CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE
să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava să enumere şi să compare unităţile de măsură să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei. Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi:  partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;
1

2 .10. Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă . Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă. Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei. iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp). formează linia chilei. iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii. Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig. este linia etravei. Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru. 2-plan transversal. 3-linia punţii (selatura). 11sector prova tribord.sector prova babord.12.4-linia chilei. 8-opera moartă.7-operavie. este linia etamboului. Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă. numită etambou. partea din spate a navei. Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL).1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă. Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv).9-plan de plutire (linia de plutire). împarte nava în două părţi:  sectorul prova. iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei. Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă.5-linia etravei.1 Fig. partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb. partea din faţă a navei. 13-sector pupa tribord.  sectorul pupa.6-linia etamboului.linia de apă. 14-sector pupa babord. Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire. Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii. 1–plan longitudinal.

• pereţii navei. • suprastructurile navei. • bordajul navei. • longitudinalele de fund(carlingi laterale). pereţii şi suprastructura navei Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş.1. se mai numeşte şi chilă tunel. Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată. elemente componente ale învelişului bordajului. are două asemenea grinzi distanţate între ele. este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei. Corpul navei. punţile. • punţile navei. Constructiv este asemănătoare chilei plate. Osatura. • etrava. bordajul. aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. Pe varange. tipuri de corpuri.2. pe centrul fundului navei. este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa. 3 . Deci.2). rigidizat în interior printrun sistem de grinzi. Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri.1). Osatura navei. Chila cheson (Fig. Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale. Chila plată (Fig. • longitudinalele de punte. cheson sau masivă. compartimentajul. Osatura navei. Pe chila plată. formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali. Elementele de structură longitudinală sunt următoarele: • chila (carlinga centrală). • cotrachila. • etamboul. de regulă. • longitudinalele dublului fund. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa. Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. în continuarea chilei plate se montează filele de galbord. se montează o carlingă ce fixează varangele. însă în loc de o carlingă centrală. obişnuită în construcţiile moderne. părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele: • osatura navei (scheletul). • longitudinalele de bordaj.

4-filă de galbord.3). Chila masivă (Fig. Chilă plată. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund.3). În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. de secţiune dreptunghiulară. Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. de secţiune dreptunghiulară. 3-varangă. metalice de salvare. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. metalice de salvare. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. Chila masivă (Fig. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele.1. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. sunt elemente de structură longitudinală. paralel şi deasupra chilei. 2-carlingă. 1-chilă.Fig. 4 . De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. Sunt confecţionate din table verticale. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. sunt elemente de structură longitudinală. 3-varangă.2 Chilă cheson. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu.Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Fig. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. 1-chilă. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. 5 . montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. paralel şi deasupra chilei. 2-filă de galbord. Sunt confecţionate din table verticale.

2-filă de galbord. greementul şi velatura. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R.3 Chilă masivă. Deschideri în punţi. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor.R. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. drenajului din santină. 6 . Suprafaţa velică a navei În corpul navei. ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire. având formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate. Putem întâlni la nave.N. Deschideri în opera vie.Fig. funcţie de zona de navigaţie aprobată. • Sorburi de răcire. 1-chilă.2 după cum urmează: • Prize de fund. • Scurgeri. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare. • Etambreul elicei. din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. 3-varangă. 1.1şi Fig. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. Arborada. punţi şi pereţi. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston. pentru fiecare tip de navă în parte . pereţi şi bordaj.3. deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă.

Pot fi închise. de formă pătrată sau dreptunghiulară. • Scurgeri. • Crapodină. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova). Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig. 6-ureche în parapet. • Orificiu pentru spada lochului. 2-nară de parapet. orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei. deschise. deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord.1 şi Fig. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului. • Porţi în parapet. 4-ureche în parapet cu şomare şi turnicheţi. 3-nară în bordaj. deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor. 8-nară în parapet. cu şomar şi turnicheţi. Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. 1-tunel pentru elicea prova. simple cu şomar. 5-scurgere. Nările pot fi simple sau cu tacheţi. de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele. • Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. 9-sabord. deschidere practicată în parapet sau în bordaj. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. deschideri pentru dirijarea parâmelor. • Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). simple cu turnicheţi. 7 . 7-scurgere. • Nări în bordaj. • Urechi în parapet.1.• Etambreul cârmei. • Hublou. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei. Fig.2 după cum urmează: • Sabord. deschideri practicate în parapet. Deschideri în opera moartă. • Nări în parapet.

pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa). 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. să clasifice şi să descrie bărcile. 16-sabord în bordaj. dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei. numerele fără soţ în tribord. materiale. 1-priza de fund. 8-etambreul cârmei.să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. 8 .1. 3-orificiu pentru spada lochului. 15-poartă în parapet. la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa. etc. Ambarcaţiunile. 11-nară în parapet. 7-carapodină. clasificare şi descriere. MIJLOACE DE SALVARE -să definească. elementele caracteristice de construcţie. capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. motor. Elemente caracteristice de construcţie. manele).Fig. vele. 4-sorb de răcire. destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor. 10-nară în bordaj. 12-sabord în parapet. 14scurgeri. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele Generalităţi Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi. Inventarul bărcilor. definiţie. să compare bărcile şi ambarcaţiunile. 5-scurgeri. Bărci şi ambarcaţiuni. să descrie inventarul bărcilor -să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora . CAPITOLUL 2 BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. iar cele din babord în stânga chilei.2. 6-etambreul elicei. 13-hublouri. iar cele cu soţ în babord.

f) şalupe. . descriere. c) ambarcaţiuni cu rame şi vele.2. 3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14. . mod de utilizare sau funcţionare 1. d) mixte (din lemn şi metal). c) baleniere de 5 la 7 rame. b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V. 2.8+1. . Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm.După materialul de construcţie: b) din lemn. b) ambarcaţiuni de 4+1. e) ambarcaţiuni cu motor şi vele. 9 . b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere). b) ambarcaţiuni cu vele. destinaţie. clasificare.10+1. f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele). d) ambarcaţiuni cu fundul plat.Ambarcaţiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S.După sistemul de propulsie: a) ambarcaţiuni cu rame. e) din mase plastice.6+1.După sistemul de construcţie: a) latin. talaş.După forma operei moarte: a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată. care nu trebuie să fie stuf. . 2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare. f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă. definiţie. f) din cauciuc. apare prove în V iar spre pupa rotundă. b) suprapus.După forma operei vii: a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă. c) diagonal. d) ambarcaţiuni cu motor. d) pui de 2 la 4 rame.5 kg. d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior). e) cusăturilor(latin cu cusături). c) din metal. Mijloace individuale şi colective de salvare. c) ambarcaţiuni cu redan. : . granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila.Clasificarea ambarcaţiunilor Ambarcaţiunile se clasifică astfel: . e) ambarcaţiuni cu motor.

Cerinţele colacilor de salvare: 1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei. .să fie anti-giratorii. fie o greutate de 4 kg.4) să aibă o greutate de cel puţin 2.să aibă un diametru de cel puţin 8 mm. 6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.5 kg. care din valori este mai mare. 5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de flacără timp de 2 secunde. . Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere: . 7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida. 2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. 10 .să poată rezista la proba de şoc. care dintre acestea este mai mare. Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare: . fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare: .5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare. . Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare. având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. . fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. .să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. corespunzătoare. care din acestea este mai mare. 4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere.să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut.să nu poată fi stinse cu apă. Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă. având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă. care dintre acestea este mai mare. 8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9.să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale.să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă.

să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor.să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4.să poată fi purtată comod.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală.să reziste la proba de şoc. 6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur. 3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca: 11 . 3. . 2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât: .să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. 2 Veste de salvare Cerinţe generale pentru vestele de salvare: 1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. 5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. 3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. .să nu fie scufundate pe mare agitată. .să poată fi purtată comod. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.după demonstraţie. 4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. care dintre acestea este mai mare.să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen.să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele: 1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. .5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.după demonstraţie. .să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada de cel puţin 10 secunde. 2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . în cel mult 5 secunde.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. . 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei. . . . .să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor.

Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala.75 candeli. egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare. 2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0. în cel mult 5 secunde. . . se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie. 4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare. .. 8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente. 12 . 6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printrun şnur.75 candeli. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzătoare. 7) să fie umflată automat în imersiune.să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele. 5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. 4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.fie prevăzută cu un comutator acţionat manual. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă. . să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus. . Dacă prin amenajările speciale ale navei.75 candeli pentru o perioada de cel puţin 8 ore. Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să: .să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să: . să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0. ţinând cont de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. astfel ca: . 3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile.să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute.să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde.aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0. iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată.să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare. să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura. măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord.

6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate. . 2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde. 4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4. să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus.după demonstraţie. . 5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. . .5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. în cel mult 5 secunde. 5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale. trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect. 3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare. Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi.să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor. 2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . 3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: .5 m.să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa. . 13 .să acopere întreg corpul cu excepţia feţei. 5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei. 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune. .să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special.să poată fi purtat comod.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. 6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur. 2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie: .

5 m. conservare şi mânuire la bordul navelor. el trebuie să asigure persoanei care îl poartă. . trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde.1. formate prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale. structură. 2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. cu excepţia fetei.25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi. după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C. să continue sa asigure persoanei care îl poarta.să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor. să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare. o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C. fără ajutor. sintetice şi metalice. dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare. CAPITOLUL 3 PARÂME.să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca îl împiedică să înoate. 7 Mijloace de protecţie termică Un mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă. Calculul rezistenţei şi greutăţii parâmelor Generalităţi-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite. să clasifice macaralele şi palncurile şi să execute corect garnisirea unui palanc 3. clasificare.să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare. 3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite. o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare.să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare. după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. sintetice sau metalice. având o conductibilitate termică nu mai mare de 0. dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare. 14 . fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare. să apuce un creion şi să scrie. într-o ambarcaţiune de salvare. PALANCURI să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele să descrie părţile componente ale unei macarale. .5 m. întrebuinţare. materiale de fabricaţie.să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C. . Definiţie. 3 Cerinţe de flotabilitate O persoană scufundata în apă dulce. Parâme vegetale. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. MACARALE. Mijloacele de protecţie termică trebuie: .

b) parâme metalice. În funcţie de material. c) parâme împletite. Calităţile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată. b) parâme răsucite.Parâmele folosite în marină. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. c) remorcaj maritim şi fluvial. 15 . din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate. b) instalaţia de legare la cheu. dar şi de modul de întrebuinţare şi întreţiner O parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi: a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea. g) lucrări de matelotaj. c) parâme sintetice. Din punct de vedere al modului de confecţionare. c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea. se pot clasifica în: a) parâme simple. dimensiuni şi al modului de confecţionare. f) confecţionarea velelor. d) parâme mixte. d) manipularea mărfurilor şi amararea lor.etc. e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor. d) durată mare în serviciu. b) să fie flexibilă. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe şi curente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful