Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Dunarea de Jos din Galati Facultatea de Arhitectura Navala

Tehnologia fabricarii corpului navei

Student:Lungeanu George Grupa:2142, anul: IV

Indrumator proiect:
Conf.dr.ing. Dorin erban

2012-2013

TEMA PROIECT
Sa se elaboreze tehnologia de asamblare si sudare a unei sectii ,,tanc de gurna - la o nava de tip VRACHIER cu urmatoarele dimensiuni: L=145 m D=13.31m B=25m

CONTINUT PROIECT

1. Calculul maselor sectiilor pe tipuri de plansee pentru o zona de 10m din portiunea cilindrica:tabele 2. Impartirea corpului navei in elemente prefabricate 3. Stabilirea etapelor tehnologice de asamblare si sudare a sectiei, descrierea utilajelor tehnologice necesare; 4. Adoptarea schemelor de sudare pentru fiecare etapa tehnologica 5. Stabilirea regimului de sudare si a necesarului de materiale de sudare PARTEA GRAFICA 1. Sectiunea transversala la cuplul maestru 2. Schema de impartire a corpului navei in elemente prefabricate 3. Desenul de amsamblu al sectiei; 4. Etapele tehnologice de sudare si schemele aferente (schite axonometrice).

1.Calculul maselor pentru o portiune de 10 m lungime din zona cilindrica a navei. Calculul masei sectiei de fund si DF
Nr.crt Denumire element B[mm] s[mm] Profile S[m^2] Masa unitara[t/m^2] Masa/buc[kg] Nr.buc 1 4 3 1 1 3 12 12 Masa totala[kg]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

chila plata tabla fund tabla DF 1 tabla DF 2 suport central suport lateral longitudinale fund longitudinale DF varange cu inima bracheti

1150 1980 2380 1980 1450 1450 -

17 15 13.5 13.5 15 12
-

0.13345 0.11775 0.105975 0.105975 0.11775 0.0942 29.27 29.27 102.05 94.2

1534.675 2331.45 2522.205 2098.305 1707.375 1365.9

1535 9326 7567 2098 1707 4098 3512 3512 3057 805

12XHP240X12 12XHP240X12
-

13 12

3.328 0.777

339.6224 73.1934

9 11

Masa totala: 72[t]

Calculul masei sectiei tancul de gurna


Nr.crt Denumire element B[mm] s[mm] Profile S[m^2] Masa unitara[t/m^2] Masa/buc[kg] Nr.buc 3 1 3 Masa totala[kg]

1 2 3

tabla gurnei tabla gurnei tabla inclinata longitudinale de fund longitudinale de bordaj longitudinale de bordaj longitudinale de bordaj longitudinale de bordaj longitudinale de bordaj longitudinale tabla inclinata longitudinale tabla inclinata longitudinale tabla inclinata longitudinale tabla inclinata longitudinale tabla inclinata

1980 2380 1780

15 15 15

0.11775 0.11775 0.11775

2331.45 2802.45 2095.95

6994.35 2802.45 6287.85

3XHP240X12

29.27

1170.8

HP240X10

255

2550

HP200X11

21.71

217.1

HP200X10

20.14

201.4

HP200X9

18.57

185.7

HP 180X10

17.63

176.3

10

HP 240X12

29.27

292.7

11

HP 240X11

27.39

547.8

12

HP 240X10

25.5

255

13

HP 220X12

26.22

262.2

14

HP 220X11

24.5

245

15

Diafragma gurnei bracheti

13

4.505

102.05

459.73525

1379.20575

16

12

0.79

94.2

74.418

11

818.598

17 18

bracheti bracheti

12 12

0.62 0.474

94.2 94.2

58.404 44.6508

11 11

642.444 491.1588

Masa totala: 46[t]

Calculul masei sectiei de bordaj.


Nr.crt Denumire element B[mm] s[mm] Profile S[m^2] Masa unitara[t/m^2] Masa/buc[kg] Nr.buc Masa totala[kg]

1 2 3 4

tabla bordaj coaste brachet 1 brachet 2

2111

15

0.11775

2095.95

4971.405

14 12 12

0.886 0.113 0.161

109.9 94.2 94.2

97.3714 10.6446 15.1662

14 14 14

1363.1996 149.0244 212.3268

Masa totala: 13.39[t]

Calculul masei sectiei tancul de ruliu.


Nr.crt Denumire element B[mm] s[mm] Profile S[m^2] Masa unitara[t/m^2] Masa/buc[kg] Nr.buc Masa totala[kg]

1 2 3 4 5

tabla bordaj tabla plafon inclinat tabla plafon inclinat tabla plafon inclinat longitudinale plafon inclinat longitudinale punte longitudinale de bordaj brachet 1 brachet 2 brachet 3 varanga cu inima

2111 1980 1780 1980

15 15 15 15

0.11775 0.11775 0.11775 0.11775 27.39

2095.95 2331.45 2095.95 2331.45

2 3

4971.405 6994.35 4191.9 2331.45 1917.3

HP240X11

6 7 8 9 10 11

HP 160X9 HP 120X8 0.3 0.432 1.005 7.731

13.97 9.2 94.2 94.2 94.2 102.05

1117.6 368 310.86 447.6384 1041.38 2366.85

12 12 12 13

28.26 40.6944 94.671 788.94855

11 11 11 3

Masa totala: 58.7[t]

Planseu BB+TB Sectia DF Sectia tancul de gurna Sectia de bordaj Sectia tancul de ruliu

Masa[t] 72.90 46.45 13.39 58.74

Masa unitara[t/m] 7.29 4.65 1.34 5.87

Masa totala: 191.48[t] Masa unitara: 19.148[t/m]

2.Impartiea corpului navei in elemente prefabricate Este cunoscut faptul ca initial asamblarea corpului nevelor din otel s-a facut prin nituire si abia ulterior prin sudare(dupa 1940).Odata cu introducerea sudarii ca principal procedeu de asamblare,tehnologia adoptata reproducea in mare masura etapele de asamblare a navelor nituite.In aceasta varianta era asamblata intai structura fundului si tablele invelisului acestuia pe intreaga lungime a navei,dupa care se asambla osatura bordajelor si invelisul acestora,continuand apoi constructia corpului cu asamblarea puntilor.Aceasta tehnologie conduce la durate mari de stationare a corpului navei pe cala si la abateri mari de la forma si dimensiunile din proiect,anuland in mare parte avantajele sudarii. Treptat,in industria navala,s-a impus insa metoda prefabricatei. Aceasta metoda consta in asamblarea si sudarea completa si simultan a unor zone sau sectii din corpul navei,in atelier,urmata de cuplarea acestora intr-o anumita ordine pe cala.Ulterior s-a trecut la saturarea cat mai avansata a sectiilor de corp cu elemente ale instalatiilor navei,in special cu tubulaturi,sau chiar cu agregate usoare. In acelasi timp masa elementelor prefabricate a crescut la valori de 50-100 tone pentru sectii si 300-500 tone pentru blocsectii,in functie de dotarea tehnica a santierelor navale.

Dimensiunile elementelor prefabricate si in final impartirea corpului in sectii si blocsectii sunt conditionate de urmatorii factori: Numarul,dimensiunile si repartizarea suprafetelor de lucru existente in atelierul de asamblare-sudare cat si pe cala de montaj; Dotarea existenta in atelier si pe cala,cu utilaje,masini si sisteme de ridicat si transportat,respectiv caracteristicile tehnice ale acestora(sarcina maxima,inaltimea de ridicare la carlig,raza de actiune) Dimensiunile laminatelor furnizate santierului,in special gama de lungimi a acestora,ce va impune restrictii privind lungimile elementelor prefabricate; Dimensiunile navei,compartimentajul acesteia cat si pozitia elementelor de structura ale corpului. La amplasarea cusaturilor de montaj,operatie prin care se precizeaza forma si simensiunile elementelor prefabricate,se impune respectarea urmatoarelor conditii: Elementele prefabricate trebuie astfel dimensionate incat la executia acestora sa se foloseasca un volum cat mai mic de sudura.In acest sens se vor folosi table de lungimi si latimi cat mia mari posibil,limitand la maxim numarul imbinarilor cap la cap.In acelasi timp se va urmari utilizarea cat mai buna a formatelor de tabla limitand procentul deseurilor; La stabilirea extinderii fiecarui element prefabricat trebuie sa se tina cont de tehnologia ulterioara de asamblare si sudare a acestuia.In acest sens trebuie sa existe posibilitatea asamblarii sectiei pe un dispozitiv cat mai simplu,iar majoritatea sudurilor sa poata fi executate in pozitie orizontala sau cat mai apropiat de aceasta pozitie; Elementele prefabricate trebuie sa aiba o rigiditate suficienta pentru a nu se deforma in timpul operatiunii de rasturnare sau transport pe cala; Masa elementelor prefabricate nu trebuie sa depaseasca capacitatea de ridicare a instalatiilor si masinilor de ridicat si transportat existente,iar dimensiunile de gabarit trebuie sa fie corelate cu inaltimea maxima de ridicare la carlig,astfel incat sa faca posibila operatia de rasturnare,daca aceasta va fi necesara in procesul de asamblare-sudare.

Estimarea masei elementelor prefabricate in faza de proiect tehnologic se poate face pe baze statistice,apeland la datele existente in literatura de specialitate.Astfel,in diverse studii publicate sunt prezentate diagrame in care se indica masa diferitelor tipuri de sectii(fund,bordaje,punti etc),in functie de tipul navei,dimensiunile acesteia si suprafata sectiei.Valorile obtinute pe aceasta baza sunt inca dependente de registrul de clasificare pe baza caruia s- efectuat esantionajul navei. O varianta des utilizata in faza de proiect tehnologic este aceea de a calcula masa diferitelor tipuri de plansee(fund,bordaje,punti,pereti tranversali si longitudinali),pentru un tronson de 10 m din zona centrala a navei.Calculul se face plecand de la esantionajul navei din desenul general de constructie in care sunt precizate dimensional toate elementele constructive ale corpului(invelis,osatura,elemente de rigidizare etc).In final se determina asa numita masa unitara exprimata in pentru fiecare tip de planseu sau zona din corp.Pe baza acestor valori ale maselor unitare se face apoi calculul fiecarei sectii in procesul de impartire a corpului in elemente prefabricate si se varifica daca sunt respectate conditiile precizate anterior. La amplasarea cusaturilor de montaj dintre elementele prefabricate,trebuie totodata respectate urmatoarele restrictii: Distanta dintre cusaturile de montaj longitudinale si transversale si alte cusaturi cap la cap sau de colt dintre elementele de osatura si invelis,paralele cu cele de montaj,nu va fi mai mica de 200 mm; Cusaturile de montaj nu vor fi amplasate in zonele cu concentrari de tensiuni ale corpului cum sunt: a) racordarile de la colturile gurilor de magazie si a altor deschideri in punti; b) zona de curbura maxima a gurnei sau a racordarii bordajului cu puntea; c) zonele imbinarilor dintre suprastructuri si rufuri cu puntea,respectiv in zona racordarii parapetului la suprastructura. Imbinarile de montaj transversale ce delimiteaza sectiile de corp pe lungimea navei vor fi dispuse in acelasi plan transvarsal,deci vor fi imbinari

inelare.Ele vor delimita blocsectiile(sau raioanele) din care este alcatuit corpul navei. In final,elementele prefabricate ce compun corpul navei vor fi numerotate,fiecarei sectii atribuindu-se un simbol prin care sa poata fi identificata.Datorita numarului mare de elemente prefabricate si a formelor asemanatoare ale acestora,numerotarea trebuie facuta in asa fel incat dupa simbolul atribuit fiecarei sectii,pozitia acestora in corpul navei sa fie usor de depistat.Numerotarea va tine cont si de deosebirile ce trebuie sa existe intre sectiile asemanatoare de la navele diferite ce se executa simultan in santier.In practica tehnologica se intalnesc un mare numar de sisteme de numerotare,ce difera de la santier la santier.Adesea aceste sisteme sunt greoaie,complicate si nu raspund cerintelor formulate mai sus. Cele mai rationale sisteme de numerotare sunt cele care au in vedere pozitia sectiilor in corpul navei,simbolurile acestora fiind alcatuite dintr-un grupaj de cifre sau un grupaj de cifre si litere.Sub acest aspect distingem: Sistemul de numerotare zecimal(cu cifre),la care fiecare blocsectie primeste o grupa de cifre incepand de la pupa spre prova(01,02),ce va constitui prima parte a simbolului sectiei.Cea de-a doua grupa de cifre va preciza pozitia sectiei pe inaltime incepand de la fund prea punte. Sistemul de numerotare combinat(cu cifre si litere),la care primul element al simbolului este o cifra care indica blocsectia,ca si la sistemul zecimal,iar cel de-al doilea element va fi un grupaj de litere cat mai sugestiv.Astfel pentru sectiile de dublu fund vom atribui simbolul DF,urmat de precizarea bordului,Bt sau Tb.In continuare se utilizeaza simbolurile: BI.P;BI.S-sectiile de bordaj inferioare. PI.P;PI.S-sectiile de punte intermediare. BS.P;BS.S-bordaje superioare. TG;TR-tancuri de gurna si de ruliu(la vrachiere).

3.Stabilirea etapelor tehnologice de asamblare si sudare a sectiei de tanc de gurna Sectia de tanc de gurna reprezinta o sectie de volum.Asamblarea acestei sectii se va face in pozitie rasturnata pe plafonul inclinat al tancului de gurna. Etapa I Asamblarea si sudarea tablelor plafonului inclinat In aceasta etapa,tablele ce formeaza palfonul inclinat sunt dispuse pe platoul de asamblare,realizandu-se centrarea acestora dupa liniile teoretice ale elementelor de osatura ce sunt marcate pe acestea.Se verifica rostul imbinarilor cap la cap dintre filele de tabla ce formeaza plafonul,corectitudinea prelucrarii marginilor,dupa care se executa asamblarea in puncte de sudura cu respectarea regulilor precizate mai jos. Pentru imbinari cap la cap inaltimea h a punctelor de sudura va fi stabilita astfel: Pentru table subtiri cu grosimea s4 mm:hs Pentru table groase cu grosimea s>4mm:h=(0.4-0.7)s Lungimea punctelor de sudura variaza intre limitele l-(15-40)mm,iar pasul dintre acestea t=(20-400)s+50mm.Ordinea de dispunere a punctelor de sudura este in functie de raportul dintre lungimea si latimea tablelor.

Etapa II Asamblarea si sudarea osaturii simple. In aceasta etapa elementele de osatura simpla sunt centrate tinandu-se cont de pozitia liniilor teoretice plasate pe panou.Se va avea in vedere dispunerea corecta a grosimii inimii si orientarea corecta a aripii sau bulbului profilului fata de liniile teoretice in conformitate cu liniile de trasaj.Sudarea se poate face automat sau manual cu 2 sudori.In cazul sudarii manuale se recomanda sudarea in trepte inverse astfel putand fi utilizat doar un electrod pe treapta deformatiile rezultate fiind mai reduse insa productivitatea mai mica. Se va folosi urmatoarea schema pentru sudarea longitudinalelor plafonului inclinat.Cordoanele 4 vor fi sudate dupa recirea completa a cordoanelor 3.

Schema de sudare a osaturii simple.

Etapa III Asamblarea si sudarea osaturii intarite. In aceasta etapa se verifica trasajul liniilor teoretice ale osaturii intarite dupa care osatura este pozitionata in raport cu liniile teoretice urmand a se asambla in puncte de sudura.In etapa urmatoare se trece la sudarea osaturii de panou,pe baza schemei de sudare stabilite.Schita axionometrica a acestei etape este prevazuta in figura urmatoare. Sudarea osaturii intarite se face de regula semiautomat,dar si manual.Cu cifre romane a fost precizata ordinea si sensul general de executare a cordoanelor,iar cu cifre arabe sunt prezentate secventele de executare a fiecarui cordon.Dupa sudarea osaturii intarite de panou se trece la sudarea osaturii simple de osatura intarita.

Schema de sudare a osaturii intarite Etapa IV Asamblarea si sudarea longitudinalelor de bord si de fund si a brachetilor din tancul de gurna. In aceasta etapa grinzile longitudinale de fund si de bordaj sunt pozitionate in decuparile existente in diafragmele tancului de gurna si sunt asamblate si sudate de acestea. Dupa ce longitudinalele au fost sudate in alveole se trece la sudarea brachetilor de longitudinale si de tabla plafonului inclinat. Dupa sudarea brachetilor se vor suda cap la cap cele 2 table plane ale bordajului pe platou urmand ca dupa sudarea lor sa se treaca la asamblarea si sudarea cap la cap a tablelor invelisului incepand cu tabla curbata a gurnei urmand concomitent sa se sudeze tabla fundului si cea preasamblata a bordajului.

Dupa sudarea cap la cap a invelisului sectia se va rasturna mai intai pe bordaj pentru sudarea invelisului de osatura si apoi in pozitie normala pentru a suda si tablele fundului si a gurnei de osatura.Se va adopta o schema in sistem celular de sudare.

Schema de sudare a tablelor bordajului de osatura.

Invelisul fundului se va suda de osatura dupa o schema asemanatoare cu cea a bordajului.