UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” GALATI

Proiect
TFCN

STUDENT:
FACULTATEA: Arhitectura Navala
SPECIALIZAREA: Arhitectura Navala
GRUPA: 2141 A
Nava tip Ofshore Supply
Dimensiuni Principale
Lpp=125.9 [m];
B=27.4 [m];
D=27.5 [m];
T=6.4 [m].

Calculul masei sectiilor pe tipuri de plansee pentru o zona de 10 m lungime din

portiunea cilindrica a corpului navei

În această etapă se calculează masa diferitelor tipuri de planşee (fund, bordaje, punte,
perete longitudinal) pentru un tronson de 10 m din zona centrală a navei. Calculul se face
plecînd de la eşantionajul navei şi desenul secţiunii transversale a navei la cuplul maestru, în
care sunt precizate dimensional toate elementele constructive ale corpului. Acestea au fost
desenate in model 3D si prin intermediul programului de lucru, Autocad, s-au calculat
volumele tuturor elementelor. Ulterior a fost calculata masa, inmultind volumul cu densitatea
otelului naval.

Nr. crt. Elementul Volum densitate [Kg/m³] Masa Kg

19 chila plata 1.431 7860 11 247.66
20 longitudinale fund 0.402072 7860 3 160.28
21 planseu dublu fund 1.0964 7861 8 618.80
22 pereti longitudinali dublu fund 0.676 7862 5 314.71
23 pereti longitudinali 0 0.7584 7863 5 963.30
24 pereti longitudinali 1 1.28112 7864 10 074.73
25 perete longitudinal central 1.49048 7865 11 722.63
26 longitudinale punte intermediara 0.262571 7866 2 065.38
27 punte intermediara 2.19472 7867 17 265.86
28 longitudinale punte principala 0.853357 7868 6 714.21
29 punte principala 2.19472 7869 17 270.25
30 profil I 0.622848 7870 4 901.82
31 perete longitudinal CM 1.49048 7871 11 731.57
32 perete longitudinal 0.8 7872 6 297.60
33 bordaj 0.947639 7873 7 460.76
34 chila antiruliu 0.102762 7874 809.15
35 planseu dublu fund zona tancuri 0.6176 7875 4 863.60
36 Webframe 0.727505 7876 5 729.83
TOTAL 141 212.13
TOTAL x 2 242.42 t
 Grafice pentru etapa de calcul a masei sectiei
Impartirea corpului in elemente prefabricate

La împărţirea corpului navei în elemente prefabricate se urmăreşte utilizarea cât mai

judicioasă a formatelor de table. În dimensionarea elementelor prefabricate trebuiesc luaţi în
considerare următorii factori:
- numărul, dimensiunile şi repartizarea suprafeţelor de lucru existente în atelierul de
asamblare-sudare cât şi pe cala de montaj;
- dotarea existentă în atelier şi pe cală, cu utilaje, maşini şi sisteme de ridicat şi
transportat, respectiv caracteristicile tehnice ale acestora;
- dimensiunile navei, compartimentajul acesteia, cît şi poziţia elementelor
prefabricate;
- dimensiunile laminatelor furnizate şantierului, în special gama de lungimi a
acestora, ce va impune restricţii privind lungimile elementelor prefabricate;
La amplasarea cusăturilor de montaj, operaţie prin care se precizează forma şi
dimensiunile elementelor prefabricate, se impune respectarea următoarelor condiţii:
- la stabilirea extinderii fiecărui element prefabricat trebuie să se ţină seama de
tehnologia ulterioară de asamblare şi sudare a acestuia. În acest sens trebuie să existe
posibilitatea asamblării secţiei pe un dispozitiv cât mai simplu, iar majoritatea sudurilor să
poată fi executate în poziţie orizontală sau cît mai apropiat de această poziţie;
- elementele prefabricate trebuie astfel dimensionate încât la execuţia acestora să se
folosească un volum cât mai mic de sudură.
- elementele prefabricate trebuie să aibă o rigiditate suficientă pentru a nu se deforma
în timpul operaţiunii de răsturnare sau transport pe cală;
- masa elementelor prefabricate nu trebuie să depăşească capacitatea de ridicare a
maşinilor de ridicat şi transportat existente, iar dimensiunile de gabarit trebuie să fie corelate
cu înălţimea maximă de ridicare la cârlig.
La amplasarea cusăturilor de montaj dintre elementele prefabricate, trebuie totodată
respectate următoarele restricţii:
- distanţa dintre cusăturile de montaj longitudinale şi transversale şi alte cusături cap
la cap sau de colţ dintre elementele de osatură şi înveliş, paralele cu cele de montaj, nu va fi
mai mică de 200mm.
 - cusăturile de montaj nu vor fi amplasate în zonele cu concentrări de tensiuni ale
corpului, cum sunt:
a) racordările de la colţurile gurilor de magazie şi a altor deschideri în punţi;
b) zona de curbură maximă a gurnei sau a racordării bordajului cu puntea;
c) zonele îmbinărilor dintre suprastructuri şi rufuri cu puntea, repectiv în zona
racordării parapetului la suprastructură.
- îmbinările de montaj transversale ce delimitează secţiile de corp pe lungimea navei
vor fi dispuse în aceelaşi plan transversal, deci vor fi îmbinări inelare. Ele vor delimita
blocsecţiile (sau raioanele) din care este alcătuit corpul navei.
Stabilirea poziţiei cusăturilor de montaj se face într-un desen numit schema de
împărţire a corpului navei în elemente prefabricate.
Stabilirea etapelor tehnologice de asamblare a bloc-sectiei de dublu fund si
adoptarea schemelor de sudare aferente fiecarei etape tehnologice
 Sectiune Webframe 111 bloc-sectie

Asamblarea sectiilor de dublu fund se face pe platoul de asamblare, in pozitie

normala, pe fundul dublului fund, in urmatoarele etape tehnologice:

1. Se imparte sectia in felul urmator:

o Partea de mijloc este marginita de cei curenti longitudinali de inaltime diferita
o Alte doua parti constituite de invelisul gurnei si ceilalti 2 curenti
2. Asamblarea si sudarea tablelor chilei si a tablelor de fund
3. Asamblarea si sudarea osaturii simple
4. Asamblarea si sudarea varangelor si a suportilor sectiei
5. Asamblarea si sudarea longitudinalelor plafonului a invelisului sectiei

1. Asamblarea si sudarea tablelor chilei si a tablelor de fund

Dupa sudarea tablelor de fund, acesta este pozitionat pe suprafata de sprijin
materializata de platoul de asamblare de tip stelaj.In lipsa unui astfel de panou, suprafata de
sprijin va fi materializata prin placute sudate pe sinele de cale ferata incastrate in pardoseala
halei atelierului de asamblare.Se recomanda ca placutele sa fie consolidate cu diagonale sau
gusee, iar abaterea de la planeitate a punctelor de sprijin trebuie sa fie de + sau – 1 [mm].
Fixarea placutelor si verificarea planeitatii se face cu ajutorul teodolitului si a nivelei cu tub
flexibil.Se recomanda ca liniile teoretice ale structurii sectiei sa fie dispuse in diagonala fata
de directia de amplasare a sinelor platoului, respectiv a placutelor de reglaj.Dupa centrare,
panoul se fixeaza mecanic pe contur si din loc in loc de placutele de reglaj.In acest mod se
impiedica deplasarea sa in etapele urmatoare.
 Panoul tablelor de fund

2. Asamblarea si sudarea osaturii simple

In aceasta etapa elementele de osatura simpla sunt centrate, tinandu-se cont de
pozitia liniilor teoretice trasate pe panou.Se va avea in vedere dispunerea corecta a grosimii
inimii si orientarea corecta a aripii sau a bulbului profilului fata de liniile teoretice, in
conformitate cu documentatia de trasaj.
Se vor centra si suda perentii longitudinali in acelasi timp cu profilele lingitudinale
pentru a evita deformatiile ce pot aparea in situatia in care acesti pantru pereti ar lipsi.
 Schemele de sudare prezentate tin cont de numarul elementelor de osatura, astfel incat
incalzirea sa fie cat mai uniforma si simetrica in raport cu axele sectiei, utilizandu-se doua
posturi simultane de lucru (nu se sudeaza simultan de aceeasi parte a axei Ox sau Oy).
De regula sudarea se face automat, dar exista si cazuri in care sudarea se executa
manual. Daca sudarea se executa manual, se recomanda sudarea in trepte inverse, de
lungime egala cu lungimea cordonului ce se poate realiza cu un singur electrod.In acest caz
deformatiile provocate de sudare vor fi mai reduse, dar productivitatea va fi mai mica.
Schema de sudare prezentata ramane valabila, ea indicand ordinea si sensurile
generale de sudare.
Sudarea pe cealalta parte se poate face dupa aceeasi schema, inversand sensurile de
sudare. Contractiile vor fi mai uniforme daca sudarea de completare la radacina se face
plecand de la periferie spre centru.In acest caz, cordoanele 4 vor fi sudate numai dupa
racirea completa a cordoanelor 3.
Dupa sudare se face verificarea dimensiunilor generale precum si a tolerantei de
dispunere a elementelor de osatura.Trebuie remarcat faptul ca in practica tehnologica a
santierelor, dupa fiecare etapa tehnologica se trece la indreptarea sectiei, in vederea
eliminarii pe cat posibil a deformatiilor locale. Operatia, gresit numita „detensionare”, se
aplica in cazul adoptarii unor sheme de sudare gresite sau nu se respecta schemele de
sudare. Ca rezultat, apar deplanari ale panoului ce creeaza dificultati la asamblarea osaturii
in etapele ulterioare.
 Indreptarea sectiei, care nu reduce tensiunile remanente si chiar introduce tensiuni
suplimentare, se face de regula prin incalzire liniara sau locala si are ca efect aparitia unor
deformatii locale remanente de sens contrar celor generate de sudare. Totodata, poate
conduce la cresterea contractiei generale.

3. Asamblarea si sudarea varangelor si a suportilor sectiei

Asamblarea acestor elemente de osatura intarita incepe cu pozitionarea si

asamblarea suportului dupa care se continua cu asamblarea unei varange situate la mijlocul
lungimii sectiei. In continuare, se avanseaza simultan pe patru fronturi de lucru, mergand
spre extremitati,simultan in cele doua borduri.Astfel, se asambleaza panourile suportilor
laterali (ce se intrerup la varange), se continua cu inca patru varange, din nou cu suporti
laterali...pana cand se ajunge la cele doua extremitati pupa si prova ale sectiei.Pe masura ce
avanseaza se fac ajustarile necesare datorate erorilor acumulate in procesul de fabricatie,
astfel incat sa se asigure verticalitatea si dispunerea corecta pe liniile teoretice a elementelor
de osatura mentionate.
Suportii si varangele se asambleaza atat de fundul dublului fund, cat si unele de altele. Dupa
asamblarea elementelor de osatura intarita, acestea se sudeaza de fund dupa o schema in
sistem celular, manual sau semiautomat. Mai jos este prezentata schema axonometrica.
 4. Asamblarea si sudarea longitudinalelor de bord si dublu bord si a invelisului sectiei

In aceasta etapa grinzile longitudinale ale plafonului dublului fund sunt pozitionate
in decuparile existente in varange si sunt asamblate si sudate de varange.Dupa sudarea
longitudinalelor in alveole, se trece la asamblarea tablelor plafonului.Acestea sunt pozitionate
una cate una incepand din PD si continuand simultan spre cele doua borduri. Dupa asamblarea
invelisului se trece la sudarea cap la cap a filelor plafonului, utilizand o schema de sudare
adecvata. Pentru reducerea tensiunilor, se poate proceda la fixarea mecanica a tablelor de
suporti si varange (cu intinzatori, pe dedesubt), fara ca acestea sa fie haftuite de osatura. Dupa
sudarea invelisului, se trece la sudarea invelisului plafonului de dublu fund de varange,
suporti si longitudinale.
 Se utilizeaza in acest scop aceeasi schema in sistem celular prezentata anterior, cu
mentiunea ca intai se sudeaza grinzile longitudinale de invelis si apoi suportii si varangele,
conform schemei amintite.