ARHITECTURA NAVEI 8

DIAGRAMA BONJEAN
Diagrama de asietă
2018 – 2019
 DIAGRAMA BONJEAN
Permite calculul volumului carenei şi coordonatelor centrului de
carenă, pentru o plutire înclinată longitudinal, în ipoteza înclinării
transversale nule.
Se consideră o cuplă oarecare a unei nave. Se calculează aria
secţiunii transversale şi momentul static al acesteia în raport cu axa
Ky, pe plutiri drepte situate la cote variabile z cuprinse între planul
de bază şi puntea principală.
 DIAGRAMA BONJEAN
z z
AT ( z )  2   y  dz ; M yT ( z )  2   z  y  dz
0 0
Curbura transversală a punţii poate fi parabolică sau trapezoidală.
Sunt situaţii tehnologice când curbura transversală lipseşte (în zonele
de amplasare a capacelor gurilor de magazie sau a instalaţiilor de
ridicat de pe punte).
Cazul unei navei cu bulb:
 DIAGRAMA BONJEAN

Câteva proprietăţi ale curbelor AT(z) şi Myt(z) determinate de

forma cuplei considerate:

- în punctele Ti (i = 1…4) corespunzătoare punctelor de

semilăţime nulă (y=0), tangentele la curbă sunt verticale;
- în punctele corespunzătoare punctelor de extrem, curba
admite puncte de inflexiune;
- dacă linia cuplei este o dreaptă verticală, curba este o
dreaptă oblică (creştere liniară);
- în porţiunea în care cupla este întreruptă, curba este o
dreaptă verticală;
- în zonele de semilăţimi crescătoare, curba este convexă;
- în zonele de semilăţimi descrescătoare, curba este
concavă.
D= Înălţimea de construcţie;
f = Săgeata transversală a punţii (înălţimea
de la orizontala punţii în bord până la
orizontala punţii în PD).
Suprafaţa mărginită de parabolă şi plutirea
care trece prin punctul corespunzând liniei
punţii în bord se poate calcula utilizând
valoarea lui f, săgeata transversală a punții
care provine din relaţia
f = Bmax / 50 = yf /25
Prin urmare,
ΔAtf = Bmax x f x 2/3 = (2 yf) x (yf / 25) x 2/3
ΔAtf este practic valoarea suprafeţei dintre
ultima plutire întreagă şi plutirea care trece
prin punctul corespunzând liniei punţii în
bord. De regulă, suprafaţa este asimilată
cu suprafaţa unui trapez.
ΔAta = Suprafaţa adiţională de la ultima
plutire întreagă până la plutirea dreaptă
corespunzătoare liniei punţii în bord;
 DIAGRAMA BONJEAN

Diagrama Bonjean reprezintă totalitatea curbelor ariilor transversale

AT(z) si a curbelor momentelor statice Myt(z).
Aceste arii sunt calculate pe plutiri drepte până la punte si trasate
pe conturul navei în planul diametral. Diagrama Bonjean poate să
conţină si curba ariilor secţiunilor transversale imerse, pentru
pescajul de calcul.
Etapele construcţiei diagramei Bonjean sunt următoarele:
-se adoptă scările de reprezentare pentru lungimi, înălţimi, arii şi
respectiv momente (lungimea navei se reprezintă la scară diferită
faţă de înălţime, realizându-se o contracţie a navei pe lungime);
-se trasează caroiajul verticalului planului de forme;
-se trasează conturul navei în P.D., linia punţii în bord, precum şi
liniile corespunzătoare suprastructurilor (teuga şi duneta);
-se trasează curbele AT(z) şi Myt(z).
Pentru fiecare cuplă în parte se considerâ verticala cuplei ca axă de
referintă.
 DIAGRAMA BONJEAN
Diagrama propusă de inginerul francez Bonjean este utilizată în
scopul determinării volumului teoretic al carenei şi coordonatelor
centrului de carenă pentru o plutire plană înclinată longitudinal sau
pentru o plutire de formă oarecare (de exp. pentru profilul valului), în
ipoteza că nava nu are înclinare transversală.
Astfel, dacă se consideră o plutire oarecare şi se extrag ariile imerse
pentru fiecare cuplă, AT (x), atunci prin integrare pe lungimea navei,
obţinem
1
V   A T  dx ; xB    x  A T  dx
L WL V L WL
De asemenea, se extrag şi momentele statice ale ariilor secţiunilor
transversale imerse Myt(z) cu care se calculează cota centrului de
carenă.
1 z
z B    z  A WL  dz
V 0
1 z 1 z 1
z B    z  (2L WL y  dx)  dz   (2   y  z  dz)  dx   M y T  dx
V 0 V L WL 0 V L WL
DIAGRAMA BONJEAN
Exemplu pentru o navă de tip portcontainer
Dacă se consideră valul propriu generat la deplasarea navei cu o
viteză dată se pot observa influențe importante motiv pentru care
este necesar calculul caracteristicilor hidrostatice pentru acest caz.
După cum se va analiza ulterior, în cazul navigației în val de urmărire,
este necesară și considerarea valului sinusoidal. În acest caz
volumele carenei pot avea variații mari funcție de poziția relativă
dintre navă și val (cazul prezentat este pentru un cargou de 2700
tdw.
 Asieta navei

Considerăm nava pe plutire dreaptă, deci fară asietă...

_
.
 Asieta navei

Adaugarea unei mase, w, conduce la modificarea

pescajului.

w
_
.
 Nava pivotează în jurul centrului de plutire, F.

Apare astfel o modificare a pescajului pupa şi...prova.

dTpp

dTrim
F _
.
dTpv

Asieta reprezintă diferenţa între pescajul pupa şi pescajul prova:

Trim = dTpp - dTpv

 DIAGRAMA DE ASIETĂ
Diagrama de asietă permite determinarea deplasamentului
(volumului) navei şi a abscisei centrului de carenă, dacă
se cunosc pescajele prova Tpv şi pupa Tpp ale navei.
Construcţia diagramei de asietă se realizează pe baza
diagramei Bonjean. Etapele de lucru sunt următoarele:
Se fixează N puncte arbitrare pe perpendicularele prova şi
pupa (acestea pot fi intersecţiile plutirilor drepte cu
perpendicularele);
Se duc fascicolele de plutiri înclinate WLij (i, j = 1,…N) şi
pentru fiecare plutire se calculează volumele teoretice Vij,
abscisele centrelor de carenă xBij şi apoi deplasamentele
ij (indicele i desemnează plutirea din pupa, iar j pe cea
din prova).
 DIAGRAMA DE ASIETĂ

1
Vij  
LWL
AT  dx ; x Bij    x  AT  dx ; ij    K 0  Vij
Vij LWL

Se reprezintă valorile calculate ale mărimilor V

(sau ∆) şi xB , iar apoi se unesc punctele de pescaj
pupa constant şi respectiv cele de pescaj prova
constant, rezultând diagrama de asietă.
 DIAGRAMA DE ASIETĂ

30
V[x100m 3 ]
28
26
24
22
20
18 7.0
m
16 m 6.5
6.5 6.0 m
m
14 6.0 5.5 m
m
12 5.5 5.0 m
m
5.0 4.5 m
m m
10
Pescaje pupa 4.5 m 4.0 Pescaje prova
4.0 3.5 m
8 m
3.5 3m
m XB [m]
6
27 28 29 30 31 32 33 34 35 36