CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE
să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava să enumere şi să compare unităţile de măsură să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei. Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi:  partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;
1

partea din faţă a navei.linia de apă.1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă. iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei.12.7-operavie. este linia etravei.10. Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru. 2 . 1–plan longitudinal.1 Fig. Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig. 2-plan transversal. formează linia chilei. iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp). Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă. Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă . Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă.6-linia etamboului. este linia etamboului. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă. 11sector prova tribord.5-linia etravei.  sectorul pupa.sector prova babord. partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb.4-linia chilei. Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL). 13-sector pupa tribord. partea din spate a navei. Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei. Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv).9-plan de plutire (linia de plutire). Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii. iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii. numită etambou. 3-linia punţii (selatura). Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire. 8-opera moartă. împarte nava în două părţi:  sectorul prova. 14-sector pupa babord.

• bordajul navei. • longitudinalele dublului fund. aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. Osatura navei. elemente componente ale învelişului bordajului. compartimentajul. de regulă. Chila cheson (Fig. 3 . Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale. Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată. Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri. se mai numeşte şi chilă tunel. în continuarea chilei plate se montează filele de galbord. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa. Osatura. are două asemenea grinzi distanţate între ele. bordajul. formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali. pe centrul fundului navei. părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele: • osatura navei (scheletul). însă în loc de o carlingă centrală. Pe chila plată. • suprastructurile navei. este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa. Deci. rigidizat în interior printrun sistem de grinzi. Pe varange. Elementele de structură longitudinală sunt următoarele: • chila (carlinga centrală). este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei. • longitudinalele de fund(carlingi laterale). • etrava.1). punţile. Constructiv este asemănătoare chilei plate.1. • longitudinalele de bordaj. • longitudinalele de punte. tipuri de corpuri. cheson sau masivă. pereţii şi suprastructura navei Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş.2). • punţile navei. • pereţii navei.2. Corpul navei. • etamboul. obişnuită în construcţiile moderne. Chila plată (Fig. Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. se montează o carlingă ce fixează varangele. • cotrachila. Osatura navei.

paralel şi deasupra chilei. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. Chila masivă (Fig. metalice de salvare. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. 2-carlingă. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. metalice de salvare. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. Sunt confecţionate din table verticale. de secţiune dreptunghiulară. Chila masivă (Fig. 4-filă de galbord. de secţiune dreptunghiulară.Fig. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. 1-chilă. 3-varangă. 4 . Chilă plată. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat.3). îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund.3).1. sunt elemente de structură longitudinală. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele.

1-chilă. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu.Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. Fig. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. paralel şi deasupra chilei.2 Chilă cheson. sunt elemente de structură longitudinală. 5 . Sunt confecţionate din table verticale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. 3-varangă. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. 2-filă de galbord. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei.

Arborada. având formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate. 1-chilă.N. Deschideri în opera vie. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston. punţi şi pereţi. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. pentru fiecare tip de navă în parte . evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. • Sorburi de răcire.3.Fig. ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire. din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. 3-varangă. greementul şi velatura.R. Putem întâlni la nave. 1. 6 . Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei. 2-filă de galbord.3 Chilă masivă. • Scurgeri.1şi Fig. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare. deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă. funcţie de zona de navigaţie aprobată. drenajului din santină. Suprafaţa velică a navei În corpul navei. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor. pereţi şi bordaj. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei.2 după cum urmează: • Prize de fund. • Etambreul elicei. Deschideri în punţi.

deschidere practicată în parapet sau în bordaj. • Urechi în parapet. 8-nară în parapet. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova). Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig. 9-sabord. simple cu şomar. 7-scurgere. • Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. • Scurgeri. orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei. Fig. Pot fi închise.2 după cum urmează: • Sabord. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor. • Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. 6-ureche în parapet. • Nări în parapet. de formă pătrată sau dreptunghiulară. 1-tunel pentru elicea prova.1. Nările pot fi simple sau cu tacheţi. simple cu turnicheţi.1 şi Fig.• Etambreul cârmei. Deschideri în opera moartă. 5-scurgere. deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri. deschideri practicate în parapet. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului. • Hublou. 2-nară de parapet. • Orificiu pentru spada lochului. deschise. 3-nară în bordaj. cu şomar şi turnicheţi. • Crapodină. • Porţi în parapet. deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord. 4-ureche în parapet cu şomare şi turnicheţi. de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele. 7 . deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei. de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. • Nări în bordaj. deschideri pentru dirijarea parâmelor. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei.

manele). 10-nară în bordaj. destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor. 1-priza de fund. la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa. 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi. 8 .Fig. dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei. 13-hublouri. motor. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. 7-carapodină. să descrie inventarul bărcilor -să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora . numerele fără soţ în tribord. iar cele din babord în stânga chilei. 15-poartă în parapet. definiţie. să compare bărcile şi ambarcaţiunile. 16-sabord în bordaj. capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. MIJLOACE DE SALVARE -să definească. Ambarcaţiunile. 8-etambreul cârmei. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele Generalităţi Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. 6-etambreul elicei. 11-nară în parapet. 5-scurgeri. Bărci şi ambarcaţiuni. etc.2. 3-orificiu pentru spada lochului. vele. materiale. 14scurgeri. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa).să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. clasificare şi descriere. 4-sorb de răcire. Inventarul bărcilor. elementele caracteristice de construcţie.1. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. Elemente caracteristice de construcţie. 12-sabord în parapet. să clasifice şi să descrie bărcile. CAPITOLUL 2 BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. iar cele cu soţ în babord.

d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior).După sistemul de construcţie: a) latin. mod de utilizare sau funcţionare 1. e) ambarcaţiuni cu motor şi vele.După forma operei moarte: a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată. destinaţie. f) şalupe. d) ambarcaţiuni cu fundul plat. e) cusăturilor(latin cu cusături). . . c) ambarcaţiuni cu redan. c) diagonal.10+1. . 3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14. b) ambarcaţiuni de 4+1. granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. 2.Clasificarea ambarcaţiunilor Ambarcaţiunile se clasifică astfel: . c) din metal. care nu trebuie să fie stuf. Mijloace individuale şi colective de salvare. c) ambarcaţiuni cu rame şi vele. e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S. b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V.6+1. f) din cauciuc. b) suprapus. e) din mase plastice. b) ambarcaţiuni cu vele.După materialul de construcţie: b) din lemn. apare prove în V iar spre pupa rotundă.După sistemul de propulsie: a) ambarcaţiuni cu rame. 9 . talaş.Ambarcaţiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. descriere. d) pui de 2 la 4 rame.2. f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele).După forma operei vii: a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă. b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere). f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm. clasificare.8+1. . : . definiţie. d) ambarcaţiuni cu motor. e) ambarcaţiuni cu motor. 2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare. c) baleniere de 5 la 7 rame.5 kg. d) mixte (din lemn şi metal).

.să nu poată fi stinse cu apă. 4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere.5 kg. 2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei.să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale. cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m.să poată rezista la proba de şoc.să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. 6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare. 7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida. care dintre acestea este mai mare. . Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă. Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare: .să aibă un diametru de cel puţin 8 mm. Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere: . Cerinţele colacilor de salvare: 1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei. care din acestea este mai mare.să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă.4) să aibă o greutate de cel puţin 2. corespunzătoare.5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. . 10 . având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore. care din valori este mai mare. 5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de flacără timp de 2 secunde. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. .să fie anti-giratorii. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. care dintre acestea este mai mare. având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare: . 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare. . 8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9. fie o greutate de 4 kg.

fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. 5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. 6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. .după demonstraţie.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată.să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 3. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. care dintre acestea este mai mare.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. .să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada de cel puţin 10 secunde. 2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: .să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât: . .după demonstraţie.să poată fi purtată comod. . . 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să nu fie scufundate pe mare agitată. . 3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . . 2 Veste de salvare Cerinţe generale pentru vestele de salvare: 1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde.să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. 3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca: 11 .să reziste la proba de şoc. . în cel mult 5 secunde. . 4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.să poată fi purtată comod. Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele: 1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. .

7) să fie umflată automat în imersiune. 12 . 4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă. să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0.fie prevăzută cu un comutator acţionat manual. Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să: .. Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să: . se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie.să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii. 4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde. astfel ca: . să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura. 2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala. măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare. 8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente. .să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. 5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.75 candeli pentru o perioada de cel puţin 8 ore.să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele. Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă. . se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzătoare.75 candeli. 6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printrun şnur.aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0. .aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. . în cel mult 5 secunde.75 candeli. iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată. . 3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile. să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus. Dacă prin amenajările speciale ale navei.să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare. ţinând cont de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare.

să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi. 3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . . 13 . 4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. 6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur. 6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate. trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura. 2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . 5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. 5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. .să acopere întreg corpul cu excepţia feţei. să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus.după demonstraţie. 5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale.să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4. 3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare.să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. .să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. în cel mult 5 secunde. 2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde.să poată fi purtat comod. 2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie: .5 m. 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. . . să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor. .să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect.

conservare şi mânuire la bordul navelor. să continue sa asigure persoanei care îl poarta. . 3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite.5 m. 2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare. fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare. formate prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale. 3 Cerinţe de flotabilitate O persoană scufundata în apă dulce.să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C. . CAPITOLUL 3 PARÂME. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi. .1. dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare. o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. clasificare. 14 . 7 Mijloace de protecţie termică Un mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă. întrebuinţare. el trebuie să asigure persoanei care îl poartă. având o conductibilitate termică nu mai mare de 0.să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare. PALANCURI să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele să descrie părţile componente ale unei macarale. sintetice şi metalice. dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. fără ajutor. structură. să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare. materiale de fabricaţie.25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. Definiţie. o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C. după o săritura în apă de la o înălţime de 4.să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca îl împiedică să înoate. MACARALE. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare.să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare. să clasifice macaralele şi palncurile şi să execute corect garnisirea unui palanc 3. Mijloacele de protecţie termică trebuie: . Calculul rezistenţei şi greutăţii parâmelor Generalităţi-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite. să apuce un creion şi să scrie.să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor. cu excepţia fetei. trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. sintetice sau metalice. Parâme vegetale.5 m. într-o ambarcaţiune de salvare. după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C. după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora.

Parâmele folosite în marină. Calităţile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată. Din punct de vedere al modului de confecţionare. c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe şi curente. c) parâme sintetice. e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. b) să fie flexibilă. c) parâme împletite. g) lucrări de matelotaj. se pot clasifica în: a) parâme simple. b) instalaţia de legare la cheu. f) confecţionarea velelor. În funcţie de material. d) parâme mixte. b) parâme metalice. d) manipularea mărfurilor şi amararea lor.etc. dimensiuni şi al modului de confecţionare. 15 . c) remorcaj maritim şi fluvial. dar şi de modul de întrebuinţare şi întreţiner O parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi: a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea. b) parâme răsucite. din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate. d) durată mare în serviciu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful