Sunteți pe pagina 1din 44

106

Instalatii navale de punte

I~
1'1'
'p

~~ ~( ~

'~1 'I

. ~I'~
WI~
d~

1* :L

Se adopts apoi 0 garna de N turatii 11; (i=I,N) pentru care se pot calcula N perechi de valori K,J. Cu acestea se determinii N puncte functionale pe diagrams, caraeterizate fiecare printr-un anume raport de pas H ~i un anume randament 11p" Dintre aceste puncte se alege elicea corespunzatoare randamentului maxim. Mai departe, eu randamentul maxim se determine un raport de pas optim (H) eu care se determina 0 turatie optima. Cu aeeste date se poate determina apoi coefieientul momentului
KQ=

_Q pn2DS

(98)

INSTALATIA DE
I
.,

INCARCARE

eu care se caleuleaziimomentul la arborele elieei: M =kQPI12D5 ,~iputerea motorului de antrenare a elieei:


P> 100077
MOJ

[kW)

. (99)

4
o nava cornerciala se considera

Considentii generale

unde

m=30
iar 77 este randamentuJ transmisiei,
KT'

tmopl

Calculul nstalatiilor de incarcare Mecanismele instaletiei de , incarcare

HID=ct

4.1 CONSIDERATII GENERALE

..

Fig. 3.55

DiagramaK,J

propulsorului

Fig. 3,56 Schema de amplasarea trnductoarelorpentru detenninarea experimentala a forlelor,liIOIl1CDlIlllli~i turatiei

In cazu! 'in care calculul propulsorului se face pe baza ~ in bazine hidrodinarnice pe modele de carena, parametrii F. M, T, 11 se determioi direct cu ajutorul traductoarelor montate pe modele, fig. 3.56, Mai departe, pe baza coeficientului
si a avansului relativ J = 2 se urmeaza acelasi mers de pn D nD caleul de mai sus, deterrninandu-se parametrii cinematici ~i de fortii ai motorului de antrenare. impingerii kF =

+.

ell atat mai rentabila, ellcat transports 0 cantitale mai mare de marfuri intr-o anumita unitate de timp (un an, de exemplu). Cantitatea de marfa depinde de numarul de voiaje (turnusuri) ale navei. Dunta unui voiaj se compune din timpul de mars ~i din timpul de stationare. 0 buna parte din timpul de stationare a na vei 11reprezinta timpul rezervat operatiunilor de ineii['caredescarcarea [l"liirfi~, ca~e poate atinge valori de panii lei1/3 ...2/3 din lnrreaga perioada de exploatare a acestelB ..Dl~ cele aratate pana aici se poate coneluziona ea rentabilitatea unei nave (eficlenta econornica buna, deci ealltitii\i de miirfuri transportate msi marl. eu cheituieli d~ exp loatare mai mici) este eu atat mai mare eu dit perioadele de stationare In pOrturt pentru operatiunile de inciireare-desciircare sun! rnai miei . . 1nciircarea-desciircarea navelor se poate face eu ajutorui unuia din unnatoarele mijloace: - instalatiile de ridieat ~i transportal de la bord; - instalatiile de ridicat~itransportat ale portului. La alegerea tipului instalatiei de Illciircare-descarcare, trebuie sa se tinii coni de dotarea porturilor, la navele care fac curse intre porturi bine utilateaceasta fficiindu-se la nivelul satisfacerii unui minimde necesitati

I.

.l

~.

~'----

iff .<
108 Instalatii navale de punte

:~
.,~

Capitolul

4 - Instalatia de incarcare

109

Renuntarea completa urmatoarele motive:

la instalatia

de incarcare-descarcare

I1U

este posibila

din

- nava poate naviga si in porturi care nu au dezvoltate asernenea instalatii; - in cazul cand porturile sunt aglomerate sau cand acvatoriile sunt blocate sau izolate, nava trebuie sa poata descarca sau incarca in rada cu mijloacele proprii bordului.

!;
'~l Jf

CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE INCARCARE-DEScARCARE


Diferentierea dotarilor navelor cu un tip sau altul de instalatie se face in functie de urrnatoarele cri terii: - greutatea instalatiei; - pozitia centrului de greutate; - timpii de lucru si productivitatea instalatiei;

pentru a ridica marfa ~i a 0 depune la cheu. Tachelajul este constituit din role, carlige, lanturi de tachelaj, parame, etc. in figura 4.1 s-au facut notatiile: -1- biga; 2- coloana; 3.articulatie de balansina; 4- cheie de tachelaj; 5- rola de balansina; 6- cablu de balansina; .i. 7~ eheie de tachelaj; 8- briilara de palan; 9- cheie de tachelaj; 10- rola de. sarcina;' 11contragreutate; 12- za varte]; 13- carlig de sarcina; 14- gai; 15- cheie de tachelaj; 16palan de gai; 17- cheia de punte a balansinei; 18- pivotul bigii; 19- articulatie cu ax orizontal; 20- pararna de sarcina; 21- rola de deviere; 22- parama de sarcina; 23- parama a vinciului de balansina; 24- palan de balansina; 25- palan de sarcina; 26- tambur de balansina; 27- vinciul eleetromeeanic al instalatiei.

(b)

24

- pretul instalatiei, In general, sc deosebesc urmatoarele tipuri de instalatii: a) instalatii cu bigi, care pot fi:
a.l) simple; a.2) rnecanizate; a.3) speciale. Din punct de vedere al rnarimii sarcinii, bigile pot fi:
25

z-

usoare, eu sareini de lueru sub 100 KN; grele, eu sarcini de lucru peste 100 KN. b) instalatii cu macarale;
c) instalatii de incarcare-descarcare Indiferent de tipul lor, instalatiile urmatoarele conditii: sa asigure productivitati speciale. trebuie de incarcare-descarcare si suprafete

II 12 13 6

sa

indeplineasca ~, .i.
r ~ '\

mari de deservire;

sa permits functionarea in conditiile in care nava nu este pe asieta dreapta si, In plus, sa nu fie influentate de conditiile de mediu; sa aiba gabarite ~i greutati mici, iar pozitia centrului de greutate sa fie cat mai coborata; timpul de pregatire, de punere in functiune sa nu solicite munca manuals mare. si de amarare sa fie minim;

.r .

17

(a)

i~f~(c)
Fig. 4.1 Biga simpla

si, cu atilt mai putin, efortul fizic de intensitate

4.1.1 INSTALATII DE INCARCARE CU BIGI SIMPLE (CLASICE)


Instalatiile de incarcare eu bigi simple, fig. 4.1, se eompun din: bigi, tachelaj, vinciurile instalatiei de incarcare, Bigile sunt niste bare articulate intr-o piesa denumita caleai, fixata pe punte, pe 0 coloana, pe un catarg, etc. Lungimea bigiJor se alegc astfcl incat acestea sa acopere gurile de magazii si sa iasa, In acelasi timp, in afara bordajuJui,

Mentinerea bigii la 0 deschidere anumita, dietata deconditiile de folosire, se face eu ajutorul cablului de .balansina prins la capatul bigii si care transmite efortul la suportul urechii balaniifnei, situat de regula pe verticala suporu.;lui bigii sau foarte aproape de acesta. Rotirea: bigii, se face cu ajutorul gaiurilor de rnanevra, in timp ee deplasatea sarcinii pe verticals se face eu ajutorul cablului de sarcina. Instalatiile de ridicat dotate eu astfel de bigi sunt ieftine, productivitatea operatiunilor de incarcare-descarcare fiind functie de modul: cum lucreaza instalatia. Astfel, la functionarea singulara manevra rnarfii se face destul de greoi datorita faptului ea sehimbarea deschiderii bigii se face numai In gal, prin ajustarea lungimii cablului de balansina ell ajutorul unui palan

't

in~!'

~
iW: f,:;
110

lnstalatii navale de punte

Capitolul 4 - Instalatia

de incarcare

111

auxiliar sau prin intennediul tamburelor vinciurilor de balansina, fig. 4.1. Totodata, rotirea bigii cu gaiurile de rnanevra solicita timpi indelungati. Bigile simple pot lucra individual sau cup late dupa procedeul in telefon (fig. 4.2). La functionarea in telefon, productivitatea operatiunilor creste, fiind de aproximativ 3-4 ori mai mare ejungandu-se pana la (45t1h), cornparativ cu functionarea singulara, datorita vitezelor rnari de lucru ale vinciurilor de sarcina. Manevra necesita la fiecare gurii de magazie cate doua bigi. Cablurile de sarcina ale celor doua bigi, unite prin intermediul unei placi triunghiulare de care este prins carligul, atenueaza bine rniscarile oscilatorii ale sarcinii, inliilurand astfel ~i munca manualii. La manevre, bigile au 0 pozitie fixii: una deasupra magaziei, cealalta in afara bordului navei. inclinarile lor sunt diferite, punetele de prindcrc ale gaiurilor fiind de asernenea diferite. Deplasarea sarcinii se realizeaza variindu-se lungimea cablurilor de sarcina. Instalatiile cu bigi sunt simple ~i prezintii avantajele: - greutate relativ redusa; - pret de cost relativ scszut; - productivitati suficient de bune in conditiile lucrului in telefon; - vinciurile de incarcare pot fi utilizate ~i la manevrarea capacelor mecaniee; iar ea dezavantaje: - lucru individual foarte greoi; - spatiul ocupat la bord este destul de mare; - ridiea centrul de greutate al navei; - au rnulte clemente ~i foarte multe cabluri; - punetul de la care iau marfa in magazie este fix, deci trebuie facute manevre suplimentare in magazie.

placa de prindere

a hidromoroarelor liniare; 8 - vinci hidraulic). Mecanis:rnulde retire a bigii permite rotirea acesteia la unghiuri de 60 in fiecare bordo Balansarea bigii este asigurata de hidromotorul liniar 2. Acest lip de instalatie de incarcare-descarcare, necesita la fiecare magazie un post de biga format, fie dintr-o singura biga mecanizata echipata cu doua vinciuri de gai- pentru a se putea permite rotirea bigii, fie din doua bigi- la care lucrul singular, eu una din ele, poate fi facut eu virrciul de gai de la cealalta. Sistemul cu doua bigi la un post asigura 0 productivitate mai mare.

.~

Fig. 4.3 Biga mecanizata elecrrohidraulica Fata de bigile simple, cele eJectrohidraulice prezintii avantajele: ~ au posibilitati de functionare in orice punct al zonei deservite; - eontrolul miscarilor se ponte face de catre 0 singura persoana; - au 0 functionare silentioasa; _ greutate mai mica dedit in cazul instalatiilor eu rnacarale sau eu bigi grele; - ccupa un spatiu redus; - instalatiile sunt simple si compacte, fiind mai ieftine dedit cele cu macarale, Au dezavantajui unei executii complicate datorita existentei agregatelor hidraulice ~i ill eilindrilor de basculare. tn plus, aceste bigi nu pot fi folosite la manevrele capacelou mecanice.

Fig. 4.2 Bigi cuplate in telefon

4.1.2 INSTALATll DE INcARcARE CU BIGI MECANIZATE 4.1.2.1 BIGI MECANIZATE ELECTROHIDRAULICE


".

4.1.2.2 BIGI MECANIZATE GRELE


Aceste tipuri de bigi pot lucra la transferul unor rnarfuri mai grele I?i au raza de: actiune mai mare. Ele sunt, in fapt, niste sisterne de sine statatoare, care deservesc 0\

Aceste bigi sunt destinate transferului unor rnarfuri mai grele, avand ~i 0 productivitate rnai mare datorita faptului ca deplasarea sarcinii pe orizontalii se face rnecanizat (fig. 4.3: I - ccloana; 2 - hidromotor liniar de ridicare a bigii; 3 - rola de sarcina; 4 - bigli; 5 - agregat hidraulic; 6 - hidromotoare liniare de rotire a bigii; 7 -

r
,

:I~~

!II.~
')J1

112

Instalatii

navale de punte

l!
:f-

Capitolul 4 - Instalatia de

incarcare

113

It ~

~,!ll ;I"f
... .. :1

.singurii magazie, lucrand ca niste macarale. Schimbarea deschiderii aces tor bigi se poate face si sub sarcina. Functie de forma coloanelor bigiJe pot fi: - cu coloana sirnpla; - cu coloana bipoda; - cu cruceta, Rotirea bigilor mecanizate grele este asigurata de doua vinciuri. Daca bigile utilizeaza palane duble cu un nurnar mare de role (fig. 4.4) si vinciuri de 100 KN, pot ridica sarcini de peste 700 kN. Aceste palane servesc atat la ridicarea sarcinii cat ~i la basculare, ele fiind capabile sa preia lungimi mari de cablu pe tamburele vinciurilor I. In figura 4.5 este prezentata 0 bigii mecanizata, grea, clasica, cu coloana simpla, avand rola incorporata ill biga. Instalatiile de tip cu rola incorporata (numite si cu rola strapungatoare) se caracterizeaza pOO faptul ca au cablul de sarcina tras spre catarg, lucru care conduce la descarcarea balansinelor, in .conditiile unor sarcini mari, Biga functioneaza cu patru vinciuri, doua pentru rotire si cate unul pentm sarcina ~i basculare.

ill,

l .~~:.
:;

trei vinciuri. Yinciul de balansina I este prevazut cu doua tobe, Balansina bigii este constituita dintr-o parama de otel ale carei eapete sunt infasurate in acelasi sens pe vinciul cu doua tobe. Cablul este deviat pe niste pastiei, fiindcondus la vinciul de balansina 2, de la care este din noucondus la vinciul 1. Rotirea vinciului I produce deschiderea bigii, iar rotirea vinciului 2 produce rotirea bigii in plan orizontal, Aceasta ratire este determinata de miirirea lungimii unei rarnuri de cabIu, pe' baza micsorarii lungimii celeilalte ramuri. Biga 4 este prevazuta cu traversa 5, care are rolul de a asigura rnentinerea In balansina a unei stari de echilibru pentru to ate pozitiile ocupate de biga In decursulfunctionarii

Bigile Velie, fig. 4.6; utilizeaza

~
"

1:11
Ii.; 'I:'"

:.)
il!

1'1

{!
fil':j
rli

..

~
.;

~J~!
Wi
~:I

J;Jigile Hallen

pot fi cu sau tara deplasare

transversala

(laterala).

Biga 3fiira

,
:.~~ .!"

.-;::

deplasart;tran~v~r~\\I~,)jg. 4.7, este sustinuta pe pozitie de doua balansine 4, care sunt conduseprin intery;ne,diUJ;p,lasticilor 6 la vinciurile de balansina I si 2. Rotirea bigii fala de planul diarnetral al navei se poate face la unghiuri cu atat mai mari cu cat suportii de balansina sunt mai departatide coloana bigii. Daca vinciurile de,b~.I~sina I si 2 se rotesc in acelasisens ~i la aceeasi ruratie, atunci biga este basculata. Daca rotirea vinciurilor se face in sensuri diferite si la turatii de asemenea diferite, biga realizeaza 0 rotire cornbinata cu bascuhire. Cab)uld~ sarcina 5 este condus de-a lungul bigii catre vinciul de sarcina, amplasat in zona planului diametral al navel.

Il~

[!~

1,1

i>-.~

\12
2

~:

Fig. 4.4 Palan dublu

Fig. 4.5 Bigii mecanizata grea

Fig. 4.6 Biga Yelle

Fig. 4.7 Biga Hallen

In figura 4.5 s-au facut notatiile: 1 - biga; 2 - rola incorporata ill biga; 3 - ocbi de sarcina; 4 - cablu de sarcina; 5 - bloc de sarcina; 6 - bloc de balansina; 7 - balansina; 8 - ureche de balansina; 9 - vinci pentru balansina; 10 - vinci pentru sarcina; 11 - sart; 12 - pivotul bigii.

4.1.2.3 BIGI MECANlZATE DE CONSTRUCTIE

SPECIAL..\.

Sunt instalatii care se dispun In planul diarnetral al navei si sunt capabile sa ridice sarcini mari, avand insa dezavantajul unor lungimi destul de mari. In aceasta categorie intra bigile de tipurile: Yelle, Hallen, Stulken. Diferentierile intre licente sunt date de modul In care se realizeaza euplarea capetelor bigilor.

Biga Hallen cu deplasare transversals, fig. 4.8, poate realiza aceasta miscare prin interrnediul unui.mecanism cu surub si piulita. Instalatia este echipata cu patru vinciuri: un vinci de sarcina, un vinci pentru balansarea principals si doua vinciuri pentru balansinele gaiuri. Balansina principala este prinsa de un suport al catargului, dispus in planul diametral al navei, ea asigurand irnpreuna eu balansinele gai modifiearea deschiderii bigii, precum ~i rotirea ei intr-un bord sau In celalalt. In figura s-au facut notatiile: 1- biga; 2- balansina centrala; 3- vinci balansina centrala; 4- cablu de sarcina; 5vinci de sarcina; 6- balansine 'gai: 7- vinciurile balansinelor gai; 8- dispozitiv eu surub pentru deplasare transversals: 9 - coloane.

..:

:I,g

'1$: .....

114

Instalatii navale de punte

Capilolul4

- lnstalatia de incarcarc

115

Bigile Stulken, fig. 4.9, sunt bigi grele, rabatabile, care deservesc doua magazii. Posibilitatea dubia de deservire este cream de faptul ca biga poate fi rabatata pupa-prova, functie de zona in care se fac manipulari, Bigile Stiilken se monteaza intre doua coloane, articulandu-se in punte. Coloanele pot fi verticale ~i paralele sau pol fi inclinate catre cele doua borduri. Biga este prevazuHi cu doua balansine care indeplinesc ~i rol de gaiuri. Palanele aces tor balansine se prind de capul bigii. La partea superioara a coloanelor se afla montate doua capete rotative, la care sunt conduse eele douli balansine care vin de la palanele de balansina, montate pe capul bigii. Cablurile de balansina sunt . petrecute pe dupa blocurile de ghidare ale eapetelor rotative ~i sunt apoi conduse de-a lungul coloanelor, la vinciurile de balansina. Capetele rotative ale coloanelor au rolul de a asigura trecerea de la 0 magazie la alta, bascularea ~i rotirea bigii, Bascularea se produce prin lungirea sau scurtarea arnbelor balansine, in timp ce rotirea se produce prin lungirea unei balansine si scurtarea celeilalte. Carligul de sarcina este eehipat cu un palan dublu ale carui ramuri de iesire sunt conduse la rolele furcii din capul bigii, la blocurile de ghidare de pe capetele rotative ~i, in final, la cele doua vinciuri de sarcina. In figure 4.9 s-au Iacut notatiile: J- biga; 2- coloane; 3- cap . rotitor; 4- furca capuJui bigii; 5- vartej; 6- postamentuJ in cure este articulata biga; 7- bigi "usoare; 8- role de ghidare ale furcii capului; 9- platforms; 10- balansine. , 8----Jfi'R /4

permit ridicarea unor sarcini rnari ~ifoarte mari.

Prezinta In5a ~i 0 serie de dezavantaje: ocupa mult spatiu la bard; au 0 suprafatli velica mare; au un pre] de cost mult mai mare in comparatie cu bigile simple. 4.1.3 INST ALATII DE RIDICA T CU MACARALE NAVA LE
Dotarea navelor cu instalatii de ridieat cu macarale Ii fost irnpusa de neeesitatea obtinerii unor productivitati mari. Aceste instalatii asigura, in plus, 0 buns supraveghere a operatiunilor de Incarcare-descarcare, preeum ~i 0 vitezli de manevra ridicata _ Macaralele navale pot avea actionare manuals (foarte rar intlHnitii ~i numai in cazul macaralelor mici I~~ifoarte mici), electrica (cea mai raspanditli in momentul de fatal i electrohidraulica. in cazul actionarilor electrice, energia este fumizata de grupuri Ward-Leonard. Actionarea electrohidraulica se face cu ajutorul unor. motoare electrice de curent altemativ eu rotorul In scurtcircuit, care functioneaza la un regim continiru de turalii. Motoarele au montate pe rotor frane magnetice, ell rolul de a bloca rotorul rn cazul cand aliment area eu energie electrica este intrerupta. Dad se folosesc motoare electrice de "eurent alternativ, acestea au poli comutabili asa incat turatia lor sa poata fi modificata,

2 2

Fig. 4.10 Macara de bord figura 4.10 este prezentata 0 maeara navala de bord, cu actionare elecnica In aceastii figura s-au facur notatiile: 1- vinci de basculare; 2- vinci de sarcina; 3- reductor pentru rotire; 4- statii magnetice (controlere); 5- bratul maearalei (flesa); 6- postamentul macaralei; 7- partea rotativa a rnacaralei; 8- role de deviere; 9- limitator unghiuiar de cursa; 10- carlig de sarcina cu contragreutate. Acest tip de macara este echipat eu trei mecanisme (mecanisrnul de rotire in plan orizontal, vinciul de sarcina, vinciul de

In

Fig. 4.8 Bigii Haller;

ell

deplasare transversala

Fig. 4.9 Biga Stulken

Legal de functionerea

bigilor mecanizate grele, se pot mentiona urmatoarele avantaje: dc incarcare-descarcare,

posibilitatea efecruarii mecanizate a operatiunilor asigurandu-se productivitsti rnari de lucru;

".

----

.~

.
J 16 Instalatii navale de punte
,1.,

"'-'--_

..

'

Capitolul

4 - Instalatia

de incarcarc

117

k:

~
Rarnpele exterioare pot fi simple sau dublu articulate intre ele, deplasandu-se intre cele doua pozitii amintite mai sus prin rabatare saupliere. Pentru ferryboat-uti acestea se afla, de obicei, pe eheul de ancorare. Rampele interioare pot fi constructii structurale de tipul unor plane inclinate fixe sau de genu I unor elemente de punte (platforme) care se pot monta inclinat pentru aceesul vehiculelor. Pentru a se transporta vehicule de inaltimi diferite se pot utiliza ~i punti mobile la care distants interpunti se regleaza. Rampele, platformele Elementele deplasarea

balansina sau de bas cuI are) care pot fi actionate simultan ~i care sunt eehipate ell friioe~t.~ eJectromagnetice pentru oprirea rniscarii rnacaralei In caz de avarie. Maearalele navale;il! prezinta urmatoarele avantaje 10 raport cu instalatiile de ridicare eu bigi: ., - sunt capabiIe sa intre imediat 10 functiune, rera a necesita timpi de pregatire; - au raze man de actiune, putand ridica sarcini din orice punct al magaziei; - eomanda si controIuI tuturor rniscarilor pot fi facute de un singur om; - asigura posibiIitatea unor miscari compIexe la carlig; - greutatea instalatiei este uneori mai midi decat in cazul bigilor grele; - ocupa spatiu mic Ia borduI navei; . - sunt mai compacte, mai usor demanevrat, avand 0 uzura mai midi a cablurilor decat in cazul bigilor. :;~ Dezavantajele instalatiilor de incarcare-descarcare cu macaraJe navale:'~ - constructia este dificila, montaju! de asemenea, deoarece au mecanisme de 0 ~ complexitate mai mare decat bigiJe; ~ .- pentru sa:cini de ridi~are mari necesita constructii solide, foarte grele; - au pretun de cost ridicate.

~.
~i puntile mobile sunt prevazute eu: de lucru (pontili, nu

~I

Elemente de rezernare in borduri, punti ~i pereti; Elemente de suspendare si asigurare In pozitia tiranti); Dispozitive de fixare in repaus,

r;
(
It!

il~

cand dispozitivele de ridicare


in regim dinamic.

!b

\;

trebuie constructive pe verticala,

sa ramana

sub sarcina. si rezernarile se calculeaza cu 4 tamburi);

n fA.

In plus, pentru

.~~.~ '~

lntre punti se mai pot folosi lifturi:

cu cabluri (sincrolift cu ciIindri hidraulici; cu cilindru central;

4.1.4 INSTALATII DE INCARCARE SPECIALE 4.1.4.1INSTALATII DE INCARCARE PE ORIZONTALA.

~ ~~
'-~~
"~~~

La nave le de tip RO-RO sau ferryboat incarcatura se deplaseaza la borduJ navei cu mijloace proprii de tractiune, la nava trebuind sa se faca arnenajari speciale. Situatii sirnilare se intalnesc si la unele nave la care operatiile de incarcare-descarcare se fac prin :1 intermediul autostivuitoarelor. Deschiderile prin care se face accesul marfii sunt ampla- .~ sate pe bordaj si poarta denumirea de porti; acestea pot fi amplasate Ia extremitatile navei,@., sau in zona cilindrica, Efectiv, acestea sunt sectii plane sau de velum (in prova), imbinate ,:~ mecanie cu bordajul si puntile si care se pot deplasa pentru a permite Inciircarel!,;~ mijloacelor tehnice pe roti si /sau a altor mijloace de transport. Marginea inferioara a portii de incarcare se amplaseaza deasupra unei linii ;~~ paralele cu puntea de bord Iiber, linie cu punctul cel mai de jos la nivelul celei mai " lnalte linii de incarcare. In caz contrar, se prevad doua randuri de porti de incarcare. Cu toate acestea, portile sunt etanse Ia actiunea apei rnarii, inchise si zavorate ca sa nu deformeze suplimentar gamiturile. Ele se deschid spre exterior pentru ca apa sa apese

'g

'~~

eu mecanism "foarfece"; Pentru actionarea (deplasarea) elementelor actionari e1ectrice cu mecanisme

de rnai sus se pot utiliza: auxiliare;

11

.J!

actionari hidraulice. Arnenajarea deschiderilor in prova se po ate face eu ajutorul portilor cu deplasare verticala sau transversals. Rabaterea portii eu deplasare pe verticals se realizeaza hidraulie cu un cilindru. Rabaterea rarnpei se realizeaza printr-o transmisie cu cabluri de la un vinci, pentru actionare folosindu-se cilindri hidraulici, Portile prova eu deschidere transversale se utilizeaza in special cand pe puntea navei se transporta agregate ~i utilaje de dimensiuni considerabile (utilaj chimic, constructii meta lice, etc.), fiind necesara 0 deschidere foarte mare In pro va. deschiderilor prova, la unele nave se pot amenaja porti pupa indeosebi in situatia in care realizarea corpului navei cu pupa in oglinda permite ca poarta pupa sa constituie 0 sectie de bordaj dernontabila. Portile pupa se pot realiza in varianteIe:

In afara
a)

rabatabile;

poarta pe rarna. Deschiderea este posibil a se face 9i spre interior, dar numai atunci cand suprafata portii este mai mica de 10m2 Rezistenta portii trebuie sa fie egala cu cea a bordajului din zona respectiva, iar elementele de zavorare ~i fixare se dimensioneaza in functie de solicitarile date de poartii in regim dinarnic. Drept poarta se pot folosi ~i rarnpele, care sunt destinate introducerii pe nava a mijloacelor de transport sau a altor incarcaturi. Rampele pot face legatura intre nava ~i eheu sau intre puntile navei, putiind ocupa doua poziti i: -de lueru; -dc repaus.

b) pliante; Portile de bordaj servesc mai mult pentru: a) accesulla bord al pasagerilor; b) incarcarea navelor cu ajutorul autostivuitoarelor; c) incarcarea eu electrocar si lift. Penile pot fi eu deplasare (rabatere) vertical a sau transversals, destul de des intiHnite fiind si variantele eu poarta - rampa (pentru pasageri). Rampele exterioare, in afara de cele prezentate multe variante. mai sus, se pot realiza in rnai

Ij8

Instalatii navale de punte

Capitolul 4 - lnstalatia

de incarcare

119

a) rampe multiple, care pot fi: .

4.1.4.2LNSTALATII DE iNCARCARESPECIALE

PENTRU OPERATIl
"

DE

MANEVRA iN MA:RE DESCHISA


Din cadrul acestor instalattifac' parte: 1- Instalatii de lansare - ambarcare a'!neiirciituriloqihltitoare in mare, deschisa, pe valuri: nave baza eu barci de pescuit, nave 'LASH, nave de: cercetari la care ise- marievreaza submarine, etc. Aeeste instalatii lucreaza pana la mare de gradul 5 - 6, tonditii in.care deplasarile pe verticala (functie de caracteristicile navei) pot ajunge panii Ia 8 -10 metri,impuniind viteze de manevra ee pot depasi 3,5 mls. Ridiearea incarciiturii plutitoare pe valuri se face in trei etape: _ . I - de la agatarea incarcstuni pan a la tensionarea eablurilor inste Iatici de incarcare, cand incarcatura oscileaza libel putandu-se lovi de borda]; .., II - de la tensionare piina la pierderea contactului eu apa pot apare solicitari dinamiee rnari, fiind posibila aparitia unor manevre periculoase; III - incarcatura suspendata oscileaza sub influenta navel, solicitand vineiul de
I ..:,' . ., .

:!j~
IIti

:rf .,\

placa tumanta; _ articulate direct de corp. U211al, 0 ramps se eompune din urmatoarele sectii: I - sectia de baza; II - sectia medie; III - sectia de asezare pe cheu; IV - placa rurnanta. Sectiile I, II, Ill, sunt pliate sub sectia 1. Rampa este actionata eu virieiuri eu cabluri, Trebuie precizar faprul cii Tampa poate functiona ~i numai eu sectia 1.
- ell

b) rampe simple.

1~~'
~~1

Parametrii de functionare ai rampeJor diferii de la


1) rarnpe eu
0

0 varianta

constructive la cealalta.

singurii sectie

l iii III
.'1

lii!imea se stabileste in functie de gabaritul vehiculului; lungirnea se stabileste in functie de marfa inci:ircata ~i de arnenajarile fala de orizontalii: a = 0 ... 15 (max 20); la ridieare 40 ... 60s; la coborare 15 ... 20s; transversals a navei: rp = 5 6; longitudinaHi a navei: B = 2 3;

incarcare.

L.

portuare; unghiul de inclinare tirnpul de manevra: Conditii de functionare: unghiul de inclinare unghiul de inclinare ternperaturi:

Tensionarea cablului de sarcina se face.in mornentul in care sarcina se aila pe creasta valului, deci cand viteza obiectului incarcat este aproximativ nula. Schemele de actionare pot ft. : a) eu sistem automat de deterrninarea mornentului ridicarii; b) eu vinci hidraulie. . 2- Maearale eu sisteme de urmarire, 3- Instalatii de transfer marfa in mars (rnarfuri generate sau alirnentare in mers ).

+50" .-20C.

Aceste unghiuri se veri fica din punet de vedere al deplasiirii marfii la bord.
2) rampe eu sectii multiple unghiul de retire falii de planul diametral: fJ,nax= 40; pozitia cheului fata de poarta de acces: -5,5 ... +2,2 m; distanta cheu-nava: 2,5 .. .Sm; inelinari: tp = 9 ; B= 5; amax = 9; 2 sarcina maxima de calcul: 20kN/m ; limp de manevra: 17 rnin;

4.2 CALCULUL INSTALATIILOR DE INCARCARE


Calculul aces tor instalatii se face in urmatoarele etape: . I-alegerea tipului de instalatie; . 2 - determinarea caracteristicilor geometrice ale instalatiei; 3 - caleulul fortelor care solieitii instalatia; 4 - efeetuarea ealculului de dimensionare a elementelor instalatiei (bigi, eoloane, tachelaj) pe baza fortelor determinate anterior; 5 - ealeulul meeanismelcr instalatiei.

3) lifturi
III
r~11

4.2.1 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE UNEI INSTALATII DE INCARCARE CU BIGI


Lungimea unci bigi singulare este impusa de lungimea gurilor de magazie, de unghiul de rotire fara de planul diametral, de liitimea navei, de distants pana La care se doreste ca biga sa bata in afara bordului, precum si de distanta amplasarii suportului bigii faIii de planul diametral. Daca bigile lucreaza si cuplate In telefon, atunci lungimea lor este deterrninata si de aceasta conditie, in ideea asigurarii unor anumite suprafete de

is

Vitezli de urcare-coborare: Sm/min; Unghiuri de inclinare: if! = 5 ; f}= 2; Dimensiunile de gabarit ale rampelor se deterrnina in functie de:
tipul navei;

tipul vehiculului;
lntensitatea operatiei de Incarcare impusa de armator.

':i:(l I"K

:'1
1

....

~-

...

') ,

-----_._---_.
~I
:~I

f(1
~.

;'.!

120

Instalatii

navale de punte

Capitolul

4 - Instalatia

de incarcare

121

lucru, Daca se accepts ca lungimea gurii de magazie este [m (fig. 4.11), atunci, pentru functionarea singulara, capul bigii trebuie sa bata pana la distanta de 2/3 [m, cu conditia ca biga sa faca un unghi mai mare de 30 eu orizontala. In cazul cuplarii in telefon, capul bigilor trebuie sa bata paua la lungimi de 1/3 1m. Distants d, de amplasare a bigii falii de rama transversala a gurii de magazie, depinde de gabaritul vinciului precum ~i de necesitatea asigurarii unui culoar de trecere. In general, valorile minime pentru aceasta distants sunt In jurul a 3,5 - 4 m.

OM

L2

cos az

(3)

;:

Introduciind relatia (3) in relatia (2), se obtine:

l ,
(4)

MN
Pe de alta parte,

Lz

cos

az

sin rp

~ ~i
('

MN=b+(f-y)
asa Incat, daca se introduce relatia (5) In (4), se obtine:

(5)

~ ~
~I.

Lz cos az sin rp = b + (
de unde se poate obtine expresia lungimii bigii:

f -y)

(6)

k I'I~ It
w ~
~i

b+(f-y)
Lz
cos a2 sin rp

(7)
rtl~l.

In final, lungimea bigii se alege la valoarea cea mai mare obtinuta intre L/ ~i L2. La bigile grele, procedura de ca1cul este aceeasi numai ca deoarece biga se arnplaseaza in

y=O

i:

planul diametral al navei.

Fig ..4.11 Geometria instalatiei de incarcare eu bigi Amplasarea bigii in raport cu planul diametral al navei se face In functie de latimea gurii de magazie, de tipui coloanelor sau catargelor. Distants este limitata inferi6r la (2 ... 3)m, iar superior la bn/2. Inal\imea capului bigii, h2, se adopta functie de unghiul a pe care higa II face cu orizontala, fiind stabilita la valori de 5-0 metri la care se mai adauga 30% din distanta dintre capetele bigilor, masurata pe proiectiaorizontala. Bataia bigii in afara bordului, masurata in zona semilatirnii maxime navel, este determinata de tipul bigii. Astfel, in cazul bigilor usoare, b=(3 ... 5)ni, iar in cazul bigilor grele 8)m. Rotirea bigilor in afara bordului depinde de amplasarea punctelor de prindere

4.2.2 CALCULUL FORTELOR CARE SOLICITA. ELEMENTELE INSTALATIEl


Calculul fortelor se poate face fie grafic, fie analitic,

4.2.2.1 METODE GRAFICE DE CALCUL


Aceste meto~e sunt relativ simple ~i usor de aplicat, rezultatele obtinute fiind suficient de precise. In cele ce urmeaza, se va exemplifica cazul calculului unei instalatii de ridicat cu bigi grele, cu 0 singurii balansina, fig. 4.12. In instalatie, actioneaza fortele:

b=(4...

a gaiurilor (balansinelor). Unghiul maxim de rotire tp este limitat din consideratii de evitare a pierderii stabilitatii, la valori de (54 ...60). Dad ne referim la biga 1 din figura 4.11, se poate scrie relatia geometries: (1) .". Pentru biga 2: (2) ,'.

Pb - forta din biga,


paramei de balansina sarcinii

Ps -

forta de intindere a pararnei de sarcina,

li - forta

de inti ndere a din greutatea bigii

si P - forts Ia ciirlig. Aceasta blocului de palane

din urma se compune

P;,

greutatea

P2 si din jumatate
4.12,

din greutatea doua

P3,
de

considerate a fi concentrata in varful bigii. Pentru biga reprezentata in figura

sunt sugerate

posibilita\i

conducere a cablnlui de sarcina, functie de tipul bigii. Astfei, daca biga este detipul cu rola incorporata, cablul de sarcina are directia reprezentata in desen cu doua linii- una continua, dublata de una intrerupta, Daca biga este lara rola incorporatii, atunci cablu I

122

Instalatii navale de punte

Capitolul4

-Jnstalatia

de lncarcare

123

de sarcina este condus de la palanul de sarcina la vinciul de sarcina, de-a lungul bigii, dupa linia continua simpla. Considerandu-se blocul de palane de sarcina, in fig. 4.13 s-au reprezentat cele doua posibilitati constructive de cuplare a eablului de sarcina pe blocul de palane: eu ramura libera a cablului pe blocul fix (fig. 4.13 a); eu rarnura liberli a cablului pe blocul mobil (fig. 4.13 b).

k=I+,u

( 12)

Pentru calculul prin metoda grafica, se serie eehilibrul capului bigii, considerandu-se toate fortele concentrate la nivelul acestuia, metoda aplicarrdu-se diferentiat, functie de tipul bigii. Daca se considers cazul bigii grele tara rola incorp orata, atunci procedura este urmatoarea: dintr-un punct oarecare A, fig. 4.14, se reprezirita la scara vectorul

P,

ca suma intre vectorii

:0;, P2

~i P3 . Din capatul acestuia se traseaza Ps , ajungandu-se

paralela la directia cablului de sarcina, pe care se aseaza vectorul

in

puncrul C. Prin acest punct se traseaza 0 paralela (a) la directia balansinei, iar prin punetul A 0 paralela (b) la directia bigii, Intersectia dreptelor (a) ~i (b) se produce in punctul D, care defineste rnarimea vectorilor . '.forrei din balansina. Daca se neglijeaz;

Pb ~i H , respectiv a fortei din big a si a


rezultanta

forta P3, se poate determina

fortelor care actioneaza in cablul de sarcina.


Daca se considera cazul bigii grele eu rola incorpcrata, atunci mersul de calcul este oarecum modificat, fig. 4.!5, in sensu! ea nu se rnai considers greutatea jumata tii de biga si, in plus, directia fortei din cablul de sarcina este alla. Cu fortele din balans irra si

din biga, Pb, astfel determinate,

mai departe

se dimensioneazli
balansinei. lor:

blocul de palane Pentru aceasta trebuie

~i

sisternul superior de prindere d-=-coloana a palanului

P
(a)

J5
(b)

detertninate rezultantele

HI ~i Ps ,pe baza cornponentelor H, = H+ fl.,

Fig. 4.12 Fortele din instalatia de ridicat


singurii balansina

ell

biga grea

ell 0

Fig. 4.13 Bloc de palane de sarcina

(13) anterior,

In prirml caz, expresia fortei din cablul de sarcina este: - la urcare:


(8) - la coborare: (9) iar in eel de-al doilea caz: - la urcare:
(10)

in care H este forta din balansina determinate

iar H s reprezinta cornponenta


( 14)
fortci din cabh.rl de

din cablul de balansina trecut pe dupa palanul superior.

Se observa apoi ca:

-P,
IUlUl

= Ps + P;

In care Ps este forta din cablul de sarcina, iar P; cstc 'c~mponcnta sarcina petrecut pe dupa palanul inferior. Considersnd - la 'urcare: palanele,

P;

se poate scrie ca: (15)

'I,'!
",1

I
~I

P,
- la coborare: P' Daca se urmareste (II)

= kPs

- Ia coborare:

sT

P, boltului

( 16) de prindere a blocului palanelo r de de

dimensionarea

':\

sarcina, arunci se considers numai rezultanta

R,

obtinuta din insumarea fortelor PI, P2

I, ,

t\

'I,~'!

ill

relatiile (8) ... (11) "P" reprezinta forta la carlig, n- nurnarul de scripeti din palau, iar k este un coeficient ce depindo de coeficientul de frecare in scripete JI:

~i Ps , fig. 4.14. Functie de modul de realizare a prinderii 'blocului palanclor de sarcina capul bigii, se deosebesc variantele constructive din fig. 4.16.

_ ..

_---

------

..

,i!l~.

'~.'

--

]
'tJ

ij
.

124

01
CapitoluI 4 - lnstalatia de incarcare
~,

Instalatii navale de punte

125

~I lb/
R
/

/I

'"
A

B A

:'\
jj! .I!

,I

1{

ii
D
(b)

jf

r Pz rs

~I
1;

1>,
B

n
C

f
"

if
(0)

if
B

If

" o

c
"-

r"
(oj

Fig. 4.14 Calculul prin metoda grafica in cazul bigii grele lara rola incorporata

-,

Fig. 4.15 Calculu 1 prin metoda grafica in cazul bigii grele lara rola incorporata

~I
\\!.:<.,

~!~
Fig. 4.17 Calculul prin metoda grafica. Cazul bigii ell doua balansine Cand cele doua balansine sunt egale, deci atunei cand biga nu este din balansine sunt egale. Pentru determinarea tensiunilor in balansinacand rotita, biga

tensiunile

este rotita fala de planul diametral cu un anumit unghi a, se proiecteaza punctul A situat in varful bigii pe un plan orizontal, obtinandu-se astfel punctele A" A), A3, ... , corespunzatoare unghiurilor de rotire considerate, fig. 4.18. Aceste puncte se ami pe un arc de cerc pe care capul de biga 11 descrie' atunci cand bigase roteste, Punctele A" A2' A3 se proiecteaza pe axa ce contine cruceta bigii, in punctele M" M), M3. Pe segmentele ----AI M I ... A3M 3 se construiesc segmentele normale AI NI, A2N 2 ' A)N 3, a carer rna-

--

--

'"':

cL
Fig. 4.16 Variante de prindere a blocului palanelor de capul bigii In cazul bigilor cu doua balansine, bascularea bigii sub sarcina se face cu ajutorul celor doua balansine. In momentul in care balansinele se vireaza sau se fileaza egaI, biga isi rnicsoreaza, respectiv rnareste deschiderea. Daca 0 balansina se vireaza (isi micsoreaza Iungimea) iar cealalta se fileaza (si rnareste lungimea), atunci biga se roteste, Pentru determinarea forte/or care actioneaza In instalatie se utilizeaza doua planuri ajutatoare: unul definit de biga si sarcina, iar celalalt, inclinat, definit de cele doua balansine. Intersectia dintre accste doua planuri ajutatoare lul de calcul este similar celui prezentat constand este 0 dreapta, notata
0

rime este egalii cu distanta, masurata pe vertical a, intre capul bigii ~i linia de unire a suporturilor balansinei de cruceta coloanei. Se traseaza apoi arcele de cere N,A/, N2A/, N3A/ cu centre le in punctele MJ, lvh, MJ Unind punctele Ai', A2' ~i A;' cu puncteJe C si B, care materializeaza punctele de prindere ale balansinelor de cruceta, se obtin directiile balansinelor reale, precum ~i rnarimea acestora. Descornpunand rezultanta H a tensiunilor din balansine, fig. 4.17, se pot deterrnina cornponentele sale, pentru diverse unghiuri de rotire a bigii. Metoda prezentataanterior, considera eii nava nu are inclinari longitudinale sau transversale. Presupunand ca nava este inclinata longitudinal figura4.19. diametral, cu unghiul

B ~i transversal

cu tp, atunci schema

de calcul

va arata ea in

AM

In fig. 4.17. Modesingura deosebire

In conditiile inclinarilor initiale ale navei, punctul M, nu mai este in planul insa ca!culul se poate conduce in aceeasi maniera ca ~i in cazul precedent, fortele

Ia biga ell

singura balansina,

calculandu-se

din balansina ~i

In faptu\ di In locul fortei din balansina

se obtine forta

dispusa

pe dreapta

H
care

din balansina,

se poate face

AM.

sa se determine

Pb din

biga, Dupa ce s-a determinat

forta fictiva 4.18, din

constructie

asemanatoare

aceleia din figura

tensiunile H, si

H2 din

cele doua balansine.

126

Instalatii navale de punte

Capitolul 4 - Instalalia de Incarcare

127

----.-.
M&--.!Igiirolilii 1 __
ell

'1~l_Ii....

cas al cos cas

a2 :=

a3 =

1 r tp) f sin r cas


= sin

sin

!p

(18)

= cas r

'c

":~I

P,

~
:fi' -aIO,O;
,Ji'

Fig. 4.18 Determinarea tensiunilor lnbalansina eand biga este rotita fala de planul diametral anumit unghi a 4.2.2.2 METODA ANALITICA DE CALCUL AL INST ALATIILOR INCARCARE-DESCARCARE CU BIGI

ell

un

.~
DE ,-Fig. 4.19 Calculul prin metoda grafica, Nava Inclinata longitudinal cu unghiul B ~i transversal eu unghiul rp

x (a,O,O)

'I'

Fig. 4.20 Schema de calcul analitic al bigil or eu doul balansine

~(~"
11~1 l' ~ ;

jl

Aceasta metoda de ealeul este pretabila a fi folositii indeosebi in cazul bigilor eu doua balaasine, Se considers 0 asemenea biga, fig. 4.20, raportata la sistemul de axe de coordonate xyz. Originea sistemuJui de axe se considera In punctu! de articulatie a bigii de coloana Coordonatele geometriee ale punctelor B ~i C de prindere a balansinelor de cruceta sunt (a.O,h) respeetiv (-a.O.h), unde h reprezinta inaltimea de montare a crucetei, rnasurata de la nivelul punctului de articulatie a eapuluiinferior al bigii. Presupunem eii lungimile celor daua balansine sunt II ~i f). Asupra eapuluisuperior al bigii actioneaza doua eategorii de sareini: forte active: Ps prin cornponentele sale ~i P:,; legaturi: HI, H2 ~iPi. La inceput, se determina cosinusii directori ai directiilor principale, proiectand lungimea L a bigii pe axele de coordonate: Ox: Lsinrsinlf'
Oz: Leosy

Referindu-ne la balansina I, se pot scrie expresiile proiectiilor pe sistemul axe de eoordonate ales, In functie de pozitia la un moment dat a bigii:
fix

de

X - a = L sin y sin If' fly '" Y = L sin;' CDSrp llz = h - Z = II - L cas r

al
J
(19)

Functie de aceste proiectii, se poate defini directia balansinei: I cas PI =..k

ri~!,

:~M:
~~"
de unde:

=
Z

Xl

coslh
(17)
CDS

fly =-

'I
'I

(20)

Oy : L sin r cos e = }'

p)

I = -1L

'I

Procedandu-se identic pentru balansina 2. se obtin proiectiile pe sisremul de axe

128

Instalatii navale de punte

:,i~ !~
Capitolul 4 - Instalatia de incarcare 129

J
:ii

12x = X + a = L sin r sin rp + a) f2y = Y = L sin y cos cp 12z = h - Z si mai departe, directia balansinei:

(21) ';g

:~1~ '~f

h - L cas y

cos 5] =.2. Iz
COS 5 2 = -L

I I

HI si H2 ,precum si din biga, Pb . Determinarea

Rezolvarea -

acestor sisteme de ecuatii conduce

la aflarea fortelor

din balansine,

acestora se face pentru diverse pozitii

~I
fO,1

'h~
:f:i

de functionare a instalatiei, deci pentru diverse valori ale unghiurilor rp si y. Din caleule rezulta ci! valoarea fortei din biga este aproximativ constanta, nefiind influentata de pozitiabigii. In schimb, fortele din balansina sunt purernic influentate de aceasta. Pentru calculul fortelor maxime din balansina se considers pozitiile extreme ale bigii, pozitii definite de unghiurile rp si y. Pentru bigile grele, pozitia extrema se obtine pentru unghiuri !p cuprinse intre (60 ... 70)0 si yde maximum 60, Pentru a se evita depasirea acestor valori al unghiurilor de inclinare a bigii, depasiri ce ar produce suprasolicitari ale balansinelor si coloanelor, instalatiile sunt echipate cu limitatoare de sarcina.

~' I' t \'


I~
VI' ~ ~ ~
t'[;'1

'2 12 '2

(22)

{l
~i f;J

~t
~i

~.11

1 .~.l "1

coso) = ~

.:t
";'n,

Daca cablul de sarcina este tras pe directia bigii, atunci proiectia , apare
III

fortei ~ , care

:il
:JI
)~:
.~

4.2.3 CALCULUL DE REZISTENTA A ELEMENTELOR INSTALATIEI DE INCARCARE '


4.2.3.1 CALCULUL Bigile reprezinta constructii metalice variabila. Cele cu sectiune variabila pot fi: BIGILOR de sectiune circulara

acesta, se face sub aceleasi unghiuri

ca si fOI1a din biga, P . Sc poate lntiimplai~


b

-::~

ca pararna de sarcina sa fie trasa pe directia AM, si, in acest eaz, proiectia definita tot prin cosinusii direetori ai directiei AMi'~, X = AMI = AMI =

aeesteia va fil'

constants

sau

COS5]

cos52
COS53

'r

din tronsoane cilindrice imbinate intre ele prin tronsoane con ice; eu partea centrala cilindrica si extremitatile tronconice; din doua tronsoane tronconice imbinate intre ele la baza mare; din portiuni eilindrice de diarnetre diferite, descrescatoare in trepte, de la centru catre capete; cilindriee. Bigile sunt solicitate la compresiune excentrica, fie din cauze tehnologiee de fabricatie, fie numai din cauza sistemului de prindere a blocului de palane de sarcina de capul bigii, fig. 4.21. Urmare a acestui fapt, in biga apar freevent atat tensiuni din solicitarile axiaJe cat si din incovoiere. In plus, sunt unele cazuri cand apar si forte transversale cumulate cu fortele produse de greutatca proprie genereaza in afara cornpresiunii incovoiere (este cazul bigilor eehipate cu role de deviere). Compresiunea excentrica generata de faptul ca rezultanta care si 0 este

(23)

.~

OM] -z,
AM]
I~ .

;l[

Presupuniind eazul unei bigi la care cablul de sarcina este tras de-a lungul bigii, scriind eehilibrul static al punctului A vorn avea:

Ix Iy Iz

0: (Pb - Ps)cosa]
(Pb (Pb
-

+ HI cos B, - H2 coso] + Pr - HI coslh


+ HI cos

0)
(24)

f
,'1::'

i
~

./::

= 0: = 0:

Ps)cosaz Ps)cosa3

- H2

cosoz

- p[ -

= 0 = 0

fortelor axiale Pa si H a nu este dispusa pe axa bigii, ei


(25)

Ih

la cota e de aceasta:

+ H2 cos53

Py

Pb = H a + Pa = H a + P sin a + P . vJ

Daca, insa, cablul de sarcina este tras pe directia scrie sub forma:

AMI, atunci sistemul

de ecuatii (24) se

unde a este unghiul de inclinare a bigii, masurat din axa acesteia la planul puntii, iar VI este coeficientul de rezistenta a blocului de palane, Pentru paJanul din fig. 4.13a, la urcare:

Pb cos cj - Ps cosol + HI cos PI - H2 casal + Pb cos 02 - Ps cos 5Z - HI COS P2 - Hz CDS 02 Pb cos IX3- P., COS 53 + HI cos PJ + H2 COS 03 -

Pr = 0) p[ = 0 Py = 0

(24')

kn(k-l)
VI

(26)

k -1

iar la coborare:

130

Instalatii navale de punte

Capitolul4

- Instalatia de incarcare

131

YI

kF-1)

k-l

(27)

Relatia (32) da valoarea fortei in biga, in cazul in care se considera ~i -aportul datorat tensiunii introduse de vinciul de sarcina. atunei la expresia lui Pb data de (32) se mai adauga ~i forta P'=Pn, data de vinci si:

Ii

I Pb= P-+ PYI


h Introducand pe Pb, dat de relatia (33), in expresia lui H. data de (30), se obtine:

(33)

Ha = P(i ~ sin a)
Asa cum:
':"

(34)

Pa
P Fig. 4.21 Sistem de prindere a blocului de palane de sarcina de capul bigii Pentru palanul din figura 4. I 3b, In ureare:
rezulta d\:

Pb - H a = P

i +P

V/ -

p(

*-

sin

IX )

(35)

Fig. 4.22 Schema de determinate pe cale graficaa fortei din bigii

Pa = P(V! +sina) Rela(iile (34) ~i (36) dau valorile fortelor H. si Pa Se pot intiilni urmatoarele situatii: .. . a) Ha = Pa, caz in care e=O; b) H; < p." excentricitatea este dispusa sub axa bigii si conventional,
considers pozitiva;

(36)

v
I

= k" (k - 1)
kr+' - 1 '

(28)

sc

iar la cabo rare :


vI

c) H. > p., excentricitatea

este dispusa

deasupra

axei bigii si se considers

k - I
klJ+1 -

negative.
1 (29) Excentricitatea va crea un moment lnccvcietcr suplimentar celui provocat de greutatea proprie. Valoarea excentricitarii e este dependents de unghiul a facut de biga cu plan ul orizontal. Se poate arata cii aceasta excentricitate, anume aleasa, poate 1111bunatiili staresa de eforturi din biga, 111 sensu I ca valoarea ei se poate adopta astfel incat, la valorile de calcul ale unghiului a, momentul introdus de forta excentrica sa fie contrar mornernuh.i j dat de greutatea proprie, descarcandu-se in acest fel sttuctura. Cand excentricitatea este nula, Ha = PD. si:

Din rela(ia(2S)

se scoate expresia fortei H a din urechea de prindere a balansinei: Ha = Pb -P(sina+vl)


= Pb

-Psina-P'YJ

(30)

~l ~~t!
!11
';11\
,ii,'

~!

Forta din biga Pb se poate determina pe cale grafica, fig. 4.22. Din asemanarcatriunghiurilor ABC ~iCDE, se poate serie ci'i: AC = Ph
(31)

1=
h

2 sin ex +

~'l

(37)

AB
adicii,

Cand excentrici tatea este negativa:

t
(32) . iar cand este pozitiva
h

> 2 sin a +

vI

(38)

I Pb=Ph

1<

2 sin ex +

~'I

(39)

.1"

i~"

"~~r",-""
f,~U~'

132

~"~' !!i:il' \! f,'


11;i,{;\
;:!::I"' \ r.){::. ~, ~::~.',',I I

Instalarii navale de punte

Capitolul

4 - Instalatia de incarcare

m
a - - -x2)
I /2 fibrei medii deformate:
(45)

'~!"\!

I',",',":"""'"

\~!,iil

Daca se considers ca in relatia (37) =1

va gasi

ea pentru

e=O, raportul

S si in relatia lui VI se irnpun n=! si k=1 +J-1, se M unde (40) este pozitiva, lucru care deterrnina
0
W

== 1,56, adica

(x) =

tI10

--

I-x I

ql2 cos +2

(x

(44)

11
In aeeste conditii, pentru

:0 0,64

este sageata grinzii produsa de Mo si Pb, Scriindecuatia E1w"=-M(x)

< 0,64 excentricitatea

$i difercntiind de doua ori, se obtine:


wI/!

Jmautiitire a stabilitatii initiale a bigii. Cum pentru instalatiile de Incarcare eu bigi hIl poate ajuuge pana !a valoarea de 1,2 insearnna ca, [inand cont de acest criteriu, in faza de 'proiectare se va adopta
~ = 0,64 .. 1,2

+ aZw"

P E1

(46)

uncle:
a2 = Pb (47)

(41)

peutru 0 bigii eu blocuri de palane, rezulta ea raportul hIl creste la excentricitate zero. In aceste conditii, excentricitatea are un efect negativ, provocand inrautatirea stabilitati] initiale. Marirnea Iui e se poate calcula, scriind echilibrul momentelor date de fortele Pb, P" ~i H, In raport cu axa centrals a bigii, fig. 4.22: Po - H; e=---z
Ph

Daca se face acelasi calcul

E1 Solutia generals a ecuatiei diferentiale (46) este de [0I111a:


w = C1 cos ax + C2 sin ax + C3x + C4 + C/J(x)

(48)

Pentru grinda din figura 4.24, termenul (/J(x) are expresia: (4'2)

\,i ea variaza cu unghiul a. Pe baza acelorasi rationamente se poate ajunge la concluzia ca 9i in cazul bigilor grele, ell sau Tara rola de ghidare incorporate, exeentricitatea constructiva influenteaza nefavorabil asupra stabilitatii initiale. Daca Ia 0 biga se vor considera: forta in biga Pb ' greutatea pe metru liniar q, excentrieitatea constant, schema de calcul va f eea din fig. 4.23. e, diarnetrul bigii ",

m( '" x ) _ - -

(mo
Pb

q cos + -a2Pb

aJ(,1 -

x2q cos cos ax - -:0-:::-2Pb

(49)

Determinarea constantelor de integrare se face punand conditiile la limita:


i

0 :w

0; A1

mo}

~" L

=L'/"I'IIDt~,
Fig. 4.24 Sectiune prin biga

x = I : w = 0; M = 0

(50)

Dad! se deriveaza de doua ori in raport ell x expresia sagetii data de relatia (48) ~i se introduce in expresia momentului incovoietor, dedusa din ecuatia fibrei medii deformate, se obtine: M = E1 d2~
=

':

Fig. 4.23 Schema de calcul pentru determinarea siigelii bigii


lntr-o sectiune

dx

l C1a2

cos ax - Cza2 sin ax +

C/J"

(x)]

(51)

Irnpunand conditiile la limita, se obtine: C1 C2

facuta la distanta x de originea sisternului de axe, rnomentul incovoietor caIculat in raport cu axa bigii are expresia:

mo_~

Pb

a2E1

C
3

lqcosa 2Pb

_~ a21Ef

M(x)

Mo(x) + Pbw

(43)

in care Mo(x) este momentul incovoietor din sectiunea x dat de sarcina uniform distribuita si de momentul mo.

q cos a mO = --+-( a2P a2E1 b

J cola I -----q cos a


a2Pb

(52)

I sinal

C4 = ~_ a2E1

mo
Pb

134

Instalatii navale de punte .:

itolul 4 - Instalatia de incarcare

135

Avdnd constantele de integrare ~iF(x). se poate scrie expresia sagelii w, si mai de ' inloeuiI1d ~i expresia momentului incovoietor: pa~:

O'c'=

Pb A

(58)

w(x)

= ( ;~ - a
a2Pb

;~I )cos ax +
a2E! cot al _ q cos a ] sin ax + . a2Pb sinal

0'\ = Pb(e

+ w)

W
0'2

(59)

+ [( q cos a +.!!.!.L)
Iqcosa + ( ~-

q 1]

8W (53)
,~:

(60)

a21EI x+ a2EI - Pb + q cos a)(1 -cosa a2Pb

mo)

mo

mo

'pale aprecia, in limite acceptabile, cii sageata totala weste:

,t
w=~
Wo

+ (mo ----Pb

) -~'--. x2i; CDS a


2Pb
reprezinta

1-/
5

(61 )

sageata produsa de greutatea proprie


_

~_(x)={C;: -_a;~J
a2Pb
+ ( ~-

cos ax +
t,

WO -

384

EJ

q 14

(62)

+ [( q eos a +.!!.!.L)
a2El

cot al _

q cas a ] sin ax + a2Pbsinai

,~:z2este rezerva
(54)

de stabilitate a bigii

lqCOSa

mo)
a2IEI
-cosa

mo

mo

/ =!L

x+ a2EI-Pb.+
) --;:-;:-x2Qcosa}

r;

(63)

(4e P". este forta critics la flambaj definita ea:


~:
. _ 1f2

+ (mo ----Pb

qCOsa)(l
a2Pb

2Pb

Pcr
:"'.

EI
(64)

-2-

bf

Avfind momentul lncovoietor ~i cunoscand caracteristicile geometrice ale sectiunii bigii, se poate determina efortul unitar normal aparut ea urmare a solicitarii compuse de incovoiere eu compresiune excentrica:

lmand cont a
"
.

de relatiile (58) ...(63), relatia (57) devine:

_ Pb
O'max -

_ Pb + -Mma 0'-"A W unde A este aria sectiunii bigii, iar Weste modulul de rezistenta axial. Cu (55) se peale face verificarea bigii, urmarindu-se ea 0;,< O'Q
0',

A+

I (q/2 PbwO ) W 8 + Pbe + I - X 2 .

(65)

(55) ~u, tinand cant de relatia (63) si de notatia: dat de relatia (56)

r
!iUnci,relatia (65) se po ate scrie: 'itf

1110

Pb'

(66)

Att mod de abordare a problemei este aceta prin care se lnsumeaza eforturile unitare oc dale din compresiune, 0'/ din incovoierea datorata excentricitatii si (l) din incovoiereadatorata greutatii proprii:
O'rn ax

I~r
@
O'ma~ =
!~

Pb + W. 1 [ -8-+ 2 A mo

q1

PbWO +--p;:

(67)

1--PCI'

(lc

0',

+ 0'2

(57)

unde:

~: ~ Pe baza acestei tensiuni maxime se pot face mai departe calcule de dimensionare ~sau de verificare. De foarte multe ori bigile nu se mai calculeaza la solicitari Ie cornpuse,

l
.,

136

Instalatii navale de punte

Capitolul 4 - lnstalatia de incarcare

137

i 1 ;,:~
'Ik'
:f

i'll

calculandu-se numai la flambaj. in acest sens, se pleaca de la forts Ph din determinata anterior, calculandu-se coeficientul de siguranta la flambaj:
PCI' n=-

Vinciurile manuale sunt folosite preponderent Ia instalatiile de ridicat ale navelor rnici, avand rol indeosebi de vinciuride gai (de obicei se utilizeaza palane). Prezinta dezavantajul eelor mai rnici productivitati, .

i{j 1

\1
f
~'

Po unde Pc, reprezinta for]a critica la flambaj data de relatia (64) in care 1este rnomentuld inertie axial al bigii, iar If reprezinta lungimea de flarnbaj. Relatia (68) poate servi fie,~ dimensionare, fie pentru verificare. in caw I dirnensionarii, se seoate din Regisl\1, valoarea eoefieientului de siguranta /1RNR la flambaj si se introduce in relatia(68) e&.~ devine:

~
4.3.1 VINCIURI ELECTRlCE

Vinciurile electrice sunt cele mai utilizate mecanisme, fiind folosite atiit ca vinciuri de sarcina cat si de balansina sau de gai. Pot fi de curent continuu sau de curent altemativ. Au randamente ce ajung la valori de 0,93-0,94. Deoarece instalatia de lncarcare cuprinde intr-un ciclu functional complet, mai multe etape reprezentate de portiuniic de traiectorie parcurse de marfa, mecanismele trebuie sa fie capabile sa.asigure I 1[2 E1 _ modificarea vitezei sarcinii, pentru a putea fi exploatate la puterea lor nominala. In acest --- /1RNR Pb 12 sens, actionarea eu motoare de curent continuu este avantajoasii deoarece acestea permit I ~ moditicarea lina a turatiilor. In plus, 'in cazul vinciurilor de curent continuu, energia " ';i~t In cazul bigilor, tinand eont de faptul ca sectiunea transversals este una inel~" degajata la coborarea sarcinii va fi recuperata in retea, motoarele juciind rol de avand caracteristicile geometriee prezentate in fig. 4.24, momentul de inertie axial esteJ generatoare. In cazul e1ectromotoarelor de curent altemativ, problema rnodificarii turatiei ,j; este rnai dificil de rezolvat, Deoarece in timpul operatiilor de incarcare-descarcare sc pot nD; - 7fDj4 = nD: (1 _ a4 ) Iv=fz=l ivi cazuri de intrerupere a energiei electrice de alimentare a vinciurilor, aces tea trebuie 32 32 prevazute cu frane care sa poata bloca sarcina in orice pozitie. Franele pot fi fie de tip magnetic, fie de tip mecanic. unde In figura 4.25 este prezentat un vinci electric la care motorul electric 1 este D; a=echipat eu friina 4. Frana 5 a tamburului principal 6 are rolul de a-I fixa atunci cand se De lucreazacu tamburul auxiliar 7. Miscarea la tambur este prirnita de la motorul electric de Introducand expresia lui 1 din relatia (70) in relatia (69) se obtine: .. antrenarc, prin intermediul reductorului 2 ~i al cuplajului 3. In cele ce unneaza se va ci;{'; prezenta procedura de calcul numai a vinciurilor de sarcina, pentru celelalte vinciuri (de I 1[2 reD: -----(1-a4) = /lRNR Ft-~alansina sau de gai) mersul de calcul fiind acelasi, in calculul vineiurilor se intra eu Ph I} 32 l%~tvaloarea ~arcinii care sOlicitii. cablul ce se infa~oara pe tambur si cu viteza de ridicare: It~~\; Acestemamm, respectiv Q ~l v, sunt impuse pnn tema de proiectare. Scopul calculului de unde, daca se adopta coeficientul G, se poate scoate diametrul exterior: ~~!,'. este acela de a determina pararnetrii motorului electric de antrenare, in vederea alegerii ~t::-;Iuidin catalog. La inceput, se calculeaza tensiunea la lambur: 32nRNRI Pb

*
~(

~ ~

~ J
'1'1'

~~

,~.
f

D)

~$:.:;.::

7T3

E(I-a4)

Tr=P+Q

n,
4.3 MECANISMELE INSTALATIEI DE INCARCARE

(74)

s .. tn CarePeste sarcina din carligul bigii; Q = (O,0028-0,0022)P este greutatea tachelajului tt\i/;,montat pe biga; hp este randamentul palanului hp=O,9 ...0,92 iar k reprezinta nurnarul .~.palanelor de la tambur pana la carlig. Diametrul tamburului va fi: Mecanismele utilizate la instalatiile de incarcare sunt vinciurile de sarcina,a'; .',~ balansina ~i de gai. Din punct de vedere al modalitatilor de antrenare, acestea pot fi: (75) Di = (16,5 ... 18) de - cu actionare manual a; - cu actionare cu aburi; care de este diametrul cablului, care se alege din catalog In functie de tensiunea de .i,yere, calculata cu: - cu actionare electrica; - eu actionare electrohidraulica. (76) T, = 6(P +Q)

<~

'~

"

138

lnstalatii navale de punte

'f~}~:~;?:' Capitolul'4

- Instalatia de incarcare

139

!,

~tWi',:r
bJi: '
_~t1:.::.
',:':;'~',

"In =

In,

(85)

De obieei, in practica proiectarii, calculul acesta se aplica in sensul deterrriinarii .l;,;~~ortului de transmitere. tn acest eaz, se intra In relatia (85) eu turatia n.; a mo torului "!", :'electric de antrenare: '
1=-

. nm
n, ~i tensiunea la tambur,

(86) se poate calcula

Fig. 4.25 Vinci electric Lungimea tarnburului se alege la valoarea:

cunoscand diametrul rnornentulla tambur:


(77)

de ca1cul a1 tamburului

LT s
atunci cunoscand

= (1,1 ...

1,6)0,

1.1,- 2Tc

_ De

(87)

Daca se considers pasul tnfasurarii,


= de

. ',{;u acest moment se calculeaza mai departe puterea motorului electric: + 4 mm


(78)

Pm = M",w", unde Ct.\" este viteza unghiulara


3

(88)

lungimea tarnburului se poate determine numarul de spire pe rand,

motorului electric
m W., = 30

z = L

(79)

7m

(89)

Lungimea de cablu necesara a fi infii~urata sub sarcina va fi L; Cunosciind diametrul tarnburului D" se poate ealcula numiirul de straturi de infii~urare a cablului pe tambur: Le = 11Z(D, + de) + 1IZ(D, + 3dc) + 11Z(D, + 5deJ + ... sau (80)

1nlocuind relatia (89) in (88) se gaseste:


I

r; =Mm30

mtlll

(90) de dernaraj ~i de friinare. P'entru

L, '+D'
0

t
=

(2i - l)d,

,,(.D, H'd,)
znd ,

(81)

Motoarelc electrice se veri fica apoi pentru perioada aceasta se serie expresia rnomentului dinamic:

M.
dill

=J

dw
dt

= m p2.Q.sQ. ==

GD2 dw
4g de

de unde: n = - 2d

dt

(91)

.!l+
c

D2 L' _,_+_c_ 4dl

(82)

Diarnetrul de calcul pentru tarn bur va fi:

in care cd este momentul de giratie, D.este diametrul de giratie, iar r raza de giralie , , Pentru a detennina fortele de inertie respectiv momentele dinamiee, in perio adele de demaraj ~i de franare trebuic eunoscut momentul de giratie redus (Gd)red la axul principal al vinciului sau la axul motorului electric:

D;

D, + (2n - I)de

(83)

(CD2)rcd

(GD2)red/'01 + (CD2),.edl,

Daca se cunoaste viteza de ridicare v, atunei se poate calcula turatia tamburului care va fi:

n
I

_v_
Jd)c

(84)

(CD2 ),.ed, = CD2 + GID~(':11

+ C2DiC:~

Y + ..,

o.o;

C: r

(92)

(93)

Calculand

aceasta ruratie ~icunoscand raportul de transmitere, se poate determina tura\ia motorutui de antrenare:

Momentul de giratie redus al maselor ln translatie se calculcaza pe baza energie i lor cinetice, Se va serie ca energia cinerica a maselor In translatic este egala eu energia unui sistern echivalent aflat in miscare de rotatie eu rnornenrul de giratie egal Cll (Gd)""/lro

.I~:}.

,~, ~,

.~ .

"_

M.

_.'_'

L _
140

'l~~;
:il,' :j :i
i~

',I:

Instalatii navale de punte

Capitolul

4 - Instalatia

de incarcare
..

141

--------------.-------_
Energia cinerica a rnaselor aflate in translatie este:

_-(105)

~ ~. ~ ~ ~

Ec
Masa
1/1'

==

till

v 2

Mp-= M.<'+ Mdi" (94)


lfr=

(GD2tedl1
375(M[r-MslJ
~i de franare SUI1t dati, asa cii se pot determina

se exprima In functie de greutate: ,


//I

( 106)
valorile

G' =-

g
In aceste conditii, energia cinetica are expresia: Ec = G' v si deci:
2

(95)
"'

In general, timpii de demaraj momentului dinamic.

'1 Ii ~
'Iii

4.3.2 VINClURJ ELECTROHIDRAULlCE


(96) Utilizarea vinciurilor electrohidraulice gabarite si greutati mici; viteze mari; prezinta urmatoarele avantaje:

t, ,
m.

g 2

~ It; ~
~I

~'

*~

C'v2
2g

(GD2)
4g2
=
OJ

(97)

(GD2) redtr

G'v2 4 -OJ2

posibilitati de reglare continua a vitezelor. Sistemele hidrostatice folosesc presiunea agentului hidraulic pentru a realiza deplasarea organului de lucru. Ele utilizeazii indeosebi motoare si pompe volumice cu pistoane
axiale. La cupluri mici, motorul hidraulic actioneaza direct tamburul de cablu, in limp ce [a cupluri mari se apeleaza la reductoare. In figura 4.26 este prezentata schema actionarii hidraulice a unui vinci de sarcina. Instalatia cuprinde tamburele I si 2, Frana 3, dispozitivul de actionare 4, tancul 5,distribuitoruJ 6, reductorul 7, pornpa 8, motorul electric 9, motorul hidraulic 10, dispozitivul de cornanda J I a distribuitorului 6.

(98) .,-

Daca se line cont de faptul ca to = ;~ atunci relatia (98) devine:


2

(GDZ )red tr
In final,

= 365G'v
11

(99)

(GDZ),.d

= (CD2)redrot + (GDZ)redlr
_ (GDztd Mdill 4g

I
(lOO)
(:t-

I
I

dt

dOJ

(101)

sau:

I I

Mdin Pentru dernaraj:

(CD2 )red
375

.!!!l. dt

(102)

fi5~H=~;
Fig. 4.26 Vinci electrohidraulic situatie, circuitul hidraulic este

M dem = M sf + M din
Din relatia (103) se scoate expresia timpului de dernaraj:

(103)

_
(dem -

(GD1)redn
37S(M
din -

M st )
necesar pentru franare:

(104)

Tarnburul 2 este antrenat in miscare de rotatie de motorul hidraulic 10, care la randul sau, este alimentat de la pompa eu debit variabil 8, antrenata de electromotorul 9. Pompa este echipata cu un regulator de putere care are rolul de a proteja elementele mecanice ale pompei irnpctriva suprasarcinilor. In functionare, debitul pornpei scade odata cu cresterea presiunii, ajungand sa aiba valoarea zero cand presiunea are valoarea maxima. In aceasta Reglarea

blocat,

vinciul

oprindu-se

din cu

Procedand

la fel, se poate gasi valoarea timpului

functionare.

regimurilor

de functionare

ale tamburilor

! si 2 se realizeaza

142

Instalatii navale de punte

14-3

ajutorul motorului hidraulic 10, comandat de distribuitorul 6, care este actionat manual, prin intennediul manetei II. Tamburul vinciului de sarcina are montata pe axul sau frana eu saboti 3, ee poate fi blocata de dispozitivul eu arc 4. Debloearea franei se face automat la actionarea motorului hidraulie 10, datorita 'presiunii din circuital hidraulic, presiune " 'care, prin interrnediul pistonului dispozitivului 4, cornanda eliberarea arborelui tamburului. La functionarea In telefon a bigilor, In plus fala de problemele care apar si la functionarea bigilor singulare, apare necesitatea verificarii daca fortele care solicita biga nu depisesc valoarea fortelor calculate pentru cazul utilizarii bigii singulare. Considerand . instalajia din figura 4.27, se poate scrie cii:

INSTALATII ,

PENTRU
ACOPJl:lUREA GURILORDE
\

s
]

cos zz,
sin(al+a2)

(107)

S
}

cosa2 p sin(al + a2)

(108)

t I

_ Se remarca faptul ca forts din cablul de sarcina este functie de unghiurile a, ~i az facute de eabluri eu orizonlala. Daca a, ~i a] sunt mici, atunei SI ~i S] pot depasi eu mult valoarea tensiunilor nominale de la tamburul vinciului, chiar daca valoarea lui P nu 0 depaseste pe cea normals. Din aeest rnotiv, la lucrul in paralel nu este recornandata ridicarea sarcinii prea sus. Mai mult decat atat, la functionarea in telefon, din cauza actiunii fortei de tractiune dupa 0 directie oarecare, apar in gaiuriie de fixare tensiuni care sunt cu atat mai rnari, cu eat unghiul determinat de pia nul vertical ce trece prin gai cu planul vertical care trece prin biga este mai mic. Din conditia de manevrabilitate, aeeste unghiuri nu se pot lua mai mari de 35-40 ,ceea ce inseamnj' cii fortele din gaiuri ~i balansina vor rnari forta axiala din biga fa~ de cea corespunzatoare aceleiasi sarcini la functionarea singulars.

MAGAZII
Consideratii generale

Actionarea capacelor Calcuhil sistemelor de actionare capacelor

mecanice

5.1 CONSIDERA TII GENERALE


Neeesitatea adoptarii sisternelor de acoperire etan~a a magaziilor a fost impuss de asigurarea sigun'llltei tn navigatie a navelor comcrciale. Sistemcl clasie de acopenre (.\1 dulapi de lemn i?i prelate, devenit neeeonomic din cauza tirnpului mare de manevra necesar opera\iiior de inchidere-deschidere, a fost inlocuit treptat eu sisteme mecanice. La aceasts schirnbare a eontribuit si tendinta accentuata de el'e~tere a dimensiunilor gurilor de magazie, de la valorile (0,2-0,25) din llitimca navei, la 0.7 sau chiar mai mu I t. Dupli ce solutia acoperirii gurilor de magazie cu capace rnetalice actionate meeanic san hidraulic, s-a impus pe piala, au aparut diverse patente de instalatii care pot fi c\asificate astfel: sisteme de capace rulante; sisteme de capace rabatabile; sisteme de capace pliante; _ sisteme de capace inta~urabile pe tambure. capacelor este stdns legalii de forma gurilor de magazle ~ide inal\imea

Fig. 4.27 Schema de calcul pentru bigi cuplate in teldon

Construeiia

acestora, trebuind sa Indeplineasca conditiile:

--r-'-

-""--"-'--',--

ee"

-----

~d~,

144 ,'Capitolul 5 -Tnstalatii sa asigure


0

pentru acoperirea

gurilor de rnagazii

145

buna etansare; a putea participa la . :evita ridicarea rolelor de pe cai. In plus, la alegerea profilului pentru bascularea ,.elor trebuie sa se !ina cont de locul de amplasare (in pupa sau In prova rnagaziei), de ra puntii ~ide asieta longitu~inala a navei. In pozitia !nchis, capacele trebuie sa se e bine de gura de magazie, adica sa faca contact \:u ea. In schirnb, la TUlare, capaeele ie sa fie ridicate, lucru ce se poate realiza practicdaca rolele de rulare sunt montate centric, fig. 5.4, sau dad! se folosesc dispozifiveprecum cele din figurile'5.5 si 5.6 .. gura 5.5 este prezentat un sistern de asigurare a ridicarii capacului cu. cale de' ,evrii. In figura s-au facut notatiilerI-capac mecanic; 2-rolii de rnanevra; 3.-cale.de evrii; 4-tronson mobil; 5-tija de actionare a bratului tronsonului mobil; 6~rama gurii magazie; 7 -gamitura de etansare,

~: ~ ~ ~ '~ ~i

~ M
~ ~

sa fie suficient de robusta, pentru genera Iii si locala a navei; , sa ocupe un spatiu cat mai iic sa asigure 0 deschidere minim de oameni. pe punte;

~.

~i d,:inchidere -

rapids, in conditiile unui nei

In cele. ee urmeaza se vor prezenta principalele magazie.

tipuri de instalatii de acoperire a guriIq'

r
~

"1

5.1.1 CAPACE MECANICE RULANTE


Se va studia sistemul cu cea mai lga raspandire, al firmei Mac Gregor. In senta, acest sistem include oserie de panour] metalice (pentru magaziile obisnuite nu rul lor fiind cuprins intre 5 ~1 8), prevazute ~ doua sau patru role de.rulare pe rama de magazie si eu cate doua role de basculare, care ruleaza pe un profil special manta capatul gurii de magazie, unde se depoziteaza capacele (fig. 5.1).

;"$:,

-'f

.....

Fig. 5.2 inchiderea capacelor Mac Gregor

Fig. 5.1 Sistem de inchidere a gurilor de magazie eu capace Mac Gregor Legatura dintre capaee se face plio lanturi sau bare articulate, in fig. 5.1 s-au cut urmatoarele notatii: 1- gura de magazie; 2- calea de mla~e a capacelor; 3- ca~ace :. talice; 4- profil pentru ridicarea capacelor; 5- roti de rulare; 6~' role pentru ridicare," vinciul instalatiei de incarcare. Deschiderea magaziei se face eu ajutorul vinciului incarcare. Prin tensionarea paramei cap ace Ie sun! trase catre extremitatea rnagaziei ruleaza sub actiunea componentei orizontale 'a tensiunii din parama pana cand ultirn' capac va atinge eu rola de ridicare, dispusa excentric, profilul4. acest moment capaC' basculeaza si va rula in eontinuare pe grinda de depozitare (fig. 5,2). .

Fig. 5.3 Deschiderea capacelor Mac Gregor

In

Pentru inchiderea gurii de magazie se va actiona cu cablul vinciului de incarca In sens invers. La operatia de inchidere se actioneaza asupra primului capac, unnatoa fiind trase, din pozitia de repaus, de catre Ianturile (sau barele) de legatura (fig. 5.3). proieetare trebuie avut in vedere ca inaltirnea h de amplasare a vinciului fata de capace

~
. Fig. S.4 Sistem de rulare cu role montate excentric ~~. . Sistemul prezentat in figura 5.6 este asemanator celui aratat anterior, singurele : eoseblri co ns r - contactu I ". an d In fionna tronsonu I' UI mo bilJ I, In mo d u I' 111 care se rea I' izeaza

f\t~illeasa astfel indH, atunci cand ultimul capac este tras si unghiul a se mare~te, co
ponenta verticals a tensiunii din cablu sa fie mai mica dedit jumatate din greutate, pen

146

Instalatii navale de punte

Capitolul5

- Instalatii

pentru acoperirea gurilor de magazii

147

-~~lli l)1

!!'!ll!,

i~ij
'II 'f'
!/'I

~:~I.

rolei cu tron sonul mobil, precum ~iin modul CUQI. se realizeaza actionarea tronsonului mobil. Pentru a se asigura acoperirea etan~ii a magaziilor.pe capaee se prevad de-a lungul perimetrului canale in care se introd~c gamituri cauciuc, Etansarea intre capace se face tot eu ajutorul gamiturilor, fig. 5.7. In timpul marsului este necesara fixarea capacelor de rama gurii de magazie, pentru a se impiedica eventuala lor desprindere atunci dnd nava oscileaza, Dintre procedurile cele mai raspandite su~t acelea ale prinderii cu surub, fig. 5.8, respectiv cu parghii cu cioc, fig. 5.9. tn zonele in care capacele alaturate pot veni in contact unul eu celalalt, se prevad role dispuse astfel incat sa. nu se distruga gamitura in timpul deplasarii relative a acestora, fig. 5.10,.

4~'

Fig. 5.8 Sistem de fixare cu surub a capacelor


1.:\

Fig. 5.9 Sistem de fixare cu parghii eu cioc

!.;~'M\"
c

I
Fig. 5.Jl~apace mecanice pliante (tip Folding)

Jig. 5.5 Sistern de asigurarc a ridicarii capacului eu cale de manevrii

Fig. 5.10 Sistem eu role de protectie a gamiturii in timpul deplasarli relativea capacelor

1. 4

.tV

oN

5.1.3 CAP ACE MECANICE RABA TABILE


Sisternele de capace de acest tip se folosesc atat la acoperirea gurilor de magazie de pe puntile principale cat i 1a acoperirea deschiderilor din puntile intermediare. Pot fi ell rabatare in plan longitudinal, fig. 5.12, sau cu rabatare In plan transversal, fig. 5.13.

....

Fig. 5.6 Sistem de asigurare a ridicarii capacului

Fig. 5.7 Etansare Intre capace cu gamituri

5.1.2 CAPACE MECANICE PLIANTE (TIP FOLDING)


Plierea capacelor se gitudinale este utilizabila in de panouri. Acestea, pentru miscare combi \lata de rotatie poate face numai in planul diametral. Metoda plierii Ionconditiile in care capaeul este format dintr-un numar par a ajunge in pozitia de rabatere, trebuie sa execute 0 9i translatie, fig. 5.11.

Fig. 5.12 Capace mecanice rabatabile eu rabatare in plan longitudinal Capacele care se rabat in plan transversal sunt intalnite in majoritatea cazurilor' Ia aeoperirea deschiderilor din puntile intennediare. Capaeele rabatabile cu rabatere longitu-

_-------~.----l148 Instalatii navale de punte Capitolul 5 - Instalatii pentru aeoperirea gurilor de magazii 149 dinala pot luera In sisteme simple, de tipul celui prezentat In figura 5.12, sau in comb inatie cu capace pliante, atunci cand lungimea gurii de magazie este mare, fig. 5.14. In cazul puntilor [ntermediare, pot fi intalnite situatii In care panoul de punte poate fi rabatut, acoperirea deschiderii facandu-se apoi eu un capac detasabil, fig. 5.15.

5.1.4 SISTEME DE CAPACE CU INFASURARE PE TAMBURE


lnstalatia este eonstituitii din capace metalice, de dimensiuni rnici, eare sunt manipulate prin rotirea unei barbotine speciale, actionata de un vinci propriu sau de vinciurile de incarcare, adaptate in acest scop. Schematic, un sistem de acest tip este prezentatin figura 5.16.

':~i
:fl
Fig. 5.15 Sisteme de capaee pentru . puntile intermediare Fig, 5_16 Sisteme de eapaee ell infasurare pe tarnbure

~
;

~:

5.1.5 CAPACE RULANTE SUPRAPUSE (SISTEM TELESCOPIC)


Datorita faptului ca la navele fluviale nu se irnpun conditii speciale de rezistenta

I ---.:::,.

si etanseitate, se pot utiliza eapaeele metalice, confectionate din tabla subtire, de cele mai multe ori gofrata, cu iriiil\imi diferite. Desehiderea magaziilor se face prin rularea capaeelor catre pupa sau catre prova navei, eapacele inalte suprapunandu-se peste cele joase, fig. 5.17. in figlira s-au facut notatiile: l-capace inalte; 2-capace joase; 3-cale de rulare pentru capacele inalte; 4-cale de tulare pentru capacele joase. : La navele de dimensiuni mai mari, la care lungimea magaziilor este mare, folosesc sisteme de cap ace construite in trei sau chiar patru trepte de inaltime,

'se

Fig. 5.17 Capace rulante suprapuse (sistem telescopic)

deschiderea facandu-se in aceste conditii pe 0 lungime mai mare. Cu toate aeestea, sistemul este dezavantajos pentru ca nu poate asigura front de lucru coneomitent la toate magaziile, 1nsa el s-a impus datorita faptului ca este usor, ieftin si usor de mancvrat.

Actionarea se face in general eu ajutorul vineiului de ancora,


// t,'~

~~B
Fig. 5.18 Generator de moment eu servomotor rotativ oscilant Fig. 5.19 Generator de moment eu cilindri hidrauliei ell mecanism patrulater intre doua capace se monteaza un generator de moment, actionat hidraulic si care poate fi: '.:~.". . a) - eu servomotor rotativ oseilant (fig. 5.18); b) - eu cilindri hidrauliei (eu hidromotor liniar): b.l) - eu meeanism patrulater, (fig. 5.19); b.2) - eu mecanism eu surub, (fig. 5.20). Din punct de vedere al amplasarii, sistemele de actionare pot fi de doua tipuri: - eu hidromotor liniar interior (amplasat in interiorul capacului - fig. 5.19); - eu hidromotor liniar exterior (amplasat in afara eapaeului - fig. 5.21).

Fig. 5.13 Capace mecanice rabatabile ell rabatare cu rabatarc In plan transversal

Fig. 5.14 Capace mecaniee rabatabile combinate ell cap ace pliante

5.2 ACTION AREA CAPACELOR


Actionarea facuta electromecanic prezintii avantajele: exploatare, etc. capaeelor gabarit metal ice ale instalatiei Utilizarea manevra action redus, de acoperire a magaziilor, a eapacelor siguranta poate fi mecanice mare in sau hidraulic.

ani

hidraulice

foarte sirnpla

si rapida,

i.:.

,....

"

-.".

150
I (

~~..

'.-InSIl\lll!ii navale de punte "

Capitolul 5 - Instalatii pentru accperlrea gurtlor de magazii


"1,,,. ,

\~\

,~

'r

a) Determlnarea momentulul se f~e Incllnare' a gurli de magazlc ) _ ,fP rp -

in ipoteza exlstentel

unlli

unghl de
(\ )

'Pi!
( .

ifJ2

und~ 'PI esteunghiul deinclinare f~1 de,'orizontaIIi datorat selaturii Punlii. iar fPl este ..unghiul de inclinare fala de OriZontaIrrrovocat de asieta JongitudinaU.

~'r
I

aJ.~Ab4

,I

I
....;bl:.-;-'"'""""aJ~:1 I ~~ 1
';",'

-r\,

'i

.: '"

". ~,:.,."

','

"

Fig. S.20 Gcneratorde moment cu.!)ilindrihidrau\ici cu mccanismcu surub

.,
G; II
1I'=f1+~2

a;

, Fig. S.22 Fortele cak actionem asupra sjs~mului de capaee


. .!!

Fig. 5.21 Generator

de inomeni cucillni:l;i 'hi~ulici ch 'hidi~motor liniar exterior

Pentru calculul momentuIu~di~ pun~tul A se considera uItimele doul1 capace ~ise determins reactiunile globale, considerand capacele 3 ~i4 sudate in punctu 1 A ~i izolafc de restul slstemului, fig. 5.23, In acesteccnditii, fortele active sunt reprezenlate de greuti!;,li.J.eG) ~i G. precum ~ide forta de rezistenli! datii de capacele I ~i2, notatA cu W.
I. .

5.3 CALCULUL, SISTEMELORJ)E ACTIONARE A 'CAPACELOllMECANICE' '


Se consideraun sistemdecapace,inecanice ce inchid gura de magazie prin pliere, la care se presupune cunoscut-modul.de'dispunere.a panourilor, fig. 5.22. In plus, se presupune c8'dimellsiuriile,$igteuiaplepanotirilor sunt cunoscute, Se pune problema determinarii-momentelor careaper in.'punctul de articulatie A, adica acolo unde existiigeneratorul de' mbmelli. Pentru dimensionarea instalatiei trebuie determinata valoarea maxima a efonulu] care aparem articulatia cea mai solicitata. ln aceste conditii, se considerii gum de magazie cU.aupmfala cea maimare, pentru a cllrei , -acoperire se foloseste numarul celmai mar(de 'panouri, Se presupune cll' articulatia A dintre capacele 3 ~i 4 preia ~i monientUlt:ez1~te!lt introdus de perechea urmlitoare de capace, deci de capacele 1 ~i 2. Calculul 'de' dimensjonare' a instalatiei se face in doua etape: ' ';,'" .' ,, . a) Determinarea momentuI~i;;~~~!Ie ~qnfi~~a cea mai dezavantajoasa hi un moment dat, configuratiedata de-nilinin.lH'rliiXfrti'.dc)lapiice ce se aduna la un capat ~i de unghiul 9' de inclinare a .gurii de magazie;' :' ' ' b) Calculul generatorului de moment'
';

ee

(GI + G2)sinqJ + [(GI + G2)toSr]Jlr

(2)

in c~re.JIr este ~aeficientul: de frecare. la ;:.ostogol~~e. Necu~~scutcle, problemei sunt reactiunile N. R. ~I Ryo Acestea se determl" din ecuatille de echilibru static:

rLMo""

0):

(:;

N(l3 cos aJ + 14 cas a4) - G3(a~ c sa) + I~ cos a4 ) - G4Q4 cos a4 =


N

(3) (4)
(5)

~3(Q3COSa3 I 14eosa4)+G4a4cosa4 I) pa) +14 cos c, (Ox) : W + G31~inifJ +

G; sin tp "" R,
rp + W
COS

sau,

s, = (G~ t G4)sin
(Oy) : N - GJ crrp - G4 Ry
=

(5')

:'

-r :

rp + Ry = 0
-N

(6)
(6')

sau,

(Of
J

+G4~COSq>

.'.

r-.

; .",

.,',
,',

,'."

:,

i
I
152

l~. _
t.~,;.

;'1 :

, 1

"i:

":f:

III

Instalatii navale de punte

GapitolulS-

lnstalatii pentru acoperirea gurilor de magazii

153

I
Mai departe, se consid:ra grinda din figura 5.23li~c\iOnatii in punctul A ~i avand izolatii una din parti, fig. 5.24. In aceste conditii, se poal~etermina momentul din punctul A: M
A =

N(a)

+ b))cos

aJ

GJa)

eos(a)/
,/ft

insa, a3+ b)= 13, atunci: M


If

"

rp) + (W + /NXa)

+ b) )sin aJ

(7)

!.'
sin
a)

NI) cos

a)

G)a) cos(a)

rp) + (W + /NY)

(7')

cont de legatura existenta intre unghiurile al(t VI, variatia lui MA(al) poate fi considerate ca 0 dependents intre MA si unghiul If facut de capacele articulate in punctul A. Valoarea maxima a rnomentului MA serveste mai departe calculului generatorului de moment. in cazul actionarii capacelor cu cablurile instalatiei de incarcare, calculul se face in sensul asigurnrii cii tensiunile care apar la manevrarea capacelor sa nu depaseasca valoarea tensiunilor care apar In timpuloperatiunilor de incarcare-descarcare. b) Calculul generatorulul de moment

" ..;:~"

In cazul generatorului .de tip' oscilant (cu servomotor rotativ), ca\culul se face exact ea la rnasinile de carmacu servomotor hidraulic avand ca date MAmax si If = 180, Calculul generatorului de momentcu'cilindri hidraulici se face pe schema cinernatica din figura 5.26." ":.: F >B' ::'c ..' . D

D..
.
:

'fi' .. ' '.


-

.,*o-~

~,,"t'

-, ,,f
I,:

rp

;;

f">~'il'rg'.!L16'Schemacinematicii pentru dllQUlulgetie~torului de moment cu cilindri hidraulici


Calculul geometric ~Igeneratoruluide mornentse po ate face grafic sau analitic. Caracteristicile dirnensionaleale mecanismului, lungimile bare Ior se determina pe baza a doua conditii: a)- de gabarit, Se unnfu-el}te ca pentru orice pozitie a mecanismului, acesta sa se incadreze in spatiuldin interiorul capacului; b)- variatia foqeif din pistol1ijlcilindruhlisa fie cat mai midi. . . Presupunand geometriamecanismului definita, deci caracteristicile geometrice .deterrninate, se pune problema calculului parsmetrilor cilindrului de actionare, in speta calculul fortei F, atunci cand unghiul <p variaza intre 0 ~i 180. In figura5.27 s-a.rcprezentat 'Ineclinismu\ in trei pozitii diferite corespunzatoare unghiurilor FO (articulatiile s-au notat cu A.B..,.F),1F180(punctele de articulatio sunt notate cu A2' 82., .. Fi) ~iO' <1f<1800 dud articulatiile s-au nota! eu indice 1 (AI. BI, ... Ff). Practic.iaceasta constructie se.repetadeIf ori pentru un pas LiFlO, intre 0 ~i 180. Pentru fiecare dintre -aceste :pozitii se determinavaloarea fortei F Ja piston. in .aceastaidee, se incarca sistemul cuo fort3\iniil\m F= 1, 18 nivelul punctului A aparand un
aJ

Fig. 5.23 Determinarea momentului in ipoteza eXistjllei unui unghi de inc\inare a gurii de rnagazie

iiAY
M

MAl

I!

r,.

(
I

MAmflX

w :::, _ :.v ffV -fl!\

1..',':'

' _x
V'o

II'

moment?1tA

Fig. 5.24 Fortelc care actioneaza asupra capacului in cazul inclinarii gurii de magazie

Flg, 5.25 Dependenta momentului MA de I unghiul Ql

Din relatia (7') se observa en n;omentul in p~?~NlA depin~e de unghiul a, laCU! d~ panou cu orizontala, Reprezentand grafic ac~tll!ependenl3, fig. 5.25. se observa ca pentru 0 anumitli valoare II unghiului . a.J;t!,6~,t(ntull atinge un maximtimMAmo.,' Tinand i
~~;:'.

a carui lllarimedepind,e,Qe.\mghiul V'consideI<lt (fig, 5.28), In calcule nu se considerii,gieutatileproprii aleelementelor. Deoarece vitezele sunt suficient de mid, se vorneglija ~i,fortele 'de inertie, Considerand separat biela FIB I, sepune problema detenniniirir'reactiunilo't inf/~i B/ .. Bara BfEI este dublu articulata, de~j neglijandu-i greutateaproprie ne~jtu3pti,n ipoteza unei bare de la grinzile eu zabreIe, cand ~iementui B ,E/ nu poate'pielifadec~f eforturi de intindere-cornpresiune. In aceste conditii, reactiunea din punctuLB,notatii eu TF.8 are direetia :barei EB, in punctuf FI va
:;f};
l::i .-<>,

,.

i J
.;i

l(;

~j

"

.-- ''-1' '-' -.---~-

,,~

II'

.-~

154

Instalatii navale de punte

Capitolul5 - Instalatii pentru acoperirea gurilor de rnagazii ?'ItA ='?TAF ?itA

155
(9)

aparea 0 reactiune '? orientate dupii 0 directie oarecare, a clirei valoare se poate detennina fie pe cale grafica, fie analitic.

\---\ __ .F ,.-<
Ii

c]

'II

JBO'

Fig. 5.29Poligonulfortelorcare ':'lIc(ianeaza mecanismulcapacului

Fig. 5.30 Curba momentului din articulatie in funclic de unghiul de Inclinarea capacului

Avand valoarea momentului 7/tA general de Iorta F unitarli Ladiferite valori ale unghiuLui

---.--......
(CD)

1jI, se poate trasa graficul 7/tA(v1 (fig. 5JO). Cunoscand variatia rnomentuhri real din articulatia A. MA (y), determinata anterior, fig. 5.25, se poate calcula pentru fiecare unghi IjI in parte. valoarea fortei F din piston a carei variatie este prezentata in figura 5.31 .

. '

F = M

(lO)

?itA

Cu valoarea maximli a acestei forte se face alegerea cilindrului hidraulic. Daoa se pune problema dimensionarii cilindrilor se pot ivi urrnatoarele situatii: a) se dii presiunea si se determina diametrul pistonului: Fig.5.28 Schemade calcula forteide la nivelul pistonului Analitic, problema se rezolvii scriindu-se ecuatiile de echilibru static:

D=f!
(8)

(II)

LX Lr

=0 =0

LM=Q

Daca diametrul rezulta prea mare, se adopta mai multi cilindri. b) se alege diametrul ~ise scoate presiunea; c) se alege presiunea si diametrul cilindrilor ~i se adopts apoi numarul cilindrilor. Considerand schema hidraulicii de actionare din figura 5.32 se pune problema determinarii debitului ~i sareinii pompei in vederea alegerii ei din catalog. Debitul pompei se deterrnina eu relatia: Q =p r 1],.

Grafic, plecandu-se de la observatia cli bara Fie/, aflata sub actiunea unui sistem de forte concurente in punctul P, se ami in echilibru atunei csnd poligonul fortelor se inchide, fig.5.29, se gaseste eii reactiunea ?are directia barei FIP. Mai departe, forta '? astfel detenninatii se deseompune dupe.directiile radiala, respectiv tangentiala la curba traiectoriei descrise de FI In componentele '?~ ~i 'Jr. Cu componenta tangentiala '?r se calculeaza apoi momentul11tA pentru unghiul IJIconsiderat.

(12)

unde V este cilindreea tuturor cilindrilor hidraulici, '7. reprezinta randarnentul transmisiei hidraulice pornpa-cilindru hidraulic, iar t estetimpul de manevrii impus la valori cuprinse intre 3 ~i'6 minute. Pe baza schemei hidraulice considerate se calculeazli sarcina pompei:
H = pgz+ p+h+

LdP

(13)

.6

!',

10'1-

156

Instalatii navale de punte

unde L6p este suma pierderilor hidraulice pe elementele de distributie ~i reglaj din schema hidraulica, In final, puterea agregatului de pompare va fi: p= QH
(14)

I
I
\

7",
unde
77h

este randamentul hidraulic


F=?1tA F
1>1"

INSTALATIADE ,
SALVARE

F"ltlX

'I'
180" Fig. 53l Curba de varia tie a fortei din piston in functie de unghiul de inclinare a capacului

Consideratii generale Barci de salvare Constructia barcilor desalvare Gruie pentru barci Calculul instalatiei de manevra a barcilor de salvare

Or
Deta/iul A

6.1 CONSIDERA TII GENERALE


Instalatia de salvare a navei este destinate salviirii personalului navigant In cazurile de forti!majora (explozii, incendii, esuari, coliziuni, etc.), cand se pune problema abandonarii navei. Instalatia de salvareanavei cupriode mijloace colective $i mijloace individuale de salvare precum $i o. serie de echipamente de pastrare, lansare i ridicare a rnijloacelor de salvare. Mijloacele colective de salvare sunt constituite din barcile $i plutele de salvare (rigide si pneumatice), iar mijloacele individuale sunt constituite din veste si colaci de salvare. Dotarile cu mijloace de salvare sunt reglementate prin normative internationale (Conventia internationals pentru ocrotirea vietii umaoe pe mare - SOLAS (Safety Of Life At the Sea) - Londra 1960, IMeO (Organizatia Consultative Interguvemamentala a Navigatiei Maritime), etc.), 0 parte din reglernentari fiind preluate si de registrele de clasificatie. Reglementarile norrnativelor internationale ~ia registrelor navale implies dotarile minime pe care 0 nava trebuie sa Ie posede.

6.2 BARCI DE SAL VARE


Fig. 5.32 Schema hidraulica de actionare a capacelor mecanice

Dintre mijloacele colective de salvare, barcile de salvare sunt eel mai des intalnite [a bord, ele asigurand capacitatile de salvare cele mai mari, dotarile lor fiind capabiie sii perrnita supravieruirea pe mare un timp suficient de indelungat.

158
ill mod

Instalatii navale de punte uzual, la bordul navei exists barci ell diverse roluri: de salvare; de serviciu;
speciale.

Capitolul 6 - lnstalatia de salvare

159

Bircile de serviciu au rolul de a asigura legstura intre nava si \iirm sau intre doua nave, atunci cand acestea sunt ancorate in rada, Barcile speciale sunt mtalnite indeosebi la pescadoaie ~i ele au rolul tie de a asigura manevra sculelor de pescuit ale navei,. fie de a executa \JI1 pescuit independent .m.reile de salvare, pentru a putea indeplini in bune conditiuni functiunea pentru care sunt destinate, sunt inglobate in niste sisteme (instalafii) de manewa. Acestea au rolul de a scoate barcile in afara bordului, de a Ie Jansa la apa complet echipate precum ~ipe acela de a le ridica la bard, atunci cand este cazul. A~a cum s-a aratat, proiectarea si constructia instalatiei de salvere se face pe baza prescript ilor normelor internationale in vigoare. in eeea cepriveste stabilirea poziliei barcilor Ile nava se recornanda ea: -arnplasarea lor sa ou fie tacuta in prova; _in cazul amplasarii in pupa trebuie sa se asigure 0 distanta suficient de mare intre pozitia barcH si extremitatea pupa, astfel il.)cat la lansare, barca sa nu intre in curentul elicei; daca intr-un bord se amplaseaza mai multe barci, ele trebuie sa fie dispuse la nivelul eeeleiasi punti. Daca, totusi, necesitatile impun dispunerea lor pe punti diferite, trebuie ca lansarea sa se poata face simultan.; amplasarea la bord trebuie facuta in asa fel incat gruiele sa nu iasa din gabaritol navei, der nici sa irnpiedice vizibilitatea atunci cand se ami in pozitie de repaus. Conform aceleiasi prescriptii, barcile de salvare trebuie sa indeplineasca conditiih: sa fie rezistente, sa aibao stabilitate buna ~i sa nu se scufunde. Barcile sunt prevazu 1e eu chesoane etanse care~'le asigura 0 flotabilitate pozitiva atunci cand sunt armate cornplet; sa posede mijloace de protejare a oamenilor din interior de actiunea mediului exterior (sa tie capsulate sau sa poata fi acoperite eu tenzi); _ sa fie dotate cu rezerve de provizii (alimente ~i apa) pentru 0 perioada de navigatie suficicnt de mare; . - sa fie dotate eu aparate de navigatie; _sa aiba 0 viteza suficient de mare care sa Ie permitii departarea rapids de nava care se scufunda sau de nava incendiata; _sa poata fi puse 1n miscare rapid tara sa oecesite pregatiri prealabile; - sa aiba un sistem de protectie contra focului; lnstalatia care asigura manevra barcilor de salvare rrebuie sa indeplineasca
conditijle:

- miscarile de scoatere a barcii In afara bordului ~j de coborare trebuie facute ram utilizarea unor surse de energie exteriosre (se impune actionarea manuals sau gravitationala); - coborarea barcilor din ambele borduri trebuie sa poata fi Iacuta chiar in C()Oditiile In care nava nu se afla pe a~ietiidreapra, aceasta putand avea incliniiri transversale de pana la 15 si longitudinale de pana la 8; - capacitatea barcilor de salvare trebuie astfel aleasa incat barcile dintr-un singur bord s1'!. poata incarca tot personalul navigant al navei,

6.3 CONSTRUCTIA BARCILOR DE SALVARE


Barcile de salvare pot fi executate din lemn, tabla sau din materiaLe piastice armate cu fibra de sticla. Cele din lemn se caracterizeaza prin greutati mici, pre\ de cost tbdus, avand insa dezavantajul rezistentei mecanice reduse precum ~i a pierderii etan~eitatii in timp. Pentru asigurarea unei rezistente mai bune la putrezire, lemnul din care se confectioneaza barcile se impregneaza cu uLei de in fiert. Barcile metalice sunt confectionate din tabla navels sudata sau din aJiaje de alurniniu-magneziu, acestea din urma prezentand avantajul unor greutati rnai mici. Sunt construite in sistem transversal de osatura, elernentele de rezistenlii fiind grefate pe structura unor chesoane metal ice etanse. Rolul aces tor chesoane este acela de a asigura 0 t:fotabilitatepozitiva pentru bares. , Barcile din. materiale plastice sunt confectionate indeosebi din po Iiesteri sau ra~ini epoxidice, armate cu tesatura din fibril sau eu fibre de sticla, Au avantajul unor greutati mici, al unor preturi relativ scazute precum ~i al unei rezistenje mult rnai bune la actiunea mediului marin. in plus, sunt antimagnetice ~irezistente Ia foe. A~a cum s-amai aratat, conventiile internationals fac precizari stricte asupra particularitatilor constructive si dimensionale ale barcilor de salvare pentru ca acestea sa poata naviga in bune conditiuni. Asrfel, lungimea acestora este lirnitata la 7,3 m ~i numai in cazuri cu totul exceptionale, cand dimensiunea navei nu permite montarea uoor asemenea baret, se admit si lungimi mai rnici, limitate tnsa la 4,9 m. Greutatea barcilor complet armate plus greutatea eehipajului, considerat Ja capacitatea maxima a barcii, nu trebuie sa depaseasca 20,3 t.In plus, converrtia SOLAS lirniteaza ~ivolumul ocupat de un om la bordul barcii de salvare la 0,283 m)/om, In cazul barcilor eu lungimi mai mari de 7,3 m ~i la 0,396 mJ/om, in cazul bareilor cu lungimi cuprinse intre 4,9 ~i7,3 metri. Propulsia barcilor de salvare poate ti asigurata fie manual, fie cu ajutorul unui motor eu ardere interns, In functie de numarul de pasageri pe care barea poate sa-i incarce. Propulsia manuals este asigurata cu ajutorul unor sisreme de piirghii o.scilante sau genarbore cotit la care se monteaza manere (sau cu pedale, pentru actionarea eu piciorul). Miscarea de la sisternele de actionare la propulsor se transmite prin jntermediul unui reductor. Daca propulsia este asigurata de motoare diesel, atunci acestea trebuie sa fie capabile sa asigure posibilitatea de porn ire In mice conditii si sa aiba 0 rezerva de

_sa asigure 0 prindere sigura a barcii la bard in pozitia de repaus; - sa pennita 0 desprindere rapida din carlig; _ viteza de coborare trebuie limitata la valori care sa asigure evitarea deteriorarii barcii 1a impactul cu apa;

160 Instalatii navale de punte cornbustibil pentru un mars de 24 de ore. Motorul trebuie sa asigure barci] 0 viteza de eel putin. 6Nd, pentru biireile navelor de pasagen sau ale taneurilor ~i de celputin 4 Nd, pentru barcile celorlalte nave.

....

~
.
6 - Instalatia de salvare 161

I
I itli
:'~'.~I

Capitolul

'1/// , '.,
H'\
~ i!::
.1"1

/'

---'-

!f~';ll ;i', .~}~


t
'I

i,Ll,

6.4 GRUIE PENTRU BARel


Gruiele sunt instalajii de rnanevra ale barci lor, care asigurii fixarea pentru pastrare, scoaterea in afara bordului, Iansarea si ridicarea acestora. Gruiele sunt sisteme de grinzi a caror forma difera de la un tip de instalatie la altul. Din punet de vedere constructjv functional, gruiele pentru barci pot fi de tip negravitational sau gravitational. Consideriind fig. 6.1, In care s-a reprezentat schematic traiectoria barcii de salvare deseompusiiin faze simple, apar particularitalile celor doua tipuri de gruie, In sensul ca la gruiele negravitiltionale fazele I - 2 , 3 _ 4 , 4 _ 5 se desfa- . soars eu consurn energetic, faza 2 - 3 raciindu-se gravitational, in timpee la gruielegravitarionale, in afara fazelor 2 - 3 ~i I - 2 , celelalts se desfssoara rara con sum energetic. Gruiele negravitalionale pot fi; . pivotante (fig. 6.2), [a care lansarea are Ioc in urrna unei mtatii In jurul unei axe verticale rabatabile, la care lansarea articulatii eu ax orizontal. are loe ca urmare a unei rotatii in jurul unor
! ;,

~t~'
.. ~~~'\\,
\ \,'':.,

:t!l
i.l.

i~ .. Ij~ '~.~
.... '"

: ~:;

',\

~ ~ I' ~~
fi~'., '!j ~---:1':

i1,\ :~

"jr
'I"

'."~.I '

i~,;
iY,'

.. ' .

: :~--~~'"':~~~
:

'. ~-------Fig. 6.3 Gruie rabatabilii in forma de C

Fig. 6.4 Gruie rabatabila eu surub, de tip Lum

"'11

1
,,\

3
Fig. 6.] Traiectoria barcii de salvare Gruiele rabatabile pot fi:

t"*/---/L~ir--<T-'1l.Jf.)....
J::.~.jj

r'~~_~'--"

----.LL,_

Fig. 6.5 Gruie ell 0 articulatie

Fig. 6.6 Gruie eu doua articulatii

Fig. 6.2 Gruie negravitalionala pivotanta

in forma de C (fig. 6.3); in forma de S;


cu surub tip Lum (fig. 6.4) Gruiele gravitationale pot fi de trei tipuri: articulate; eu miscare plan-paraleta mobile.

Gruiele articulate lucreaza prin rabatare si pot fi construite in doua variante: eu 0 articulatie, fig. 6.5; cu doua articulatii, fig. 6.6. Acestea sunt cele mai simple ~i mai sigure gruie de barci, chiar dacaau Ina!lirnile cele mai mari. Gruia asigura scoaterea barcii in afara bordului, dupa eliberarea tuturor sistemelor de fixate, numai datorita actiunii greutarii proprii. Capul bratului gruiei este astfel construit incat irnpiedica eliberarea barcii inainte de seoaterea ei In afara bordului. Gruiele ell rniscare plan paralela pot fi: eu 0 singurii cale de rulare, fig. 6.7; cu doua cai de rulare, fig. 6.8.

162

lnstalatii navale de punte

Capitolul 6 - Instalatia de salvare

163

,'-' \. .

t:.~....:..I \ '...:..~~."(.--

\,1./

\-> ~/

/"~\~" .' ,~ ~i
I

fi rnult rnai mari ajungandu-se la capacitli\i de 150 de persoane. Din aceasta cauza, pentru echipaje numeric egale, numarul total al barcilor poate rezulta mai mic. Planul inclinat are la partea sa inferioara 0 poarta etansa care impiedica inundarea pupei navei, finand cont de faptul ca baza planului inclinat se afla la nivelul liber al apei. Barcile sunt montate pe niste carucioare cu role, care au posibilitatea sa se deplaseze pee sinele planului in.clinat, dupa ambarcarea echipajului i dupa decuplarea sistemului de fixare, Lansarea la apa se poate face chiar pe mare montatii cu valuri oricat de mari, d.eoarece barca, fiind inchisa, po ate naviga sub apa la adancirni de pana la 10 m pe q dis tanta de 250-300 m.

pana

Ii
.~

6.5 CALCULUL
.",
Fig. 6.8 Gruie eu miscare plan paralela cu 0 doua ciii de rulare I. 2.

INSTALATIEI DE MANEVRA A BARCILOR DESALVARE

I'--"'--"",~ .

Calculul instalatiei de manevra se efectueaza in urmatoarea suecesiune de pasi;


Detenninarea sarcinilor de calcul; Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare, in conditiile defavorabile care pot apare la lansare; 3. Calculul mecanismului cu care se face manevra barcilor; 4. Calculul sistemului de sprijin a instalatiei. cele mai

Fig. 6.7 Gru ie eu rniscare plan paralela cu 0 s.inguracale de rulare

.~.,"

<::,.];;>

6.5.1 DETERMINAREA SARCINILOR DE CALCUL


Se considers 0 instalape de manevrii a biircii de salvare eu doua gruie, ps-esupunandu-se barea sprijinita de acestea, fig. 6.10. Deschiderea dintre cele doua gruie este a. Se noteaza eu x distants masuratii de la jumatatea deschiderii dintre gruie i centrul de greutate al barcii, calculat considerand barca complet echipata l1iaviind m oameni la bordo Se considera ca: - greutatea barcii cste Gb; - sarcina efectiva, in oameni, a barcii este mq, un de m reprezinta num.arul de oameni din barca, iar q este greutatea unui om ell tot echipamentul; - greutatea blocului de palane aferent lansarii este qi. lmpunind conditia ca suma rnornentelor tuturor fortelor calculate In raport eu punctul A sa tie egala ell zero, se obtine expresia sarcinii de calcul:

- (-~:::~C:-:j~-:.;) -

_"U 't

1
Fig. 6.10 Detenninarea sarcinii de calcul la instalatia de manevra a bllrcii de salvare cu doua gruie

Fig. 6.9 lnnalatie de salvare eu barci hnsate prin pupa

La petrolierele si pasagerele mari, sistemele de bsrci de salvare deserise pana acum nu sa fisfac in intregime cerintele unor lansari rapide. in plus, pentru unghiuri de bandare mai marl de 15 nu se mai pot fi lansate simultan din ambele borduri, fapt pentru care, pentru a se aeoperi necesarul de barci apte a se lansa, trebuie marit numarul total de barci de salvare. De asemenea, 0 data eu cresterea dimensiunilor barcilor, vor creste ~i dirnensiunile gruielor, asa incat spaiiu! ocnpat la bord devine prea mare. La navele de tip petrolier, in cazul ineendiilor izbuenite la bord ca unnare a unor esuari, produsele petroliere se pot imprastia pe suprafata apei, asa indi! lansarea obisnuita a barcilor nu se mai poate efectua. In aceste conditii, s-au imaginat instalatii de salvare de tipul celei reprezenrate in figura 6.9, in care lansarea se face prin pupa navel. Bareile de salvare sunt dispuse In pupa navei pc un plan Inclinat, pe unul sau doua randuri Avand in vedere c5 lansarea nu se face prin grui, dirnensiunile barcilor pot

Pc = (O,5+-;)G

+ mq)tqt

(1 )

La lansarea barcilor de salvare sunt distinctc doua operatii; a - seoaterea barcii In afara bordulu i; b - coborarea barcii IE apa. La unele grui, scoaterea barcii.in afara bordului se face cu un numar restrans de oalTlcni [a bord (m=2-3), la altele insa, se face eu toate persoanele la bord (ill=m"."J. La cobor-are. in toate cazurile se considera m='n"en" in tirnp ce la ridicare, /11=2-3.

..i :;

_._.

._.

. .._--

rr

.&A

------------------------------~--~~r_Instalatii navale de punte

__IL'

II,

_
;1 1 1,1

~i

1114

Capitolul

6 - lnstalatia de salvare

165

6.5.2 CALCULUL FORTELOR CARE SOLICITA INSTALATIA DE LANSARE IN CONDITIILE CELE MAl DEFA VORABILE CARE POT AP ARE LA LANSARE
Calculul fortelor se face in scopul dimensionarii gruielor si al determinarii incarcarii mecanismelor cu care se face rnanevra barcilor. Stabilirea eforturilor se poate face prin doua metode: - grafic; - analitic. In general, metodele

fortelor

- se prelungeste directia forte: T pana la intersectia ell directia Pc si G g (pana In punctul B), efectuandu-se compunerea lor; - se determina forta

rezultantei

F_ d~ surubul

gruie~i

reaqiu~a

R din articulatie,
fie concurente

punandu-se

conditia ca forte le F, R si rezultanta


ca, avanddirectiile rezultantei

Pc + G g + T

sa

in

I:1
r,
,\

puncrul A. Asta inseamna precum si rnarimea

si directia

lui F si a reactiunii din articulatie, Pc + G g + T, se pot detennina marimile

q
~'

grafice

sunt preferate

eelor

analitice,

datorita simplitatii lor,

rezultatele obtinute avand 0 precizie suficierit de. buna. in cele. ce vor urma, va fi exernplificata procedura grafica de caleul, atiit pentru gruiele negravitationale, cat si pentru cele gravitationale.

fortelor F si R, impunand conditia ca poligonul fortelor sa se inch ida, asa 'cum se arata in fig. 6.12. Analitic, cele doua forte se pot determina impunand conditia ca suma momentelor tuturor fortelor care actioneaza asupra gruiei, calculate in raport cu
-

6.5.2.1 GRUIENEGRAVlTATIONALE
Se presupune ca asupra gruiei actioneaza urmatoarele forte; . .. - greutatea celei mai greJe barci deservite de gruia respectiva, considerata

0 sa fie egala eu zero. In final, dupa determinarea fortelor F si R, poate mornentul incovoietor in orice sectiune a grinzii considerata dreptb bara curba, Cunoscand momentul incovoietor, se poate face apoi verificarea eforturilor unitare sectionale.
punctul calcula

se

-;.j

I~

cu tot

6.5.2.2 GRUIE GRAVITATIONALE


Se considers 0 gruie gravitationala face calculul in doua faze: a) gruia In faza de rnanevra; b) gruia in faza de lansare a barcii,

CU MI~CARE PLAN-PARALELA
cu miscare plan-paralela, pentru care se

echipamentulla bord ~i calculata eu relatia (I); 4" - greutatea Gg proprie a gruiei; - tensiuneadin cablul de manevra. Se considera cazul unei gruie clasice de tip C, fig. 6.11, pentru care se face calculul in situatia cea mai dezavantajoasa, adica atunci cand nava are 0 inclinare transversal de 15,

asa cum se arata in fig. 6.11 (b).

t:
..,.
-/--:~::'-~ __ O{) p'

F
fi

//

c; "\\

C'

-\~\.

\~~.

(a)

Fig. 6.11 Schema de calcul a gruielor negravitationale Procedura urrnatoarea: - se determina rezultanta fortelor active, compunandu-se grafica de caleul al fortelor care solicita

de tip C de lansare este

Fig. 6.12 Poligonul fortelor la gruia negravitationala de lip C Se presupune face caJculul

Fig. 6.13 Schema de ca\cul a gruiei cu doua articulatii

insralatia

Pc cu G g ;

varianta constructivii eu doua articulatii din fig. 6.13. In cazul in.,~ilre se corespunzator fazei de rnanevra, se considers ca in barca se .~flii2} persoane (m=2-3). La scoaterea in afara bordului, se presupune ca gruia se sprijinaIn

punctul 0 din fig. 6.13 (b) si cii la bordul barcii se afla numarul maxim de persoane ce poate fi ambarcat.

166

lnstalatii navale de punte

Capitolul 6 - Instalatia de salvare

167

RM~.. ,
F~
Fig. ~.14 Cornponeruele fortei

in cazul gruielor

gravitationale

manevrii, In sistem apar fortele T. Pc ~i G g reprezentate si notate 1n fig. 6.13(b) cu litere cu asterisc. In plus, rnai apar ~j reactiunile din articulatiile A ~i B (nereprezentate pentru a nu se complica prea mult figura), care au cate doua componente, asa cum se vede in fig. 6.14. Una din reactiuni,

aflate

in faza de

dererminarea fortelor care apar in sistem, se face calculul de rezistenta a gruiei, considerand-o, asa cum s-a mai aratat, drept 0 bara curbs. Concret, avarid fortele exterioare si reactiunile dinarticulatii, se traseaza diagramele de eforturi, efecmanduse verificarea tensiunilor in sectiunile In care momenteJe incovoietoare sunt maxime, Pe baza reactiunilor articulatiilor. RA

~i RB se face apoi calculul

de verificare

bolturilor

(:F), este disfortele G g ea

pusa pe d irectia caii de rulare, cealalts, considerard reprezentarea

(N), normals
T.
-

pe aceasta. tn aeeste conditii, cunoscute

grafica din fig. 6.15, se presupun

marime ~i directie, Pc (marirne *i directie), iar

blema determinarii marirnii fortelor ~i RB este rezolvata daca se impuue conditia ca sistemui de forte ee actioneaza asupra gruiei sa fie concurent. Cum lnsli aceasta conditie nu poate fi impusli direct, procedura de lucru este urmatoarea: - se determina calcul Pc; - se intersecteaza directia tensiunii din cablul de manevra cu directia rezultanta fortelor de greutate a gruiei G g ~i a sareinii de

T, RA

RA ~i RB numai ea directie. Pro-

".i

Fig. 6.15 Schema de calcul a gruiei cu miscare plan-paralela

rezultante i Pc + G g , punctul de intersectie notandu-se cu N; - se intersecreaza troduse de articulatii, in punctul M directiile celor doua reactiuni descompuoerii reactiunilor RA si RB'

Fig. 6.16 Poligonal fortelor la gruia cu miscare plarr-paralela

in-

Rezultanta

RA si RB' care trece

prin punctul M, trebuie sa treaca ~i prin punctul N (din conditia obtinerii unui sistem de forte concurente). in aces te conditii, unind punctele M cu N, se obtine directia rezultantei

Ji. Cu

aceasta, din poligonul forte lor reprezentat ~i

In fig. 6.16, se obtin modu-

lele fortelcr RB'

T
I

R.

In final, se descompune

reactiunea

in componentele

RA ~i /~M

dispuse pe directiile se considers

(RA) i (RB), deja cunoseute. In cazul gruielor aflate in faza cii gruia se sprijina In opritor, asa cum se arata in fig. 6.17. In G g ca directie ~i modul, de asemenea Pc ~i T

de lansare

aceasta situatie, sunt cunoscute

T:
(2)

/'
(RB)I

1\
\RA)
Fig. 6.18 Poligonul fortelor la gruia ell miscare plan-paralela sprijinita in opritor

Pc

in care k este un coeficieot care line cont de raportul de demultiplicare al palanului. . Avand definite complet cele trei forte, se poate face compunerea lor in punctul N, rezultanta fiind Pc + Gg + T. Pentru reactiunea din punctul de articulatie A se cunoaste directia (RA), care intersecteaza directia rezultantei anterior obtinute In punctul M, asa cum se arata in fig. 6.17. Plecand de la observatia ea prin punctul M trebuie sa t reaca ~i directia reactiunii poiigonul
\1"

Fig. 6.17 Schema de calcul a gruiei eu rniscare plan-paralela sprijinite In cpritor

6.5:3CALCULUL MECANISMULUI CU CARE SE FACE MANEVRA BARCILOR


Mecanismele folosite de instalatiile urmatoarelor operatii: a) actionarea gruielor; de salvare sunt destinate eefecmarii

R8 (despre care nu se cunoaste nimic), se poate construi


RA ~i RB . Dupa

fortelor din fig. 6.18, din care se pot determina reactiunile

r<
t!'

.. ;;!2~~,

~,

~--

168

Instalatii

navale de punte

Capitolul6

- Instalatia de sa lv are

169

b) lansarea si ridicarea barcilor. Prima categorie cuprinde 0 serie de mecanisme, constructiv dintre cele mai diferite, in functie de tipul gruielor de barci.rPentru calculul acestora, nu se impun restrictii speciale privind conditiile de exploatare. Actionarea lor se face fie mecanic, fie manual. In cazul actionarii manuale, se impune conditia ca forta la manivela sa nu depaseasca valoarea de 25 daN. Din a doua categorie fac parte vinciurile barcilor de salvare. Aeestea pot fi destinate fie numai pentru actionarea barcilor, fie si pentru actionarea gruielor de barci (In cazul gruielor gravitationale). Mecanismele trebuie sa aiba 0 asemenea constructie incat lansarea barcilor sa poata f facuta fiira a folosi motorul de actionare. Aceasta conditie se irnpune a fi respectata, ca urrnare a faptului ca, presupunand ca folosirea barcilor de salvare se face atunci cand nava se afla intr-o situatie dificila, furnizarea de energie electrica la bord poate fi intrerupta. Deoarece asupra vitezei de lansare a barcii se fac limitari impuse de conditia de evitare a aparitiei socului la impactul eu apa, meeanismul instalatiei de manevra trebuie dotat cu un limitator de vitezs. in fig. 6.19 este prezentat un asemenea mecanism, cu ajutorul caruia se pot executa operatiunile: scoatcrca gruielor si a barcilor 'in afar-a bordului; lansarea barcii cu ajutorul motorului electric; ridicarea barcii cu ajutorul motorului electric; lansarea barcii sub actiunea greutatii proprii; ridicarea rnanuala a barcii la bordo 3

arborele II, de la care, prin reductorul 9 se actioneaza arborele Ill, ridicandu-se barca. Dad se intrerupe functionarea motorului electric, exista tendinta ca barca sa coboare singura sub actiunea greutatii proprii, tendinta impiedicata de cuplajul de sens unic 5 care, nu permite, prin constructie transmiterea miscarii decat intr-un singur sens. in aceasta situatie, barca ramane suspendata. Dad se doreste lansarea gravitationala, se comanda prin intermediul dispozitivului 7 decuplarea ambreiajului 4, lantul cinematic de actionare de la motor se intrerupe, iar barca po ate cobori sub actiunea greutatii proprii. Mecanismul este dotat cu frana centrifugalii. 3 care, la atingerea unor viteze de coborare mai mari dedit celeimpuse de evitarea socurilor puternice la impactul cu apa, declanseaza automat franarea miscarii, Dad se doreste revenirea la regimul de function are cu antrenare de la electromotor, se actioneaza contragreutatea 6 a dispozitivului de comanda a arnbreiajului, care, prin intermediul surubului de presare 11, cupleaza ambreiajul ~i inch ide lantul cinematic motor - cuplaj de sens unic - reductor tambur. Vinciul are si posibilitatea actionarii manuale, realizabila tot prin intennediul dispozitivului 7, cuplabilla lantul cinematic prin intermediul cuplajului 8. Vinciul de gruie se amplaseaza pe puntea navei, asa incat eel care foloseste si supravegheaza instalatia sa aiba posibilitatea de a urrnari barca in timpul lansarii ~i sa poata controla continuu operatia de lansare. in fig. 6.20 este prezentata schema de actionare a unei gruie gravitationale pentru care se va exempli fica modul de calcul a tensiunii din parama vinciului. Se considera separat until din noduri, asa cum se arata in fig. 6.21. Din echilibrul scripetelui mobil, rezulta: Pc

Ii
I

l]~
I

I .1
Ii!

PI + P2

(3)

unde PI este tensiunea din cablul fix, iar P2 este tensiunea din cablul mobil.
I fI '"" 9 .....
~::-

Fig. 6.19 Mecanism pentru actionarea instalatiei de manevra a barcilor de salvare In figura s-au facut notatiile: 1- electro motor de actionare; 2- cuplaj cu gheare; 3frana centrifugala; 4- ambreiaj; 5- cupla de sens unic; 6- contragreutate de comanda a ambreiajului; 7- dispozitiv pentru actionarea manuala de rezerva, care realizeaza decuplarea ambreiajului In vederea lansarii gravitationale; 8- cuplaj cu gheare; 9reductorul tamburului; 10- tambur; 11- surub de presare; 12- pana alunecatoare. Lansarea barcii cu ajutorul motorului electric I se face prin transmiterea miscarii de la motor, prin cuplajul 2 ~i arborele I, la cupla de sens unic 5 (prin intermediul penei alunecatoare 12). Cupla trans mite rniscarea prin intennediul ambreiajului 4 la Fig. 6.20 Schema de actionare a unei gruie gravitationale Fig. 6.21 Schema de calcul a fortelor din cablul scripetelui mobil din cele doua ramuri ale

.'

10

+_.flF
p, If

~
Tinand cont de relatiile de calcul de la palane, pentru eforturile cablului de manevra se prescriu relatiile: - la ridicare: P2

fie

PI

(4)

j;j'

170

Instalatii navale de punte

Capitolul 6 - Instalatia de salvare

171

- la coborare: P2

D{

PI7]

(5)

k{dC

(12)

Introducand relatiile (4) ~i (5) in ecuatia (3) se obtin pentru P, si P2, valorile:
- la ridicarc: l't . = IPel] + I]

unde k, :: 15 ... 20. lungimea tamburului se stabileste din conditia de gabarit, in functie de dimensiunile elementelor constructive ale vinciului, precum ~i din conditia de cuprindere a intregii lungimi de cablu infasurate numai pe 2-3 randuri: lungimea cablului 'se determiha in functie de inaltimea la care este amplasata puntea biircilor fata.de niveluJ apei, In functie de numa rarl de palane, de pozitia vinciului in raport eu gruiele, etc.

1
(6)

P2
- la coborare:

Pc
1+
7}

p,1 _ Pc \ - 1 + 1] P. _ Pc7]
2 - 1+1]

".....
(7)

CALCULUL

CINEMATIC

AL VINCIULUI

Apreciind viteza de ridicare a barcii la valori utilizate, se po ate stabili turatia tamburului: .

impuse

de tipul acli onsrii

Tinand cant de relatia (5), se pot calcula tensiunile din cele doua ramuri de cablu de la tamburul vinciului: T'vl

n{ ;: JrD

60vr
t

(13)

T"y!
in final. se deterrnina

-;;r Pil P = -;;r


2

(8)

forta de la tamburul vinciului: Tv = 2Tvl


(9)

viteza de ridicare a barcii, stabilitii la valorile: 0,4 rn/rnin 1n cazul aqioniirii manu ale; 5 mlmin in cazul actionarii cu vinci electric; 2-2,5 m/min in 'celelalte cazuri de actionare. Avand turatiile tarnburului si a motorului de antrenare, se poate calcula transmitere:
VI'

u'hde (

raportul

de

i =

IImo{ lit

unde: Tvl

(14) respectiv forta rnaxirma la

max(T'vl ' T"vd

(10)

Mai departe, folosind cei doi parametri determinati anterior, tambur ~i viteza VI" se poate calcula puterea vinciuJui: 2Tvlvc

Cunoscand tensiunea maxima la care este supus cablul, se poate face mai departe nu numai alegerea acestuia din catalog, ci si calculul tamburului. In acest context, se parcurg urmatoarele etape: se calculeaza forta de rupere:
'iI"\ ill

P; = 1000 77"
unde ryv este randamentul vinciului. Pentru calculul lirnitatoarelor centrifugale, se adoptii 0 viteza de coborare a barcii de 20 ...30 rnlmin.

(15) de turalie

P,.=kTvl

(11)

!iI~!1

',I ll
'I~ , .

care k este un coeficient de siguranta impus prin normele de registru la valori cuprinse intre 4 ...6. ell forta de rupere P" se scoate din STAS diametrul de al cablului; diametrul tamburului se calculeaza cu reI alia:

- -,

~~~~~.: .
..

I:;,'

.~t

J
:',), ... ;;i
Capitolul 7 - Instalatia de rernorcare 173

;:.

:':\
- prin tractiune; - remorcarea laterala (la ureche}; - prin impingere.
.';

:) ( -,

Navele specializate destinate remorcarii, functie de zona lor de actiune pot fi:
-maritirne; - de radii si port; - fluviale. .lnstalatiile remorcherelor pot fi simple remorcherului, de zona sa de actiune, 0 instalatie din: sau complexe, in functie de tipul complexa de remorcare se compune

i-

INSTALATIADE , REMORCARE

l,
f:

[j'

7
Remorcarea losit ~i la deplasarea deosebite. navelor propulsate Pentru ca 0 nava sa poata fi remorcata,

- parame de remorcare;

M
0

Consideratii generale Particularitati ale remorcarii prin tractiune . Calculul instalatiei de remorcare

- dotari pentru aducerea pararnei de remorcare de la - dotari pentru protectia bordajelor ~i cheiurilor;

nava la alta;

\i~
l'

~..I

",:.

- dotari pentru legarea, ghidarea, stoparea si depozitarea paramelor de remorcare; - mecanismele instalatiei de remorcare. Navele maritime de remorcare precum si navele fluviale de puteri rnari au instalatii deremorcare cornplexe dotate cu vinciuri de rernorca. La celelalte nave locul vinciuJui de remorcii este luat de carligul de remorca. Amplasarea vinciului sau a carligului de remorca trebuie facuta astfel mcat sa nu i se pericJiteze stabilitatea navei si nici sa-i Inrauta\easca manevrabilitatea. In functie de pozitia remorcheruluisi a navei remorcate, remorearea poate fi facuta dupa mai multe proceduri. Rernorcarea

in sir sau siaj (prin tractiune)


siajul acestuia, fig. 7.1 de navigatie, Astfel, la 100 m) pe cand la eel atinge uneori pana la

7.1 CONSIDERATII GENERALE


serveste In primul rand deplasarii navelor nepropulsate, msa este focoresatunci cand acestea sc afla in situatii functionale-, trebuie

Nava rernorcata se dispune in urma remorcherului In (a). Acest tip de remorcare se face diferentiat in functie de zona remorcarea fluviala se folosesc lungimi de cablu miei (circa maritim lungimile de cablu sunt mult mai rnari, putand

punzatoare care raspunda cerintelor: - sa fie sigura, sa reziste la socurile care apar in exploatare; - saaiba 0 fiabilitate ridicata, pentru evitarea avariilor; - sa of ere posibilitatea realizarii tuturor rnodalitatilor de remorcare; - sa permita trecerea pararnei de remorcare de la 0 nava la alta; - amplasarea elementelor instalatiei nu trebuie sa stinghereasca buna functionare a celorlalte instalatii din zona; - sa asigure modificarea lungimii pararnei in cazul remorcarii maritime.

sa

sa

dispuna de

0 dotare

(700-800)m. Folosirea eablurilor de remorca de lungimi rnari este avantajoasa pentru ca permite oscilatii si deplasari ale navei remorcate preeum ~i datorita. faptului ca rczistenta la inaintare seadeca urmare a micsorarii efectului jetului elicelor remorcherului. Variante ale rernorcarii in sir sunt prezentate in fig. 7.1 (e) - schema butoi, fig. 7.1 (d) (schema in balanta), fig. 7.1 (t) (remorcarea macaralelor plutitoare nepropulsate, al plat-formelor de foraj marin, al docurilor plutitoare etc.).

Remorcarea bord in bord (la ureche)


Cele doua nave, remoreherul i remorca, se leaga bord In bord, fig. 7. I (b),(e), deplasandu-se dupa directii paralele. Procedura este aplicabila indeosebi la remorearea de rada ~i port, la eel maritirn putandu-se aplica numai pana la marea de gradul trei. Aceasta restrictie este impusa de faptul ca in conditiile unei rnari mai agitate actiunea valurilor nu mai poate fi controlata, ca putand provoea lovituri reeiproce ale celor doua nave, chiar dad! in zona de contact se prevad baloane de acostare. In figurile 7.1 (g) ~i (h) sunt

Dupa destinatia sa, remorcarea


- remorcare - remorcare - remorcare - remorcare

poate fi: de transport; ajutatoare; de avarie;

specials.

In exploatare

prezentate doua variante

de

remorcare portuara pentru scoaterea unei nave de


a doua numai eu un singur remorcher.

la

dana,

sunt utilizate trei proceduri pri n care se realizeaza remorcarea:

prima faeuta eu doua remorchere,

;~

174

lnstalatii

navale de punte

Capitolul

7 - lnstalatia de remorcare

/$k

175

Remorcarea prin impingere


Este folosita indeosebi pe apele interioare precum ~j in rade ~i porturi. Deoarece nava de remorcat este dispusa in fata remoreherului impingator, fig. 7.2, efectul negativ al siajului elicelor nu se mai manifests. Modalitatea aeeasta de remorcare se caracterizeaza printr-o manevrabilitate foarte buna, mull superioara celorlalte proceduri descrise mai sus. In figura 7.2(b) este schitata. alura unei prove de impingstor in care se observe cele doua tampoane prin care nava actioneaza asupra remorcii. Tampoanele au 0 constructie chesonata foarte compacta avand descarcare pe osatura indesita a provei i?i fiind acoperite pe fata de lucru cu caueiue.

~
(a)

remorcare aflate la bordul remorcherului iar la celalalt de corpul navei, dupii 0 anurniti schema de legare, fig. 7.4. In figura 7.4(a) este prezentata 0 varianta de l egare la babaua de remorca dispusa In zona planului diarnetral 31 navei, iar In fig. 7.4(b) este prezentata legarea la babaua de rernorca utilizandu-se papagal (1 - pararna de t::~morca; 2 - nara de rernorcare; 3 - papagal; 4 - cheie de impreunare specials). In fig. 7. 4(c) este sugerata solutia de legare la tuburile de ancora, potrivit careia parama de re.rnorca I. este prinsa prin intermediul placii triunghiulare 6 de cheia de impreunare specillla4, aflata la caparul lantului 5, petrecut prin tuburile de lar.] ale instalatiei de anc orare. In cazul cand nava poseda carlig de remorca -poz.8 fig. 7.4(d) atunei legarea psaramei 1 se face la acesta, iar atunci cand nu poseda nici 0 dotare pentru remorcare, prinderea pararnei de remorcare se poate face la babalele de acostare, fig. 7.4(e). in fig , 7.4 (l), (g) 9i (h) sunt prezentate variante de remorcare eu doua parame, diferentiate tntre ele numai prin modul diferit de realizare a prinderii paramelor de corpul navei ~i,i:ntre ele.

( ,(Ii Ii
(b)

>~ ~

~.
(j)

<"

'
4

~
(c)

~~
(g)

'*

(tiJt -

r.

\'~~'\\l

;-

~2> 2M

~
(II;'

Fig. 7.1 Schemele principalelor variante de remorcare

-~-------~->(a) Schema remorcarf prin impingere (b) Prova de impingator Fig. 7.2 Remorcare prin lmpingere

Fig. 7.3 Instalatia de remorcare ~ unei nave maritime Asa cum s-a mai 'aiatal, remorcarea prin tractiune se poate realiza la carlig sau eu ajutorul vineiului de remorcare. Amplasarea carligului se face in zona' cuplului rnaestlU al remorcherului, asa lncat manevrabilitatea acesruia sa nu fie afectata, Amplasarea pe verticala este, de asemenea, foarte importanta pentru stabilitatea transversale a remo.r-cherului, din acest punet de vedere recomandandu-se a se face cat mai jos posibil. Prinderea paramei de rernorca la carlig trebuie sa se faea eu respeetarea urmatoarelor cennje: eu greutate si volum mic; sa asigure, la nevoie, 0 eliberare rapida a capatului paramei; - sa perm ita trecerea paramei pe diverse oirectii, Carligele de rernorca pot fi basculante sau nebasculante. Cele basculante pot fi inchise sau deschise. Carligele pot fi cu amortizoare sau fiira amortizoare. Carligele nebasculante deschise, fig. 7.5(a); sau inchise, se folosesc indeosebi la rem orcherele

7.2 PARTICULARITA::P ALE REMORCARII PRIN TRACTIUNE


In Figura 7.3 este reprezentatii instalatia de remorcare a unei _ babale de remorcare; 2 - ramificatie cablu de rernorca; 3 - nara parama de remorcare; 5 - tambur pentru pastrarea cablului; 6 Pararna de remorcare se prinde la un capat de ciirligul de remorca nave maritime (I de remorcare; 4 vinci de ancora). sau la vinciul de

sa fie simpls,

,J~Urj:

ii'.

. : ..

~
rl

:1
.'"

176

lnstalatii

navale de puute

Capitolul7

- Instalatia

de remoreare

177

portuare, ele avand totusi 0 rasp and ire destul de lirnitata prelua variatiile pe verticala ale cablului de rernorca.

cauzata de faptul ca nu pot

E7BfL
..

prin bare ell carucior eu role, fig. 7.5(d). Prinderea boltului sau a eurbei de remorca de corp se face fie la nivelul puntii principale, fie la constructii speciale, atat intr-un caz cat si in celalalt, prinderile avand descarcari pe elementele de osatura din zona. Navele modeme sunt prevazute.cu traductor de unghi cuplat solidar cu carligul, Cand valoarea inclinarii transversale

r, I
~;

~;

~
~~veedd,eredinA (c)

depaseste un anumit unghi, traductorul comanda desfacerea carligului, protejand astfel ansamblul remorcher-remorca, In cazul remorcarii eu vinci de remorca, lungimea cablului de rernorca poate fi modificata. Vineiul poate Luera nurnai eu comands
manual a (situatii In care modificarea lungimii eablului se face inanual in functie de necesitatile exploatarii) sau cu functionare automata, Comanda automata este intainita indeosebi la rernorcherele maritime si de salvare, ea fiind asigurata prin intermediul uuor traduetoare de tensiune in cablu ~i care comanda actionarea vinciului asa incat tensiunea sa fie constantii (asernanator vinciurilor automat; de acostare). In general, in exploatare, vinciurile trebuie sa indeplineasca conditiile: - sa intinda pararna netensionatii; - Ia filarea libera a paramei tamburul trebuie sa se deeupleze de la transmisie; - frana sa fie calculata pentru sarcina de rupere a paramci; - sa fie echipate eu un cuplaj de siguranta care trebuie sa decl;!pleze lantul cinematic atunci cand In cablu apar solicitari bruste peste valoarea acelora norma le; - sa posede un dispozitiv de indicare a lungirnii de params t1Ia'ta; .' - sa functioneze in bune conditiuni chiar si atunei cand pararna are abateri unghiulare (piina la IS). Utilizarea vinciurilor de remorca este totusi limitata, in pofida tuturor avantajelor pe care Ie ofera, datorita faptului cii vinciuri!e sunt complicate din punct de vedere eonstructiv si au un pre! de cost ridicat. In plus, necesita puteri instalate mari, avand dimensiuni care le fac sa oeupe un spatiu insernnat Ia bord. .

1 I

~ i:
I:!

8 ._ ~ 7 (d)

2 1

fXL6
J> (e)

/ 7,/IS 2 1

!~ .~

(a)

n"

~j
~
Carligele

B=~7tJ'.
w
.O_.~(d) (g).-

~=+

~(')
4' \
Fig. 7.5 Carlige de remorca mecanica, fig.7.5(b),

7.3 CALCULUL INSTALATIEI DE REMORCARE ~~


Calcululelementelor instalatiei de remorcare se face pe baza tensiunii din cablu de rem orca stabilite din analiza curbelor caracteristiee R=f(v) $i T=f(v), respectiv rezistenta la inaintare si tractiune la ciirlig functie de viteza ale rernorcherului si convoiului. Dupa cum se cunoaste, rezistenta la inaintare R este 0 marirne dependents de viteza, In compunerea carei a intra: - rezistenta de frecare Rj, - rezistenta de forma RF; - rezistenta de val Rw; - rezistenta apendicilor Rap; - rezistenta aerului Ra.

Fig.7.4 Scheme de legare basculante deschise cu amortizare

eu inzavorare

(c), (e)

sau hidraulica, sunt utilizate In special la remorearea maritima si portuara, ele fiind eapabile sa preia sarcinile cele mai mari, a caror directie poate varia In plan orizontal sau
vertical. Prinderea proeedee: eu bolt, fig.7.5(b); prin eurba de remorca, fig. 7.5(e); carligelor de remorca de corpul navei se poate face prin mai multe

R
sau tinand cont de rezistenta

Rj+ RF+ Rw+ Rap + Rs


reziduala R" data de suma rezistentelor de forma si de val,

(I)

178

Instalatii navale de punte

Capitolul 7 - lnstalatia de remorcare viriirii pentru devine

179

R = Rf + R,

+ Rop + Ro

(2)

virare

mentinerea unei tensiuni. eOllS\anle in cablul de rernorca, atunei viteza de egala eu viteza relativa dintre eonvoi si remorcher ~i este data de relatia:
Vv=Vc-V,..

Curba rezisientei la lnaintare este functie de gradul doi in viteza ~iare alura din fig. 7.6. R. ~
A

(4')

T I R

,. 1

R=fM

Vv

R=flv)

\, Fig. 7.~Curba rezistentei la inaintare Fig. 7.7 Curba tractiunll la cllrlig

Tractiunea la carlig a rernorcherului reprezinta fOTlacare se aplica navei remoreate ~i este datil de d iferenta dinIre tmpingerea elicei i rezistenta 1a inaintare a remoreherului: T

= P - R,

(3)

Tractiunea la carlig este, de asemenea, 0 functie de gradul doi in viteza, fig. 7.7, ~i ea este 0 msrime caracteristica a fiecarui rernorcher. Curba tractiunii la carlig prezinra doua puncte caracteristicc A ~i B. Punctul A este caraeterizat de faptul eii intreaga impingere data de elice se consuma pentru invingerea rezistentei la inaintare a remorcherului plus convoiului, cand viteza de inaintare este nula.' Punctul B defineste viteza de mars liber, cand toatil impingerea este consurnata numai pentru invingerea rezisten tei la inaintare proprii remorcherului, rezistenta convoiului fiind nula. Dependents tractiunii la carlig de viteza de inaintare poate fi stabilita pentru diverse puleri file masinii de propulsie, prezentiindu-se sub forma unei familii de curbe, fig. 7.8. Aceste curbe, considerate impreuna cu eea a rezistentei la inaintare, definesc eomportarea sistemului rernorcher-convoi, fig. 7.9, in sensul ca la intersectia lor, in conditiile unui echilibru dinamic, lrdC\iunea remorcherului este egala .eu rezisterua convoiului. In aceasta situatie, puterea utila necesara remorcarii este egala cu produsul dintre T" ~ivc, deei cu aria dreptunghiului OBAC. Presupunem ca ansamblul remorcher-convoi se deplaseaza eu viteza v, paoa cand ineepe virarea cablului de rernorca, moment 'in care viteza convoiului nu mai este Vc=V" fig. 7.9, ci creste la valoarea:
v, = Vc + Vr (4)

Fig. 7.8 Dependenta tractiunii la

..clirligde vitezli..

Fig. 7.9 Diagrama de studiu a comportiirii sistelllUlui' remorcher-convoi

v.=v,+v" ~

-v,

~-----)y

Fig. 7.10 Schema vitezelor de deplasare a ansarnblului remorcher - nava de remorcat

unde v, este viteza de virare a cablului de remorca, fig. 7.10. Daca din anumite motive (scaderea vitezei rcmorcherului sub valoarea vitezei convoiului) se comanda tnceperea

Cunoscand viteza de virare V se intra in diagrama din figura 7.9 pun and va/oarea lui v, pe 0 abscise situata deasupra punctu Iui A, astfel tncat punetele K si L, de la intersectia eu cele doua eurbe, sa corespunda vitezelor v, respectiv VC' Aria dr-eptunghiului KLNM reprezinta, la 0 anumira scara, puterea vinciului de remorcare, P,. Deoarece aceasta putere este relativ mare (comparabila eu puterea remorcherului ee corespunde ariei OBAC), este neeconomic ea manevra de virare sa se faca la viteza nominalii a remorcherului, preferandu-se una partiaij. In aeeste conditii, puterea vinciului de rernorcare va fi mai mica ~i ea va corespunde ariei dreptunghiului K'L 'N'M'. Situapa descrisa este valabilii pentru remoreherele eu instalatie de propulsie cu eliee eu pas fix. In cazul remereherelor eu eliee eu pas reglabil, la care exista posibilitatea de modifieare a tractiuof la cil.rligprin modificarea raportului de pas HID, manevra de modifieare a Iungimii cablului se poate face ehiar la puterea nominala a motorului.

1,,;'"

._

11

Ci.....

8.1

"'~..

'11'

'.

/8/

lfr
i~
!I'
f
~i

,.~

180

Instalatii navale de puntc

DlMENSIONAREA CABLULUI DE REM ORcA


In expioatare apare frecvent situatia functionarii in regirn de tractiune la punet fix, cand vr=O si T=Tma." in acest caz, irnpunandu-se calculul cablului de rernorca. Astfel, in functie de puterea motorului se determina tensiunea de calcul pe baza relatiei: Tc

I,

= kp

Ps;

(5)

in csxek, reprezinta tractiunea specifics a remorcherului [dal-l/Cl'], a eiirei valoare depinde de tipul instalatiei de propuisie: -Ia instalatiile eu eliee eu pas fix kp=8 ... 10; - [a instalatiile cu elice en pas reglabil kp = 10 ... 14. In functie de tensiunea de caleul se deterrnina apoi tensiunea de rupere:

t=k )',

(6)

8
8.1 CONSIDERATII
"

INSTALATIADE , TRAULARE

fi"

~!

i~
I

unde k=4...5 este un eoeficient de siguranta la rupere a cablului. Pe baza tensiunii de rupere astfel calculate, se scoate din ST AS diametruJ eablului de remorca, Lungimea pararnei de remoreare este recornandata in literatura de specialitate, in functie de tipul remorcherului, vezi tabelul 7.1.

Consideratii generale Dotarile instalatiei de traulare Actionarea hidraulica a vinciurilor de traul

Tabelul7.1
Tipulnavei Remorcher Rernorcher maritim fluvial Raza de actiune Nelirnitata Lirnitata Lungimea cabIuIui Im 1 700 pentru P,,;>3000 CP 500 nentru Pm<3000 300 200 CP In mornentul de falii, in lume exista 0 mare flota de pescuit cornpusa din nave de diverse tipuri, diferentiate intre ele functie de tipul sculei en care executa pescuitul. Din acest punct de vedere, principalele tipuri de nave de pescuit sunt traulerele, drifterele si seinerele. Dintre toate, raspandirea cea mai mare 0 au traulerele, acestea fiind caraeterizate printr-o productivitate foarte mare si printr-o raza de actiune practic nelimitata. Scula de pescuit, in cazul navelor de tip trauler, este traulu!. Acesta este in fapt un sac tronconic confectionat din plasa si tractat prin bord sau prin pupa navei cu ajutorul a doua cabluri numite vaere (fig. 8.1). In figura 8.1 s-au facut notatiile: 1- matita; 2- aripi simetrice; 3- sacul traulului; 4- dispozitiv de descarcare; 5- vaere; 6- panou divergent; 7- punga traulului. In general, navele moderne folosesc aproape in excJusivitate traularea prin pupa deoarece aceasta procedure confera 0 serie de avantaje nete fala de traularea prin bord (manipulare rnai rapida a seulei, posibilitati de lueru superioare chiar si in conditii hidro-meteo dificile, siguranta sporita, posibilitatea realizarii unui flux tehnologic continuu). Pescuitul prin traulare poate fi de fund (fig. 8.2 a) sau pelagic (fig. 8.2 b). Traularea prin pupa navei se poate face fie eu unul, fie cu doua traulere, In rnomentu]' de falii, tendinta este de a se trece pe scara largii la pescuitul cu douii traule care pescuiese alternativ, datoritii productivitatii sponte, obtinute pe baza cresterii timpului de traulare propriu-zis. Traularea ell doua seule de pescuit se face eontinuu, in sensu! ca dupa

GENERALE

"

182
';j

Instalatii navale de punte

Capitolul 8 - lnstalatia de traulare

183

wi

ce un traul a fost seos de la apa, el este ridicat la bord, golit de peste, reparat in zonele in care a suferit rupturi, pregatit pentru 0 noua lansare, In acest timp cel de-al doilea traul fiind III apa ~i executand pescuituL
4

3
. J

Fig.

s.i Traul
'<:7

(a)

Particularitatile traularii prin pupa impun sistemului nava- vinci- traul anumite caraeteristiei dinamice, definite fie din conditii de exploatare sigura a insta latiei, fie din conditia realizarii unor performante superioare, eu aceeasi putere instalata la vinciul de traul. In general, instalatia de traulare este aleasa :n concordanta cu. marimea traulului folosit si eu tipul traularii. Vinciurile de traul se realizeaza actualmente in rnai multe variante: - vineiuri carerealizeaza numai manevra traulului; - vinciuri care pe Ianga tamburii de manevrs ai traulului mai au tamburi auxiliari, destinati operatiilor de ridicare, manipulare sau filare a traulubi. . In ultima vrerne, exista tendinta de a uti! iza vinciuri specializate pentru fiecare operatie, Varianta de folosire a unui agregat este, in cazul instalatiilor modeme, incomoda din punct de vedere al exploatlirii, intrucat grupeaza majoritatea mecanismelor de manevra ale traulului in partea centrals a navei, reducand din spatiu! de manevra al ~aulului. Instalatiile modeme utilizeaza vinciuri de traul individuale, eu un singur tambur pentru fiecare vaer, ceea ce simplifica amplasarea, 'insa complica actionarea ~i,in special, sincronizarea manevrei vaerelor. Avmd in vedere ca utilizarea vinciurilor eu tamburi individuali pentru vaer micsoreaza ciclul traularii, aceasta variants a inceput sa fie utilizata pe majoritatea navelor de pescuit moderne.

=:y~
(b)

.~ f

Fig. 8.2 (a) - Traulare de fund; (b) - Pescuit pelagic

8.2 DOTARILE INSTALATIEtDE


, 0'

TRAULARE
Fig. 8.3 Structura instala tiei de traulare Structura unui vinci de traul, indiferent de variants constructive, euprinde: a) - tamburul principal cu dispozitivul de infii~urare ordonata a cablulu. i; b) - reductorul; c) - sistemul de antrenare; d) - aecesorii. a) TamburuI vinciului de traul trebuie sii aiba dimensiuni care sa permita Infii~urarea cornpleta a unui vaer. Avand In vedere Iungimile mari ale vaerelor (intre 2000 si 4000 m), rezulta eil dimensiunile tamburelor sunt suficient de mari, ehiar in conditiile in care cablul vaerelor se infii~oarii ordonat, in mai multe straturi. Faptul eli vaerele se aseaza pe tarnbur la diametre diferite, functie de lungimea tilatii, face ca cinematica ~i dinamica vinciului sa fie serios afectate. !n acest sens, daca se compare siruati a de virare a traulului cand cablul vaerului este In mare parte infasurat, rezulta ea pentru aceeeasi turatie

Irstalatia de traulare se compune, in general, din mecanisme (vinciuri de Incarcare, vinciuri de vaer, cabestane), coloane, traule, diverse alte accesorii, Navele de pescuit eu traulare prinpupa sunt prevazute, in general, cu slip (un plan Inclinat curbat dispus la zona din pupa a navei, pe care se face tragerea traulului), (fig. 8.3). 1n figura s-au facut notatiile: 1- slip; 2- coloana pupa; 3- vinci sonda; 4 vinciuri de vaer; 5coloana \Jippdi. pentru instalatia de incarcare ~i manevra a traulului; 6- vinciuri de incarcare ; 7- vinciuri de tragere pe punte a traulului; 8- vinciuri de caliorna (eu care se face tragerea traulului plin pe puntea navei).Existli si nave care nu au slip la pupa (indeosebi cele mai vechi), la care aducerea pungii traulului la bord ~i descarcarea ei _$e realizeaza cu ajutoruI unei instalatii de incarcare deservite, fie de un arc de traulare, fie de ea targe sau macarale. Arcul de traulare poate fi fix sau rabatabil. Arcele de tip rabatabil sunt articulate la punte 9i se rabat fa~a de verticala inspre pupa ~i prova. Rabaterea inspre pupa se face in afara oglinzii, deasupra apei, iar in prova rabaterea este posi bila pana deasupra gurii de magazie, in care se face descarcarea traulului.

'ill,:

,- l
184 Instalatii navale de punte

1
185

Capitolul 8 - Instalaria de traulare

a tamburului si aceeasi rezistenta hidrodinarnica a traulului, momentul la tambur ~i viteza de virare sunt mai rnari, ca urmare a maririi diarnetrului de infasurare a eablului vaerelor.
Aceasta duce la rnarirea puterii necesare antrenarii, Deoarece conditiile tehnologice nu necesita rnarirea progresiva a vitezei de virare a traulului, ci mentinerea ei constanta la 0 valoare convenabila scopului tehnologic, rezulta ca situatia amintita complieii conditiile puse sistemului de antrenare a vinciului. b) Reductorul vinciului are raportul de transmitere In functie de parametrii cinematici ai tamburului si motorului de antrenare. In acest sens, la utilizarea motoarelor de turatie inalta rezulta gabarite .mai mari ale reductorului. Mergand pe aceasta idee, 0 sene de firme au realizat vinciuri de traul actionate hidraulic cu motoare \ente, cup late direct pe tambur, Is care reductorul nu mai este necesar. In unele constructii, reductorul este utilizat pentru rnasurarea momentului de torsiune cu ajutorul unor traductoare cu roti dintate diferentiale. c) Sistemul de antrenare a vinciurilor poate fi: - cu actionare electrica in curent continuu, folosind convertizoare WardLeonard, sisteme de redresare eu tiristoare sau Diesel-generatoare de curent continuu; - cu actionare electrohidraulica, la care motorul de antrenare a vinciului este alimentat de la 0 pornpa cu debit variabil Sistemele de antrenare trebuie astfel alese incat vinciul, In ansamblu, sa constituie un element adaptabil diverselor regimuri de exploatare a instalatiei. d) Accesoriile vinciului de traul sunt formate din: - sistemele de franare a tamburuJui in perioada traularii; - sistemele de comanda a protectiilor pentru.evitarea ruperii traulului; - sistemele de masurare a cablului filat la ap~; .' - sisteme de cornanda, control, sincronizare; - sistemele de masurare a fortelor in vaere, amplasate inaintea intrarii vaerului pe tambur. . In instalatiile de traulare modeme, eficienta traularii este determinata de siguran- " Iii cu care se poate pastra tara avarii trauluI ~i de gradul de automatizare al traularii, Pentru a evita picrderea accidentals a traulului care reprezinta 0 investitie foarte irnportanta In ansambIul uneltelor de peseuit, sunt prevazute sisteme speciale de protectie a instalatiei contra eventualelor agalari ale traulului de fund. Aceste protectii au rolul de a realiza semnalizarea cresterii anormale a tcnsiunii in vaere, de a realiza automat slabirea vaerelor prin eliberarea franelor si de a transmite automat sau prin intermediu! operatorului comanda de modificare a sensului impingerii propulsorului. Dupa ce nava a fost oprita, prin manevre speciale, traulul se poate elibera si operatia de traulare poate continua. In cazul automatizarii instalatiei de traulare, problema devine mai dificila, pentru cii un ciclu de traulare in care intervine vinciul de traul se compune din trei faze distincte: I. Faza de lansare a traululuila apa, a 'carei durata trebuie aleasa astfel incat lansarea sa fie cat mai rapida, tara a produce solicitari dinamice in vaere la oprirea filarii. De obicei, lansarea traulului se face eu vinciuri auxiliare pana eiind aeesla ajunge ia apa, apoi datorita .rezistentei la lnaintare a traulului, vaerele se tensioneaza si lansarea are lor eu viteza prescrisa prin controlul

I
~ ~

franelor de la tarnburii vaerelor. In acest caz se pot folosi mai multe solutii de franare: I.a - folosirea unor frane mecanice amplasate langa tamburi sau pe motorul electric (frane electromagnetice). Aceste sisteme de fta'nare trebuie sa aiba sisterne de racire adecvate pentru a rezista solicitarilor termice care apar in faza de lansare; I.b - folosirea unor sisteme de franare electrodinamice, in cazul utilizarii actionarii electrice in curent continuu; I.c - folosirea unor sisterne hidraulice de franare, In cazut
ca motoare de antrenare, prin introducerea in circuitul hidraulic al motoarelor hidraulice reversibile a unor rezistente hidraulice dimensionate corespunzator. Controlul asupra intregii desfasurari a fazei de lansare se poate face automat prin dispozitive care urmaresc realizarca si rnentinerea vitezei de lansare prescrise, prin controlul lungimii cablului filat ~i prin conlrolul unor pararnetri auxiliari cum ar fi: verificarea temperaturii organelor de franare, verificarea ca tensiunea din cablu sa nu depaseasca valoarea de suprasarcina, etc. 2. Faza de traulare propriu-zisa. Este cea mai cornplexa faza deoarece trebuie sa considere 0 serie de factori externi, determinati de amplasarea probabila a bancurilor de peste, de viteza lor, de grosimea bancurilor, etc. Consideriind instalatiile de traulare existente, ill sens evolutiv, se pot preciza urmatoarele modalitati de realizare a acestei faze: 2.a - traularea cu tamburul blocat cu frana, cu dispozitivele de protectie contra aga!arii si distrugerii trauiului In functionare. In acest caz, traularea se face "in orb" rara a cunoaste decat estimativ, functie de viteza si de lungimea cablului lansat, adancirnea de traulare. in acest caz, chiar daca la bord exista aparatura pentru depistarea bancurilor de peste, pozitionarea trauiului dupa indicatiile aparaturii este aproxirnativa si eficienta traularii este rnult diminuata, mai ales in cazul pescuitului pelagic. - traularea cu traulul bloc at cu friina insa cu posibilitate de rnodificare a adancirnii traulului prin manevra tamburului. In acest caz, de traul este fixata 0 sonda care transmite Ia punctul de comandii adancirnea de traulare. Adancirnea efectiva este cornparata cu cea la care aparatura indica bancurile de peste ~i traulul se pozitioneaza convenabil, din mers, Aceste scheme de traulare se intalnesc la rnajoritatea navelor de pescuit, inclusiv la traulerele din dotarea flotei noastre. La navele dotate cu elice cu pas reglabil, protectia pentru a preveni ruperea prin aga!are a traulului este cuplata ~i eu sisternul de sehimbare a pasului.

'[
n

utilizarii motoarelorhidraulice

2.b

I
.}jJ
i

I/!6 2.c

lnstarati: navale de punte - traularea cu vinciul de traul comandat pentru a se mentine tensiunea "in vaer constants. Aceasta varianta, introdusa de firma norvegiana Hydraulic Brattvaag, imbunaHite~te traularea pe fund, in cazul msrii montate, deoarece variatiile de tensiune din vaere, aparute datorita miscarilor de tangaj, sunt preluate de sistemul de mentinere constants a tensiunii, prin filari sau virari ale cablului. Pentru a preveni eventuaJele dereglari functionale ale traulului, din eauza lungirnilor neegale virate si filate, sistemul este prevazut cu un dispozitiv de control allungimii totale de cablu filat. 2.d - un alt sistem de traulare mai evoluat decat cel prezentat, realizat de aceeasi firrnii prevede controlul traiectoriei si moditicarea pozitiei traulului - rara oprirea traularii - prin schimbarea lungimii cablului in cazul In care pe fund apar obstacole sau iarba. Faza de scoatere a traulului din apa. Aceastii fan solicits instalatia eel mai intens. Traulul, incarcet, trebuie ridicat la bord cu 0 viteza limitate inferior la o valoare tehnologica, la care pestele nu poate fugi din pIasa, iar superior la 0 valoare determinate de puterea vinciului de traul. Pentnr ca ridicarea traulului cu puterea disponibila a vinciului sii se faca Intr-un timp cat mai scurt, trebuie analizat tot ansarnblul nava-traul-vinci, pentru ca, in acest caz, viteza navei are 0 mare importanta asupra puterii vinciului de traul, asa cum sugereaza fig. 8.4.

Capitolul

8 - Instalatia de traulare

187

3.

:Ii
::'

1:
:/

il
1./ 'I!

:i

R,A?"

1!(HID

100%) 'P,/HID 100%)

ridicand de la v,o verticalii panli la intersectia curbei Ri=ftv). Punctul A defineste regimul de incarcare al motorului de propulsie prin elicea cu pas reglabil sau.. mai concret, defineste pasul elicei pentru conditiile de traulare date. Dad se urmareste ridicarea traulului, tara a se modifies pasul elieei, eu viteza de virare nominala, se obtine () micsorare a vitezei navei ~i 0 marire 3 vitezei traulului, cu cresterea corespunziitoare a tensiunii din vaere, de Ia valoarea Tla TI Acest regim de ridicare a traulului are ca efect suprasolicitarea instalatiei, in special a motorului de antrenare al traulului. Puterea necesara ridicarii poate fi apreciata prin aria PBeR ~i se constata ca este compsarabila cu puterea de propulsie (aria OSA1). Pe de alta parte, acest regim nu este econom.ic deoarece are ca urmare 0 marire a vitezei traulului fata de apa, peste limita tehnologic a prevazuta pentru ridicarea traulului Incarcat, deci rnarirea puterii nu este justificata nici din motive tehnologice nici prin micsorarea timpului de ridicare, deoarece viteza de vi.rare rlimane ~aeeea~i. Pentru a realiza un regim de ridicare convenabii se procedeaza astfel: se ia 'segmentul Be, care reprezinta viteza de virare norninala a vinciului, ~i se coboarii paralel cu el insusi, pana cand punctul C ajunge in A. Pozitia punctului E, in acest caz, va defini valoarea pasului elicei (sau a turatiei) la care se realizeaza ridicarca traulul ui, farii ca viteza relativa dintre apa ~i traul sa scads sub valoarea recomandata tehnologdc V'I ~i farii ca viteza de virare sa se micsoreze, Puterea necesara vinciului in acest caz es te mai mica, fiind sugerata de aria S(C)(B)PI. Viteza navei, in acest caz '\I~, va fi mult micsorata ,.ajungand la valori apropiate de zero. Din cele prezentate rezulta ca faza de ridicare a ;trauluJui trebuie neaparst corelata eu nava ~icu sistemul de propulsie. Tot in faza de ridicare a traulului apar siruatii In care In traul nu s-a prins nimic sau este partial umplut. In acest caz, rezistenta hidrodinarnica a traulului se micsoreaza mult. Ar fi rational ca odata cu micsorarea rezistentei la inaintare a traulului sa se marcasca viteza de virare pentru scurtarea ciclului de traulare. Aceasta se poate realiza cel mai bine prin utilizarea unui reglaj la putere constanta, care sa respecte conditia:

Rv = const
in care R este rezistenta hidrodinernica a traulului, iar v reprezinta viteza de virare

(I)

T~

"1"-.... '......

'Z"f

8.3 ACTIONAREA HIDRAULICA A VINCIVRILOR

DE

TRAUL
in instalatiile actuale de traulare sistemele hidraulice se utilizeaza la: - cotnanda instalatiei; - controJuJ ~i protectia instalatiei; - actionarea propriu-zisa: - reglajul functional al instalatiei la un regim dinainte stabilit:. Tn cele ce urrneaza se va analiza mai amanuntit actionarea ~i reglajul intrucat eo manda, controlul ~i protectia, in majoritatea cazurilor, sunt sisterne electro-hidraulice, care se studiazii ir. cadrul actionarilor electrice.

VVh_~'

br

Ll~

"

':i"

Fig. 8.4 Analiza procesului de ridicare a traulului Considerand curba rezistentei la inaintare a traulului, R" cunoscuts si in plus diagramele de passport ale elicei - impingere functie de yiten - (Pn1(V)), punctul in care se stabilizeaza regimul tranzitoriu, pcntru 0 viteza de traulare impusa, se determine

functional, combinate

~ ~

1''II

.:

A',
,J,':.
"1,

-~T'!188
Instalatii navale de punte

it
. Capitolul 8 " lnstalatia de traulare

--

-~lr-,
189

.---

~4

--

Actiouarea ludraulica se realizeaza cu pompe antrenate de un motor. electric asincron sau direct de la motorul de propulsie, printr-opriza de putere realizata special la reductorul motorului, Dupa presiunea fluidului de lucru, actionarile hidraulice utilizate la vinciurile de traul sunt de joasa, medie si de inaltapresiune. Primele permit utilizarea unor agregate de antrenare de turatie mica, motorul.hidraulic fiind montat direct pe tamburii vinciului de traul, lara reductor. Actionarile de '4Ialta presiune (lucreazacu presiuni de pana la 300 bar) sunt utilizate, de obicei, la turatii mari, ceea ce.Ieface compacte ~i cu gabarite mai reduse dedit once alte transmisii. Ca tipuri de agregate hidraulice utilizate la actionarea vineiurilor de traul, se intalnesc: - agregate de lnalta presiune reversibile, cu pistonase axiale sau radiale, eu debit constant sau variabil; - motoare hidraulice de inalta presiune, de 0 constructie specials, nereversibile (cu pistoane in stea, cu stator in forma de carna ~i cu rotor mobil, etc.); - agregate eu palete, de joasa si medie presiune, ell debit constant sau variabil, reversibile; - alte actionari speciale. Traularea impune doua moduri de reglare a functionarii instalatiei: - la tensiune constants in vaer (in faza de traulare); . - la puterea totala sau partiala de actionare a vinciului (in faza de ridicare a traulului). Pentru aceasta se recornanda doua so lutii: - rnasurarea directa a tensiunii din vaer folosind un traductor de forta; - rnasurarea indirecta prin rnasurarea presiunii din orificiul de intrare a uleiului in motor. Se stie ca la motoarele hidrostatice presiunea la intrarea in motor este proportionala cu cuplul realizat la arbore. In cazul vinciurilor, neglijand frecarile, cuplul rezistent care echilibreaza cuplul motor este dat de forta din vaer, inrnultita cu raza tamburului. Daca se presupune raza tamburului constanta, rezulta ca presiunea uleiului la intrarea in motor se poate considera proportionala cu tensiunea din vaer.lpoteza adrnisa poate fi considerate reala atunci dind:' in regimul de reglare la tensiune constants, lungimea cablului manevrat nu variaza prea mult, asa inca; sa modifice in mod substantia! nurnarul de straturi. Oricare ar fi modul de masurare al tensiunii din vaer, se pune problema analizei modului cum se realizeazi schema de reglaj a tensiunii constante in vaer. Se considera un vinci de traul antrenat de un motor hidraulic cu cilindree fixa, alimentat de la 0 pornpa eu debit variabil. Presupunem schema de actionare din figura 8.5, 10 care s-au facut notatiile: I - tamburul vinciului de traul (simplu sau dublu); 2 - motor hidraulic de antrenare; 3 - pornpa principals cu debit variabil; 4 - pompa de alimentare; 5 - rezervor de ulei; 6 - supapa de siguranta; 7 - supapa de sens unie; 8 armature de reglare a debitului; 9 - reductorul vinciului. varianta constructive a dispozitivului 8 de reglare a debitului este reprezentata in figura 8.6. Pistonul B i~i gaseste echilibrul la presiunea reglata. Dad apar perturbatii ale presiunii, pistonul B se deplaseaza, iar prin orificiile a si b incepe sa eireule fluid care detenninii depJasarea pistonului A In sensu I micsorarii sau maririi debitului asa incat iensiunea din cablu sa poata fi mentinuta constanta. Sistemele de reglare la putere

constanta trebuie sa asigure functionarea vinciului de traul astfel incat puterea la arborele de antrenare sa ramana tot timpul la aceeasi valoare: M(r) = canst. Deei, la marj rea momentului, din cauza cresterii rezistentei traulului, turatia tamburului si deei viteza de virare trebuie sa scada ~i invers. Asa cum s-a ararat, presiunea de alimentare a motorului este proportionala cu momentul rezistent. Considerand schema de actionare cu pornpa cu debit variabil, conditia de putere constanta inseamna satisfacerea relatiei:

pQ=k
deoarece:

(2)

M=kIP UJ = k2Q

Fig. 8.5 Vinci de traul actionat hidraulic varianta constructiva a dispozitivului 8 de reglare a debirului este reprezentata in figura 8.6. Pistonul B i~i gaseste echilibrul la presiunea reglata. Daca apar perturbatii ale presiunii, pistonul B se deplaseaza, iar prin orificiile a si b incepe sa circule fluid care determina deplasarea pistonului A in sensul micsorarii sau rnaririi debitului asa lncat tensiunea din cablu sa poata fi menA tinuta constanta. Sistemele de reglare la putere constants trebuie sa asigurc functionarea vinciului de traul astfel incat puterea la arborele de antrenare sa ramana tot timpul la aceeasi valoare: M(r)=const. Deci, la marirea momentului, din cauza cresterii rezistentei traulului, turatia tamburului si deci viteza de virare trebuie sa scada $i invers. Asa cum s-a aratat, presiunea de alimentare a motorului este proportionala cu momentul rezistent. Considerand schema de actionare eu pornpa

I
La rezervorul 'de ulei Presiunea de reglare a pompei

Fig. 8.6 Dispozitiv de reglare a debitului

190
ell debit variabil,

Instalatii navale de punte


conditia de putere constants inseamna satisfacerea relatiei:

Bibliografie

191

BIBLIOGRAFIE
(2) Adam, At. et al., Pescuitul industrial, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1981. Alexandrov, M.N., Instalatii navale, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1982, (in limba rusa), Alexandrov,M.N., Echipamente navale, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1987, (In limba rusa), Ceanga.V, et al., Brevet OSIM nr.69.478. Ceanga.V., Pitulice,D., Paraschivescu,C., Electro-hydraulic Steering Gears Parameters Determination, Buletinul Universitatii din Galati, Fascicula IV, Anul Ill, 1980. Gorshkov, LA., Mahorin, N.!., Transferul miirfii ill mars, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1977, (in limba rusa), (,. Gurovich.AN. et al., Instultuii navale, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1967, (inlimba rusa). Gurovych,A.N. et al., lnstalatii navale, vol, 1 si 2, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1975, (in limba rusa), Ionita.l.C; Jimbu,A., Instalaiii navale de bord, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1986. Kamnev,G.F.: Kiparskiy,G.R., Balin,V.M., Ma~ini de ridicat - transportal ~i mecanisme de punte, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1976, (In limba rusa). .e Lloyd's Register, Classification of Ships, Rules and Regulations, London, < 1997. Prunii,T.V., Exploatarea navelor maritime si fluviale, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1967.
I

pQ=k
deoarece:

M=k,P cv=bQ
Relatia (2) reprezinta 0 hiperbola echi latera iar earacteristica de ~eglaj a pompei se va suprapune, pe 0 anurnita portiune, eu aceasta curb a (fig. 8.7). In scheme le de regJaj existente se pot intalni doua cazuri: - eel din figura 8.7(a) In care sisternul de reglaj la putere constants rcalizeaza rnodificarea parametrilor p, a dupa legea (2); . - eel din figura 8.8(b) in care sistemul de reglaj Ia putere constants realizeaza modificarea parametrilor p, q dupa segmentele AB, Be care aproximeaza hiperbola teoreticii. Dintre cele douli sisteme, primul se compune dintr-un sistem format dintr-un piston care, printr-o cama profilata, realizeaza cornanda debitului dupa Jegea Q'P = const. Al doilea utilizeazli pentru cornanda debitului pistoane hidraulice actionate pe 0 fala de presiunea de 11IeIU iar pe cealalta de arcuri, eu caracteristici diferite, care intra in actiune succesiv.
PI M

p,M

RNR, Intemational Convention for the Safety of Life at Sea,1974. Bucuresti,


1986.

n.t

,,'

-Q

I
(bi

n
III

RNR, Reguli pentru Clasificarea si Constructia Nave/or Mariti/lie, Bucuresti, 1990. RNR, Reguli pentru Echlpamente conform conventiilor, ale Nave/or Maritime, Bucuresti, 1990. RNR, Reguli pentru instalalii de ridicare, ale Navelor Maritime, Bucuresti,
1990. Sc1meekluth,H., 1977. SNAME, Marine Engineering, Harrington, Newport, 1992. Souchotte,E., Marble Auxiliary Machinery, Newnes-Butterworts, 1975. Vasilyev,A.L. et al., Capace mecanice ale gurilor de maga'{;ii La nave, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1977, (In limba rusa). Voytkunskyi,Y.Y., Teoria navei, vol.lIl, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 19S5, (in limba rusa). London,

Fig. 8.7 Diagramele de reglare ale sistemului hidraulic de actionare

Hydro-mechanik zum Schiffs-entwurf, Koehlera,

Aachen,

1--'

. '(~jlli~}~;?
-~

riCSW

cus

-mn

-:is

-iO"-

iiiiiliiiiii..ae&

.. _

~_. __ ._".

_.

.-----------.

192

Instalatii

navale de punte

'i
Zaharov.Yu.V., Esyn,LP., Masini
!ji

mecanism e

nuvale,

Ed.Sudostroenie,

Leningrad, 1982, (In lirnba rusa). Zavisha, V. V., Dyokyn,B.G., Leningrad, 1974, (In limba rusa).

Mecanisme auxiliare navale, Ed.Sudostroenie,

Zavisha, V.V., Dyokyo,B.G., Mecan isme auxiliare navale, Ed. Transport, Moscova, 1984, (10 limba rusa). Zavisha, V.V., Masini de ciirmi: hidraulice, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1965, (in limba rusa).

"~

11? u E
or"J
...;~,

~ ~

~
.

t\~
:t:"
"

,, \--j "'."'vii .~
\

f\j

','-- .... "~?", 't,~.


,";.".~
C.

-~ ... ~
~""

~
~"i

-I

rJ
'I..if

.~\ <,
,-- -, ,t:~...""" .,,,,

~~~ \..,

~, t" ;~~~, -\,


'"
.>

,';>.,j

./

'",
.

' ....

Jt. :(

,pIt

,)

h
"i

-<
~

~\