P. 1
Bazele Marinariei

Bazele Marinariei

|Views: 347|Likes:
Published by svcmunte

More info:

Published by: svcmunte on Oct 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE
să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava să enumere şi să compare unităţile de măsură să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei. Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi:  partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;
1

sector prova babord. Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă.6-linia etamboului. iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii. formează linia chilei. 11sector prova tribord. Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru.linia de apă. 2-plan transversal. numită etambou. este linia etamboului. este linia etravei. partea din faţă a navei. Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii. Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig. partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb. 13-sector pupa tribord. partea din spate a navei. Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei.1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă.4-linia chilei. 3-linia punţii (selatura). Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire.1 Fig. iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp). Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv).10.9-plan de plutire (linia de plutire). iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei. Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă . 8-opera moartă. 2 .7-operavie. împarte nava în două părţi:  sectorul prova. 1–plan longitudinal. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă. 14-sector pupa babord.12.  sectorul pupa. Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL). Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă.5-linia etravei. Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă.

se mai numeşte şi chilă tunel. Osatura navei. Constructiv este asemănătoare chilei plate. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa. obişnuită în construcţiile moderne. Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale. Elementele de structură longitudinală sunt următoarele: • chila (carlinga centrală). Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată. • bordajul navei. Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri. Chila plată (Fig. • longitudinalele de fund(carlingi laterale).2. părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele: • osatura navei (scheletul). • etamboul.1. pe centrul fundului navei. cheson sau masivă.2). • pereţii navei. • longitudinalele dublului fund. punţile. Deci. • punţile navei. Pe varange. • etrava. aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. Pe chila plată. Chila cheson (Fig. • longitudinalele de bordaj. compartimentajul. pereţii şi suprastructura navei Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş. • longitudinalele de punte. în continuarea chilei plate se montează filele de galbord. • cotrachila. Osatura. de regulă. Osatura navei. se montează o carlingă ce fixează varangele. tipuri de corpuri. • suprastructurile navei. 3 . însă în loc de o carlingă centrală. rigidizat în interior printrun sistem de grinzi. are două asemenea grinzi distanţate între ele. Corpul navei. este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa. este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei. bordajul. elemente componente ale învelişului bordajului. Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast.1). formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali.

3). îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. de secţiune dreptunghiulară. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. Chila masivă (Fig. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. de secţiune dreptunghiulară. metalice de salvare. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. 2-carlingă. metalice de salvare. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. Chila masivă (Fig. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. 4-filă de galbord. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou.Fig.1.3). 1-chilă. Chilă plată. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. paralel şi deasupra chilei. Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. 3-varangă. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. Sunt confecţionate din table verticale. 4 . sunt elemente de structură longitudinală. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri.

În situaţia construcţiilor cu chilă plată. paralel şi deasupra chilei. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei.Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. Fig. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale.2 Chilă cheson. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. 5 . 1-chilă. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. 2-filă de galbord. sunt elemente de structură longitudinală. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. Sunt confecţionate din table verticale. 3-varangă.

Suprafaţa velică a navei În corpul navei. ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire. Deschideri în punţi. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei. Deschideri în opera vie. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare. 2-filă de galbord. 3-varangă. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R.N.R. pereţi şi bordaj. din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. • Etambreul elicei.1şi Fig. 1.3 Chilă masivă. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor. drenajului din santină. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston. 6 . funcţie de zona de navigaţie aprobată. având formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate. punţi şi pereţi.3. Putem întâlni la nave. 1-chilă. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă. greementul şi velatura.2 după cum urmează: • Prize de fund. Arborada. pentru fiecare tip de navă în parte .Fig. • Sorburi de răcire. • Scurgeri. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente.

simple cu turnicheţi. Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. 1-tunel pentru elicea prova. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului. Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig. deschidere practicată în parapet sau în bordaj. deschideri pentru dirijarea parâmelor. 6-ureche în parapet. 9-sabord. de formă pătrată sau dreptunghiulară.1. 3-nară în bordaj. • Hublou. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei. • Scurgeri. simple cu şomar. de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. Pot fi închise.2 după cum urmează: • Sabord. de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele. • Porţi în parapet. Deschideri în opera moartă. • Urechi în parapet. deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri. Fig. deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor. orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei. • Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). • Nări în bordaj. 7-scurgere. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. 4-ureche în parapet cu şomare şi turnicheţi. • Orificiu pentru spada lochului. deschideri practicate în parapet. cu şomar şi turnicheţi. deschise. • Crapodină.• Etambreul cârmei. • Nări în parapet. • Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. 7 . Nările pot fi simple sau cu tacheţi. 8-nară în parapet.1 şi Fig. 2-nară de parapet. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova). 5-scurgere.

materiale. 16-sabord în bordaj. destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor. 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi. Inventarul bărcilor. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele Generalităţi Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. Elemente caracteristice de construcţie. 7-carapodină. CAPITOLUL 2 BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. clasificare şi descriere. manele).să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. 14scurgeri. 5-scurgeri. vele. 8 .2. dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. să descrie inventarul bărcilor -să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora . 1-priza de fund. motor. 6-etambreul elicei. să clasifice şi să descrie bărcile.Fig. iar cele cu soţ în babord. capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. 11-nară în parapet. 10-nară în bordaj. Bărci şi ambarcaţiuni. 12-sabord în parapet. 3-orificiu pentru spada lochului.1. La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. 8-etambreul cârmei. numerele fără soţ în tribord. 13-hublouri. elementele caracteristice de construcţie. 15-poartă în parapet. definiţie. etc. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. să compare bărcile şi ambarcaţiunile. MIJLOACE DE SALVARE -să definească. la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa. iar cele din babord în stânga chilei. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa). 4-sorb de răcire. Ambarcaţiunile.

mod de utilizare sau funcţionare 1. f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă. b) ambarcaţiuni cu vele. : . e) ambarcaţiuni cu motor şi vele. 2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare. definiţie. f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele). . granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V. e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S. d) pui de 2 la 4 rame. d) mixte (din lemn şi metal). Mijloace individuale şi colective de salvare. b) ambarcaţiuni de 4+1.După sistemul de construcţie: a) latin. e) cusăturilor(latin cu cusături).După forma operei vii: a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă. f) din cauciuc.După materialul de construcţie: b) din lemn. d) ambarcaţiuni cu fundul plat. apare prove în V iar spre pupa rotundă. c) baleniere de 5 la 7 rame. clasificare. descriere. e) din mase plastice. d) ambarcaţiuni cu motor. e) ambarcaţiuni cu motor.După forma operei moarte: a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată.Clasificarea ambarcaţiunilor Ambarcaţiunile se clasifică astfel: .5 kg.8+1. 3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14. .Ambarcaţiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame.6+1. c) ambarcaţiuni cu redan.10+1.După sistemul de propulsie: a) ambarcaţiuni cu rame. . f) şalupe.2. c) din metal. b) suprapus. . d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior). care nu trebuie să fie stuf. c) diagonal. 2. b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere). Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm. 9 . destinaţie. talaş. c) ambarcaţiuni cu rame şi vele.

având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă. Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă.să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă. având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore.5 kg. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. care din acestea este mai mare. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare. . Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare: . .să poată rezista la proba de şoc. cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să aibă un diametru de cel puţin 8 mm. Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare: . 7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida.să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. 2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. . 8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9. 4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere.să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN.să nu poată fi stinse cu apă.5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Cerinţele colacilor de salvare: 1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei. fie o greutate de 4 kg. Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere: . 6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să fie anti-giratorii. care din valori este mai mare. 10 . 5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de flacără timp de 2 secunde. corespunzătoare. cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. . Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale.4) să aibă o greutate de cel puţin 2. care dintre acestea este mai mare. . care dintre acestea este mai mare. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.

să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată.să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen. . să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. . . Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele: 1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde.să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada de cel puţin 10 secunde. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei.să reziste la proba de şoc. care dintre acestea este mai mare.să poată fi purtată comod.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. .după demonstraţie.să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. . însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect.să nu fie scufundate pe mare agitată. 2 Veste de salvare Cerinţe generale pentru vestele de salvare: 1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. 2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât: . 3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca: 11 . fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să poată fi purtată comod. 5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. 6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. în cel mult 5 secunde.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. . . 3. . adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. 4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. .după demonstraţie. .să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: .5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.

în cel mult 5 secunde. Dacă prin amenajările speciale ale navei. .aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0.75 candeli. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să: . astfel ca: .fie prevăzută cu un comutator acţionat manual.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii.să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele. măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord.. 6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printrun şnur. 5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare.să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute. 8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente. 3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile.aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0. 7) să fie umflată automat în imersiune.75 candeli pentru o perioada de cel puţin 8 ore. 12 . ţinând cont de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. 4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă. . iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată.să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzătoare. . . . Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să: .75 candeli. să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura. să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0. 2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare. să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus. egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare. 4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.

pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect.după demonstraţie.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. 2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune.să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4.să poată fi purtat comod. . Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi. 3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare. 13 . .să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4.să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei. 5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale. 5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.5 m. trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura. .să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. 3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor. în cel mult 5 secunde. să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus.să acopere întreg corpul cu excepţia feţei. 6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur. 2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde.să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. . 6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate. 4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. . 2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie: . 5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. .

să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare.să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor. PALANCURI să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele să descrie părţile componente ale unei macarale. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. formate prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale. structură. să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare. o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C.să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C. sintetice sau metalice. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi. Calculul rezistenţei şi greutăţii parâmelor Generalităţi-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite. fără ajutor. într-o ambarcaţiune de salvare. MACARALE. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. să continue sa asigure persoanei care îl poarta. el trebuie să asigure persoanei care îl poartă.25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. 7 Mijloace de protecţie termică Un mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă. 2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare. după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. 3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite. să clasifice macaralele şi palncurile şi să execute corect garnisirea unui palanc 3. sintetice şi metalice. o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C.să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare. Definiţie. .1.5 m. . după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C. clasificare. fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare. trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. cu excepţia fetei. întrebuinţare. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare. 14 . Mijloacele de protecţie termică trebuie: . .5 m. materiale de fabricaţie. CAPITOLUL 3 PARÂME.să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca îl împiedică să înoate. să apuce un creion şi să scrie. dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare. 3 Cerinţe de flotabilitate O persoană scufundata în apă dulce. conservare şi mânuire la bordul navelor. dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare. Parâme vegetale. având o conductibilitate termică nu mai mare de 0.

parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe şi curente. d) parâme mixte. g) lucrări de matelotaj.etc. c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea. c) parâme împletite. d) durată mare în serviciu. c) parâme sintetice. dar şi de modul de întrebuinţare şi întreţiner O parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi: a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea. b) parâme metalice. b) instalaţia de legare la cheu. d) manipularea mărfurilor şi amararea lor. dimensiuni şi al modului de confecţionare. e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor. În funcţie de material. b) parâme răsucite. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. Din punct de vedere al modului de confecţionare. Calităţile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată. f) confecţionarea velelor. b) să fie flexibilă.Parâmele folosite în marină. din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate. se pot clasifica în: a) parâme simple. c) remorcaj maritim şi fluvial. 15 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->