NOIUNI GENERALE DESPRE NAV.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii n activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite n marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, avnd forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea n siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara avnd un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de nregistrare. Actele sunt n majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Romn, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le mbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Romn (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca att constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor ct si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate n sensul respectiv. n cazul n care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o ncarcatura neracita n prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice n raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si n conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral mparte nava n doua parti: partea din dreapta pentru un observator care priveste n sensul normal de naintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb; partea din stnga pentru un observator care priveste n sensul normal de naintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, mparte nava n doua parti: sectorul prova, partea din fata a navei; sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se ntelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara n forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar n partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava, este linia etravei, iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei, numita etambou, este linia etamboului. Planul orizontal mparte corpul navei n doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire. Linia de plutire a navei la plina ncarcare formeaza linia de plutire maxima. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL). Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute n Fig.1

Fig.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta. 1-plan longitudinal; 2-plan transversal; 3-linia puntii (selatura);4-linia chilei;5-linia etravei;6-linia etamboului;7-operavie; 8-opera moarta;9-plan de plutire (linia de plutire);10- linia de apa; 11sector prova tribord;12- sector prova babord; 13-sector pupa tribord; 14-sector pupa babord. 1.2. Corpul navei; tipuri de corpuri. Osatura, bordajul, puntile, compartimentajul, peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un nvelis etans, rigidizat n interior printr-un sistem de grinzi, formnd scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. Deci, partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: . osatura navei (scheletul); . bordajul navei; . puntile navei; . peretii navei; . suprastructurile navei. Osatura navei. Osatura navei, este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care mbinate rigid ntre ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale. Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: . chila (carlinga centrala);

. . . . . . .

cotrachila; longitudinalele de fund(carlingi laterale); longitudinalele dublului fund; longitudinalele de bordaj; longitudinalele de punte; etrava; etamboul. Chila (carlinga centrala) n functie de marimea si destinatia navei poate fi plata, cheson sau masiva. Chila plata (Fig.1), obisnuita n constructiile moderne, este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa, pe centrul fundului navei. Pe chila plata, de regula, se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. Pe varange, n continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord, elemente componente ale nvelisului bordajului. Chila cheson (Fig.2), se mai numeste si chila tunel. Constructiv este asemanatoare chilei plate, nsa n loc de o carlinga centrala, are doua asemenea grinzi distantate ntre ele, asa nct formeaza un canal continuu de aceeasi naltime cu varangele. Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa. Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal nentrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast.

Fig.1. Chila plata. 1-chila; 2-carlinga; 3-varanga; 4-fila de galbord. Chila masiva (Fig.3), este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat, de sectiune dreptunghiulara, mbinate cap la cap de la etrava la etambou. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind mbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. n prezent chila masiva o ntlnim la constructiile navelor vechi, fiind nsa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele, metalice de salvare.

Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor, paralel si deasupra chilei. Prin mbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta ntregului ansamblu. n situatia constructiilor cu chila plata, contrachila se mai numeste si carlinga centrala. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala, montate ntre contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de naltimea carlingi centrale dar mai subtiri. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse n sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse n sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. Chila masiva (Fig.3), este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat, de sectiune dreptunghiulara, mbinate cap la cap de la etrava la etambou. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind mbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. n prezent chila masiva o ntlnim la constructiile navelor vechi, fiind nsa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele, metalice de salvare. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor, paralel si deasupra chilei. Prin mbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta ntregului ansamblu. n situatia constructiilor cu chila plata, contrachila se mai numeste si carlinga centrala. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala, montate ntre contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de naltimea carlingi centrale dar mai subtiri. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse n sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse n sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

Fig.2 Chila cheson. 1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.

Fig.3 Chila masiva. 1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga. 1.3. Deschideri n punti, pereti si bordaj. Arborada, greementul si velatura. Suprafata velica a navei n corpul navei, din constructie sunt practicate diferite deschideri n bordaj, punti si pereti. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R.N.R. pentru fiecare tip de nava n parte , functie de zona de navigatie aprobata. Deschideri n bordaj Deschiderile n bordaj se concep n functie de marimea si destinatia navei, avnd forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate. Putem ntlni la nave, deschideri att n opera vie ct si n opera moarta. Deschideri n opera vie. Deschiderile n opera vie sunt prezentate n Fig.1si Fig.2 dupa cum urmeaza: . Prize de fund, deschideri practicate n opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston; . Sorburi de racire, deschideri practicate n opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare, ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire; . Scurgeri, deschideri practicate n opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor, drenajului din santina, evacuarea realizndu-se cu ajutorul pompelor; . Etambreul elicei, deschidere practicata n sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei; . Etambreul crmei, deschidere practicata n sectorul pupa al navei pe unde trece axul crmei; . Orificiu pentru spada lochului; . Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason; . Crapodina, orificiu practicat n prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului crmei; . Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). Deschideri n opera moarta. Deschiderile n opera moarta sunt prezentate n Fig.1 si Fig.2 dupa cum urmeaza:

. Sabord, deschidere practicata n parapet sau n bordaj, de forma patrata sau dreptunghiulara. Sabordul practicat n parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat n bordaj serveste pentru ncarcarea-descarcarea materialelor usoare. Sabordul n bordaj este des ntlnit la navele cu bordaj nalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor; . Hublou, deschidere practicata n bordaj sau n suprastructuri, de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea ncaperilor. n interior este prevazut cu obturator pentru ntunecarea navei si etansare n cazul spargerii geamului.

Fig.1. Deschideri la nava n opera vie si opera moarta (sector prova). 1-tunel pentru elicea prova; 2-nara de parapet; 3-nara n bordaj; 4-ureche n parapet cu somare si turnicheti; 5-scurgere; 6-ureche n parapet; 7-scurgere; 8-nara n parapet; 9-sabord. . Nari n bordaj, deschideri practicate n bordaj pentru dirijarea lantului ancorei; . Nari n parapet, deschideri practicate n parapet, de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parmele. Narile pot fi simple sau cu tacheti. . Porti n parapet, deschideri practicate n parapet n dreptul scarilor pentru intrare la bord; . Urechi n parapet, deschideri pentru dirijarea parmelor. Pot fi nchise, deschise, simple cu turnicheti, simple cu somar, cu somar si turnicheti; . Scurgeri, deschideri n bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente.

Fig.2. Deschideri la nava n opera vie si opera moarta (sector pupa). 1-priza de fund; 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason; 3-orificiu pentru spada lochului; 4-sorb de racire; 5-scurgeri; 6-etambreul elicei; 7-carapodina; 8-etambreul crmei; 9-ureche n parapet cu somar si turnicheti; 10-nara n bordaj; 11-nara n parapet; 12-sabord n parapet; 13-hublouri; 14scurgeri; 15-poarta n parapet; 16-sabord n bordaj. CAPITOLUL 2 BRCI sI AMBARCAIUNI. MIJLOACE DE SALVARE - sa defineasca, sa clasifice si sa descrie barcile, elementele caracteristice de constructie; sa compare barcile si ambarcatiunile; sa descrie inventarul barcilor - sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora - sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2.1. Barci si ambarcatiuni; definitie, clasificare si descriere. Elemente caracteristice de constructie. Inventarul barcilor. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici, capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame, vele, motor, manele), destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor, pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane, materiale, etc. Ambarcatiunile, la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa, numerele fara sot n tribord, iar cele cu sot n babord. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei, dopul de scurgere al apei se amplaseaza n dreapta chilei, iar cele din babord n stnga chilei. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: - Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame; b) ambarcatiuni de 4+1;6+1;8+1;10+1; c) baleniere de 5 la 7 rame; d) pui de 2 la 4 rame; e) ambarcatiuni cu motor; f) salupe. - Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame;

b) ambarcatiuni cu vele; c) ambarcatiuni cu rame si vele; d) ambarcatiuni cu motor; e) ambarcatiuni cu motor si vele; f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele). - Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata; b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere). - Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda; b) ambarcatiuni cu opera vie n forma de V; c) ambarcatiuni cu redan; d) ambarcatiuni cu fundul plat; e) ambarcatiuni cu lest si coaste n forma de S; f) ambarcatiuni cu opera vie mixta, apare prove n V iar spre pupa rotunda; : - Dupa materialul de constructie: b) din lemn; c) din metal; d) mixte (din lemn si metal); e) din mase plastice; f) din cauciuc. - Dupa sistemul de constructie: a) latin; b) suprapus; c) diagonal; d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior); e) cusaturilor(latin cu cusaturi). 2.2. Mijloace individuale si colective de salvare. definitie, destinatie, clasificare, descriere, mod de utilizare sau functionare 1. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm; 2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare, care nu trebuie sa fie stuf, talas, granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila; 3) sa poata sustine n apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg; 4) sa aiba o greutate de cel putin 2,5 kg; 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde; 6) sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea n apa de la naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care i sunt atasate; 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida, fie o greutate de 4 kg, care din acestea este mai mare; 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9,5 mm n diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixata n patru puncte echidistante n jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale. Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati nct sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe ct posibil pe toate puntile deschise care se extind pna la bordajul navei; cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei;

2) sa fie n asa fel fixati nct sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta. 3) n fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin cte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare, cu o lungime cel putin egala cu dublul naltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m, care din valori este mai mare. Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: - sa fie anti-giratorii; - sa aiba un diametru de cel putin 8 mm; - sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN. 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati n ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare. Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: - sa nu poata fi stinse cu apa; - sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) ntr-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut, avnd cel putin intensitatea luminoasa efectiva, corespunzatoare; - sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata ntretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) ntr-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut, avnd cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore; - sa poata rezista la proba de soc, adica sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea in apa de la naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care i sunt atasate. Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: - sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute cnd pluteste n apa calma; - sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama n timpul emiterii semnalului fumigen; - sa nu fie scufundate pe mare agitata; - sa continue emiterea fumului cnd sunt scufundate complet n apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde; - sa reziste la proba de soc, adica sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea n apa de la naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care i sunt atasate; 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule n caracter latin numele navei si al portului de nregistrare a navei. 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde; 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata nct: - dupa demonstratie, sa permita unei persoane s-o mbrace n timp de 1 minut fara a primi ajutor; - sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata, nsa pe ct posibil trebuie eliminat riscul de a fi mbracata incorect; - sa poata fi purtata comod; - sa permita persoanei care o poarta sa sara n apa de la o naltime de cel putin 4,5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.

3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta n apa dulce linistita pentru ca: - sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala; - sa roteasca n apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una n care gura este deasupra apei, n cel mult 5 secunde. 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune n apa dulce; 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa noate o distanta scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare; 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur; 3. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde; 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata nct: - dupa demonstratie, sa permita unei persoane s-o mbrace n timp de 1 minut fara a primi ajutor; - sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata, nsa pe ct posibil trebuie eliminat riscul de a fi mbracata incorect; - sa poata fi purtata comod; - sa permita persoanei care o poarta sa sara n apa de la o naltime de cel putin 4,5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. 3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta n apa dulce linistita pentru ca: - sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala; - sa roteasca n apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una n care gura este deasupra apei, n cel mult 5 secunde. 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune n apa dulce; 5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa noate o distanta scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare; 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur; 7) sa fie umflata automat n imersiune, sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura; 8) n cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente, sa poata ndeplini toate cerintele de mai sus. Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: - aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0,75 candeli; - aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0,75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore; - sa fie vizibila pe ct posibil pe un sector ct mai larg din emisfera superioara cnd este atasata la o vesta de salvare. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: - fie prevazuta cu un comutator actionat manual; - sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele; sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut avnd o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0,75 candeli. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii, egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare, asigurndu-se cte o vesta de salvare pentru fiecare copil;

2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile ndepartate ale ambarcatiunilor de salvare; 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate nct sa fie imediat accesibile, iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata. Daca prin amenajarile speciale ale navei, vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile, se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie, masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord. 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile ndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta, se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa, astfel ca: - sa poata fi despachetat si mbracat fara ajutor n timp de 2 minute, tinnd cont de orice mbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare; - sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde; - sa acopere ntreg corpul cu exceptia fetei. Minile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mnusi; - sa reduca la minimum intrarea aerului n partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special; - sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa cnd persoana care poarta costumul sare n mare de la o naltime de cel putin 4,5 m. 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde; 2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata nct: - dupa demonstratie, sa permita unei persoane sa-l mbrace n timp de 2 minute fara a primi ajutor; - pe ct posibil trebuie eliminat riscul de a fi mbracat incorect; - sa poata fi purtat comod; - sa permita persoanei care -l poarta sa sara n apa de la o naltime de cel putin 4,5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta n apa dulce linistita pentru ca: - sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala; - sa roteasca n apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie ntr-una n care gura este deasupra apei, n cel mult 5 secunde. 4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune n apa dulce; 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care -l poarta sa noate o distanta scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare; 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur; 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate; 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde; 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat nct sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare;

4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata n imersiune, trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura; 5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca n cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale, sa poata ndeplini toate conditiile de mai sus. 2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: - sa poarte o mentiune indicnd ca trebuie sa fie purtat mpreuna cu o mbracaminte calduroasa; - sa fie confectionat astfel nct atunci cnd este purtat mpreuna cu o mbracaminte calduroasa si o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare, sa continue sa asigure persoanei care l poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C, dupa o scufundare timp de o ora n apa calma curgatoare la o temperatura de 50C. 2) cnd un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare, el trebuie sa asigure persoanei care l poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore n apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C; 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care l poarta avnd minile acoperite, sa apuce un creion si sa scrie, dupa o scufundare n apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata n apa dulce, purtnd fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare, fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare, trebuie sa se poata ntoarce din pozitia cu capul n jos n pozitia cu capul n sus n cel mult 5 secunde. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa, avnd o conductibilitate termica nu mai mare de 0,25 W/(m-K) si astfel realizat nct atunci cnd este folosit pentru a proteja o persoana, sa reduca pierderea de caldura a corpului att prin convectie ct si prin evaporare. Mijloacele de protectie termica trebuie: - sa acopere ntreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare, cu exceptia fetei. Minile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mnusi; - sa poata fi despachetat si mbracat usor, fara ajutor, ntr-o ambarcatiune de salvare; - sa permita persoanei care l poarta sa-1 dezbrace n apa n cel mult 2 minute daca -l mpiedica sa noate. - sa functioneze satisfacator cnd temperatura aerului este cuprinsa n intervalul de la -300C la +200C. CAPITOLUL 3 PARME. MACARALE. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parmelor si sa clasifice parmele sa descrie partile componente ale unei macarale, sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3.1. Parme vegetale, sintetice si metalice. Definitie, materiale de fabricatie, clasificare, structura, ntrebuintare, conservare si mnuire la bordul navelor. Calculul rezistentei si greutatii parmelor Generalitati-clasificare Parmele sunt cabluri de srma sau frnghii de lungimi si grosimi diferite, formate prin rasucirea sau mpletirea unor fire vegetale, sintetice sau metalice. Parmele folosite n marina, din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate, se pot clasifica n: a) parme vegetale; b) parme metalice; c) parme sintetice; d) parme mixte.

Din punct de vedere al modului de confectionare, se pot clasifica n: a) parme simple; b) parme rasucite; c) parme mpletite. Calitatile parmelor Calitatea unei parme este asigurata de materia prima din care este confectionata, dar si de modul de ntrebuintare si ntretiner O parma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea; b) sa fie flexibila; c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea; d) durata mare n serviciu. n functie de material, dimensiuni si al modului de confectionare, parmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente; b) instalatia de legare la cheu; c) remorcaj maritim si fluvial; d) manipularea marfurilor si amararea lor; e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor; f) confectionarea velelor; g) lucrari de matelotaj,etc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV B. Bartolos - "Pregatire marinareasca" - note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrn" V. Maier - "Mecanica si constructia navei ", vol. I, II, III - editura Tehnica Bucuresti, 1989 M. Bujenita - "Manual de marinarie " , vol. I, II, III - editura Marinei Militare, 1951 A. Bejan, M. Bujenita - "Dictionar de marina" - editura Tehnica, 1977 Ov. Ionescu - "Ambarcatiuni" - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrn" 1991 F. Tataru - "Parme" - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrn" 1990 A. Beziris, Gh. Bamboi - "Transportul maritim" , vol.I - editura Tehnica, 1981 F. Tataru - "Principii de constructie a navelor militare si civile" - note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrn" , 1990 P. Zamfir - "Manevra navei cu propulsie mecanica" - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrn" , 1974 Gh. Iurascu - "Comandantul de cursa lunga" A. Iarca - "Manevre , remorcaje, salvari maritime" - note de curs CERONAV, 1973 V. Teodoru - "Cautare si salvare" P. Bontideanu - "Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu - "Salvare" - note de curs *** Note de curs elaborate de C.P.P.N.F. Galati- "Curs special de conventie; interventie n caz de situatie critica" *** Note de curs - "Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs - "Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS - 74 *** RNR *** COLREG -96

*** *** ***

RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22