CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE
să definească corect nava şi să reprezinte grafic planurile de referinţă să enumere şi să definească principalele dimensiuni şi calităţi ale navei să enumere şi să definească principalele instalaţii ce deservesc nava să enumere şi să compare unităţile de măsură să definească pe machetă principalele părţi constructive ale navei să descrie părţile componente ale arboradei, greementului şi velatura navei; să definească suprafaţa velică a navei - să clasifice navele civile şi militare şi să enunţe destinaţia şi caracteristicile fiecărei nave - să enunţe organizarea navei ; să enumere rolurile navei şi să explice conţinutul lor - să enumere principalele acte normative şi prevederile acestora privind protecţia muncii în activităţile desfăşurate la bordul navei 1.1. Nava: definiţie, plane de referinţă, principalele dimensiuni şi calităţi. Deplasamentul şi tonajul. Principalele instalaţii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, convenţii, reglementări maritime internaţionale. Unităţi de măsură folosite în marină Nava este un corp plutitor, etanş, de o construcţie specială, având formă, rezistenţă structurală, calităţi nautice şi echipament care să-i permită navigaţia şi utilizarea în siguranţă pentru transportul de mărfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetări ştiinţifice, lucrări tehnice ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de altă navă. Orice navă trebuie să dispună de certificat de construcţie, de siguranţă şi naţionalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supraveghează construcţia şi exploatarea navei. La baza organizării şi desfăşurării activităţilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter naţional, pe care registrele le elaborează şi le îmbunătăţesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atestă clasa pe care aceasta o acordă navei. Clasa acordată de R.N.R. unei nave indică faptul că atât construcţia propriu-zisă a corpului, maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor cât şi semifabricatele şi materialele utilizate satisfac prescripţiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalaţia frigorifică are posibilitatea să trateze intensiv o încărcătura nerăcită în prealabil, simbolul va fi X, iar dacă instalaţia frigorifică este destinată răcirii şi congelării produselor piscicole preparate pe navă, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezultă importanţa certificatelor eliberate de R N R şi care stă la baza stabilirii cotelor de asigurare ce oferă garanţiile utilizatorilor asupra stării tehnice a navei. Calităţile nautice ale navei sunt determinate de forma şi caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, şi în condiţii normale de plutire, pe apă liniştită este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în două parţi:  partea din dreapta pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Tb;
1

este linia etamboului.9-plan de plutire (linia de plutire). Linia de plutire a navei la plină încărcare formează linia de plutire maximă.12.1 Părţile componente ale corpului navei şi planurile de referinţă.4-linia chilei.7-operavie. formează linia chilei. Planul vertical transversal care trece prin jumătatea lungimii navei se numeşte planul cuplului maestru. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură de la fundul navei denumit chilă. partea din faţă a navei. iar partea posterioară poartă denumirea de pupa (Pp).  sectorul pupa. Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire.1 Fig. Extremitatea anterioară în formă de pană pentru a despica mai uşor apa poartă denumirea de prova (Pv). Prin termenul de cuplu maestru se înţelege secţiunea transversal verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă . Linia de plutire corespunzătoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formează linia de plutire de construcţie (CWL). Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi: carena sau opera vie si partea emersă sau opera moartă. este linia etravei. 14-sector pupa babord. iar intersecţia planului diametral cu elementul de structură din pupa navei. Curbura liniei punţii se numeşte selatura punţii. 2 . 13-sector pupa tribord. 1–plan longitudinal.10. 11sector prova tribord. partea din stânga pentru un observator care priveşte în sensul normal de înaintare a navei şi care poartă denumirea de bordul tribord Bb. împarte nava în două părţi:  sectorul prova. 8-opera moartă. 3-linia punţii (selatura).6-linia etamboului. partea din spate a navei. Planul vertical-transversal care trece prin jumătatea lungimii navei. Intersecţia planului diametral cu elementul de structură din prova navei denumit etravă. iar în partea de sus a navei planul diametral intersectează puntea după linia punţii.5-linia etravei. 2-plan transversal.sector prova babord. numită etambou. Planurile de referinţă şi elementele caracteristice sunt prevăzute în Fig.linia de apă.

are două asemenea grinzi distanţate între ele. compartimentajul. Corpul navei. Pe chila plată. însă în loc de o carlingă centrală. • etrava. elemente componente ale învelişului bordajului. Constructiv este asemănătoare chilei plate. este dintr-o filă de tablă groasă instalată de la prova la pupa.2. • longitudinalele de punte. • cotrachila. Oferă avantajul unei rezistenţe structurale longitudinale mărite şi posibilitatea utilizării acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. 3 . pe centrul fundului navei. bordajul. • longitudinalele de bordaj. formând scheletul sau osatura corpului şi prin pereţi longitudinali şi transversali. se mai numeşte şi chilă tunel. Structura oricărui tip de navă include două tipuri de elemente de osatură: longitudinale şi transversale. rigidizat în interior printrun sistem de grinzi. • pereţii navei. Pe varange. • etamboul. Chila (carlinga centrală) în funcţie de mărimea şi destinaţia navei poate fi plată. tipuri de corpuri. Deci. Este folosită la navele cu dublu fund şi pe navele petroliere cu maşinile la pupa. de regulă. Osatura. • bordajul navei. Osatura navei. Rigidizarea corpului este asigurată totodată de punţi şi suprastructuri. punţile. • suprastructurile navei.1). • longitudinalele de fund(carlingi laterale).1. pereţii şi suprastructura navei Corpul navei este o construcţie compusă dintr-un înveliş etanş. este formată din totalitatea elementelor structurale longitudinale şi transversale care îmbinate rigid între ele alcătuiesc scheletul rezistent al navei. Elementele de structură longitudinală sunt următoarele: • chila (carlinga centrală). Chila cheson (Fig. aşa încât formează un canal continuu de aceeaşi înălţime cu varangele. cheson sau masivă.2). • punţile navei. obişnuită în construcţiile moderne. Chila plată (Fig. părţile principale ale structurii unui corp de navă putem spune că sunt următoarele: • osatura navei (scheletul). în continuarea chilei plate se montează filele de galbord. • longitudinalele dublului fund. Osatura navei. se montează o carlingă ce fixează varangele.

1. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat. 2-carlingă. Chila masivă (Fig. 1-chilă. de secţiune dreptunghiulară. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. În prezent chila masivă o întâlnim la construcţiile navelor vechi. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. paralel şi deasupra chilei. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. Chila masivă (Fig. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. Chilă plată. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. 4-filă de galbord. de secţiune dreptunghiulară. metalice de salvare.3).3).Fig. Sunt confecţionate din table verticale. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. De regulă este folosită la navele de tonaj mijlociu şi mic deoarece nefiind îmbinată direct cu varangele nu oferă suficientă rezistenţă osaturii navelor mari. Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei. 4 . Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. metalice de salvare. sunt elemente de structură longitudinală. 3-varangă. fiind însă mult utilizată la ambarcaţiuni şi la şalupele. îmbinate cap la cap de la etravă la etambou. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. este confecţionată din bare de oţel laminat sau fier forjat.

5 .2 Chilă cheson. Sunt confecţionate din table verticale. 3-varangă. Fig. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleaşi distanţe ca şi longitudinalele de fund. paralel şi deasupra chilei. 1-chilă. Prin îmbinarea rigidă cu varangele şi chila dă un plus de rezistenţă întregului ansamblu. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distanţe una de alta apropiate distanţelor intercostale din sistemul transversal de osatură. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. sunt elemente de structură longitudinală. În situaţia construcţiilor cu chilă plată. contrachila se mai numeşte şi carlingă centrală. 2-filă de galbord. de înălţimea carlingi centrale dar mai subţiri. montate între contrachila centrală şi bordajul gurnei.Contrachila este element de structură longitudinală ce se montează deasupra varangelor.

deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare şi a rezidurilor. • Sorburi de răcire.2 după cum urmează: • Prize de fund.R.3 Chilă masivă. • Scurgeri. Deschideri în opera vie. ale condensatoarelor sau pentru circulaţia apei de răcire. punţi şi pereţi. funcţie de zona de navigaţie aprobată.3. deschideri atât în opera vie cât şi în opera moartă. Suprafaţa velică a navei În corpul navei. drenajului din santină. Inundarea se realizează cu ajutorul valvulei Kingston. pentru fiecare tip de navă în parte .N. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Arborada. • Etambreul elicei. Putem întâlni la nave. pereţi şi bordaj.Fig. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinări speciale a R. 1. greementul şi velatura. Deschideri în punţi.1şi Fig. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. 6 . deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiraţia pompelor de răcire ale motoarelor principale şi auxiliare. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în funcţie de mărimea şi destinaţia navei. 1-chilă. 2-filă de galbord. 3-varangă. din construcţie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. având formă şi rezistenţă structurală necesară nevoilor pentru care au fost practicate.

• Scurgeri. • Hublou. • Nări în bordaj. • Urechi în parapet. deschideri practicate în parapet în dreptul scărilor pentru intrare la bord. Fig. Nările pot fi simple sau cu tacheţi. • Orificiu pentru spada lochului. 8-nară în parapet. 4-ureche în parapet cu şomare şi turnicheţi.• Etambreul cârmei. deschideri practicate în parapet. 7 . 2-nară de parapet. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lanţului ancorei. 5-scurgere. deschidere practicată în bordaj sau în suprastructuri. • Nări în parapet. de regulă de formă circulară care serveşte la iluminarea şi aerisirea încăperilor. de formă circulară sau ovală prin care sunt dirijate parâmele.1. orificiu practicat în prelungirea chilei către pupa pentru fixarea axului cârmei. 1-tunel pentru elicea prova. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punţi şi a reziduurilor din diferite compartimente. În interior este prevăzut cu obturator pentru întunecarea navei şi etanşare în cazul spargerii geamului. • Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. deschideri pentru dirijarea parâmelor. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector prova). Deschiderile în opera moartă sunt prezentate în Fig.1 şi Fig. • Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). cu şomar şi turnicheţi. de formă pătrată sau dreptunghiulară. Pot fi închise. 9-sabord.2 după cum urmează: • Sabord. deschidere practicată în parapet sau în bordaj. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul punţilor pentru ambarcarea şi debarcarea oamenilor. deschise. deschidere practicată în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. • Crapodină. simple cu şomar. 3-nară în bordaj. 6-ureche în parapet. Deschideri în opera moartă. simple cu turnicheţi. Sabordul practicat în parapet serveşte la scurgerea apei adunată pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveşte pentru încărcarea-descărcarea materialelor uşoare. 7-scurgere. • Porţi în parapet.

13-hublouri. 6-etambreul elicei. clasificare şi descriere. capabil să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. 12-sabord în parapet. destinat pentru pregătirea marinărească a echipajelor. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. 3-orificiu pentru spada lochului. Ambarcaţiunile. Deschideri la navă în opera vie şi opera moartă (sector pupa). 14scurgeri.2. MIJLOACE DE SALVARE -să definească. 10-nară în bordaj. iar cele din babord în stânga chilei. să descrie inventarul bărcilor -să enumere mijloacele individuale şi colective de salvare şi să explice modul de utilizare a acestora . 11-nară în parapet. 5-scurgeri. definiţie. Inventarul bărcilor. numerele fără soţ în tribord.Fig. 1-priza de fund. 8 .1. Elemente caracteristice de construcţie. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. vele. 4-sorb de răcire. Arborada şi greementul ambarcaţiunilor cu vele Generalităţi Ambarcaţiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. 16-sabord în bordaj. motor. materiale. La ambarcaţiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. dopul de scurgere al apei se amplasează în dreapta chilei. la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa. iar cele cu soţ în babord. manele). 7-carapodină. 15-poartă în parapet. CAPITOLUL 2 BĂRCI ŞI AMBARCAŢIUNI. să clasifice şi să descrie bărcile.să cunoască mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. 8-etambreul cârmei. etc. elementele caracteristice de construcţie. să compare bărcile şi ambarcaţiunile. Bărci şi ambarcaţiuni. 9-ureche în parapet cu şomar şi turnicheţi.

c) ambarcaţiuni cu rame şi vele. d) ambarcaţiuni cu motor. 9 . .10+1.După sistemul de construcţie: a) latin. c) diagonal. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puţin 400 mm.Clasificarea ambarcaţiunilor Ambarcaţiunile se clasifică astfel: . f) şalupe. e) ambarcaţiuni cu motor şi vele. Mijloace individuale şi colective de salvare. b) suprapus. e) cusăturilor(latin cu cusături). clasificare.După forma operei moarte: a) ambarcaţiuni cu pupa tăiată. b) ambarcaţiuni cu opera vie în formă de V. 2) să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare. e) ambarcaţiuni cu motor. f) din cauciuc.2. . d) mixte (din lemn şi metal).5 kg. mod de utilizare sau funcţionare 1. e) ambarcaţiuni cu lest şi coaste în formă de S. f) ambarcaţiuni cu propulsie mecanică(acţionată de manele). c) din metal. d) pui de 2 la 4 rame. b) ambarcaţiuni cu vele. 3) să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14. . d) caravelelor(latin exterior şi diagonal interior).6+1. b) ambarcaţiuni cu pupa ascuţită (baleniere).După sistemul de propulsie: a) ambarcaţiuni cu rame. d) ambarcaţiuni cu fundul plat. e) din mase plastice. . destinaţie. : . care nu trebuie să fie stuf. c) ambarcaţiuni cu redan. talaş. c) baleniere de 5 la 7 rame.După materialul de construcţie: b) din lemn. apare prove în V iar spre pupa rotundă. definiţie. granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. f) ambarcaţiuni cu opera vie mixtă.8+1.După forma operei vii: a) ambarcaţiuni cu opera vie rotundă. b) ambarcaţiuni de 4+1. 2.Ambarcaţiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. descriere.

5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. . 8) să fie prevăzut cu o saulă de cel puţin 9. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze patru bucle egale. corespunzătoare.să poată arde continuu cu o intensitate luminoasă de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. . Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie să fie egal amplasaţi în ambele borduri ale navei şi nu vor fi prevăzuţi cu saula de salvare plutitoare. care dintre acestea este mai mare. fie o greutate de 4 kg. cel puţin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să aibă un diametru de cel puţin 8 mm. având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare pentru o perioadă de cel puţin 2 ore. care dintre acestea este mai mare.5 kg. Cel puţin doi din aceşti colaci de salvare vor fi de asemenea prevăzuţi cu semnale fumigene cu declanşare automată care pot fi rapid aruncaţi de pe puntea de comandă. 4) cel puţin jumătate din numărul total de colaci de salvare vor fi prevăzuţi cu lumini cu autoaprindere.4) să aibă o greutate de cel puţin 2. având cel puţin intensitatea luminoasă efectivă. adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea in apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m.să aibă o rezistentă la rupere de cel puţin 5 kN.să fie prevăzute cu o sursă de energie care să poată întreţine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candeli in toate direcţiile emisferei superioare sau să emită sclipiri (descărcări strălucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 sclipiri pe minut. .să fie anti-giratorii. 5) să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit complet de flacără timp de 2 secunde. 7) dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclanşarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinde a luminilor să aibă fie o greutate suficientă pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu o saula de salvare plutitoare. 2) să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. care din acestea este mai mare. Cerinţe pentru saulele de salvare plutitoare: . . Cerinţe pentru luminile cu autoaprindere: .să nu poată fi stinse cu apă. Cerinţele colacilor de salvare: 1) să fie astfel amplasaţi încât să poată fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei.să poată rezista la proba de şoc. . 10 . Cerinţe pentru semnalele fumigene cu declanşare automată ale colacilor de salvare: . 6) să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. care din valori este mai mare. cu o lungime cel puţin egală cu dublul înălţimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in condiţii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să emită un fum de o culoare foarte vizibilă la un debit constant pentru o perioada de cel puţin 15 minute când pluteşte în apă calmă.

.să permită persoanei care o poarta să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. . 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei şi al portului de înregistrare a navei. .să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. 4) o vestă de salvare trebuie sa aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. în cel mult 5 secunde. 3) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficienta în apă dulce liniştită pentru ca: 11 .să continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apă pentru o perioada de cel puţin 10 secunde.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. 3. 2) o vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . adică să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. . . care dintre acestea este mai mare.să poată fi purtată comod.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. 3) o vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: . 5) o vestă de salvare trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurta şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. . Cerinţe generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să satisfacă cerinţele: 1) o vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde.după demonstraţie. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor.să reziste la proba de şoc.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei.să nu ardă de maniera explozivă şi să nu producă nici o flamă în timpul emiterii semnalului fumigen.să nu fie scufundate pe mare agitată. . . .să poată fi purtată comod.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. 6) fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un şnur.să poată fi purtată pe ambele fete sau numai pe o fată. să permită unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. 2 Veste de salvare Cerinţe generale pentru vestele de salvare: 1) o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. 2) o vesta de salvare gonflabilă trebuie sa fie astfel confecţionata încât: .după demonstraţie. . fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală.

4) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare. să emită un număr de cel puţin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de cel puţin 0. . în cel mult 5 secunde.să nu fie dotată cu o lentilă sau oglinda concavă care să concentreze razele. Dacă prin amenajările speciale ale navei.75 candeli. 8) în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimente. egal cu cel puţin 10% din numărul de pasageri aflaţi la bord sau un număr mai mare. 5) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare. 6) fiecare vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printrun şnur. . 7) să fie umflată automat în imersiune. măsuri care pot include o creştere a numărului de veste de salvare prevăzute la bord.. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. . astfel ca: . se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzătoare. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoană care face parte din echipajul bărcii de urgentă. să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura.75 candeli pentru o perioada de cel puţin 8 ore.să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fast acoperit de flăcări pentru o perioada de 2 secunde. iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată.75 candeli. 2) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepărtate ale ambarcaţiunilor de salvare.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie intr-una în care gura este deasupra apei. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevăzut un număr suficient de veste de salvare pentru copii.să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticala. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile.să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioară când este ataşată la o vesta de salvare. Unele veste de salvare sunt prevăzute cu lumini de semnalizare care trebuie să: . Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confecţionat din materiale etanşe la apă. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfăcătoare pentru Administraţie. Dacă lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie să: . 12 . 3) vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile. . ţinând cont de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare dacă costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare.să poată fi despachetat şi îmbrăcat fără ajutor în timp de 2 minute.fie prevăzută cu un comutator acţionat manual. . 4) o vestă de salvare gonflabilă trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0.aibă o intensitate luminoasă de cel puţin 0. să poată îndeplini toate cerinţele de mai sus.

să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 200 şi cel mult 500 fată de poziţia verticală. 2) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperita de flăcări timp de 2 secunde.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcat incorect. să poată îndeplini toate condiţiile de mai sus. Mâinile trebuie să fie de asemenea acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu mânuşi.să poarte o menţiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa.să rotească în apă corpul unei persoane fără cunoştinţă din orice poziţie într-una în care gura este deasupra apei. 6 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare gonflabilă 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie sa aibă cel puţin două compartimente separate. . . 13 . 4) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mat mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.să acopere întreg corpul cu excepţia feţei. 4) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă care este prevăzut cu un dispozitiv de umflare automată în imersiune.5 m. 6) un costum hidrotermic care satisface cerinţele unei veste de salvare trebuie să fie prevăzuta cu un fluier bine legat printr-un şnur.să poată fi purtat comod. . . 2 Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie: . 2) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să fie astfel confecţionată încât: . . 3) un costum hidrotermic prevăzute cu vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca: .după demonstraţie.5 m fără a se răni şi fără să se desfacă sau să se deterioreze. 5) un costum hidrotermic care prevăzute cu vestă de salvare trebuie să permită persoanei care î-l poartă să înoate o distanta scurtă şi să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare.să nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apă când persoana care poartă costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4. trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflat şi cu gura. 5 Costume hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice prevăzute cu vestă de salvare: 1) un costum hidrotermic prevăzut cu o vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de 2 secunde.să reducă la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. 5) un costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie ca în cazul pierderii flotabilităţii unuia din compartimentele sale. să permită unei persoane să-l îmbrace în timp de 2 minute fără a primi ajutor.să permită persoanei care î-l poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. în cel mult 5 secunde. . 3) un costum hidrotermic care prevăzut cu vestă de salvare gonflabilă trebuie să fie astfel confecţionat încât să satisfacă cerinţele unui costum hidrotermic prevăzut cu vestă de salvare.

fără ajutor. într-o ambarcaţiune de salvare. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. materiale de fabricaţie. . 3 Cerinţe de flotabilitate O persoană scufundata în apă dulce. având o conductibilitate termică nu mai mare de 0. Definiţie.să permită persoanei care îl poarta să-1 dezbrace în apă în cel mult 2 minute daca îl împiedică să înoate.5 m. Calculul rezistenţei şi greutăţii parâmelor Generalităţi-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârmă sau frânghii de lungimi şi grosimi diferite. 7 Mijloace de protecţie termică Un mijloc de protecţie termică va fi confecţionat dintr-un material etanş la apă. după o scufundare în apă la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. MACARALE. CAPITOLUL 3 PARÂME. . să clasifice macaralele şi palncurile şi să execute corect garnisirea unui palanc 3.5 m.să funcţioneze satisfăcător când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -300C la +200C. o protecţie termică suficientă pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 20C după o scufundare timp de 6 ore în apă calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. PALANCURI să descrie modul de confecţionare a parâmelor şi să clasifice parâmele să descrie părţile componente ale unei macarale. după o scufundare timp de o ora în apă calmă curgătoare la o temperatura de 50C. clasificare. întrebuinţare. formate prin răsucirea sau împletirea unor fire vegetale. să continue sa asigure persoanei care îl poarta. cu excepţia fetei. el trebuie să asigure persoanei care îl poartă. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacă mijlocul de protecţie termică nu este prevăzut cu mânuşi. după o săritura în apă de la o înălţime de 4. dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vestă de salvare. 14 . să reducă pierderea de căldura a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare. 3) costumul hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poartă având mâinile acoperite.1. trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. conservare şi mânuire la bordul navelor. sintetice şi metalice. să apuce un creion şi să scrie. structură. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vestă de salvare.să fie confecţionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbrăcăminte călduroasa şi o vesta de salvare. Mijloacele de protecţie termică trebuie: .să poată fi despachetat si îmbrăcat uşor. sintetice sau metalice. o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă mai mult de 20C. .25 W/(m-K) şi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana.să acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vestă de salvare. dacă costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vestă de salvare. Parâme vegetale. fie un costum hidrotermic şi o vestă de salvare. 2) când un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vestă de salvare.

d) durată mare în serviciu. dimensiuni şi al modului de confecţionare. c) parâme sintetice. d) manipularea mărfurilor şi amararea lor. În funcţie de material. d) parâme mixte. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. c) să aibă suprafaţă netedă şi regulată pe toată lungimea.etc. se pot clasifica în: a) parâme simple. b) să fie flexibilă. e) instalaţia de ancorare a unor categorii de nave şi ancorarea ambarcaţiunilor.Parâmele folosite în marină. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe şi curente. b) parâme răsucite. c) remorcaj maritim şi fluvial. g) lucrări de matelotaj. din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate. b) parâme metalice. 15 . Din punct de vedere al modului de confecţionare. f) confecţionarea velelor. dar şi de modul de întrebuinţare şi întreţiner O parâmă bună trebuie să aibă următoarele calităţi: a) rezistenţă uniformă pe toată lungimea. b) instalaţia de legare la cheu. Calităţile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurată de materia primă din care este confecţionată. c) parâme împletite.