CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE
să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava să enumere şi să compare unităţile de măsură să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei. Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi:  partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;
1

6-linia etamboului. partea din faţă a navei.  sectorul pupa. iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii. 13-sector pupa tribord. 8-opera moartă.sector prova babord. Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv). Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă.5-linia etravei. Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă .1 Fig. iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei.1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă. este linia etamboului. partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb. Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL). Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii. 2 .7-operavie.4-linia chilei. partea din spate a navei. formează linia chilei. iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp). 11sector prova tribord.10. Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei. Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire. Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă. 2-plan transversal. 1–plan longitudinal. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă. împarte nava în două părţi:  sectorul prova.9-plan de plutire (linia de plutire). 3-linia punţii (selatura). Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig. Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă. este linia etravei.linia de apă. Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru. 14-sector pupa babord. numită etambou.12.

Constructiv este asemănătoare chilei plate. se montează o carlingă ce fixează varangele. • cotrachila. pe centrul fundului navei. Osatura navei. are două asemenea grinzi distanţate între ele. elemente componente ale învelişului bordajului. • longitudinalele dublului fund. părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele: • osatura navei (scheletul). • punţile navei. • etrava. Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. 3 .1. aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. • suprastructurile navei.2. Osatura. • longitudinalele de fund(carlingi laterale). formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali.2). în continuarea chilei plate se montează filele de galbord. se mai numeşte şi chilă tunel. bordajul. Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri. rigidizat în interior printrun sistem de grinzi. este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei. cheson sau masivă. obişnuită în construcţiile moderne. Elementele de structură longitudinală sunt următoarele: • chila (carlinga centrală). • bordajul navei. Chila cheson (Fig. Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale. Deci. Chila plată (Fig. este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa. însă în loc de o carlingă centrală. Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată. • etamboul. pereţii şi suprastructura navei Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş. Osatura navei. punţile. Corpul navei.1). Pe varange. compartimentajul. tipuri de corpuri. • pereţii navei. Pe chila plată. • longitudinalele de punte. de regulă. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa. • longitudinalele de bordaj.

Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. Chila masivă (Fig. paralel şi deasupra chilei.3). 4-filă de galbord. 3-varangă. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. metalice de salvare. de secţiune dreptunghiulară. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari.1. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. 2-carlingă. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. 4 . Sunt confecţionate din table verticale. Chilă plată. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. de secţiune dreptunghiulară. metalice de salvare.3). Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor.Fig. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. Chila masivă (Fig. 1-chilă. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. sunt elemente de structură longitudinală.

În situaţia construcţiilor cu chilă plată. 1-chilă. 3-varangă. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. 2-filă de galbord. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. Sunt confecţionate din table verticale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. paralel şi deasupra chilei.2 Chilă cheson. 5 . Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. Fig. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. sunt elemente de structură longitudinală.Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor.

3. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Putem întâlni la nave. • Sorburi de răcire. drenajului din santină. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare. Deschideri în punţi. deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă. Suprafaţa velică a navei În corpul navei. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R.R. având formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate. din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. 2-filă de galbord. pereţi şi bordaj. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor.3 Chilă masivă. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. • Etambreul elicei.2 după cum urmează: • Prize de fund. Deschideri în opera vie. Arborada. • Scurgeri.N. funcţie de zona de navigaţie aprobată. greementul şi velatura. 6 . 3-varangă.1şi Fig. pentru fiecare tip de navă în parte . 1. punţi şi pereţi. ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor. 1-chilă. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei.Fig. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei.

• Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente.2 după cum urmează: • Sabord.• Etambreul cârmei. 5-scurgere. deschise. cu şomar şi turnicheţi.1 şi Fig. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor. simple cu turnicheţi. • Nări în bordaj. deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova). 2-nară de parapet. 7 . • Scurgeri. deschidere practicată în parapet sau în bordaj. 7-scurgere. • Hublou. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei. • Porţi în parapet. simple cu şomar. Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului. 9-sabord. Nările pot fi simple sau cu tacheţi. • Crapodină. 6-ureche în parapet. deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord. • Orificiu pentru spada lochului. deschideri practicate în parapet. deschideri pentru dirijarea parâmelor. 1-tunel pentru elicea prova. de formă pătrată sau dreptunghiulară. 8-nară în parapet. • Urechi în parapet. de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele.1. Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. 4-ureche în parapet cu şomare şi turnicheţi. Deschideri în opera moartă. 3-nară în bordaj. • Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. Pot fi închise. Fig. orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. • Nări în parapet.

capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. materiale.Fig. 3-orificiu pentru spada lochului. să descrie inventarul bărcilor -să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora . 11-nară în parapet. 14scurgeri. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa). definiţie.1. destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor. iar cele din babord în stânga chilei. 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi. iar cele cu soţ în babord. 6-etambreul elicei. etc. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele Generalităţi Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. 1-priza de fund.să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. 5-scurgeri. numerele fără soţ în tribord. CAPITOLUL 2 BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. 13-hublouri. să clasifice şi să descrie bărcile. Ambarcaţiunile. vele. 7-carapodină. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. Elemente caracteristice de construcţie. La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. 8-etambreul cârmei. Inventarul bărcilor. Bărci şi ambarcaţiuni. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. 12-sabord în parapet. manele). clasificare şi descriere. 15-poartă în parapet. la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa. dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei. 8 . 4-sorb de răcire. motor. să compare bărcile şi ambarcaţiunile.2. 16-sabord în bordaj. 10-nară în bordaj. elementele caracteristice de construcţie. MIJLOACE DE SALVARE -să definească.

Clasificarea ambarcaţiunilor Ambarcaţiunile se clasifică astfel: . destinaţie. b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V. b) ambarcaţiuni cu vele. e) ambarcaţiuni cu motor. c) ambarcaţiuni cu rame şi vele.8+1. . Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm.Ambarcaţiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. 9 . e) cusăturilor(latin cu cusături). mod de utilizare sau funcţionare 1. f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă. definiţie. c) diagonal. clasificare. f) din cauciuc. d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior). b) ambarcaţiuni de 4+1. f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele). e) ambarcaţiuni cu motor şi vele. b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere). e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S.5 kg.După sistemul de construcţie: a) latin. 3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14. care nu trebuie să fie stuf. d) pui de 2 la 4 rame. e) din mase plastice. talaş. f) şalupe.6+1. c) ambarcaţiuni cu redan. c) din metal.După sistemul de propulsie: a) ambarcaţiuni cu rame.2. granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. apare prove în V iar spre pupa rotundă. : .După forma operei moarte: a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată. Mijloace individuale şi colective de salvare.După forma operei vii: a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă. b) suprapus. . 2. . d) mixte (din lemn şi metal).10+1.După materialul de construcţie: b) din lemn. d) ambarcaţiuni cu fundul plat. c) baleniere de 5 la 7 rame. descriere. . 2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare. d) ambarcaţiuni cu motor.

să nu poată fi stinse cu apă. fie o greutate de 4 kg. corespunzătoare.5 kg.să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. .să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. 8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9. cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. care din acestea este mai mare.5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului.să fie anti-giratorii.4) să aibă o greutate de cel puţin 2. . adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. 6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă.să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN. 2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare: . fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere: . care dintre acestea este mai mare. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale. Cerinţele colacilor de salvare: 1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei. 5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de flacără timp de 2 secunde. Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare: . Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă. . fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să aibă un diametru de cel puţin 8 mm. . Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare. având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore. 4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere. având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă.să poată rezista la proba de şoc. care din valori este mai mare. 10 . . 7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida. care dintre acestea este mai mare. cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare.

. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect.să reziste la proba de şoc. 5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. . 2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât: .5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. 3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca: 11 .să poată fi purtată comod.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. 6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei.să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen.să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. . 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei.după demonstraţie.să poată fi purtată comod.să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4.să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada de cel puţin 10 secunde. 3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: .5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. . 2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . în cel mult 5 secunde. Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele: 1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. . să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. .să nu fie scufundate pe mare agitată. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. 3. . .după demonstraţie. care dintre acestea este mai mare. . 2 Veste de salvare Cerinţe generale pentru vestele de salvare: 1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. . 4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.

75 candeli. Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să: . egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzătoare. ţinând cont de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. . se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie. . 12 . vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă. iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată. 6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printrun şnur. în cel mult 5 secunde. Dacă prin amenajările speciale ale navei. 8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă. 5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute. să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii.fie prevăzută cu un comutator acţionat manual.aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil.75 candeli. 7) să fie umflată automat în imersiune.. . 2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0. 3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0. să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura. Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să: .să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare. măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala.75 candeli pentru o perioada de cel puţin 8 ore. .să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele. 4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare. 4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. . astfel ca: .să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde.

5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. .să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. 5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. 4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. 2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: .după demonstraţie. 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune. 2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde. 6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate. 6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei.să acopere întreg corpul cu excepţia feţei. . 13 . .să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare. trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect. să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor. . Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi. în cel mult 5 secunde. să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus.să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa.5 m. 5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale.să poată fi purtat comod.să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4. . . 3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: .să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. 2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie: .

având o conductibilitate termică nu mai mare de 0. el trebuie să asigure persoanei care îl poartă. clasificare. să apuce un creion şi să scrie. 3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite. sintetice sau metalice. Parâme vegetale.să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C.5 m. 7 Mijloace de protecţie termică Un mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă. Calculul rezistenţei şi greutăţii parâmelor Generalităţi-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite. întrebuinţare. cu excepţia fetei. 14 . o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare.1. . 2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare. structură. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare. sintetice şi metalice. să clasifice macaralele şi palncurile şi să execute corect garnisirea unui palanc 3. 3 Cerinţe de flotabilitate O persoană scufundata în apă dulce. materiale de fabricaţie. MACARALE. formate prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale.5 m. într-o ambarcaţiune de salvare. după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. conservare şi mânuire la bordul navelor. să continue sa asigure persoanei care îl poarta. o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C.să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare.să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor. Definiţie. . dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare.25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana.să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi. CAPITOLUL 3 PARÂME.să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca îl împiedică să înoate. să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare. PALANCURI să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele să descrie părţile componente ale unei macarale. Mijloacele de protecţie termică trebuie: . după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C. fără ajutor. . trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare.

dimensiuni şi al modului de confecţionare.Parâmele folosite în marină. Din punct de vedere al modului de confecţionare. b) să fie flexibilă. se pot clasifica în: a) parâme simple. d) parâme mixte. În funcţie de material. c) parâme împletite.etc. g) lucrări de matelotaj. 15 . c) remorcaj maritim şi fluvial. b) parâme metalice. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe şi curente. c) parâme sintetice. c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea. Calităţile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată. b) instalaţia de legare la cheu. d) durată mare în serviciu. f) confecţionarea velelor. e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor. dar şi de modul de întrebuinţare şi întreţiner O parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi: a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate. d) manipularea mărfurilor şi amararea lor. b) parâme răsucite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful