunea cu corpuri straine care plutesc la suprafata apei sau in
imersiune6
. provocate de coliziunea cu obiecte de pe fundul apei +epave& stanci& etc,6
. provocate de defectiuni aparute in structura corpului navei6
. provocate in urma unor explozii la nava6
. provocate de defectiuni ale tubulaturilor instalatiilor care comunica cu exteriorul'
0 %u+a di!ensiuni
.$auri de apa mici cu suprafata Q 0&0<m
!
.$auri de apa mi*locii cu suprafata Q 0&!m
!
.$auri de apa mari cu suprafata Q !m
!
.$auri de apa foarte mari cu suprafata O !m
!

0 %u+a +o1itia )auii in a+ot cu su+afata a+ei
. $auri de apa dispuse sub linia de plutire + pe borda* sau pe fundul navei,6
. $auri de apa dispuse in zona liniei de plutire6
. $auri de apa dispuse deasupra zonei liniei de plutire'
0 %u+a as+ect4
.$auri de apa cu aspect nere$ulat si mar$ini deformate6
.$auri de apa cu aspect re$ulat si mar$ini netede'
Masuri pentru com-aterea si pre,enirea gaurilor de apa
#revenirea efectului $aurilor de apa incepe inca din faza de proiectare si constructie a
navei& cand se prevede impartirea corpului navei in cit mai multe compartimente& despartite
prin pereti transversali etansi si rezistenti& astfel incat nava sa fie capabila sa pluteasca si sa
navi$e cu unul sau doua din compartimentele sale inundate' 2in aceasta cauza navele se
construiesc cu compartimente etanse cat mai mici& pentru ca eventuala lor inundare sa nu
influenteze prea mult flotabilitatea acesteia'
#rincipalele masuri care se iau la bord pentru combaterea $aurilor de apa sunt-
. stabilirea cu precizie a locurilor pe unde se infiltreaza apa in interiorul comaprtimentelor 6
. impiedicarea raspandirii apei in interiorul navei 6
. astuparea $aurilor de apa si evacuarea apei din compartimentele inundate6
. redresarea navei inclinate si aducerea navei pe c)ila dreapta'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 51 din %1
"ateiale si dis+o1itive utili1ate +entu co!bateea avaiilo la co+
#entru limitarea efectelor avariilor produse corpului navei se iau masuri constructive si se
doteaza nava cu un inventa de avaie corespunzator& pe care ec)ipa*ul terbuie sa.l foloseasca in
mod adecvat'
Inventaul de avaie0 reprezinta multitudinea de materiale& dispozitive si truse care sunt
folosite pentru astuparea $aurilor de apa'
Inventarul va fi pastrat in Postuile de avaie care pot fi in incaperi speciale& c)esoane sau
locuri situate deasupra puntii peretilor etansi' #e nava exista cel putin doua posturi de avarie dintre
care unul in apropierea C'M.ului'
#e nava se vor respecta urmatoarele-
.mi*loacele nu trebuiesc in$ramadite si amestecate cu alte obiecte care impiedica folosirea lor
rapida6
.trebuie repartizate in locuri accesibile& cele mai usoare si de dimensiuni mai mici in partea
superioara a compartimentului& pe perete si pe borda*e6 cele mai $rele si de dimensiuni mari in partea
inferioara a compartimentului si pe punte6
.pentru a fi folosite cu rapiditate& potrivit destinatiei lor& instrumentele si dispozitivele
de avarie se fixeza in locase pe niste panouri speciale6
.toate felurile de mi*loace trebuie dispuse si pastrate pe cat posibil in loturi complete'
Inventaul de avaie cuprinde-
Paietul de vitalitate. necesar astuparii $aurilor de apa de dimensiuni mi*locii si mari prin
montarea acestuia pe corp prin exteriorul navei' (unt confectionate din pinza de vela impermeabila&
impre$nata sau din alte tesaturi ec)ivalente& fabricate in trei dimensiuni-
.paiete intarite. %&< x %&< m
.paiete usoare . 5 x 5 m
.paiete obisnuite. ! x ! m
#aietul se confectioneaza din cate % bucati de panza de vela +cate ! pe fiecare parte, prinse
impreuna printr.o cusatura rotunda din loc in loc' #aietul intarit are in interior o plasa de sirma cu
oc)iuri de !< mm in scopul intaririi acestuia' Cusaturile rotunde se dispun& in acest caz la mi*locul
fiecarui oc)i de sarma' 3a mi*loc intre cele doua fete& paietul se umple cu materiale ve$etale' #e
mar$ini paietul este prevazut cu o $randee& avand la cele % colturi un oc)i cu rodanta si oc)iuri
pentru paramele de manevra& paramele de fund si bratele paietului'
%esen paiet
Panoul (+lastuele ) cu !a)ini !oi
2aca nu exista acest tip de panou +ca dimensiuni, el se confectioneaza din scanduri de
brad prinse cu scoabe' Intre cele doua straturi de scanduri& se pune o bucata de panza de vela'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5! din %1
Mar$inea moale se confectioneaza din material ve$etal imbibat cu seu& infasurat in panza de vela si
prins in cuie de panouri' 2imensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 1<0.500 mm decat
dimensiunile $aurilor de apa' Acest panou+1, se fixeaza pe $aura de apa& prin interiorul navei& cu o
serie de dispozitive Rclema de avarie +!,& dispozitivul universal de stran$ere+5,& sau pontilul re$labilS'

$igur5 )
1' strat de scanduri exterior
!' panza de vela imbibata cu seu
5' strat de scanduri interior
%' mar$inile moi ale panoului +umplutura ve$etala,
$igur5 +
$igur5 1
Astuparea unei $auri de apa mi*locii cu a*utorul unui panou cu mar$ini moi si a dulapilor si
penelor de fi0are din dotare6
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 55 din %1
$igur5 2
1' element de rezistenta a navei'
!' dulapi din dotarea inventarului
5' pene de tensionare
%' panoul cu mar$ini moi
3a posturile de avarie mai trebuie sa existe si urmatoarele materiale- panza de vela& pisla
ordinara& foi de cauciuc& stupa $udronata& material ve$etal& sarma de fier moale& scoabe de
constructie& suruburi cu cap )exa$onal si piulite )exa$onale de diferite dimensiuni& cuie de
constructie& ciment cu priza rapida& nisip& substante pentru priza rapida a cimentului& minium de
plumb& seu& barda& fierastrau& lopeti& $aleti& baros& ciocan si felinar antiexploziv'
3a bord mai pot fi utilizate si alte mi*loace de avarie ca plasturii din scanduri cu mar$ini
moi& plasturi metalici cu suruburi de fixare& perne cu cilti& dispozitive universale de stran$ere& $rinzi
de pin& dulapi de pin& pene si dopuri de pin si mesteacan de diverse dimensiuni' Ex'-
. 0rinzi de pin de dimensiuni 1<0x 1<0x %000 si C0x100x !000mm
. 2ulapi de pin de dimensiuni <0 x !00 x %000 si <0x !00 x !000 mm
. #ene de pin de dimensiuni 50 x !00 x!00 mm
. #ene de mesteacan de dimensiuni >0 x !00 x %00 mm
. 2opuri de brad in forma de trunc)i de con si de dimensiuni diferite'
Tuse cu scule de !atelota, si lacatuseie
Cuprind o serie de scule folosite strict in scopul asi$urarii vitalitatii& cum ar fi- ruleta& ciocan&
fierastrau pentru lemn si metal& dalti& barde& clesti& bur$)ie& c)ei& preducele& pile& surubelnite& cutit de
velar& pinza de fierastrau& cavila de matisit& ata si cutit de velar'
Aceste scule nu necesita o intretinere deosebita decat dupa ce au fost utilizate in scopul pentru
care au fost destinate si aceasta intretinere consta in principal in curatarea& reconditionarea sau c)iar
inlocuirea& acolo unde este cazul& uneori $resarea si depozitarea in compatimente de avarie& de$a*ate
de alte materiale spre a fi usor de $asit si manevrat'
%is+o1itive de vitalitate
Suubul de fund0 se utilizeaza la astuparea $aurilor de apa mici& cum ar fi $aurile de apa
datorate niturilor sarite' Operatiunea consta in introducerea prin $aura& de la interior spre exterior& a
unei saule care apoi se recupereaza la bord si la cre se ataseaza surubul de fund '
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5% din %1
Acesta se trece prin $aura tra$and capatul saulei din interior& dupa care se stran$e piulita'
#entru marirea eficientei se recomanda folosirea unor $arnituri din cauciuc +vezi desen,'
1. surub6 !. $arnituri de cauciuc6 5. piulita6 %. orificiu de prindere a saulei'
Cle!a de avaie cu suub0 este un dispozitiv relativ simplu& care trebuie sa se $aseasca
obli$atoriu in componenta inventarului de avarie si este alcatuit dintr.o par$)ie rabatabila in *urul
unei ti*e filetate& prin intermediul unei balamale' #entru utilizare& par$)ia se orienteaza in lun$ul ti*ei
filetate& se strecoara prin $aura de apa& de la interior spre exterior& dupa care par$)ia se rabate la =0
0
fata de surub' (e introduce apoi panoul cu mar$ini moi& care este in prealabil $aurit in centru& pentru
a putea fi introdus pe surub& dupa care se stran$e piulita& rezultand un ansamblu ri$id'
1. ti*a filetata+ surub,6 !. piulita cu brate de manevra6 5. bolt6 %. clema'
%is+o1itivul univesal de stan)ee / este utilizat pentru fixarea pe $aura a panoului cu
mar$ini moi atunci cand exista posibilitatea fixarii acestuia de unele elemente de rezistenta ale navei
+coaste,& din zona respectiva'

CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5< din %1
1.surub de stran$ere6 !. carli$e de prindere si fixare6 5. elementele de rezistenta ale navei6 %.
$aura de apa6 <. borda*6 >. $rinda de fixare a carli$elor'
Pontilul e)labil . este un ansamblu demontabil compus dintr.un element sudat $aurit la
interior& astfel incat in acesta sa poata culisa ti*a' Atat ti*a cat si elementul sudat sunt prevazute cu
orificii in care se introduce buloane pentru a se realiza desc)iderea acestora'
"acaea inventaului de avaie
Obiectele de inventar pentru inlaturarea avariei sau ambala*ul pentru pastrarea lor +cu
exceptia paietelor, trebuie piturate in albastru& fie complet& fie in dun$i' Ambala*ul trebuie sa aiba
indicatii asupra denumirii materialului& $reutatii si termenului de pastrare admis' 3a posturile de
avarie trebuie sa existe inscriptia clara 8(ost de avarie9si sa se prevada la treceri si pe punti semne
care sa indice locurile de amplasare a posturilor de avarie'
Cecetaea avaiei +odusa la co+ul navei
Imediat dupa producerea avariei& o prima actiune consta in informarea ur$enta a
superiorilor& determinarea locului si a caracteristicilor $aurilor de apa& pozitia in raport cu linia de
plutire& dimensiunea si aspectul $aurii& apreciindu.se cantitatea de apa intrata& debitul si timpul
estimativ de inundare' 3ocalizarea avariei trebuie facuta cat mai repede posibil& avand in vedere
timpul limitat existent pentru eliminarea ei'
#entru depistarea compartimentelor inundate& peretii se vor cerceta prin ciocanire' In unele
impre*urari& cercetarea avariei poate fi facuta si din afara borda*ului& utilizand barca de serviciu sau
de salvare' Compartimentele inundate se izoleaza de cele invecinate prin inc)iderea usilor etanse& a
ventilatiilor si a altor desc)ideri in punti sau pereti''
Inc)iderea ventilatiilor este necesara pentru crearea unei perne de aer a carei presiune va
reduce patrunderii apei' Compartimentele invecinate vor fi controlate periodic pentru descoperirea
eventualelor inundatii' (e aduc de la postul de avarie cel mai apropiat materialele necesare&
concomitent cu cu masuri pentru eliminarea apei din compartimentul inundat' 2aca avaria este mare&
se recomanda cand este posibil sa se opreasca nava sau sa se reduca viteza& astfel incat viteza de
inundare san nu creasca'
Imediat dupa aducerea materialului necesar se trece la astuparea $aurilor de apa'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5> din %1
2e mentionat ca nu se pot da solutii $eneral valabile privind masurile si procedeele ce se
aplica pentru limitarea si eliminarea avariei' Ele depind de situatia concreta in care se $aseste nava'
In cele ce urmeaza vor fi prezentate vateva indicatii $enerale referitoare la astuparea $aurilor de apa'
ATUPAREA &AUR#!OR %E APA
0aurile de apa c)iar daca nu sunt periculoase trebuie astupate pentru a nu afecta
stabilitatea navei& a nu deteriora marfa si a nu in$reuna sau impiedica functionarea instalatiilor'
/auile !ici apar& de obicei& din cauza unor defectiuni ale corpului navei cum ar fi nituri
sarite& spar$erea )ublourilor& crapaturi si fisuri' (e astupa cu dopuri sau pene& iar daca sunt mai mari
cu perne cu calti sau cu plasturi imbibati in seu'
2aca $aurile sunt situate la o distanta mai mica de %m de suprafata apei& dopurile inainte
de a fi batute se infasoara cu calti impre$at in miniu de plumb& vaselina sau seu' 2aca $aurile sunt la
o adancime de peste % m& dopurile si penele se bat fara a fi infasurate in calti& dupa care se
calafatuiesc pentru impiedicarea infiltratiilor'
#entru limitarea extinderii fisurilor amplasate in zone intens solicitate& la capetele lor se
vor da $auri care vor fi astupate cu dopuri& iar fisurile cu plasturi'
In cazul inlaturarii avariilor din zonele cu materiale inflamabile este interzisa folosirea
unor scule sau procedee care produc scantei' 2opurile si penele vor fi batute numai cu ciocane de
lemn'
Cu a*utorul penelor si plasturilor se astupa $auri cu diametrul de pana la !<0 mm /
indicate mai mult pentru $auri netede'
/auile de a+a !i,locii se astupa de re$ula din interiorul compartimentului inundat' Cele
mai eficiente mi*loace sunt plasturii sau panourile cu mar$ini moi'
2aca nu exista acest tip de panouri +ca dimensiuni, ele se confectioneaza din scanduri de
brad prinse cu scoabe' Intre cele doua straturi de scanduri& se pune o bucata de panza de vela'
Mar$inea moale se confectioneaza din material ve$etal imbibat cu seu& infasurat in panza de vela si
prins in cuie de panouri' 2imensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 1<0.500 mm decat
dimensiunile $aurilor de apa'
Inainte de astupare& se indeparteaza captuseala borda*ului& tubulaturile& cablurile sau alte
obiecte care impieda fixarea panoului si la nevoie se taie sau se indreapta mar$inile $aurii' 2upa ce a
fost uns cu seu pe mar$inea moale& panoul se fixeaza cu a*utorul dulapilor sau a $rinzilor din dotare&
spri*inite de elemente de structura si fixate cu pene de lemn' 2aca o astfel de fixare nu este posibila
atunci se folosesc cleme cu surub'

Astu+aea )auilo !ai si foate !ai& se realizeaza de cele mai multe ori prin exterior
cu a*utorul paietelor'care sunt duse la locul avariei cu a*utorul unor parime de manevra si de fund'
#resiunea apei va fi fixa paietul pe $aura si va asi$ura etansarea $aurii +in cazul $aurilor cu mar$ini
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5A din %1
indreptate spre interior& iar daca mar$inile sunt indreptate spre exterior se va proceda la indreptarea
mar$inilor ,' Aplicarea paietului se face dupa oprirea navei'
Astu+aea )auilo de a+a cu a,utoul c5esonului de ci!ent
Astuparea $aurilor de apa prin procedeele si cu materialele si dispozitivele descrise
anterior se face numai acolo unde corpul are cel putin in zona avariei o suprafata plana' In zona
$urnei sau a fundului& astuparea $aurilor se executa cu autorul c)esoanelor de ciment' 2e cele mai
multe ori& astuparea $aurilor de apa mari si foarte mari nu se poate realiza actionand numai din
interior din cauza presiunii si a debitului mare de apa care patrunde in nava' In aceasta situatie se
utilizeaza un paiet +1,& care se duce la locul avariei prin exterior& cu a*utorul paramelor de manevra si
de fund& si intotdeauna prin prova navei' #resiunea apei va fixa paietul pe $aura si va asi$ura
etansarea ei' Aplicarea paietului se va face numai dupa stoparea navei si numai daca mar$inile
sparturii au o suprafata neteda si plana' Mortarul se pre$ateste cu apa dulce& ciment cu priza rapida si
nisip +!5 nisip si 15 ciment,'
Operatiile de inlaturare a avariei se executa astfel-
.se astupa $aura cu un paiet din exterior6
.se elimina apa din interiorul compartimentului cu mi*loace de evacuare6
.se confectioneaza din lemn un c)eson dupa forma borda*ului sau fundului6
.borda*ul se curata& se spala si se monteaza c)esonul& iar spartura se acopera cu o panza de
vela sau din pisla6
.concomitent cu montarea c)esonului se pre$ateste mortarul adau$andu.se si substante
pentru priza rapida6
.se toarna apa dulce curata amestecand pana cand se creeaza pasta omo$ena& aceasta
turnandu.se in c)esonul montat la locul avariei6
.dupa intarirea cimentului se scoate paietul exterior urmand ca $aura de apa sa fie
inlaturata cu prima ocazie +intrare in santier sisau port,'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5C din %1
"asui necesae +entu !entineea si estabiliea navei avaiate
In cele mai multe cazuri& avariile produse la corp& daca acesta a fost strapuns& modifica
pozitia si stabilitatea navei' Timpul care se scur$e intre momentul producerii $aurii si pierderea
flotabilitatii este variabil si depinde de amploarea avariei +pozitia& numarul si marimea $aurilor de
apa,& si din aceasta cauza& actiunea ec)ipa*ului trebuie sa se bazeze pe aceste elemente'
#rin redresarea navei se intele$e aducerea ei pe c)ila dreapta prin luarea unor masuri
menite sa micsoreze un$)iul de inclinare transversala si lon$itudinala' #e tot timpul activitatii de
redresare a navei se verifica evolutia pesca*ului navei pentru pastrarea rezervei de flotabilitate'
Redresarea navei poate fi realizata prin trei procedee-
. Evacuarea / consta in pomparea peste bord a apaei din compartientele inundate
. Transvazarea / consta in pomparea apei din compartimentele inundate in alte
compartimente simetrice& cu scopul de a aduce nava pe c)ila dreapta+avanta*ul acestei metode este
ca se redreseaza nava fara sa.i modifice rezerva de flotabilitate si pesca*ul,
. Contrainundarea / consta in ambarcarea unor $reutati +cantitatea de apa, in
compartimentele simtrice cu cele inundate +dezavanta*ul acestui procedeu consta in modificarea
pesca*ului si reducerea flotabilitatii si se folosteste cand nava trebuie adusa foarte repede pe c)ila
dreapta pentru a preintampina rasturnarea ei,'
#rocedeul combinat consta in inundarea unor compartimente paralel cu evacuarea si
transvazarea +transferul, incarcaturii lic)ide din compartimentele inundate +se foloseste pentru
redresarea rapida,'
Oricare din aceste procedee ar fi adoptate ca si solutii de redresare& inainte de aplicare&
trebuie sa se cunoasca cu precizie influienta si efectele asupra stabilitatii navei si a rezervei de
flotabilitate'
1olosirea rationala si eificienta a mi*loacelor si procedeelor existente la bord nu este
posibila fara cunoastrea in profunzime a caracteristicilor navei respective si a fenomenelor care au
loc in caz de avarie'
EUAREA NAVE#
Cecetaea esuaii navelo$ "asui de li!itae a avaiilo
Esuaea navelor este de obicei o consecinta a unor $reseli de navi$atie& a utilizarii unor
)arti maritime necorespunzatoare sau a necunoasterii adancimii fundului apei& care a suferit
transformari& defectiuni te)nice ale navei& situatii meteo defavorabile si c)iar o decizie extrema a
comandantului in scopul salvarii navei si a ec)ipa*ului'
Tinand cont de aceste cauze& putem vorbi despre-
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ 5= din %1
. esuae voluntaa& operatiune care se executa in urma unei decizii extreme a
comandantului navei in scopul salvarii acesteia si a ec)ipa*ului6
. esuae involuntaa (accidentala)6 o consecinta a unor $reseli de navi$atie& a utilizarii unor
)arti maritime necorespunzatoare sau a necunoasterii adancimii fundului apei& care a
suferit transformari& defectiuni te)nice ale navei si c)iar situatii meteo defavorabile'

Esuarea pe un fund tare are ca efect avarii ale apendicilor fundului navei& in timp ce
esuarea pe fund moale +nisip& mNl, este mai putin $rava' Esuarea navei este insotita de z$omote
caracteristice +functie de natura fundului, si de oprirea brusca a navei'
Cand se constata astfel de fenomene trebuie sa se cerceteze daca nava a esuat si care este
caracteristica acesteia' Cercetarea esuarii are o mare importanta in adoptarea masurilor ce se vr lua
pentru dezesuare' In momentul punerii pe uscat& prima masura ce trebuie luata este stoparea
masinilor& dupa care se trece la cercetarea amanuntita a avariei' (e cerceteaza starea
compartimentelor si se iau masuri de scoaterea apei din compartimentele inundate +acolo unde este
cazul,& se stabilesc dupa )arti caracteristicile locului& se determina coordonatele navei& se determina
curentii existenti& nivelul si variatia mareelor si pozitia navei in raport cu suprafata apei+ asieta si
banda,'
2aca in urma cercetarii avariei s.a a*uns la concluzia ca nu s.a produs nici o $aura de apa
+ex' esuarea pe funduri plate si moi, dezesuarea poate fi facuta in conditii de deplina si$uranta'
Exista mai multe posibilitati-
. de1esuaea cu a,utoul instalatiei de +o+ulsie0motoarele navei se pun pe mars
inapoi& astfel incat curentul produs de elicea navei concomitent cu forta de tractiune creata& vor
dezesua nava 6
. de1esuaea navei folosind si!ultan instaltia de +o+ulsie si de ancoae
Ancorele si ancorotul& se dispun simetric fata de planul diametral& fie inclinate cu un
anumit un$)i +in special ancorotul,& astfel incat in fucntie de pozitia navei in raport cu fundul apei&
nava sa capete si eventual o miscare de intoarcere care sa inlesneasca manevra de de$a*are' (e
recomanda ca ancorele sa fie fundarisite mai departe de nava'
2upa fundarisirea ancorelor se pune in functiune instalatia de propulsie si se vireaza
simultan ancorele si ancorotul'
. de1esuae navei +in sc5i!baea +o1itiei in a+ot cu su+afata a+ei
(c)imbarea pozitiei navei se poate face prin urmatoarele procedee-
. debarcarea unor $reutati / se pot debarca $reutati cu mai putine daune- apa de balast&
combustibilul +functie de necesita, si c)iar marfa'
.deplasarea unor $reutati / se vor efectua transferuri si deplasari& care sa aiba cel mai mare efect
.ambarcarea unor $reutati / se poate efectua prin balastarea navei& procedeu care se aplica dupa
calcule si anlize amanuntite& deoarece la cresterea deplasamentului va creste si pesca*ul mediu al
navei ceea ce implica o scadere a rezervei de flotabilitate''
0 de1esuaea +in balansaea navei
7alansarea are ca scop micsorarea aderentei fundului si crearea spatiului necesar navei in
vederea de$a*arii' 3a navele foarte mici se poate face cu a*utorul ec)ipa*ului& iar la cele mari prin
transferuri lic)ide sau cu a*utorul ancorelor care sunt virate alternativ'
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ %0 din %1
In toate cazurile indiferent de metoda adoptata& se va tine seama de posibilitatea de a folosi mareea
ca mi*loc suplimentar important& pentru dezesuarea navei'
Masuri pentru asi$urarea vitalitatii navei dupa dezesuare6
. Asi$urarea flotabilitatii si stabilitatii navei . se recomanda ca nava sa fie mentinuta
pe ape cu adancimi mici& pana ce i se asi$ura flotabilitatea'
. #e vreme rea se va remorca sub asistenta si se va intra in scurt timp in primul port'
. #e timpul marsului vor continua actiunile de astupare a $aurilor de apa& de evacuare
a apei& de eliminare a influentei suprafetelor libere& etc'
. 0aurile astupate trebuiesc verificate continuu pentru a nu se redesc)ide
. In timpul remorcarii& se va efectua remorcarea +tractarea, cu viteza cea mai mica
pentru a nu se periclita etanseitatea $aurilor si se vor suprave$)ea continuu
le$aturile facute pentru remorcare'
RO!UR#!E %E ECH#PA*
Activitatea ec)ipa*ului la bordul navei trebuie sa se desfasoare in sensul asi$urarii unei
exploatari normale a navei& mentinerii parametrilor te)nico.economici& prevenirii avariilor&
combaterii si lic)idarii efectelor acestora in cazul cand ele au fost declarate'
Ec)ipa*ul trebuie sa fie intotdeauna pre$atit pentru a face fata situatiilor de avarie dand
dovada de calm& inalta responsabilitate& cunostinte speciale referitoare la aceste situatii& disciplina si
coordonare perfecta' 1iecarui membru al ec)ipa*ului trebuie sa i se fixeze de catre conducerea navei&
functii speciale de indeplinit in caz de necesitate' #entru exersarea si crearea deprinderilor impuse de
aceste necesitati& se executa antrenamentul periodic al ec)ipa*ului'
Ansamblul functiilor pe care trebuie sa le execute ec)ipa*ul intr.o anumita situatie se
numeste 8ol9'
3a bordul navei exista o serie de roluri obli$atorii& precum roluri pe care le poate adopta
conducerea navei pentru anumite situatii de exploatare a navei'
#rincipalele roluri ale navei vizeaza asi$urarea vitalitatii sale si a ec)ipa*ului-
. rolul de gaura de apa;
.. rolul de incendiu;
2. rolul de avarie a instalatiilor navei;
3. rolul de salvare (de om la apa);
5. rolul de abandon (de salvare).
Antrenamentul ec)ipa*ului in cadrul rolurilor trebuie efectuat periodic& astfel-
. rolul de gaura de apa. la plecarea din port& in ultimele !% de ore de stationare& daca
mai mult de !<E din membrii ec)ipa*ului au fost sc)imbati in acel port6
CERONAV
VITALITATEA NAVEI
Revizia 0
01 10 !010
Edi"ia 1
01 10 !010
CPCTM
#a$ %1 din %1
. rolul de incendiu. cel putin o data pe saptamana in cazul stationarii mai indelun$ate
a navei in port6 in ultimele !% de ore inaintea plecarii navei din port6 cel putin o data
pe luna in cursul unui voia* daca acesta dureaza mai mult6 ori de cate ori apreciaza
conducerea navei in cazul transportului unor marfuri periculoase6
. rolul de avarie a instalatiilor. la plecarea din port sau in cursul urmatoarelor!% de
ore daca acest lucru nu este posibil in port6 in cursul navi$atiei la aprecierea
conducerii navei6
. rolul de salvare . in aceleasi conditii de mai sus6
. rolul de abandon- la intervale care sa nu depaseasca o luna& cu conditia ca un astfel
de rol sa fie executat in cele !% de ore ce vor urma plecarii din port& daca au fost
sc)imbati peste !<E din membrii de ec)ipa*6 pentru a exista si$uranta ca
ec)ipamentul ambarcatiunilor de salvare este complet& acesta va face obiectul unui
examen odata cu executarea lunara a rolului6 cel putin la patru luni& $rupele de
ambarcatiuni vor fi pre$atite prin rotatie in afara bordului si& daca este posibil& vor fi
lasate in apa'
Ec)ipa*ul trebuie sa acorde o atentie deosebita modului cum se executa antrenamentul iar
conducerea navei va cauta sa efectueze acest antrenament in conditii cat mai apropiate de cele
reale'
2eoarece la aceasta actiune participa tot ec)ipa*ul& conducerea navei va efectua antrenamentul
in conditii de deplina si$uranta retinand prin rotatie un numar de membrii ai ec)ipa*ului pentru
si$uranta navi$atiei'
In cazul rolurilor cu caracter specific +$aura de apa& incendiu& etc, se va indica si locul si
carcterul presupus al avariei& pentru a se analiza modul de comportare al ec)ipa*ului& verificand in
acelasi timp cunostintele teoretice si practice in situatia concreta data'
(e va avea in vedere corectarea $reselilor si perfectionarea continua a ec)ipa*ului dupa
terminarea antrenamentului'
Rolurile navei vor trebui afisate la locuri vizizbile si accesibile& in apropierea sau la locul de
munca al executantilor& precum si in fiecare incapere de serviciu& de productie si de locuit'

Vitalitate Timonieri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vitalitate Timonieri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CERONAV

Curs de promovare la nivel de executie pentru obtinerea certificatului

S-ar putea să vă placă și