CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE
să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava să enumere şi să compare unităţile de măsură să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei. Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi:  partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;
1

Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru. iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp). este linia etamboului. 14-sector pupa babord. Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL). formează linia chilei.  sectorul pupa.7-operavie. partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb. 8-opera moartă. 2 . Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă. 1–plan longitudinal.sector prova babord.9-plan de plutire (linia de plutire). Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă . împarte nava în două părţi:  sectorul prova. 2-plan transversal. partea din faţă a navei. Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei. Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă.10. Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă. Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv). Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig.5-linia etravei.4-linia chilei. iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii. partea din spate a navei.1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă. numită etambou. Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii. 13-sector pupa tribord. este linia etravei. 11sector prova tribord.1 Fig.6-linia etamboului. iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă.12. 3-linia punţii (selatura). Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire.linia de apă.

• longitudinalele de fund(carlingi laterale). Osatura. obişnuită în construcţiile moderne. părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele: • osatura navei (scheletul). punţile. în continuarea chilei plate se montează filele de galbord. Deci. • cotrachila. are două asemenea grinzi distanţate între ele. este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei. Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri. 3 . • pereţii navei. aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată.2). Chila plată (Fig. • etamboul. Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa. Osatura navei. se montează o carlingă ce fixează varangele. compartimentajul. bordajul. este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa. • bordajul navei. • longitudinalele de punte. elemente componente ale învelişului bordajului. Corpul navei. de regulă. • suprastructurile navei. • etrava. Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale. formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali.1. Elementele de structură longitudinală sunt următoarele: • chila (carlinga centrală).2. Pe chila plată. Constructiv este asemănătoare chilei plate. rigidizat în interior printrun sistem de grinzi. Chila cheson (Fig. însă în loc de o carlingă centrală. pereţii şi suprastructura navei Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş. • longitudinalele de bordaj. • punţile navei. Osatura navei. cheson sau masivă. se mai numeşte şi chilă tunel.1). Pe varange. tipuri de corpuri. • longitudinalele dublului fund. pe centrul fundului navei.

sunt elemente de structură longitudinală. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor.3). de secţiune dreptunghiulară. 1-chilă. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. metalice de salvare. de secţiune dreptunghiulară. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. Chila masivă (Fig. 3-varangă. 4 . 4-filă de galbord. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. metalice de salvare. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. Chilă plată.1. Chila masivă (Fig. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. Sunt confecţionate din table verticale. paralel şi deasupra chilei.3). În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi.Fig. 2-carlingă. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală.

Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu.2 Chilă cheson. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. Fig.Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. sunt elemente de structură longitudinală. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. 5 . Sunt confecţionate din table verticale. paralel şi deasupra chilei. 1-chilă. 3-varangă. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. 2-filă de galbord.

2-filă de galbord. Deschideri în opera vie.2 după cum urmează: • Prize de fund. funcţie de zona de navigaţie aprobată. pentru fiecare tip de navă în parte . punţi şi pereţi. Arborada.3 Chilă masivă. ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei.Fig. • Sorburi de răcire.1şi Fig.R. drenajului din santină. 1-chilă. din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. având formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate. 1. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston. • Etambreul elicei. Putem întâlni la nave. 3-varangă. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor. pereţi şi bordaj.3. deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă. 6 . greementul şi velatura. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. • Scurgeri. Deschideri în punţi. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig.N. Suprafaţa velică a navei În corpul navei.

Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova). cu şomar şi turnicheţi. Nările pot fi simple sau cu tacheţi. de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele.• Etambreul cârmei.1. de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. 7-scurgere. deschideri practicate în parapet. 5-scurgere. 4-ureche în parapet cu şomare şi turnicheţi. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. Pot fi închise. • Crapodină. 6-ureche în parapet. 2-nară de parapet. Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig. deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri. deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord. simple cu turnicheţi. deschise. • Scurgeri.2 după cum urmează: • Sabord. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei. orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei. 7 . • Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. Fig. • Hublou. • Urechi în parapet. • Orificiu pentru spada lochului. 8-nară în parapet. • Porţi în parapet. deschideri pentru dirijarea parâmelor.1 şi Fig. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor. de formă pătrată sau dreptunghiulară. simple cu şomar. • Nări în parapet. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente. Deschideri în opera moartă. 3-nară în bordaj. 9-sabord. deschidere practicată în parapet sau în bordaj. • Nări în bordaj. 1-tunel pentru elicea prova. • Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova).

3-orificiu pentru spada lochului. definiţie. numerele fără soţ în tribord. să descrie inventarul bărcilor -să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora . manele). dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei. 10-nară în bordaj. capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. 11-nară în parapet. Ambarcaţiunile. 12-sabord în parapet. 13-hublouri. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa). 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi.să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. vele. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele Generalităţi Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. clasificare şi descriere. să compare bărcile şi ambarcaţiunile.1. destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor. 16-sabord în bordaj. iar cele din babord în stânga chilei. motor. materiale. Elemente caracteristice de construcţie. Inventarul bărcilor. 1-priza de fund. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. 7-carapodină. etc. 4-sorb de răcire.2. 5-scurgeri. 8 . La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. iar cele cu soţ în babord. CAPITOLUL 2 BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa. elementele caracteristice de construcţie. 6-etambreul elicei. 8-etambreul cârmei. să clasifice şi să descrie bărcile.Fig. Bărci şi ambarcaţiuni. 15-poartă în parapet. MIJLOACE DE SALVARE -să definească. 14scurgeri.

După materialul de construcţie: b) din lemn. clasificare. b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere). b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V. Mijloace individuale şi colective de salvare.După sistemul de propulsie: a) ambarcaţiuni cu rame.8+1. f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă. e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S.6+1. b) ambarcaţiuni cu vele. f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele). d) pui de 2 la 4 rame.Ambarcaţiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. b) suprapus. d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior). . c) diagonal. . f) din cauciuc. c) ambarcaţiuni cu redan. e) ambarcaţiuni cu motor şi vele. . talaş.După sistemul de construcţie: a) latin. descriere. e) ambarcaţiuni cu motor.Clasificarea ambarcaţiunilor Ambarcaţiunile se clasifică astfel: . Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm.După forma operei vii: a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă. d) mixte (din lemn şi metal). d) ambarcaţiuni cu fundul plat. granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. c) din metal. mod de utilizare sau funcţionare 1. definiţie. f) şalupe. destinaţie. c) baleniere de 5 la 7 rame. . e) din mase plastice. apare prove în V iar spre pupa rotundă. 2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare. 2.5 kg. e) cusăturilor(latin cu cusături). d) ambarcaţiuni cu motor. : . c) ambarcaţiuni cu rame şi vele. care nu trebuie să fie stuf.După forma operei moarte: a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată. 9 .2.10+1. b) ambarcaţiuni de 4+1. 3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14.

să fie anti-giratorii. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să nu poată fi stinse cu apă. care din valori este mai mare.să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN. . Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare. 8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9. .să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut.să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut.4) să aibă o greutate de cel puţin 2. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare. cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore. 10 . fie o greutate de 4 kg. Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă. 6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. corespunzătoare. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să aibă un diametru de cel puţin 8 mm.să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă. 4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere. care dintre acestea este mai mare. Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere: . cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. Cerinţele colacilor de salvare: 1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei. care dintre acestea este mai mare. Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare: .5 kg. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale. 7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida. Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare: . . .să poată rezista la proba de şoc. 5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de flacără timp de 2 secunde. 2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. care din acestea este mai mare. .5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului.

. 6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. .după demonstraţie. 2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: .să reziste la proba de şoc. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. 5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. . însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. în cel mult 5 secunde. care dintre acestea este mai mare. . . .să nu fie scufundate pe mare agitată.să poată fi purtată comod.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. 4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.să poată fi purtată comod. . 3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . 2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât: .să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele: 1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor.să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4.să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4.după demonstraţie. . 2 Veste de salvare Cerinţe generale pentru vestele de salvare: 1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada de cel puţin 10 secunde. 3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca: 11 . . . 3.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.

să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus.75 candeli pentru o perioada de cel puţin 8 ore. . . egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare. 6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printrun şnur. Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă. măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord. astfel ca: . să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei.să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. 8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente. 7) să fie umflată automat în imersiune. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie.. Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să: . iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată.să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă.aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0. 5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. în cel mult 5 secunde. 4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.fie prevăzută cu un comutator acţionat manual. 12 . 3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile. . Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii.75 candeli. 2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala.să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzătoare.aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0.75 candeli. să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura. 4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare. Dacă prin amenajările speciale ale navei.să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare. ţinând cont de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să: . . .

2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie: .5 m. 5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei. trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura. în cel mult 5 secunde. să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor. . . . 5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. 4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. .să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. 2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . 13 .să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa. . 6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur.să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde. .să acopere întreg corpul cu excepţia feţei.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect.să poată fi purtat comod. 5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale. 6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate. 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune. Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi. 3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus. 3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare.după demonstraţie.să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special.

CAPITOLUL 3 PARÂME. după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C. materiale de fabricaţie. 14 . o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C. dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare. MACARALE. într-o ambarcaţiune de salvare.să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca îl împiedică să înoate. dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare. o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. formate prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale. 3 Cerinţe de flotabilitate O persoană scufundata în apă dulce.5 m.să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare. . conservare şi mânuire la bordul navelor. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare. sintetice şi metalice. să apuce un creion şi să scrie. să clasifice macaralele şi palncurile şi să execute corect garnisirea unui palanc 3. cu excepţia fetei. Calculul rezistenţei şi greutăţii parâmelor Generalităţi-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite.25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana.să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C. trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde.să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare.să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor. având o conductibilitate termică nu mai mare de 0. întrebuinţare. sintetice sau metalice. el trebuie să asigure persoanei care îl poartă. Parâme vegetale. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. PALANCURI să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele să descrie părţile componente ale unei macarale. Definiţie.5 m. . 2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare. să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare. structură.1. Mijloacele de protecţie termică trebuie: . 3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite. să continue sa asigure persoanei care îl poarta. fără ajutor. fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare. clasificare. după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. 7 Mijloace de protecţie termică Un mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi. .

g) lucrări de matelotaj. d) parâme mixte. c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea. dar şi de modul de întrebuinţare şi întreţiner O parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi: a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea. b) parâme metalice. din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate. e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor. se pot clasifica în: a) parâme simple. În funcţie de material. d) durată mare în serviciu. b) parâme răsucite. Din punct de vedere al modului de confecţionare. b) să fie flexibilă. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe şi curente. f) confecţionarea velelor. dimensiuni şi al modului de confecţionare.etc. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. b) instalaţia de legare la cheu.Parâmele folosite în marină. Calităţile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată. c) remorcaj maritim şi fluvial. c) parâme împletite. c) parâme sintetice. d) manipularea mărfurilor şi amararea lor. 15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful