PROIECT :

DUBLU FUND
Autor :

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Generaliti privind construcia navei

pag 4
CAPITOLUL 2 Dublu fund
pag 8
CAPITOLUL 3 Generalitati privind sudarea cu arc electric
pag 15
CAPITOLUL 4 Tehnologia sudarii sub strat de flux
pag 20
CAPITOLUL 5 Tehnologia sudarii WIG (TIG)
pag 24
CAPITOLUL 6 Sudarea in mediu de gaz protector MIG - MAG
pag 29
CAPITOLUL 7 Oteluri
pag 40
CAPITOLUL 8 Control tehnic de calitate
pag 43
CAPITOLUL 9 Asigurarea calitatii
pag 46
CAPITOLUL 10 Organizare atelier si echipa
pag 49
CAPITOLUL 11 Tehnologie si deviz (la un dublu fund)
pag 55
CAPITOLUL 12 NTMS
pag 59

Anexe
Anexa 1 Exemple de ecran soft tehnologie la un dublu fund
Anexa 2 Lista de materiale la o sectie de dublu fund
Anexa 3 Ultimile livrari ale Santierului Damen Galati
Anexa 4 Standard de calitate in constructii navale si Certificate
de calitate
Anexa 5 Raport analiza procese
Anexa 6 Fluxuri tehnologice
Anexa 7 Instructiuni de expoatare pentru statia de sudare

Lista planuri anexate :

552101-110-010-B.dwg
552103-112-001-C.dwg
552103-112-002-E.dwg
552103-112-003-B.dwg
552103-112-004-A.dwg
552103-112-005-A.dwg
552103-112-008-C.dwg
552103-112-011-B.dwg

CAPITOLUL 1.
Generaliti privind construcia navei
1.1. Descrierea navei
Nava poate fi impartita in mai multe complexe constructive, cum ar fi:
corpul, suprastructura, instalatia energetica
si
alte
mecanisme
in
compartimentul masini, propulsorul, instalatii de punte, instalatii de tubulaturi,
echipamente electrice.
Partea principala a fiecarei nave o reprezinta corpul acesteia
perfectiunea formelor sale, constructia si materialul din care este realizat,
determinand calitati de baza, ale fiecarei nava in ansamblu. Corpul navei
consta dintr-un invelis etans care in interior este intarit cu cadre transversale
si longitudinale ce compun structura navei.
Partea inferioara a corpului- fundul navei
Partile laterale
- bordaje
Partea superioara
- punte principala
Extremitatea anterioara
- prova - Pv.
Extremitatea posterioara
- pupa - Pp.
Toate corpurile de nava sunt simetrice in raport cu un plan longitudinal,
care in conditii normale de plutire este vertical = plan diametral P.D.
Partea din dreapta pentru observatorul situat in planul diametral care
priveste in sensul normal de inaintare al navei, se numeste tribord ( Tb.), iar
partea din stanga, babord ( Bb.). In mod obisnuit, la extremitatile navei,
bordajele se inchid prin elemente special construite, denumite, la
prova etrava, iar la pupa, etambou. De-a lungul planului diametral, partile
laterale ale fundului, se unesc intre ele printr-o tabla mai groasa
sau printr-o intaritura din profil laminat = chila.
Orice nava se proiecteaza pentru o anumita limita de incarcare la care se
considera suprafata linistita, iar nava in stationare. Planul orizontal, suprapus
cu suprafata apei = planul plutirii de calcul, care imparte nava in doua parti
principale: partea imersa( scufundata in apa) = carena( opera vie) si partea
emersa( situata deasupra nivelului apei) = opera moarta.
1.2. Structura corpului navei
1.2.1. Partile principale ale corpului navei
Corpul navei este compus dintr-un invelis etans rigidizat in interior prin pereti si
osatura corpului (coaste, varange, longitudinale, suporti longitudinali, traverse,
montanti).
Corpul este impartit in urmatoarele zone principale:
-prova partea din fata a navei in directia de mers
-pupa partea din spate a navei
-fund partea inferioara a navei

-borduri partile laterale ale navei

-punte partea superioara a navei
-suprastructura - partea navei construita deasupra puntii principale
-teuga suprastructura din prova navei
-duneta suprastructura din pupa navei

Fig 1
-tribord partea din dreapta privind in directia de inaintare a navei
(privind din pupa spre prova)
-babord partea din stanga privind in directia de inaintare (privind din
pupa spre prova)
1.2.2. Osatura corpului navei
Invelisul corpului este rigidizat prin schelet sau osatura. Deasemenea
rigidizarea corpului mai este asigurata si de peretii transversali.
Osatura corpului navei se compune din randuri de grinzi incrucisate. Unele
grinzi sunt asezate transversal si formeaza osatura transversala iar altele sunt
asezate longitudinal formand osatura longitudinala.
a. osatura transversala
- varange osatura transversala care rigidizeaza fundul Fig 2.
- coaste osatura care rigidizeaza bordajul Fig 2.
- traverse osatura care rigidizeaza puntile Fig 2
- guseu element structural care face legatura intre elementele
osaturii transversale Fig 2.

Fig2

- distanta intercostala distanta intre cadre

In structura corpului navei pot exista si elemente transversale
coaste,traverse cu sectiuni mult mai mari decat cele obisnuite. Acestea se
numesc coaste intarite si traverse intarite.
Fig 3

b. osatura longitudinala
Se intersecteaza cu osatura transversala de regula la 90 grade amplasate
in lungul navei.

Elementele de osatura longitudinala:

- carlinga centrala element de osatura longitudinala care
rigidizeaza zona fundului amplasat in PD la nivelul varangelor Fig
4.
- carlinga laterala asemeni carlingii centrale amplasata in borduri
Fig 4.

Fig 4
-stringheri elemente longitudinale orizontale ce rigidizeaza bordurile Fig 5.
Fig 5
Coaste
1

3.

-curenti de punte grinzi longitudinale care fac parte din osatura punte.

CAPITOLUL 2
Dublu fund
2.1. Constructia planseelor
Planseul este structura de rezistenta formata dintr-o placa dreapta sau curba
rezemata, intarita printr-o retea de bare si elemente de legatura.
Intr-un planseu sunt cuprinse doua parti constructive: invelisul planseului,
format din table drepte sau curbe; osatura planseului, formata dintr-o retea de
bare, drepte sau curbe, incrucisate.
Dupa forma lor, planseele care alcatuiesc corpul navei sunt de doua feluri:
plane si curbe. Planseele plane au caracteristic faptul ca atat tablele invelisului cat
si barele osaturii sunt drepte. Dupa gradul de participare la structura planseului,
barele pot fi: de directie principala (detin ponderea numerica in cadrul osaturii
planseului si preiau cea mai mare parte a sarcinii exterioare) si de incrucisare
(dispuse perpendiculare sau aproape perpendicular pe cele de directie principala).
Planseele curbe au invelisul format din placi cu simpla sau dubla curbura si
osatura din bare curbe.
2.1.1. Planseele de fund
Planseul de fund este planseul a carui placa de baza apartine invelisului
fundului navei. Din punct de vedere constructiv, se deosebesc doua tipuri de
plansee de fund cu simplu fund si cu dublu fund. Alegerea tipului de planseu de
fund se face in functie de lungimea de calcul, L, a navei.
Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura transversal
sunt specifice navelor destinate transportului de marfuri uscate si se compun din
urmatoarele elemente: varanga cu inima; carlinga centrala; carlinga laterala; chila;
invelisul fundului; invelisul gurnei; nervura verticala de rigidizare a varangei.
Varanga este elementul de osatura transversal, inclus in structura planseului
de fund si avand capetele limitate de cele doua bordaje sau de tablele marginale.
Tabla marginala este tabla care limiteaza dublul fund in zona gurnei.
Elementul de osatura longitudinal, inclus in structura planseului de fund,
situat in planul diametral al navei sau la o anumita distanta fata de acest plan, este
denumit carlinga centrala, respectiv carlinga laterala.
Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura longitudinal
sunt specifice navelor petroliere mai vechi si se compun din urmatoarele elemente:
varanga din tancul central; varanga din tancul lateral; carlinga centrala sau carlinga
centrala intarita; carlinga laterala; longitudinala de fund; longitudinala de gurna;
chila; invelisul fundului; invelisul gurnei; montant al varangei; semimontant al
varangei; montant al carlingei centrale; guseu de rigidizare a carlingii centrale;
placuta de rigidizare a guseului; guseu de legatura intre carlinga centrala si
varanga.
Elementul de osatura longitudinal sudat de invelisul fundului si a carui
inaltime este mai mica decat a carlingilor se numeste longitudinala de fund.

Plansee de fund cu dublu fund construite in sistem de osatura transversal

sunt specifice navelor de transport marfuri uscate si au in structura urmatoarele
elemente: varanga etanse; varanga cu inima; varanga schelet; suport central;
suport lateral; tabla marginala; chila; invelisul fundului; invelisul gurnei; invelisul
dublului fund; nervura de rigidizare a varangei etanse; nervura de rigidizare a
varangei cu inima; profilul superior al varangei schelet; profilul inferior al varangei
schelet; montant al varangei schelet; montant al suportului lateral; brachetul tablei
marginale; brachetul suportului central.
Plansee de fund cu dublu fund construite in sistem de osatura longitudinal
- sunt specifice navelor de lungimi mari si se compun din urmatoarele elemente:
varanga etanse; varanga cu inima; suport central; suport lateral; longitudinala de
fund; longitudinala de dublu fund; tabla marginala; chila; invelisul fundului; invelisul
gurnei; invelisul dublului fund; nervura de rigidizare a varangei cu inima; montant
de rigidizare a suportului lateral; brachet al tablei marginale; brachet al suportului
central; brachet de prindere a longitudinalelor de varange etanse.
Elementul de osatura longitudinal sudat de invelisul dublului fund si a carui
inaltime este mai mica decat a suportilor se numeste longitudinala de dublu fund.

PD

8
2

Fig. 1

Fundul i dublul fund

Nr. Fig.
Denumirea
Crt.
1
1
Suport central
2

Suport lateral

Longitudinal de fund

Longitudinal de
dublufund
Varang

Brachet

Definiia
Element de osatur compus, etan sau cu decupri, situat n PD pe toat
lungimea navei ntre tabla fundului i tabla dublului fund
Element de osatur compus, dispus lateral fa de PD ntre tablele fundului
i tablele dublului fund
Element de osatur simpl executat din profil laminat sau platband din
tabl, dispus longitudinal pe tabla fundului
Element de osatur simpl executat din profil laminat sau platband din
tabl, dispus longitudinal pe tabla dublului fund
Element vertical de osatur compus, etan sau cu decupri, situat n planul
unei coaste ntre tabla fundului i tabla dublului fund
Element de osatur simpl sau compus, din tabl, situat n plan transversal
sau longitudinal pe un anume segment (de regul ntre dou coaste sau dou

Nervur

Pu de santin

longitudinale) ntre tabla fundului i tabla dublului fund

Element de osatur simpl executat din tabl sau profil laminat avnd rolul
de rigidizare a tablei pe care este montat
Construcie structural etan, situat n dublu fund, destinat colectrii
scurgerilor din magazii sau CM

2.2.1. Asamblarea sectiilor de fund si dublu fund

Se folosesc doua metode de asamblare a sectiilor de fund :
In pozitie normala, utilizata la navele fara DF
In pozitie rasturnata la navele cu DF.
Asamblarea sectiilor de fund in pozitie normala se face pe platouri sau
pe paturi de asamblare speciale, dupa cum fundul navei este plat sau curbat
in zona respective.
Studierea documentatiei de executie a sectiei si a celorlalte documentatii
ce sunt necesare cum ar fi : Plan impartire sectii, Schema tancurilor, Manual
de calitate, table de suduri, plan amplasare guri vizita, plan amplasare
laschinguri ( containere), plan chila, plan dopuri scurgere, plan anozi. Se vor
respecta nodurile tipice in constructii navale, normele de calitate si remedieri,
normele de protectia muncii aferente lucrarii respective.
Sectia de DF se executa pe panoul de DF. Panoul de DF se executa
la stend , pe stenzi cu perna de flux. La asamblarea panoului pe stend se
verifica tablele in cote pe latime si lungime sa corespunda, conform cotelor din
documentatie.La asamblarea cuplarilor prin puncte de sudura trebuie respectata
IT 2300, referitoare la haftuirea cuplarilor si placutelor de capat.Dupa sudarea
panoului pe ambele parti se va face detensionarea cordoanelor de sudura la
cald , numai daca este necesar.Se traseaza panoul conform documentatiei
sectiei respective, se vor trasa si lashingurile.Se va face verificarea trasajului
prin verificarea diagonalelor si cotelor de gabarit a sectiei respective.Se va
completa fisa de masuratori dupa executarea trasajului in rubrica , inaintea
sudarii.Sectia de DF fiind sectie plana se va monta osatura simpla pe platou
drept.
Asamblarea osaturii pe panou se va face dup ace se va indeparta zona
de contact cu polizorul perie a pasivizantului de pe panou si elemente.Dupa
asamblarea elementelor simple se face pregatirea ptr sudura hafturilor. Panoul
in timpul sudarii elementelor va trebui sa aiba greutati pe el ptr evitarea
deformatiilor.Dupa ce s-au sudat elementele pe panou se va transporta la
locul unde se va executa sectia ( pe reglaj) in pozitie rasturnata.
Se va construi sectia cu osatura intarita compusa din varange, suporti
longitudinali conform desenului, dupa montarea acestor elemente se va face
centrajul de teodolit ( sau slauf cu apa).Sectia va trebui centrata cu contra
sageata si prinsa de reglaj.se vor face verticale a varangelor cu suporti
longitudinali , apoi se vor monta elemente de legatura- guseele.

La terminarea acestor operatii inainte de a fi sudata sectia se va face

pregatirea ptr sudura a hafturilor si a elementelor ajutatoare ce s-au folosit la
executarea sectiei.in timp ce se va suda sectia, trebuie executat la stend
panoul de fund partea dreapta, cu respectarea acelorasi operatiuni ca si la DF
(in special masurarea tablelor de fund) cu indepartarea olusului daca este intre
cordoanele de sudura.dupa verificarea si predarea sectiei la client si registru
se va monta gurna, semigurna su chila , apoi se va monta panoul- cuplare intre
panouri si semigurna- se va
face taierea plusului conform cotelor din
documentatie, se vor monta ochetii ptr intoarcere si transport tinand cont de
greutatea sectiei.
Dupa terminarea de sudat a sectiei in aceasta pozitie se va face
desprinderea de pe reglaj pentru a fi scoasa afara din atelier pentru
intoarcere.dupa ce sectia a fost intoarsa se va aseza pe 4 popici la colturile
sectiei, se va centra din nou la teodolit ptr a fi in pozitie orizontala ptr
sudarea fundului de structura sectiei.
Se va face pregatirea ptr sudura a hafturilor si indepartarea si polizarea
coroziunilor ce au fost facute cu elemente ajutatoare la prinderea fundului.se
va face verificarea si aliniamentul elementelor.dupa sudarea completa a sectiei
si indreptare se va face verificarea planeitatii a DF si masurarea sectiei conform
fisei de masuratori si notarea valorilor reale in fisa., inainte de predarea
sectiei la client si registru

2.2.2. Montarea sectiilor de fund

Formarea corpului navei pe cala prin metoda piramidala sau insulara
incepe prin montarea sectiilor de fund. Din punct de vedere tehnologic cea mai
simpla sectie de fund este cea fara DF. Sectiile de fund care au si DF
necesita un montaj mai complicat pe cala deoarece marele numar de
elemente de imbinare asezate pe plane diferite ingreuneaza lucrarile de
verificare si maresc foarte mult volumul lucrarilor de asamblare sudare.In
toate sectiile de fund se lasa adaosuri de prelucrare la montaj la una din
marginile de imbinare conform schemei de asamblare a sectiilor pe cala.
In cazul cand pe latime fundul navei este construit din doua sectii ,
marginile de imbinare ale sectiei care cuprinde PD , se prelucreaza la
dimensiunile finite din atelier.pentru a se putea verifica pozitia corecta a
sectiilor de fund pe cala
Pe tablele fundului si a DF se traseaza linia PD si liniile teoretice ale
varangelor. Pe cala sectiile de fund se monteaza pe tacheti cu pene reglabile.
Schimbarea pozitiei lor pentru o asezare corecta se realizeaza cu ajutorul
unor cricuri. Sectiile de fund se verifica de doua ori : la montarea pentru
trasaj si la asamblarea ptr sudura.
Pentru montarea sectiei de fund se aseaza sectia de fund, pe blocurile
de chila si pe cricurile de reglare , folosindu-se o serie de stalpi (pontili),
prevazuti in partea inferioara cu pene.Montarea se poate face si prin folosirea
unor scareuri de lemn sau metalice in locul stalpilor de sustinere.
Sectia de fund trebuie centrata perfect orizontal verificandu-se pozitia sa
pe orizontala, pe verticala, planul diametral, unghiul de inclinare longitudinala si
transversala.In plan orinzontal se verifica suprapunerea liniei PD trasata pe fetele
frontale ale sectiei cu linia PD materializata pe cala.
Verificarea se face cu firul cu Pb, lasat din punctele de intersectie a
liniilor teoretice ale coastelor de capat cu PD , pe semnele de pe cala.Pentru
imbinarile transversale se verifica suprapunerea intr-un singur plan a liniilor de
control trasate pe invelisul sectiei cu ajutorul furtunului cu apa in punctele
care reprezinta intersectiile orizontale de control cu liniile coastelor extreme.
Ca linii orizontale de control trebuie sa fie considerate liniile teoretice cele
mai indepartate de PD, trasate pe invelisul exterior al navei cum ar fi o linie de
apa teoretica- intersectia tablei marginale cu bordajul- linia
stringherior
orizontali etc.
Verificarea inclinarii longitudinale se face tot cu ajutorul furtunului cu apa,
controlindu-se corespondenta punctelor pe lungimea sectiei

2.3. Tolerante la montarea sectilor de fund

CAPITOLUL 3
Generalitati privind sudarea cu arc electric
3.1. Definiia sudrii
Sudarea reprezint operaia de realizare a unei mbinri nedemontabile ntre
dou sau mai multe piese metalice, utiliznd nclzirea local i/sau presiunea, cu
sau fr folosirea unui material de adaos, corespunztor materialelor de mbinat.
3.2. Procedee de sudare.
3.2.1. Clasificarea procedeelor de sudare cu arc electric
a) dup felul arcului :
sudarea cu arc descoperit - arcul arde n aer amestecat cu vapori
provenii de la arderea nveliului electrodului i a materialului de
baz.
Exemplu: sudarea manual cu electrozi nvelii simbolizare 111 sau
MMA (manual metal arc) sau SMAW (shielded metal arc welding)
sudarea cu arc acoperit arcul arde sub strat de material protector
Exemplu: sudarea automat sub strat de flux simbolizare 121 sau
SAW (submerged arc welding)
sudarea cu arc protejat arcul arde n atmosfer de gaze protectoare
(argon, heliu, H2 , CO2, mastic de gaze ) ce protejeaz baia de sudur
de aciunea aerului nconjurtor:
Exemplu : - sudarea MAG (metal active gaz) cu srm plin
simbolizare 135 sau GMAW (gas metal arc welding)
-sudare MAG cu srm tubular simbolizare 136 sau
FCAW (flux cored arc welding)
-sudare MIG (metal inert gaz) simbolizare 131
-sudare WIG/TIG (wolfram/tungsten inert gaz) simbolizare
141 sau GTAW (gas tungsten arc welding)
b) dup tipul electrodului :
cu electrozi fuzibili: 111, 121, 135, 136
cu electrozi nefuzibili ( wolfram ): 141
c) dup natura curentului electric :
sudarea cu arc electric de curent continuu : CC sau DC sudare cu
convertizoare, redresoare sau invertoare:
sudarea cu polaritate invers - electrod legat la + ( anod )
CC+ (DC+)

- sudarea cu polaritate direct - electrod legat la - ( catod )

CC- (DC-)

electrod
(+)
pies
(+)

(-)
( - )

(+)
sudare cu polaritate invers DC+ sudare cu polaritate direct DC-

sudarea cu arc electric de curent alternativ - rolul de catod i anod

alterneaz ntre electrod i pies cu frecvena curentului sudarea cu
transformatoare.
d) dup gradul de mecanizare:
sudare manual deplasarea electrodului se face manual
sudare semimecanizat srma avanseaz mecanizat cu ajutorul
derulatorului iar deplasarea in lungul custurii se face manual (ex.
sudarea MAG)
sudare mecanizat att avansul srmei ct i deplasarea in lungul
custurii se fac mecanizat (ex. sudarea sub flux)
sudare robotizat locul operatorului este luat de robot
3.3. Surse termice pentru sudarea prin topire
Sursele termice utilizate pentru sudarea prin topire sunt arcul electric, jetul de
plasm, fascicolele de particule, baia de zgur, precum i o serie de reacii chimice
exoterme (ex. flacra de gaz ).
3.3.1. Cerine privind sursele termice
Pentru nclzirea materialului in vederea sudrii este necesar o surs
termic care s asigure urmatoarele:
- sa opereze la o temperatur semnificativ mai mare decat temperatura de
topire a materialului care se sudeaz; dac diferena de temperatur este mic ,
cldura se transmite de la locul imbinrii in material aproape la fel de repede cum

este introdus, ca atare devin dificile inclzirea materialului la temperatura dorit i

meninerea zonei la o lime rezonabil de mic;
- s concentreze cldura ntr-o zon restrans; sursele care i dezvolt cldura
pe o suprafa mare, ca i cele recomandate pentru lipire, nu se pot utiliza n
condiii normale pentru sudare;
- s aib o capacitate de nclzire suficient de nalt; cantitatea total de
cldur sau fluxul termic necesare depind nu numai de caracteristicile fizice ale
materialului, dar i de configuraia i dimensiunile mbinrii;
- s fie reglabil i s-i pstreze caracteristicile constante pe tot parcursul
sudrii.
3.4. Arcul electric de sudare
Este o descrcare electric ntre electrod i piesa de sudat, legate la o surs
de current i este nsoit de degajare intens de cldur i lumin. Principala
funcie a arcului electric este generarea cldurii, coloana arcului putnd ajunge la
temperaturi de peste 5000 C.
Electrod
Zona catodic

La

Pata catodic

Coloana arcului

Pata anodic

Zona anodic

+ Pies

3.4.1-Zonele arcului electric :

- Pata catodic surs de emisie de electroni liberi
- Pata anodic supus bombardamentului de electroni
- Coloana arcului zona dintre electrod i pies
Lungimea arcului (La) distana dintre captul electrodului i suprafaa bii de
sudur :
-arc normal lungimea arcului diametrul electrodului (recomandat)
-arc scurt lungimea arcului < diametrul electrod.
-arc lung lungimea arcului > diametrul electrodului

3.4.2. Fazele aprinderii arcului electric

electrod
piesa

a)
a)
b)
c)
d)

b)

c)

d)

electrodul este adus n contact cu piesa

topirea captului electrodului i a materialului de baz
se ndeprteaz electrodul de pies iar temperatura metalului se ridic
se produce o fierbere a metalului i apare arcul electric

3.5. mbinarea sudat

3.5.1. Definiie
mbinarea sudat este produsul operaiei de sudare.
3.5.2. Elementele mbinrii sudate :
a) constructive
MD

MB

ZIT

MB materialul de baz; materialul care se sudeaz

MD metal depus (custur)
LF linia de fuziune; delimiteaz sudura de
materialul de baz
ZIT zona influienat termic poriunea din
materialul de baz rmas n stare solid dar a crei
structur s-a modificat n timpul sudrii

LF

b) geometrice
B

mbinri cap la cap

B limea sudurii
h supranlarea sudurii
p ptrunderea sudurii
S grosimea materialului de baz
A aria (seciunea sudurii)

 mbinri de col

a grosimea (calibrul sudurii) nlimea

triunghiului nscris n aria custurii
k cateta sudurii
h supranlarea sudurii

Condiii impuse unei mbinri sudate

Cerina de baz pe care trebuie s o ndeplineasc o mbinare sudat este
de a asigura integral funcionalitatea n ansamblul din care face parte, concomitent
cu realizarea ei n condiii tehnice i economice optime.
Funcionalitatea se refer la:
-asigurarea cerinelor de exploatare pe toat durata de utilizare, din punct de
vedere al:
rezistenei mecanice
rezistenei la fisurare
rezistenei la coroziune
rezistenei la solicitri termice, etc
-asigurarea formei i dimensiunilor cordonului de sudur corespunztoare

CAPITOLUL 4
Tehnologia sudarii sub strat de flux
4.1. Principiul procedeului
La sudare sub strat de flux, arcul electric se formeaz ntre materialul de
baza si cel de adaos,sub forma de srma electrod, sub un strat de flux
granular. Dup solidificarea si rcirea metalului topit se obine custura.
Role de avans sarma

Buncar cu flux

Directia de sudare
Sarma electrod
Strat de flux
Zgura

Piesa

Cordon de sudura

Schema procedeului de sudare sub flux

Antrenarea srmei electrod n zona de topire se face cu ajutorul unor role
acionate de un motor electric. Fluxul se dispune ntr-un buncr n apropierea srmei
electrod pe direcia de sudare. Procesul de sudare se poate realiza:
- semiautomat - srma se deplaseaz mecanic cu o viteza impusa de role de
antrenare iar deplasarea de-a lungul rostului se face manual de ctre sudor;
Procedeul de sudare semiautomat se utilizeaz pentru custuri scurte, contururi
curbe si spatii inaccesibile pentru tractoarele de sudura.
- automat - micarea srmei si deplasarea de-a lungul rostului se realizeaz
mecanic.
Sudarea automata se folosete pentru custuri lungi, drepte sau circulare.
Pentru realizarea custurilor circulare la corpurile tubulare, acestea executa o
micare de rotaie n timp ce corpul de sudare are o poziie fixa.
4.2. Avantaje
Procesul de sudare sub flux ofer o serie de avantaje:
-fluxul realizeaz o buna protecie fata de aciunea gazelor din mediul nconjurtor
si favorizeaz formarea
unei custuri compacte si aspectuoase;
-se poate lucra cu densiti mari de curent, ceea ce permite obinerea unei bune
ptrunderi;
-viteza de topire mare, pierderi mici de cldura, productivitate mrita;

-cordoanele de sudura au un aspect estetic si caracteristici de rezistenta bune;

-posibilitatea realizrii unei game largi de mbinri fara prelucrarea marginilor.
-pierderi prin stropi practic naglijabile {1. . .3%) ;
-cantitate redusa de fum si gaze degajate n procesul de sudare.
4.3.Materiale utilizate la sudare
4.3.1. Srme pentru sudare
Pentru sudarea sub flux se utilizeaz srme cu diametre ntre 2. . . 4 mm. Srmele
se confecioneaz din otel cu coninut redus de carbon, iar suprafaa se cupreaza.
Srmele trebuie sa fie drepte, sa nu prezinte defecte superficiale
si.incluziuni (tunder, rugina, ulei etc.) care influeneaz negativ proprietile de sudare
sau funcionare a utilajelor de sudare.
Transportul srmei pentru sudare se va face n condiii care nu permit
deteriorarea ambalajului sau desfacerea lui (pentru a evita deteriorarea srmei).
Nu se admite protejarea srmei contra ruginei prin ungere cu ulei sau alte
substane organice.
Nu se vor folosi srme la care nu se cunoate calitatea (marca) acestora.
4.3.2. Fluxuri pentru sudare
Dupa modul de elaborare, fluxurile se clasifica n fluxuri topite si fluxuri
aglomerate. Pentru sudarea otelurilor carbon se utilizeaz n special fluxuri topite.
Acestea trebuie sa fie curate (fara impuriti} si uscate.
In punctele de pstrare si distribuire de la secii si ateliere, fluxurile se
vor pstra nbuncre metalice speciale, acoperite cu capace pentru a evita
ptrunderea impuritilor.
4,3.3. Alegerea cuplului srma- flux
La alegerea fluxului si a srmei se va avea n vedere:
- compoziia otelului care se sudeaz;
- proprietile fizico-mecanice pe care trebuie sa le ndeplineasc mbinarea;
- temperatura la care este exploatata mbinarea;
- eventualitatea unor tratamente termice la care ar urma sa fie supusa
mbinarea.
Exemplu de cuplu sarma-flux pentru sudarea otelurilor navale:
- Sarma AS 35 + flux AS 461, produse de Fro Italia.
4.4. Moduri de sprijinire a baii de metal topit
Susinerea bii de metal topit are drept scop oprirea scurgerii metalului topit
realiznd o rdcina corecta. Pentru susinerea bii se folosesc mai multe metode:

-Sprijinire pe suport nefuzibil

Se folosete n mod curent un suport (garnitura) de cupru. Se pot suda table
subiri fara prelucrarea restului sau table groase cu prelucrare, precum si mbinri
de colt.

-Sprijinirea pe suport fuzibil

Se folosesc platbenzi din otel cu aceeai compoziie chimica sau n general din
otel cu sudabilitate buna.
Garnitura (suportul) se topete patial si rmne nglobata n mbinare.

-Sprijinirea sudurii pe perna de flux

Procedeul consta n susinerea bii de metal topit cu un strat de flux de 20. .
.30 mm grosime
pentru table subiri si pana la 100 mm pentru
table groase.

Stratul de flux este presat n zona rdcinii mbinrii cu ajutorul unui furtun 3
din pnza rezistenta umflat cu aer comprimat. Pentru a cobora repede perna de flux
prin golirea aerului din furtun la terminarea operaiei de sudare se dispune o
platbanda metalica 1 deasupra acestuia.
Fluxul este dispus ntr-un jgheab din pnza rezistenta 2 prins pe suporturile
laterale 4. Daca presiunea aerului este insuficienta fluxul nu apas suficient asupra
tablei, metalul topit se scurge obtinndu-se o rdcina bombata. La o presiune prea
mare, fluxul intra n rost, iar rdcina se obine cu o concavitate n interior.
In timpul sudrii deformatiile pot ridica tablele de pe perna de flux. Acest
neajuns se elimina prin dispunerea unor greuti pe suprafaa tablelor, dar mai
eficienta este folosirea standurilor electromagnetice.
- Sudarea manuala ca suport
Se executa rndul de rdcina manual cu un electrod de compoziie
identica cu a srmei. Custura se realizeaz apoi automat sub flux. Rndul de
rdcina se craituieste si se resudeaza automat. Procedeul este folosit la suduri de
montaj unde este mai avantajos.
4.5. Echipamente pentru sudare sub strat de flux
Pentru sudarea automata sub strat de flux este necesara o instalaie care
cuprinde urmtoarele componente:
- sursa de curent;
- capul de sudare, cu sistemul de derulare si naintare a srmei electrod;
- pupitrul de comanda si control;
- rezervorul pentru flux;
- cabluri de sudare, casete pentru srme, capete de sudare pentru diferite
diametre de srma.
Pentru sudarea semiautomata lipsete cruciorul de transport, iar capul de
sudare este manevrat manual. Sursele de sudare rnai folosite sunt redresoarele .
Echipamentul folosit pentru sudarea automata sub strat de flux poarta
denumirea de tractor pentru sudare. Schema de legaturi electrice ale acesteia este
prezentata n figura:

1. Redresor de sudare
2. Pupitru de comanda
3. Crucior de sudare
4. Buncr pentru flux
5. Rola cu srma electrod de sudare
6. Cablu de sudare
7. Cablu de masa
8. Conductor electric pentru comanda
9. Conductor electric flexibil pentru
comanda si alimentare crucior
10.Componente de sudat

CAPITOLUL 5
Tehnologia sudarii WIG (TIG)
5.1. Principiul procedeului
WIG (TIG) =wolfram inert gaz (tungsten inert gaz)
Principiul procedeului WIG const n formarea unui arc electric ntre un
electrod nefuzibil din wolfram i metalul de sudat. Arcul electric, electrodul de
wolfram i baia de metal topit sunt sunt protejate de un gaz inert.

Pentru realizarea custurii, n spaiul arcului se introduce din lateral manual

sau mecanizat, metal de adaos sub form de srm .La sudurile pe muchie i cu
margini rsfrnte ,procedeul se aplic fr material de adaos.
5.2 - Avantaje i dezavantaje
5.2.1. Avantaje:
-se sudeaz orice metal sau aliaj, obinndu-se custuri cu grad ridicat de puritate
-arcul i baia de sudur sunt vizibile i astfel sudorul poate controla procesul
- nu se produc stropiri i nici mprocri de metal
- se poate suda n orice poziie
- nu rezult zgur ,deci nu exist posibilitatea introducerii de incluziuni nemetalice
n custur
- datorit gazului inert nu se produc modificri chimice n metalele i aliajele sudate
- se realizeaz suduri de mare finee ncepnd de la grosimi ale tablelor de 0,3mm
5.2.2. Dezavantaje:
- este un procedeu manual i ca urmare calitatea sudurii depinde mult de
ndemnarea sudorului pentru realizarea micrilor pistolet srm i dozrii
materialului de adaos n raport cu forma mbinrii
- viteze mici de sudare care duc la o productivitate sczut
- la materialele cu grosimi mai mari de 6mm ,se folosete numai pentru realizarea
stratului de rdcin urmnd ca celelalte straturi s fie depuse printr-un procedeu
mai productiv.

5.3 - Materiale folosite la sudare

Materialul de adaos
se alege n funcie de compoziia chimic i
caracteristicile mecanice ale metalului de baz .La sudarea oelurilor nalt aliate
sau aliaje speciale ,materialul de adaos se livreaz odat cu materialul de baz
sau pentru sudare se decupeaz fii din acesta .
Electrozii de wolfram -se fabric sub form de vergele cu diametrul de
18mm i lungimea de 175mm.
Pentru realizarea unor suduri de bun calitate, n funcie de natura curentului
de sudare ,captul elec
trodului va avea forma :
-ascuit la sudarea n curent continuu ;
-rotunjit la sudarea n curent alternativ;

c. Gazele de protecie-cele mai utilizate gaze la sudarea WIG sunt argonul i

heliul. Gazele de protecie se transport i se stocheaz de obicei n faz gazoas
n butelii sub presiune. Se recomand a se evita golirea complet a buteliilor,
pentru a se evita ptrunderea aerului n interior, fapt ce poate provoca degradarea
gazului la umplerea urmtoare.
5.4 - Tipul curentului de sudare
Arcul electric poate fi alimentat n curent continuu pentru sudarea oelurilor
sau curent alternativ pentru sudarea aluminiului i aliajelor uoare. Se recomand
folosirea polaritii directe (polul - la electrod) deoarece se asigur o ptrundere
mai bun, limea sudurii fiind mai mic datorit concentrrii mari de cldur. Nu
se recomand folosirea polaritii inverse (polul +l a electrod), deoarece cantitatea de cldur n pata anodic care se formeaz la electrod este mare
conducnd la deteriorarea rapid a acestuia. Dac ns este necesar acest lucru
se limiteaz intensitatea curentului de sudare la valori mai mici sau se mrete
diametrul electrodului de wolfram.Ptrunderea n cazul sudrii cu polaritate invers
este mic,limea sudurii fiind prea mare.
La sudarea n curent alternativ unde polaritatea curentului se schimb de 50
de ori pe secund, se asigur o custur sudat avnd o ptrundere i lime de
valori medii. La sudarea n curent alternativ se obine o bun curire a suprafeei
de oxizi.

5.5 - Tehnica sudarii

5.5.1. Pregtirea pentru sudare
O condiie esenial pentru executarea unor suduri de calitate prin procedeul
WIG este asigurarea n zona mbinrii a unor suprafee perfect curate de oxizi,
urme de ulei i alte impuriti. Aceasta se poate face prin procedee chimice
(degresare) sau mecanice( sablare, prelucrri mecanice, etc.)
s = 13 mm
r = 01,5 mm

r
c

60

s = 310 mm
r = 13 mm
c = 11,5 mm

s 8 mm
r = 23 mm
c = 12 mm

ss

60

5.5.2. Recomandri privind sudarea

Amorsarea arcului electric se face prin apropierea electrodului de pies. La
instalaiile de sudare care au generatoare de impulsuri de nalt frecven (HF),
amorsarea arcului se poate realiza prin apropierea electrodului de pies , fr
contact . Dup ce arcul electric a fost amorsat, pistoletul se menine fix deasupra
unui punct al mbinrii pn cnd metalul piesei atinge temperatura de topire. Apoi
prin descrierea unor cercuri mici, zona topit se va mri i ncepe deplasarea
pistoletului cu o vitez de avans convenabil

Metalul de adaos sub form de vergele se introduce n arc, pentru a asigura

umplerea rostului. Este necesar ca micarea de introducere a srmei s se fac
innd permanent captul acesteia n interiorul jetului de argon (fr s ating
electrodul de wolfram), pentru a se evita oxidarea srmei i apariia porilor n
custur. Se va insista cu arcul electric asupra punctelor de pridere pentru topirea
i inglobarea acestora n baia de sudur i realizarea unei rdcini
corespunztoare.

Pentru asigurarea unei bune stabiliti, arcul electric se va menine ct mai

scurt posibil i cu o lungime constant. La ncetarea sudrii, dup stingerea arcului
electric, este necesar meninerea jetului de argon cca. 10 secunde pna la
solidificarea metalului topit pentru a evita oxidarea bii.
Formarea craterelor la sfritul custurii poate fi evitat prin reducerea
automat a curentului de sudare, realizat de instalaia de sudare. Dac instalaia
de sudare nu permite acest lucru, la sfritul custurii sudate se execut o
ntoarcere napoi pe o lungime de 15mm , dup care arcul se stinge.
Sudarea WIG a evilor se poate executa n toate poziiile de sudare n timpul
sudrii conducerea (mnuirea) pistoletului i a srmei pe mbinare se face astfel
nct fa de tangenta la eav, electrodul de wolfram s fie nclinat la un unghi de
75 80 iar srma de sudur s fie nclinat la un unghi de 20 - 30.

Forma vrfului electrodului de wolfram influieneaz

stabilitatea arcului electric i adncimea de ptrundere (vrf ascuit = ptrundere
bun ,vrf neascuit = sudur mai lat). Vrful electrodului de wolfram iese afar
din duza pistoletului 36mm n funcie de diametrul electrodului i de natura
mbinrii .
5.5.3. Parametrii de sudare
diametrul srmei electrod se adopt n funcie de grosimea pieselor de
sudat:
intensitatea curentului de sudare valoarea curentului de sudare se alege n
funcie de diametrul electrodului de wolfram.

Grosime
material
de baz

Diametru
electrod
de
wofram

(mm)

(mm)

2 -3
3,2 5

2,4
2,4

Diametru Intensitate
srm de curent de
sudare
sudare
Is
(mm)
(A)
2-2,4
2,4

65-85
70-90

Debit de
gaz
pentru
sudare

Debit de gaz
pentru
protecia
rdcinii ( * )

(l / min )
10-12
10-12

(l / min )
7-8
7-8

Se poate utiliza argon i pentru protecia rdcinii n cazul unor cerine de

calitate deosebite, iar la sudarea tubulaturilor din inox se folosete pern de argon
obligatoriu. Etanarea evilor pentru realizarea pernei de argon, se face cu ajutorul
dopurilor de cauciuc prevzute cu tuuri pentru intrarea i ieirea gazului, astfel
nct acesta s circule n permanen.
Pentru sudarea la poziie valoarea curentului de sudare se reduce cu
1015%. La curent prea mare electrodul de wolfram se supranclzete i se vor
desprinde din el picturi fine care impurific sudura .Un curent exagerat de mare
realizeaz custuri plate , cu suprafaa aspr i uneori cu fisuri.
La curent prea mic , arcul va rtci pe suprafaa terminal a electrodului i
stabilitatea se va diminua. Un curent prea mic produce o custur ngust i
vlurit .
-viteza de sudare - se stabilete urmrind formarea bii de sudur.
-debitul de gaz-se alege n funcie de diametrul electrodului de wolfram i a
diametrului srmei .
5.6 -Instalaii de sudare WIG
Dup felul curentului de sudare , instalaiile de sudare WIG sunt realizate n
urmtoarele variante:
- instalaii de sudare n curent cotinuu;
- instalaii de sudare n curent alternativ;
- instalaii de sudare universale, care permit sudarea att n curent continuu ct
i n curent alternativ.
n funcie de putere acestea pot fi prevzute sau nu cu instalaii de rcire cu
ap n circuit nchis a pistoletului.
Instalaia se compune din urmtoarele pari principale:
-sursa de curent
-pistoletul de sudare cu pachetul de cabluri i furtunuri de legtur
-regulatorul de presiune cu debitmetru pentru butelii de Ar sau pentru reea

CAPITOLUL 6
Sudarea in mediu de gaz protector MIG - MAG
6.1 - Generaliti
6.1.1. Principiul procedeului
MIG - MAG reprezint procedee care se difereniaz n primul rnd prin felul
gazului inert sau activ folosit pentru protejarea arcului electric i a bii de metal
topit. Srma este condus continuu cu ajutorul dispozitivului de avans spre un
pistolet de sudare. Curentul electric este transferat de la o surs de alimentare
spre srma electrod printr-un tub de contact. Cnd srma atinge piesa de sudat se
realizeaz un arc electric ntre acestea. Arcul creeaz cldura care topete srma
i de asemenea, nclzete i topete suprafaa piesei.

gaz
tub de contact
duza de gaz
sarma
piesa

MIG - metal inert gaz (Ar.,He) - ptr. sudare Al. , inox

MAG - metal activ gaz (CO2, amestecuri Ar.+CO2) ptr. sudare oel carbon
La sudarea MIG-MAG se folosete curent continuu n general cu polaritate
invers (polul + la srm) deoarece se realizeaz o ptrundere mai mare i un
transfer mai fin al picturilor. La sudarea cu polaritate direct, ptrunderea este
mai mic i de aceea se recomand la sudarea tablelor subiri. ntotdeauna se va
ine cont i de recomandrile productorului de srm care sunt menionate pe
cutie.
6.1.2. Avantajele sudrii n mediu de gaze protectoare
Se preteaz la sudarea att a aliajelor feroase ct i a celor neferoase.
Asigur o mare productivitate datorit densitii mari de curent (rat
depunere mai mare) i a eliminrii sau reducerii unor operaiuni auxiliare ndeprtarea zgurii, schimbarea electrodului.
Permite obinerea unor mbinri de foarte bun calitate.
Deformaiile sunt mai reduse (energie liniar mai mic).

Absena zgurii ofer posibilitatea urmririi permanente a bii de sudur i a

arcului electric.
Pre de cost mai redus.
Emisie de fum mai mic.
Uor de automatizat.
6.2.- Gaze de protecie
Pentru sudarea MIG se folosesc gaze inerte: Ar, He se aplic n general la
sudarea oelurilor inox i a aluminiului i aliajelor acestora.
Pentru sudarea MAG se folosesc gaze active: CO2 , Ar + CO2 se aplic la
sudarea oelurilor carbon nealiate.
a. Dioxidul de carbon (CO2)
CO2 este un gaz oxidant care la temperatura arcului se descompune.
Oxigenul care se degaj astfel este foarte activ formnd cu C din oel CO i
dac nu s-ar lua msuri ca srma s conin elemente dezoxidante ca mangan i
siliciu s-ar produce decarburarea oelului.
b. Amestecuri de gaze se utilizeaz pentru mbuntirea rezultatelor obinute cu
gaze pure.
Argon predominant + 1-2 % O2 pentru Al. i inox i sudare MIG oel carbon.
15-25 % CO2 pentru oel carbon (sudare MAG)
Avantajele sudrii cu amestec de gaze fa de sudarea cu CO2 simplu.
- viteze de depunere mai mari
- ptrundere foarte bun
- formarea fumului, stropilor i zgurei este mai redus
- calitatea sudurii este mai bun (aspect i form)
- caracteristici mecanice superioare
- funcionare stabil i la cureni mari i la cureni mici. (CO2 d un arc stabil
doar la sudarea cu cureni mici).
Amestecul de gaze utilizat n S.N.DG. se numete corgon 20 ( 80% Ar + 20 %
CO2 ) .
c. Alegerea gazului de protecie
Exist 3 componente principale ce prezint interes pentru un proces de
sudare ales:
- productivitatea
- calitatea
- sntatea i sigurana

Pentru sudarea MIG-MAG toate cele 3 componente pot fi influenate de gazul

de protecie.
- PRODUCTIVITATEA: tensiunile de suprafa din baia de sudur sunt afectate de
gazele de protecie; acestea determin viteza maxim de sudare deci productivitatea.
- CALITATEA: gazul de protecie influeneaz cantitatea de stropi, profilul sudurii
(aspect) i proprietile mecanice; aceste componente influeneaz calitatea.
- SNTATEA SI SIGURANA: diferite gaze de protecie dau diferite concentraii
de fum in timpul sudrii. Acest lucru influeneaz sntatea i sigurana. Cu ct
concentraia de dioxid de carbon este mai mic cu att se formeaz mai puin fum.
La alegerea gazului de protecie se mai ine cont de materialul care se va
suda i dac se va suda cu arc scurt sau spray arc.
6. 3. Srme pentru sudare
6.3.1. Srme pline sunt srme trefilate din oel carbon, slab aliat, nalt aliat etc.
6.3.2. Srme tubulare

mantaua metalic se topete i se depune.

miez pulverulent

Srmele tubulare pot fi:

srme tubulare cu flux, care pot fi:
srme tubulare rutilice
srme tubulare bazice
- srme tubulare cu pulberi metalice
Elementele coninute de fluxul din interior pot fi metalice sau nemetalice, rolul
acestora fiind de:stabilitate a arcului dezoxidant asigur protecia bii aport de
elemente de aliere
Srmele tubulare rutilice
Principalele componente al srmelor rutilice sunt oxidul de titan (TiO2) i
oxidul de siliciu (SiO2). Procentajul mare de elemente de aliere care faciliteaz
ionizarea asigur un arc stabil i un transfer fin de picturi. Punctul ridicat de topire
al zgurii permite sudarea n toate poziiile.
Srme tubulare bazice
Principalele componente sunt fluorura de calciu (CaF2), carbonatul de calciu
(CaCO2) i oxidul de magneziu (MgO). Aceste elemente sunt mai greu ionizabile,

transferul este tip globular. Zgura are un punct de topire sczut, fcnd dificil sau
chiar imposibil sudarea la poziie.
Srme tubulare cu pulberi metalice
Compoziia srmelor cu pulberi metalice este n principal format din: fier,
fiero-siliciu, fiero-mangan. Adugarea unui procent mic de elemente nemetalice
poate ajuta la stabilitatea arcului. Acest tip de srm permite obinerea unei rate de
depunere mari datorit prezenei unei importante cantiti de elemente metalice n
pulberea metalic.
Alegerea srmei pentru sudare se face n funcie de compoziia chimic i
caracteristicile mecanice ale materialului de baz. Diametrul srmei de sudare se
alege n funcie de grosimea tablelor i de poziia de sudare:
ds = 0,8; 1; 1,2 mm pentru sudarea n orice poziie
ds = 1,6; 2; 2,4 mm pentru sudarea numai la poziia orizontal
6.4. Modul de transfer al metalului

Transfer prin arc scurt

Transfer prin arc pulverizat

(spray arc)

Transfer globular

6.4.1. Transfer prin arc scurt (scurt circuit)

Se folosete pentru sudarea n toate poziiile.
Acest gen de transfer are loc n cazul cnd arcul este meninut mai scurt n
gama de tensiuni 15-25 V i cnd picturile de metal topit ce se formeaz la
captul srmei, care nu depesc in mrime diametrul srmei ajung s vin n
contact cu baia de sudur. In acel moment se produce un scurt circuit i apare
fenomenul de strangulare i separare a picturii ce trece apoi n baia de metal
topit.
La ntreruperea scurtcircuitului se produce reamorsarea, apariia unei noi
picturi la captul srmei i ciclul se repet.
La un arc scurt corect reglat se aude un zgomot fin ca o pritur. Frecvena
scurt circuitului este de 20-200 ori pe secund.

Domeniul de valori pentru arc scurt :

I = 40 220 A
gaz: - CO2
U = 15 24 V
- amestec Ar. + CO2
6.4.2. Transfer prin spray arc (arc pulverizat)
Transferul de metal se realizeaz prin particule foarte fine, cu diametrul mai
mic dect diametrul srmei care sunt pulverizate prin arcul electric ctre piesa de
sudat. In timpul sudrii nu se produce ntreruperea arcului ceea ce face ca acesta
s fie foarte stabil.
Domeniul de valori:
I = 220 - 600 A
U = 25 -40 V

gaz: amestec Ar. + CO2

Se poate suda spray arc cu srm plin numai la urmtoarele poziii:

- poziia orizontal, mbinri de col i mbinri cap la cap: - stratul de umplere (U) i
faa (F);
- rdcina (R) se execut
cu arc scurt

F spray arc

R arc scurt

U spray arc

- poziia lateral - stratul de umplere (U).

- rdcina (R) i faa (F) se execut cu arc scurt.

F - arc scurt

R - arc scurt
U spray arc

6.4.3. Transfer globular

Transferul metalului se realizeaz sub form globular i apare cnd valorile
curentului de sudare i tensiunea arcului sunt medii, cuprinse ntre valorile de
scurt-circuit i spray arc. Intensitatea curentului nu este suficient pentru a provoca

efectul de gtuire al picturii, aceasta se mrete cptnd mrimi mai mari dect
diametrul srmei.
Transferul se face prin scurt-circuit, cnd pictura atinge baia de metal topit,
sau prin detaarea picturii sub efectul greutii. Traiectoria picturii este la
ntmplare i nu se produce pe direcia axei srmei. La acest mod de transfer arcul
este instabil, ptrunderea este mic, stropii sunt mari. Se evit pe ct posibil acest
mod de transfer.
6.5. Parametrii de sudare
6.5.1. Parametri preselectai
a.tipul srmei se alege n funcie de materialul care se sudeaz (compoziie
chimic i caracteristici mecanice).
b.diametrul srmei se alege n funcie de grosimea tablei i poziia de
sudare.
c.debitul de gaz trebuie ales corect deoarece un debit prea mare sau prea
mic nu protejeaz baia de sudur i
apar pori.
Reglarea debitului de gaz se face cu tot traseul instalaiei montat, scurgerea
de gaz fcndu-se prin pistolet. n cazul alimentrii cu gaz de la butelii sau baterii
de butelii se va utiliza reductorul de presiune pentru 300 atmosfere cu debitmetru
1-32 I / min,iar n cazul alimentrii cu gaz de la reea se va utiliza regulatorul de
presiune cu debitmetru 132 I / min. Pentru ca debitul de gaz msurat la ieirea din
butelie sau reea s fie regsit la capul de sudare, este necesar verificarea
traseului de transport al gazului de protecie.
Eventualele scpri de gaz reduc debitul util al acestuia, ducnd la apariia
porilor n mbinarea sudat.
Debit recomandat:
- arc scurt 16 - 18 l / min.
- spray arc 18 - 20 l / min.
6.5.2. Parametri dependeni de echipamentul de sudare:
a. viteza de avans a srmei se regleaz pe mecanismul de avans a srmei;
viteza neregulat cu care se fac alimentarea srmei poate fi cauzat de reglarea
incorect a rolelor de avans, traseu srm deteriorat sau bec de contact deteriorat.
b. tensiunea se regleaz pe mecanismul de avans , depinde de viteza de avans
a srmei i de gazul de protecie utilizat.
Dac:
- tensiunea este prea mic fa de viteza de avans a srmei, srma nu va avea
timp s se topeasc, se va ciocni de metalul de baz rezultatul fiind o sudur cu
penetraie sczut, datorit tendinei de ridicare a pistoletului.
- tensiunea este prea mare fa de viteza de avans a srmei, mecanismul de
avans nu va avea timp s alimenteze srma n acelai ritm n care aceasta se

topete, arcul va deveni lung i instabil rezultnd muli stropi i o sudur cu

convexitate prea mic i crestturi ( arsuri).
c. Intensitatea curentului de sudare se alege n funcie de grosimea piesei de
sudat i de poziia de sudare i este proporional cu viteza de avans a srmei.
6.5.3. Parametri dependenti de sudor:
a. viteza de sudare
- la o vitez prea mic cantitatea de metal depus este mare iar la tablele subiri pot
apare perforri;
- la viteze mari scade adncimea de ptrundere, se micoreaz limea custurii,
apar crestturi i stropi.
b. unghiul pistoletului c. lungimea liber a srmei se masoar de la ieirea din becul de contact pna la
baia de sudur. Influeneaz calitatea sudurii i de aceea se recomand
meninerea ei la valori ct mai constante.
lungimea liber a srmei ,, L,, :
- arc scurt = 10 15 mm.
- spray arc = 15 20 mm.

La valori prea mari ale lungimii libere a srmei amorsarea i stabilitatea

arcului se nrutesc, arcul arde cu zgomot strident, apar muli stropi i
ptrunderea scade.
6. 6. Recomandri privind sudarea MIG - MAG
Calitatea unei mbinri sudate depinde n mare msur de modul de
pregtire a pieselor.
nainte de sudare se cur rostul mbinrii i marginile alturate cu peria de
srm sau prin alte mijloace dac este necesar pentru a ndeprta orice impuritate
care ar putea produce defecte n sudur(oxizi,grsimi,rugin etc).
Pentru obinerea unor mbinri de col de bun calitate n situaiile n care
grundul pasivant depete grosimea prescris de productor ca accesibil pentru
sudare, se recomand ndeprtarea grundului pe marginile osaturii i pe table.
Cnd documentaia de execuie impune prenclzire, aceasta se execut cu
flacr oxiacetilenic neutr, pe o lime de 4 ori grosimea tablei , ns nu mai
puin de 100 mm de o parte i de alta a mbinrii. Prenclzirea se execut nainte
de sudare i se menine pe tot parcursul sudrii la valoarea menionat n
documentaia de execuie.Temperatura de prenclzire se msoar de ctre
executant, cu creioane termochimice sau termometre de contact.

Sudarea se execut dup asamblare la un interval ct mai scurt de timp,

pentru a se evita oxidarea suprafeelor curate i pregtite pentru sudare, precum
i ptrunderea n zona mbinrii a impuritilor.
Nu se ncepe sudarea dac pregtirea pentru sudare nu este
corespunztoare, marginile mbinrii prezint urme de rugin, oxizi, umezeal,
impuriti.
Sarma folosit la sudare cu amestec de gaze trebuie s nu prezinte
deformaii i s fie lipsit de rugin, grsimi sau alte impuriti.
Pentru a se asigura o ptrundere corespunztoare i pentru a se evita
apariia incluziunilor de zgur i a lipsei de topire, cnd se utilizeaz srm
tubular se va suda intotdeauna spre dreapta (tras)
Se va suda n curent continuu cu polaritate DC + ( polul + la srma).
Sudarea n mediu de gaz protector se poate executa n orice poziie cu
respectarea regimurilor de sudare i poziia corect a pistoletului La sudarea
semiautomat tehnica de lucru influeneaz calitatea mbinrii deoarece pistoletul
de sudare este condus manual n lungul mbinrii.
In cazul sudrii spre dreapta (tras) presiunea arcului electric mpinge metalul
lichid spre custur, ptrunderea este mai bun, cordonul este ngust i nalt.

Cordon sudur

Sudare spre dreapta (tras)

pistolet

Sudare spre stnga (mpins)

In cazul sudrii spre stnga (mpins), aspectul cordonului este mai uniform,
ptrunderea este mai mic, cordonul este plat i cu o lime mai mare. Sudarea
spre stnga (mpins) se recomand numai la sudarea cu srm plin.
Depunerea cordonului de sudur se face prin diferite micri ale arcului
electric (pistolet) care depind de tipul mbinrii i poziia de sudare
Aezarea straturilor trebuie s se fac corespunztor, evitndu-se formarea
unghiurilor ascuite ntre metal depus i metal de baz sau ntre rndurile de
sudur, acestea ducnd la apariia defectelor ca lips de topire sau incluziuni de
zgur. Acolo unde se constat o aezare necorespunztoare a rndurilor de
sudur se va corecta prin polizare pentru a realiza o trecere lin ntre rnduri.

unghi
ascutit

Greit

Corect

Pentru a asigura o topire corespunztoare a materialului de baz, la straturile

de umplere se va insista asupra marginilor tablelor iar stratul de suprafa trebuie
s depeasc cu 1-2 mm. marginile tablelor.
1-2mm

In timpul sudrii se vor evita micrile prea brute ale pistoletului, pentru
evitarea ptrunderii aerului n spaiul arcului i oxidarea bii de metal topit.Duza se
cur periodic de stropi. Pentru evitarea lipirii prea puternice a acestora, se va
folosi spray, emulsie sau past antistropi.
n cazul utilizrii pastei antistropi, diuza se introduce fierbinte n past, dup
care amorsarea se face pe o plcu de prob pentru a elimina excesul de past
ce ar produce pori.
nainte de nceperea sudrii, sudorul va efectua urmtoarele verificri:
verific dac ntreaga instalaie este n bun stare de funcionare, dac srma
nainteaz constant, regleaz regimul de sudare n funcie de tipul i poziia de
sudare. Pentru a elimina aerul din furtunul de alimentare se va efectua o purjare de
10-15 sec. Becul se nlocuiete dac este ovalizat. Zgura se cur dup fiecare
rnd ; altfel nrutete stabilitatea arcului i poate da natere la defecte n
cordon.
Sudarea pe suport ceramic
Indicaiile privind pregtirea pentru sudare i sudarea cap la cap fr suport
ceramic sunt valabile i pentru sudarea cap la cap pe suport ceramic cu
completrile de mai jos:
Asamblarea se va realiza numai cu ajutorul piepinilor dispui, de preferin,
pe partea pe care se monteaz suportul ceramic.

pieptene
Suport ceramic

- Suprafaa tablelor pe care se va lipi suportul ceramic trebuie s fie curat de

orice impuritate care ar mpiedica lipirea corespunztoare a suportului ceramic:
umezeal, rugin, stropi, grsimi, pe o poriune de 40 mm de o parte i de alta a
mbinrii. Fixarea suportului ceramic pe tablele de sudat se face cu ajutorul foliei
autoadezive prin presarea acesteia dup ndeprtarea foliei de hrtie protectoare
avnd grij ca centrul plcuei s corespund cu centrul cuplrii. Plcuele
ceramice sunt livrate n baghete cu lungimea de 0,5 - 1 m
Pentru realizarea continuitii suportului ceramic, pe toat lungimea cuplrii
se va dezlipi o plcu de pe bagheta ce urmeaz a fi lipit, suprapunndu-se
adezivul peste plcua anterioar.
Cuplrile vor fi prevzute cu plcue de capt care vor avea aceeai grosime
i prelucrare ca tablele mbinrii propriu-zise i dimensiunile 50 / 50 mm. Aplicarea
suportului ceramic se va face i pe aceste plcue de capt.
nainte de sudare, sudorul verific dac plcuele sunt aplicate corespunztor
i dac deschiderea rostului i unghiului de prelucrare corespund indicaiilor
tehnologice.
Trebuie avut n vedere ca srma de sudur s urmreasc mereu baia de
metal topit pentru c dac atinge suportul ceramic, arcul electric se ntrerupe.
15mm
greit

reluare radacina

aspect rdcin cu
polizare la reluare

aspect rdcin fr

Pentru reluarea sudrii rdcinii ntrerupt accidental sau datorit necesitii

deplasrii sudorului de-a lungul cordonului este necesar s se polizeze captul
sudurii pe o lungime de 15 mm fr a atinge suportul ceramic.
La sudarea pe suport ceramic plat sudarea se face dintr-o singur parte fr
completarea rdcinii. Eventualele defecte ale cordonului de rdcin se
remediaz prin polizare i resudare.
La sudarea pe suport ceramic rotund, se sudeaz pe ambele pri
completarea rdcinii fcndu-se fr craiuirea rdcinii.
Se va menine un standard ridicat de aspect vizual al sudurilor din punct de
vedere al rectilinitii custurii (abatere max. 5 % din limea sudurii), rugozitii
suprafeei (nu mai mare de 1 1,5 mm msurat de la cel mai nalt la cel mai jos
punct al sudurii), lipsei punctelor ascuite, lipsei defectelor vizibile (cratere, pori,
fisuri, crestturi, stropi). Nu se admit suduri cu grosimea sub nivelul tablelor

Dac au aprut defecte exterioare (depistate vizual) acestea se remediaz

imediat prin:
- polizare sau craiuire + polizare la metal curat
- verificare canal cu lichide penetrante n cazul fisurilor
- resudare - cu aceleai materiale i n aceleai condiii ca la sudarea iniial.
Limitele de acceptabilitate a mbinrilor sudate, vor fi conform documentaiei
de execuie, standarde de execuie, interpretare i acceptare agreate de ctre
Client i Societatea de Clasificare care supravegheaz lucrarea.
Verificarea execuiei mbinrilor sudate se face pe tot parcursul operaiilor de
pregtire pentru sudare
n timpul sudrii i dup sudare de ctre executani pentru conformitate cu
documentaia de execuie.
6. 7. Instalaii de sudare MIG - MAG
Se compun din:
- sursa de curent
- mecanismul de avans
- pistolet de sudare
- alimentarea cu gaz de protecie
Sursa de curent transform curentul de la reea n curent continuu la nivel
corespunztor pentru sudare.
Exist mai multe tipuri de surse: exemplu- redresor, invertor (cu reglaj
electronic). Mecanismul de avans este compus dintr-un tambur de nfurare a
srmei i un dispozitiv de alimentare a srmei; mai conine 2 sau mai multe role
care mping srma n tubul de protecie.
Pistoletul de sudare - cele mai importante piese sunt becul i diuza. Distana
diuzei fa de bec este de 2 mm.O distan mai mare duce la un arc instabil i lipsa
de topire, iar cnd becul iese n afara diuzei, gazul protector devine insuficient.
Pistoletul poate fi rcit cu aer sau cu ap, funcie de gazele de protecie i
intensitatea curentului de sudare.
2 mm

Duza de gaz
bec de contact

Alimentarea cu gaz se poate face de la butelie sau de la reea prin

intermediul unui furtun de gaz. Presiunea i debitul de lucru al gazului sunt reglate
cu ajutorul unui reductor de presiune i al unui debitmetru.

CAPITOLUL 7
Oteluri
4.1. Clasificarea oelurilor
Oelul este un aliaj fier-carbon i alte elemente, care conine 0,042,14 % C.
4.1.1. Din punct de vedere al compoziiei chimice
a) Oeluri carbon:
- de uz general (ex.OL37,OL44);
- de calitate(ex.OLC25,OLC35);
- superioare ( OCS).
b) Oeluri slab aliate (ex. OL52, oeluri navale cu rezistena mritA36,D36,E36 etc);
c) Oeluri aliate:
- obinuite (ex. inoxidabile)
- superioare (ex. inoxidabile i refractare)
4.1.2. Din punct de vedere al sudabilitii
a)
b)
c)
d)

- perfect sudabile- cu sudabilitate bun, necondiionat

satisfctor sudabile- cu sudabilitate condiionat
limitat sudabile- sudabilitate posibil cu msuri speciale
ru sudabile

4.1.3. Clasificarea oelurilor navale

Acestea sunt considerateca fiind o grup aparte fa de otelurile obinuite,
avnd, n general, o rezisten la curgere mrit.
a) oel naval cu rezisten normal: grad A; D; E
b) oel naval cu rezisten mrit: grad A32; D32; E32; A36; D36; E 36
4.2. Proprietile generale ale oelurilor
Oelurile se deo sebesc ntre ele prin anumite proprieti care se clasific n:
a) - proprieti chimice: rezistena la coroziune,
la oxidare, etc. ;
b) - proprieti fizice: densitatea, dilatarea termic, conductibilitatea
termic si
electric, proprieti magnetice, etc. ;

c) - propriet i mecani ce:

r ezisten a l a di feri te solicitri
elasticitate,
plasticitate,
t enacitate, reziliena, etc .;
d ) - proprieti tehnologice: sudabilitate, maleabilitate, etc.

mecanice,

4.3. Sudabilitatea otelurilor

Sudabilitatea reprezint aptitudinea pe care o are un otel de a forma mbinri
sudate in anumite condiii practice de execuie. Sudabilitatea este o insuire
complex determinat de:
- proprietile metalului de baz;
- tehnologia de sudare;
- solicitrile care apar in exploatarea construciei sudate.
Factorii care influeneaz sudabilitatea pot fi de natur:
a) metalurgic determinat de:
a. Compoziia chimic. Carbonul este principalul element din otel care influeneaz
sudabilitatea i de aceea este necesar limitarea coninutului de carbon (de obicei
sub 0,2 0 - 0,22 % );
b. Procedeul de elaborare a otelului. Este necesar ca otelurile sudabile s fie
calmate pentru ca toate impuritile i incluziunile de gaze i oxizi sa fie nlturate;
c. Materialul de adaos i procesele metalurgice ce au loc in timpul sudrii. Pentru
oteluri cu coninut mai mare de carbon se recomand electrozii cu inveli bazic (cu
coninut mic de hidrogen); electrozi nvelii care dup topire s formeze o depunere
din oel slab aliat.
b) constructiv determinat de grosimea metalului de sudare, forma i
amplasarea custurii care influeneaz producerea tensiunilor interne, etc.;
c) tehnologic determinat de procedeul de sudare, ordinea de execuie a
sudurilor, viteza de sudare i de rcire, intensitatea de inclzire, combaterea
tensiunilor interne, etc.
Modul de exploatare a construciei sudate are, de asemenea, o mare influen
asupra factorilor enumerai mai nainte i implicit, asupra sudabilitii.
4.4. Influena elementelor de aliere asupra proprietilor si sudabilitii
oelurilor
C ar b o nu l mr e t e li mi t a d e c ur g er e, r e zi s t e n a de rupere i
duritatea; micoreaz
alungirea i reziliena. In cantitate prea mare,
influeneaz negativ sudabilitatea putnd duce la apariia de fisuri.
Manganul - mrete limita de curgere, rezistena i reziliena, influennd
pozitiv plasticitatea i comportarea la sudare.
Sil ici ul - este un bun dezoxi dant, mrind rezi stena oelurilor fa de
oxidare. In oel, raportul ntre siliciu i mangan de 1,2 influeneaz pozitiv

tenacitatea i rezistena la fisurare. Are proprieti similare cu ale

manganului.
Sulful - este o impuritate n oel fiind limitat la 0,03-0,05 %, influennd
sudabilitatea i provocnd fragilitatea la cald a oelurilor.
Fosforul - are aceleai dezavantaje ca i sulful provocnd fragilitatea la
rece a oelurilor.
Cromul - mrete rezistena la rupere, duritatea,rezistena la coroziune
atmosferic i acizi; mpreun cu carbonul micoreaz plasticitatea i
rezistena la coroziune; reduce sudabilitatea.
Nichelul - mrete rezistena la rupere, limita de curgere, rezistena la coroziune
atmosferic i unii acizi, plasticitatea. Influeneaz pozitiv sudabilitatea.
Molibdenul - n cantiti mici mrete duritatea, rezistena la rupere, limita de
curgere, alungirea, rezistena la coroziune i la temperaturi mari. In coninut redus, nu
influeneaz negativ sudabilitatea.
Cuprul - mrete duritatea, limita de curgere, rezistena la rupere. Pan la 0,5 %
mrete plasticitatea i nu influeneaz negativ sudabilitatea.
Vanadiul- mbuntete caracteristicile mecanice ale oelului i in coninut redus nu
influeneaz negativ sudabilitatea.
Wolframul- formeaz carburi dure si influeneaz negativ sudabilitatea.
Aluminiul- influeneaz pozitiv proprietile oelurilor i pan la 0,15 % i comportarea
la sudare.
Deoarece i celelalte elemente coninute n oel influeneaz
sudabilitatea, pentru aprecierea sudabilitii unui oel se ine seama de
"carbonul echivalent" care exprim influena elementelor de aliere asupra
sudabilitii oelului respectiv n comparaie cu carbonul (S, P, Cr, Mo, Mn, Cu, Ni);

CAPITOLUL 8
Control tehnic de calitate
8.1. Generalitati
In Santierul Naval Damen Galati , controlul tehnic de calitate se face
conform unei instructiuni tehnologice si anume IT 2370 prin care sunt
stabilite :
Calitatea materialelor pentru elementele de structura, defectele
de suprafata si stratificari
Pregatirea muchiilor
Calitatea sudurii cu masurile de precautie inainte de sudare,
sudarea pe vreme rece, controlul nedistructiv, standarde de
sudura pentru corpul navei si reguli de depozitare a materialelor
de sudura
Asamblarea prin sudare cu tipologia asamblarii, secventele de
sudare si distantele intre elemente
Reguli privind netezirea
Indepartarea materialelor temporare
Probele de etansietate cu corectarea defectelor si dispozitivele de
utilizat
Abateri dimensionale limita la corpul navei
(vezi anexa 4 cu IT 2370, S t a n d a r d d e c a l i t a t e n c o n s t r u c i i n a v a l e
si Cer ti fi c at e de ca li tat e pentr u t ab la nav ala si elec trozi )
8.2. Punctele critice
Ultimile studii privind zonele blocsectiilor care trebuiesc verificate in
mod special au stabilit :
ariile de stres unde sunt acumulate tensiunile din sectiile navei
(figura 1a)
zonele cu abateri de centraj (figura 1b)
punctele critice pentru corpul navei si implicit pentru cordanele de
sudura (figura 2a si 2b)
Exemplele din figurile de mai jos sunt sectiuni ale unui vrachier marfuri
generale
(sursa http://www.docstoc.com/docs/12697387/BULK-CARRIER-ESP-BOOKLET)

CAPITOLUL 9
Asigurarea calitatii
9.1. Generalitati
In Santierul Naval Damen Galati este implementat sistemul de asigurare a
calitatii. Politica societatii in domeniul calitatii consta in furnizarea de produse
ce satisfac total cerintele si asteptarile clientilor, aplicabile in colaborare cu
Societatile de Clasificare.
Conducerea si intregul personal se angajeaza sa realizeze obiectivul
prioritar al S.N.D.G. si sa imbunatateasca continuu performanta Sistemului
Managementului Calitatii. Conducerea este angajata sa asigure toate resursele
financiare, materiale si umane, necesare implementarii, functionarii si
imbunatatirii Sistemului Managementului Calitatii si aplica in activitatile pe
care le desfasoara urmatoarele principii :
Managementul Calitatii este prima responsabilitate a personalului de
conducere;
desfasurarea activitatilor in concordanta cu Manualul Calitatii si
cerintele din procedurile aplicabile fiecarei activitati;
instruirea si implicarea personalului pentru realizarea obiectivelor
calitatii;
luarea deciziilor la fiecare nivel, numai pe baza datelor si
faptelor;
relatii stabile cu furnizorii traditionali ai S.N.D.G.;
protejarea mediului inconjurator si desfasurarea activitatilor in
siguranta totala pentru personalul S.N.D.G.
Imbunatatirea continua rezulta din:
1. Cresterea satisfactiei clientilor :
reducerea reclamatiilor;
cresterea ponderii clientilor fideli;
reducerea/ eliminarea intarzierilor la livrarea produselor;
cresterea continua a calitatii;
reducerea timpului de reparatii in perioada de garantie.
2. Cresterea satisfactiei angajatilor:
reducerea ratei fluctuatiei personalului;
imbunatatirea conditiilor privind securitatea muncii;
cresterea numarului de propuneri de imbunatatire;
reducerea ponderii personalului nemultumit;

3. Imbunatatirea proceselor societatii:

cresterea capabilitatii proceselor;
reducerea timpului de raspuns la comenzi;
reducerea abaterilor in desfasurarea proceselor;
reducerea costurilor referitoare la calitate.
4. Descrierea:
caracteristicilor privind calitatea rezultatelor din proces;
limitelor admisibile pentru fiecare caracteristica;
modului de verificare a fiecarei caracteristici;
mijloacelor de masurare si a modului lor de utilizare.
Produsul neconform:este produsul care necesita transferarea sa intr-o
alta categorie, inferioara, a unei rebutari, derogari sau a unei schimbari in
documentatie sau in cerinte.
Remedierea:- este actiunea intreprinsa asupra unui produs neconform
astfel incat sa indeplineasca cerintele cerute in exploatare, chiar daca el s-ar
putea sa nu satisfaca integral cerintele specificate initial.
Refacerea:- este actiunea intreprinsa asupra unui produs neconform,
asfel incat el sa indeplineasca toate calitatile specificate initial.
Derogarea:- este utilizarea scrisa sau avizul scris pentru a livra sau a
utiliza un produs care nu se conformeaza cerintelor specificate.
Concesia:- este autorizarea scrisa sau avizul scris care permite
abaterea de la cerintele specificate initial, inaintea producerii sale.
(din Managementul calitatii)

9.2. Necomformitate in procesul de sudare

In constructia unui dublu fund se aplica procedee si se folosesc formulare ca
si in celelalte etape tehnologice ale constructiei navei. Ca particularitate in ceea ce
priveste sudarea panourlor, sectiilor si blocsectilor, datorita deselor necomformitati
din trecut in ceea ce priveste caliatea coordoanelor de sudura si apartiei
deformatiilor peste standarde ceea ce a dus de cele mai multe ori la rebuturi,
conducerea societatii a decis ca procesul de urmarire a intregului proces care are
ca finalizare operatiile de sudare. In cadrul serviciului de Asigurarea Calitatii a fost
desemnata o persoana care sa urmareasca si sa consemne in permaneta procesul
de sudare incepand de la proiectare si terhnologia, pregatirea sudarii, verificarea
calitatii materialelor, monitorizarea aparatelor de sudura, etc si pana la controlul si
metodele de remediere a defectelor. Periodic se emite un raport cu
necomformitatile pe fiecare omponenta a procesului de sudare si se propun si
implementeaza imbunatatiri de sistem.

Din procedurile folosite in Sistemul Calitatii am ales exact acesta cautare de

imbunatatire a procesului de sudare, iar iIn anexa 5 a acestui proiect este
exemplificat raportul periodic prin care se urmareste sudarea automata sub strat
de flux, cu mentionarea atelierului si maistrului, comanda si sectia. Prin observatii
si masuratori se stabilesc daca
ordinea de sudare a mbinrilor a fost corecta sau nu;
dimensiunile (lime i supranlare) neregulate ale cordoanelor de
sudur sunt in limite;
parametri de sudare sunt respectati sau nu (curentul de sudare;
tensiunea arcului; viteza de sudare; calibrul sudurii de col)..

CAPITOLUL 10
Organizarea atelierului si echipei
10.1. Generalitati
Un element important al activitatii santierului naval au fost si sunt gandirea,
implementarea si optimizarea continua a fluxurilor tehnologice si de materiale,
transportul intern si depozitarea sectiilor si blocsectiilor pana la lansarea navei.
In acelasi timp a fost analizata si imbunatatita organizarea echipelor de lucru.
10.2. Organizarea atelierului
Fluxul tehnologic pentru dublul fund al navei incepe in atelierul confectionat
unde sunt obtinute piesele si repere componente, trece apoi in asamblat unde
tablele si profile alcatuiesc sectiile plane si apoi sunt unite in sectii
In primul desen sagetile arata traseele tablelor, profilelor si pieselor mici in
cadrul atelierul Confectionat I A, precum si zonele de pregatire si stocare ale
reperelor. Treseele sunt diferit colorate si pozitionate functie si de destinatia
reperelor : sectia I, IA, IB si cala sau cooperare. Desemenea sunt indicate zonele
de stocare si traseele pentru deseurile metalice.
In flux tehnologic al atelierului confectionat IA, semnificatia indicatiilor este
urmatoarea :
traseul tablelor intre depozit si debitare
traseul profilelor intre depozit si debitare

spatii stocare pentru table de debitat

traseul tablelor sablate si pasivate transportate cu cometto catre
atelier confectionat sectia I
traseul coastelor catre atelierul asamblat IA
traseul tablelor si profilelor sablate si pasivate cu destinatia
cooperare

traseul containerelor cu deseuri feroase

traseul profilelor catre Directia de Remorchere

traseul profilelor catre sectia IB
traseul tablelor catre linia de sectii plane
traseul tablelor sudate inclinat
traseul tablelor fasonate
traseul pieselor diverse
traseul profilelor catre ateliere confectionat I si confectionat IA
traseul profilelor catre asamblat I (cu cometto)

traseul costelor catre zona de fabricatie

traseul pieselor mici

zona pregatire piese mici

zona pregatire table si profile sablate si pasivate catre cooperare

zona pregatire table pentru sablare

zona pregatire table pentru debitare

containere cu profile sablate si pasivate pregatite pentru debitare

containere cu deseuri feroase
In al doilea desen sunt indicate traseele blocsectiilor rezultate in atelier
asamblat sectia IA si zonele de stocare si destinatie din aria acestei sectii.
Este arata denumirea spatiilor (travee si estacada), intrarile disspre atelier
confectionat precum si destinatiile sablare, vopsire si montaj.
In flux tehnologic al atelierului asamblat IA, semnificatia indicatiilor este
urmatoarea :
traseul tablelor si sectiilor plane
traseul blocsectiilor de sablat
traseul blocsectiilor de vopsit
traseul blocsectiilor catre montaj
traseul coastelor si ramelor intarite
3 zone de montaj blocsectii 12x12 m
8 zone de montaj blocsectii 10x12 m
5 zone de montaj blocsectii 12x15 m
travee x.x
estacada
pontili de beton

10.3. Lucrul in echipa

Organizarea lucului de munca
La baza societatii si a functionarii sociale in general sta modul in care
oamenii imbina efortul si imaginatia pentru a-si imbunatati calitatea vietii prin
atingerea obiectivelor comune.
Terminologie :
Echipa - este un grup ( formatie) de lucru care functioneaza cu scopuri
si obiective precise si care actioneaza cu ajutorul sculelor si dispozitivelor,
pentru realizarea unui produs finit care sa corespunda cerintelor clientului.
Locul de munca reprezinta spatiul in care un muncitor sau o formatie
de muncitori actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor
muncii pentru a le transforma in obiectul finit.
Obiectul finit reprezinta rezultatul obtinut de catre muncitori in urma
unui proces de productie intr-un timp de lucru.
Timpul de lucru este durata reglementata a zilei de munca de care
dispune un executant pentru a-si indeplini sarcinile de munca.
Structura timpului de lucru a executantului
Timp productiv
Timp de pregatire si incheiere
studierea documentatiei
montarea si strangerea S.D.V.-urilor
stabilirea regimului de lucru
Timp operativ:- timp consumat de executant pentru modificarea
cantitativa si calitativa a obiectului muncii
Timp de deservire
mentinerea in stare de functionare a utilajelor (gresare, legare
furtun aer)
pastrarea curateniei la locul de munca
Timp neproductiv:
Timp de intrerupere reglementat :
timp de odihna si necesitati fizio logice
timp de intreruperi conditionate de tehnologie (ex : intarire
solutie de lipire - AMERON).
Timp de intreruperi nereglementate:
timp de intreruperi independent de executant
timp de intreruperi dependent de executant
incalcarea disciplinei in munca

Abordarea propusa pentru lucrul in echipa presupune:

Recapitularea constanta a obiectivelor.
Examinarea atenta a mediului inconjurator.
Constientizarea modului de functionare al echipei.
Creativitatea, flexibilitatea si promptitudinea in fata schimbarii
Tolerarea ambiguitatii si a diferentelor in echipa.
Promptitudinea de a acccepta nesiguranta odata cu schimbarea.
Avantajele lucrului in echipa sunt urmatoarele:
echipele pun cel mai bine in aplicare strategiile organizatorice.
echipele faciliteaza producatorului fabricarea si livrarea produselor,
precum si acordarea serviciilor in mod rapid si profitabil.
se invata mai eficient.
echipele multifunctionale promoveaza managementul de inalta
calitate.
echipele multifunctionale pot suferi schimbari rapide.
se economiseste timp daca activitatile efectuate inainte, pe rand,
de mai multe persoane, sunt executate simultan in echipa.
organizatiile bazate pe echipe, promoveaza inovatia datorita
schimbarii de opinii.
organizatiile cu structura plana, pot fi coordonate si conduse mai
eficient, daca unitatea functionala este echipa si nu individual.
pe masura ce cerintele cu privire la procesarea informatiei sunt
din ce in ce mai sofisticate, spre deosebire de indivizi, echipele
asigura integrarea si asocierea in scopul procesarii eficiente a
informatiei
munca bazata pe echipe imbunatateste performanta organizatorica,
atat in privinta eficientei cat si a calitatii.
creativitatea si inovatia sunt promovate in organizatiile bazate pe
echipe, prin intermediul schimbului de opinii.
Obstacolele in calea lucrului eficient in echipa:
pierderea
efortului: - lenea
sociala caracteristica
a
comportamentu-lui uman, mai ales in conditiile in care sarcina in
sine nu il motiveaza.
gradul redus de eficienta in rezolvarea problemelor si luarea
deciziilor: - coordonatorii echipei tind sa aiba o autoritate mai mare
in luarea deciziilor, indiferent daca au sau nu dreptate.
creativitate scazuta: - suma ideilor lansate de persoanele care
lucrau singure, este mai mare decat in cazul grupului.

Ca o concluzie, pe termen lung, productivitatea grupului s-a dovedit a fi

mai mare. Acest fenomen se numeste munca sociala in contrast cu lenea
sociala. echipele obtinand castig si nu pierderi pe parcurs.
Masuri organizatorice ale locului de munca constau in :
pregatirea documentatiei tehnice de executie a produsului;
asigurarea materialului necesar obtinerii produsului finit;
pregatirea locului de munca ( spatiu );
dotarea cu scule si dispozitive in stare buna;
dotarea cu scule si dispozitive performante si eficiente;
amenajarea locului de munca;
iluminare corespunzatoare;
ordine si disciplina la locul de munca;
mentinerea ordinei si curateniei;
reducerea deplasarilor in fluxul tehnologic;
cresterea calificarii muncitorilor;
cresterea responsabilitatii executantului;
asigurarea autocontrolului.
Rolul unui membru in echipa
Rolul care se potriveste cel mai bine unui membru al echipei, poate fi
stabilit pe baza urmatoarelor caracteristici:
relationarea cu ceilalti membri;
modul prin care el participa la luarea deciziilor;
caile prin care obtine informatiile si utilizarea acestora;
metoda preferata in organizarea activitatii.
Repartizarea sarcinilor in echipa si colaborarea cu membrii echipei pentru
indeplinirea lor au ca reguli :
repartizarea sarcinilor in echipa se va face asfel incat, rolurile fiecarui
membru sa fie definite, avand in vedere abilitatile de evaluare si
capacitatile fiecarui muncitor;
sprijinul si incurajarea fiecarui membru al echipei, de a fi ajutat sa-si
rezolve sarcinile impuse;
participarea la luarea deciziilor;
motivarea personalului;
imbunatatirea comunicarii si cresterea nivelului de cunostinte
relatiile interpersonale din cadrul echipei;
luarea deciziilor sa curga din utilizarea deplina a aptitudinilor si
cunostintelor membrilor echipei;
deciziile sa fie exprimate sub forma de actiuni: fiecare membru al
echipei sa stie ce are de facut, cu cine si cand sa trateze deciziile

CAPITOLUL 11
Tehnologie si deviz
11.1. Tehnologie confectionat-asamblat-montaj-sudura dublu fund
Activitatile cheie premergatoare oricarei lucrari de corp sau armare in
santierul naval sunt proiectarea si pregatirea fabricatiei.
In compartimentul pregatirea fabricatiei se prelucreaza fiecarea plan in parte
cu rezultat tehnologia de fabricatie si lista de materiale necesare, cu caracter
special fiind lista cu materiale puse la dispozitie de client care este inaintata
directiei de aprovizionare-import.
Partea de tehnologie este defalcata pe CT-uri (carte tehnologica), CT-uri
care se regasesc in acelasi timp si in denumirea planului. Un CT este la randul lui
defalcat pe FT-uri (fise tehnologice) care si ele sunt parte din denumirea planului.
Ultimul nivel de detaliere este operatia tehonologica si o tehnologie consta in
lista completa a tuturor operatiilor tehnologice impreuna cu materialele necesare.
Impreuna cu tehnologia este conceputa succesiunea logica si optimizarea
operatiilor tehnologice rezultant marsrutizarea operatiilor. Pe langa operatiile care
se executa fiecarui reper si apoi asamblu, sunt descrise etapele tehnologice cu
specificarea momentului si locul unde se efectueaza si implicit traseul fizic urmat
pe fluxul tehnologic al santierului. Prin specificarea locul unde se efectueaza
operatia se cunoaste din start atelierul care va primi si materiale si manopera
alocate.
In Santierul Naval Galati a fost implementat un soft care lucreaza in retea si
in timp real pentru tehnologie si marsrutizare. Datele sunt introduse in sistem de
catre serviciul Pregatirea Fabricatie si fiecare atelier executant consulta informatiile
inainte de demararea oricarei operatii tehnologice pentru a sti cine-ce executa, de
unde vin componentele si unde va fi expediat asamblu din plan.
Anexa 1 arata doua exemple de ecrane ale softului : unul pentru operatie si
unul pentru reper, ambele in cazul unui dublu fund la o nava in lucru.
Campurile ecranelor sunt :
FT fisa tehnologica
CT cartea tehnologica
Nr Plan din Data si Denumire plan
Nava
si butoanele :
Observatii fisa
Etape/Saptamani
Istoric pozitie
Print

arata modificarile fisei insotite de cauze, cerinte etc.

arata atelierul si momentul cand executa
arata dinamica fisei, cu reviziile
tipareste fisa

Pentru fiecare operatie se afiseaza poz, planul si denumirea operatiei plus

lista cu tot ce se executa in cadrul acestei operatii
Lista completa a operatiilor executate in atelierele confectionat, asamblat,
montaj si sudura este prezentata mai jos.
In atelier confectionat se vor executa :
Pentru table cu grosimi < 30 mm :
manipulat table in depozit, sablat si pasivat table, marcat table dupa
pasivare, introdus table pasivate in at confectionat, manipulat si centrat table pe
pat debitare, marcat automat piese, debitat automat table, marcat manual piese
debitate automat, sortat si containerizat piese
Pentru table cu grosimi >30 mm :
manipulat in atelier, transportat table la sec I, debitat automat table,
transportat dupa debitare reperele la S IA, confectionat si preasamblat repere,
manipulat in atelier, indreptat la platou, polizat, rotunjit si smirgheluit muchii, flansat
si fasonat, degrosat si prelucrat autogen, asamblat osatura compusa, montanti,
intarituri, marcat hafturi, indreptat la cald dupa sudare, transportat repere la at
asamblat si montaj
Pentru profile :
manipulat in depozit, sablat, pasivat si debitat profile, manipulat in atelier,
curbat profile la presa, trasat si practicat decupari scurgeri fluide, polizat, rotunjit si
smirgheluit muchii, marcat hafturi, sortat si containerizat piesele sectiei, transportat
profile la at. confectionat, asamblat si montaj
In atelier asamblat se vor executa :
manipulat in atelier, asamblat panouri la stend, centrat si verificat paturi,
centrat panouri pe pat, asamblat osatura simpla si compusa, trasat si debitat
plusuri la table bord, asamblat punti, pereti, table borduri, rigidizat si consolidat
sectii, montat ocheti pt ridicat, intors si transportat, intors sectia in pozitie normala,
indreptat si detensionat.
In atelier montaj se vor executa :
transportat la vas, centrat la vas, trasat, debitat plusul de la cuplare,
degrosat si prelucrat autogen, polizat canal. Montat pieptini la cuplare, indreptat la
cald dupa sudare, demontat elementele ajutatoare si ochetii.
Iar in atelier sudura, pe tot fluxul tehnologic, se vor executa :
sudat elemente compuse, sudat varange, pereti usori cu osatura, sudat
panouri la stend, sudat elemente dupa asamblarea sectiei, sudat cuplari la vas cu
sectiile adiacente.

Pentru un reper sunt afisate campurile :

Pozitia
Planul
Art code (daca este livrare client sau standard din import)
Denumire
Material
Stas/desen de executie
Cantitate
UM
Masa SNG si Masa DSH
Observatii
11.2. Devizul de lucrari confectionat-asamblat un dublu fund
Calcul economic al lucrarilor de confectionare, asamblare, montaj si sudura
pentru un dublu fund are componentele importante : costuri manopera si costuri
materiale. Celelalte costuri sunt analizate, distribuite si urmarite la nivel de santier
naval, aici intrand costurile indirecte, costurile energetice, investitii, pregatire
profesionala, protectie, etc.
Materiale componente si consumabilele sunt gestionate separat prin
compartimentul depozit si contabilitate materiale dar orice bon de consum pentru
acestea se obtine doar daca a fost emisa in prealabil tehnologie pentru cantitatea
necesara sau eventual solicitata suplimentar fata de tehnologia initiala.
In ceea ce priveste manopera, tot tehnologia, atunci cand defalca fluxul
tehnologic pana la nivel de operatie, stabileste necesarul de forta de munca prin
numar de muncitori, categoriile lor la nivelul de complexitate a lucrarii si durata
activitatii prin ore tehnologice.
Dupa repartizarea muncitorilor pe lucrarile din tehnologie, maistrul introduce
orele in pontaj si acestea sunt totalizate pe lucrari, profesii si ateliere.
In cazul unui dublu fund, manopera inchisa arata ca in fisierul din anexa 6,
ore inchise df 112.xls. Tabelele de mai jos arata totalurile, primul prin grupare pe
meserii si apoi pe ateliere, iar al doilea prin grupare pe atelier si apoi meserie.
Astfel manopera totala inchisa este de 11988 ore tehnologice cu defalcare pe
atelier confectionat de 2080 ore, asamblat 2842 ore, montaj 2511 ore si sudura
4555 ore.
Defalcat pe meserii a fost inchisa manopera astfel : lacatus constructor naval
6675 ore tehnologice, sudor electric 4187 ore si celelalte meserii 1126 ore
tehnologice.
Ca valoare in lei, sumele au rezultat prin inmultirea orelor tehnologice cu
valoarea orei de 10,62 lei. Ca valoare in lei a manoperei pentru dublul fund 112 a
rezultat suma de 127313 lei.

Totaluri manopera pe ateliere

Atelier

CONFECTIONAT

ASAMBLAT

MONTAJ

SUDURA

Meserie
CURATITOR-SABLATOR
FASONATOR
LACATUS CONSTRUCTOR
SUDOR GAZE
TOTAL
LACATUS CONSTRUCTOR
SUDOR GAZE
TOTAL
FASONATOR
LACATUS CONSTRUCTOR
SCHELAR
SUDOR GAZE
TOTAL
CAZANGIU RECIPIENTE
SUDOR ELECTRIC
TOTAL

TOTAL

Ore
Lei
31
329
179
1901
1719
18256
151
1604
2080
22090
2766
29375
76
807
2842
30182
146
1551
2190
23258
58
616
117
1243
2511
26667
368
3908
4187
44466
4555
48374
11988

127313

Totaluri manopera pe meserii

Meserie
CAZANGIU RECIPIENTE
CURATITOR-SABLATOR

FASONATOR

LACATUS CONSTRUCTOR
SCHELAR
SUDOR ELECTRIC

SUDOR AUTOGEN
TOTAL

Atelier
SUDURA
CONFECTIONAT
CONFECTIONAT
MONTAJ
TOTAL
CONFECTIONAT
ASAMBLAT
MONTAJ
TOTAL
MONTAJ
SUDURA
CONFECTIONAT
ASAMBLAT
MONTAJ
TOTAL

Ore
Lei
368
3908
31
329
179
1901
146
1551
325
3452
1719
18256
2766
29375
2190
23258
6675
70889
58
616
4187
44466
151
1604
76
807
117
1243
344
3654
11988

127313

CAPITOLUL 12
NTSM
In Santierul Naval Galati sunt respectate normele generale si specifice de
protectia muncii cu o instruire de 8 ore la inceputul unei activitati noi si o instruire
lunara de o ora in fiecare zi de luni din luna.
Un element de noutate care redus accidentele la locul de munca este
implentarea sistemului ca orice utilaj / instalatie / masina sa fie achizitionata
impreuna cu instructiunile de folosire si in plus cu pericolele care pot apare pe tot
parcursul exploatarii.
In continuare ma voi referi la documentatia primita odata cu modernizarea
liniei de sectii plane din cadrul atelierului confectionat si asamblat, prin amenajarea
celor sapte instalatii si anume :

Staie de sudare unilateral, mas hidraulic/de ridicat i echipament de sol

Portal de montare
Portalul de aplicare a profilurilor
Portal de sudare custuri de col sudate
Portalul de service 1
Portalul de service 2

Fiecare dintre acestea sunt insotite de documentatie care contine capitole cu

privire la :
descrierea produsului,
construcia mainii / instalaiei,
principiu de baz, date tehnice,
desen de ansamblu,
utilizare conform scopului consacrat,
secvena tehnologic i derularea lucrului,
garania.
dar si capitole importante despre :
punerea n funciune dup ntreinere / reparaie,
selectarea i calificarea personalului
Producatorul instalatiei a completat documentatia cu capitole la fel de
importante si anume :
instruciuni de securitate privitoare la operaiunile cu maina / instalaia,
indicaii de securitate generale,
avertizare asupra indicaiilor de securitate ale instalaiilor individuale,
indicaii de securitate pentru deintorul mainii / instalaiei,
instruciuni de securitate privitoare la ntreinere i mentenan,

 indicaii privitoare la transport i montare,

instruciuni de exploatare indicaii privitoare la tipuri de riscuri speciale,
indicaii privitoare la instruciunile de exploatare ale furnizorilor de
componente,
lista defectelor,
intervalele pentru inspecii / ntreinere
si un capitol :
prevederi privitoare la protecia mediului ambiant
Astfel sunt combinate toate aspectele exploatarii instalatie de la tehnologie,
calitate, reparatii si garantii pana la calificarea si selectarea muncitorilor, protectia
muncii si de mediu.
In anexa 7 este exemplificata o documentatie tip instructiuni de exploatare
pentru statia de sudare custuri de col.