Teste Navigatie Licenta 2009bun

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.
com
LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009
Page 1 of 457
Licenta Navigatie
Extragere Teste Licenta 2009 Review of preview
1
Puncte: 0/1
1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. distanta zenitala; B. declinatie; C. inaltime; D. distanta polara;
Marks for this submission: 0/1.
2
Puncte: 0/1
1112. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
A. paralelului de inaltime cu cercul orar; B. paralelului de declinatie cu cercul orar; C. paralelului de declinatie cu cercul vertical; D. paralelului de inaltime cu cercul vertical;
3
Puncte: 0/1
1113. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
j k l m n j k l m n
A. este uniforma; B. este izocrona;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com
Page 2 of 457
j k l m n j k l m n
C. este directa; D. este aparenta.
4
Puncte: 0/1
1114. Un astru la culminatie intersecteaza:

A. meridianul superior, meridianul inferior; B. primul vertical estic, primul vertical vestic; C. orizontul astronomic; D. ecuatorul ceresc.
5
Puncte: 0/1
1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:
A. relevment adevarat; B. elongatie; C. elongatie minima; D. digresiune.
6
Puncte: 0/1
1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
A. echinoctiu de primavara; B. solstitiu de iarna; C. solstitiu de vara; D. echinoctiu de toamna.
6/24/2009
Page 3 of 457
7
Puncte: 0/1
1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie; B. 21 martie,22 iunie; C. 21 martie, 23 septembrie; D. 22 iunie, 22 decembrie.
8
Puncte: 0/1
1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

A. emisfera boreala; B. emisfera vizibila; C. emisfera estica; D. emisfera sudica.
9
Puncte: 0/1
1119. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste:
A. an sideral; B. an tropic; C. an calendaristic; D. an solar mediu.
6/24/2009
Page 4 of 457
10
Puncte: 0/1
1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare; B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare; C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului; D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11
Puncte: 0/1
1121. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

A. Alpha Canis Majoris; B. Alpha Virginis; C. Alpha Tauri; D. Alpha Orions;
12
Puncte: 0/1
1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

A. colatitudine si inaltime; B. latitudine si timpul sideral al locului; C. longitudine si timpul sideral al locului; D. longitudine si declinatie.
13
Puncte:
1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:
6/24/2009
Page 5 of 457
0/1
A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade; B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade; C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade; D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14
Puncte: 0/1
1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
A. cerc de egala distanta; B. cerc de inaltime; C. dreapta de inaltime; D. izoazimutala.
15
Puncte: 0/1
1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

A. primul vertical; B. meridianul ceresc al locului observatorului; C. orizontului adevarat astronomic al observatorului; D. ecuatorul ceresc.
16
Puncte: 0/1
1309. Axa de rotatie a Pamantului este:

j k l m n j k l m n
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
6/24/2009
Page 6 of 457
navei;
j k l m n
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
17
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n j k l m n
A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul Pamantului; B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
18
Puncte: 0/1
1311. Polii geografici sunt:

A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich.
19
Puncte: 0/1

A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul
6/24/2009
Page 7 of 457
astronomic de la Greenwich.
20
Puncte: 0/1
173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud B. Pol Nord, pol Sud C. Zenit, Nadir D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21
Puncte: 0/1
174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

A. Emisfera boreala B. Emisfera estica C. Emisfera vizibila D. Emisfera sudica
22
Puncte: 0/1
175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
A. Distanta zenitala B. Declinatie C. Distanta polara D. Inaltime
6/24/2009
Page 8 of 457
23
Puncte: 0/1
177. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

A. Inaltime, distanta polara B. Unghi orar, unghi la pol C. Declinatie, unghi orar D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24
Puncte: 0/1
178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

A. Inaltimea, declinatia, latitudinea B. Azimutul, declinatia, unghiul orar C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25
Puncte: 0/1
179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
A. Paralelului de inaltime cu cercul orar B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de declinatie cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26
180. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
6/24/2009
Page 9 of 457
Puncte: 0/1
FALSA:
A. Este uniforma B. Este izocrona C. Este aparenta D. Este directa
27
Puncte: 0/1
181. Un astru la culminatie intersecteaza:

A. Meridianul superior,meridianul inferior B. Primul vertical estic,primul vertical vestic C. Orizontul adevarat astronomic D. Ecuatorul ceresc
28
Puncte: 0/1
182. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic C. Rasaritului, apusului D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29
Puncte: 0/1
183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt : A. Astrii circumpolari vizibili
6/24/2009
Page 10 of 457
B. Astrii cu rasarit si apus C. Astrii care intersecteaza primul vertical D. Astrii circumpolari invizibili
30
Puncte: 0/1
184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
A. Numai cadranele de orizont SE, SW B. Numai cadranele de orizont NE, NW C. Toate cadranele de orizont D. Este invizibil
31
Puncte: 0/1
185. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili B. Toti astrii au rasarit si apus C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32
Puncte: 0/1
186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
j k l m n
A. 090 grd -270 grd
6/24/2009
Page 11 of 457
B. 0 grd -360grd C. 0 grd -180 grd D. 180 grd -360 grd
33
Puncte: 0/1
187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:
A. Digresiune minima B. Digresiune C. Elongatie minima D. Elongatie
34
Puncte: 0/1
189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
A. 20 martie, 22 iunie B. 21 martie, 23 septembrie C. 22 iunie, 23 septembrie D. 22 iunie, 22 decembrie
35
Puncte: 0/1
190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
j k l m n j k l m n
A. 22 decembrie, 21 martie B. 21 martie, 22 iunie
6/24/2009
Page 12 of 457
j k l m n j k l m n
C. 21 martie, 23 septembrie D. 22 iunie, 22 decembrie
36
Puncte: 0/1
191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:
A. Mercur, Venus Marte, Jupiter B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37
Puncte: 0/1
192. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:
A. Mercur, Venus B. Venus, Marte C. Mercur, Jupiter D. Jupiter, Saturn
38
Puncte: 0/1
193. Timpul civil se defineste astfel:

j k l m n j k l m n
A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al observatorului B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul inferior al observatorului C. Unghiul orar al punctului vernal
6/24/2009
Page 13 of 457
j k l m n j k l m n
D. Unghiul orar al unui astru oarecare
39
Puncte: 0/1
196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al observatorului a....
A. Soarelui mediu B. Punctului vernal C. Soarelui adevarat D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40
Puncte: 0/1
198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
A. La miezul noptii B. In momentul traversarii meridianului limita C. Indiferent la ce ora a bordului D. Nu se modifica
41
Puncte: 0/1
2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe:
j k l m n j k l m n
A. O latitudine oarecare B. Latitudini diferite
6/24/2009
Page 14 of 457
j k l m n j k l m n
C. Acelasi meridian sau pe ecuator D. Latitudini egale si de semn contrar
42
Puncte: 0/1
201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30 B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43
Puncte: 0/1
203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie
44
Puncte: 0/1
204. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

j k l m n
A. Cu ajutorul efemeridei nautice
6/24/2009
Page 15 of 457
B. Prin calcul C. Cu ajutorul hartilor ceresti D. Cu ajutorul navisferei
45
Puncte: 0/1
206. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

A. Reflexiei B. Dublei reflexii C. Refractiei D. Dublei refractii
46
Puncte: 0/1
207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
A. Cu orizontul B. Cu o stea de magnitudine mica C. Cu Soarele D. Cu o stea de magnitudine mare
47
Puncte: 0/1
211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor B. Eroare de gradare a limbului sextantului C. Eroare de gradare a tamburului sextantului
6/24/2009
Page 16 of 457
j k l m n
D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului
48
Puncte: 0/1
213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
A. Corectie de depresiune si refractie B. Corectia de depresiune si paralaxa C. Corectie de refractie si semidiametru D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49
Puncte: 0/1
216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei metode:
A. Repetarea observatiilor B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit D. Serie de observatii
50
Puncte: 0/1
217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :
A. Cu Soarele la rasarit sau apus B. Cu un astru la inaltime oarecare C. Cu azimutul stelei polare D. Cu o planeta inferioara
6/24/2009
Page 17 of 457
51
Puncte: 0/1
218. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
A. Cerc de egala distanta B. Dreapta de inaltime C. Izoazimutala D. Cerc de inaltime
52
Puncte: 0/1
219. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

A. Punctul determinativ B. Punctul subastral C. Polul ridicat D. Punctul estimat al navei
53
Puncte: 0/1
224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA:
A. Prima observatie a.m. a doua p.m. B. Prima observatie meridiana, a doua p.m. C. Prima observatie a.m., a doua meridiana D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
6/24/2009
Page 18 of 457
54
Puncte: 0/1
225. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55
Puncte: 0/1
226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
A. Cu tablele A.B.C. B. Cu formula ctg Z C. Prin masurare cu alidada D. Cu formula sin Z
56
Puncte: 0/1
227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
A. Nu ofera suficienta precizie B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor din table C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrul in orizontul adevarat astronomic D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui
6/24/2009
Page 19 of 457
57
Puncte: 0/1
228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
A. 0-18grd B. 6-12 grd C. 12-18 grd D. 0-6 grd
58
Puncte: 0/1
230. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:

A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de inaltime cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59
Puncte: 0/1
232. Ecuatia medie a timpului exprima:

A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a Soarelui
6/24/2009
Page 20 of 457
60
Puncte: 0/1
233. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
61
Puncte: 0/1
234. Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

A. La zenit, paralactic, la pol B. La pol, sideral, distanta polara C. La zenit, declinatia, distanta zenitala D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62
Puncte: 0/1
235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:
A. Eroarea in estima B. Eroarea in corectia sextantului C. Eroare de masurare a timpului D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie
6/24/2009
Page 21 of 457
63
Puncte: 0/1
236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii C. Eroarea in citirea cronometrului D. Eroarea in punctul estimat
64
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
6/24/2009
Page 22 of 457
65
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
66
Puncte: 0/1
3. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica C. Diferenta dintre drumul initial si cel final D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final
6/24/2009
Page 23 of 457
67
Puncte: 0/1
308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
A. 180 grade E B. 41 grade E C. 141 grade W D. 039 grade W
68
Puncte: 0/1
4. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:

A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd B. Diferentele de coordonate zero C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grd D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta de longitudine egala cu zero
69
Puncte: 0/1
540. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:
A. 7 grade 30 min.; B. 30 grade; C. 15 grade.
70
6/24/2009
Page 24 of 457
Puncte: 0/1
A. reflexiei; B. dublei reflexii; C. dublei refractii.
71
Puncte: 0/1
542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
A. 2,1,3; B. 1,3,2; C. 2,3,1;
72
Puncte: 0/1
543. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sau minus 2 min.5 se:
A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului.
73
Puncte: 0/1
544. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar. B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar.
6/24/2009
Page 25 of 457
74
Puncte: 0/1
55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :
j k l m n
A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape de suprafata marii la miraj superior. B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior. C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din table functie de latitudine si inaltimea astrului.
j k l m n
j k l m n
75
Puncte: 0/1
716. Polii geografici sunt:

A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
76
Puncte: 0/1
866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:
A. 7 grade 30 minute; B. 30 grade; C. 15 grade.
6/24/2009
Page 26 of 457
77
Puncte: 0/1
867. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
78
Puncte: 0/1

A. reflexiei; B. dublei reflexii; C. dublei refractii
79
Puncte: 0/1
943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1. Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
A. 2,1,3; B. 1,3,2; C. 2,3,1.
80
944. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:
6/24/2009
Page 27 of 457
Puncte: 0/1
A. plus sau minus 2.5 minute; B. plus sau minus 1.5 minute; C. plus sau minus 0.5 minute.
81
Puncte: 0/1
945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
A. plus sau minus 1.0 minute; B. plus sau minus 0.1 minute; C. plus sau minus 0.5 minute.
82
Puncte: 0/1
946. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului.
83
Puncte: 0/1
947. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar; B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
6/24/2009
Page 28 of 457
84
Puncte: 0/1
950. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
85
Puncte: 0/1
952. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica; B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica.
86
Puncte: 0/1
953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica.
6/24/2009
Page 29 of 457
87
Puncte: 0/1
Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului.
88
Puncte: 0/1
Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:
6/24/2009
Page 30 of 457
A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului.
89
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 31 of 457
A. declinatia astrului; B. unghiul sideral al astrului; C. unghiul orar al astrului.
90
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 32 of 457
A. declinatia astrului; B. unghiul sideral al astrului; C. inaltimea astrului.
91
Puncte: 0/1
Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:
6/24/2009
Page 33 of 457
A. unghiul la pol al astrului; B. azimutul astrului; C. unghiul orar al astrului.
92
Puncte: 0/1
Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:
6/24/2009
Page 34 of 457
A. inaltimea astrului; B. declinatia astrului; C. distanta zenitala a astrului.
93
Puncte: 0/1
Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori recomandate) de:
A. 7.30 sau 15 B. 5 sau 10 C. 15 sau 2230 D. 15 sau 30
94
Puncte: 0/1
Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare trebuie sa fie:
6/24/2009
Page 35 of 457
A. Az=60 B. Az=30 C. Az=150 D. Az=90
95
Puncte: 0/1
Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
A. unghiul orar: B. unghiul la pol; C. azimutul.
96
Puncte:
Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:
6/24/2009
Page 36 of 457
0/1
97
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 37 of 457
98
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 38 of 457
A. cercul vertical al astrului; B. meridianul inferior al observatorului; C. meridianul superior al observatorului.
99
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 39 of 457
A. meridianul superior al observatorului; B. primul vertical estic; C. primul vertical vestic.
100
Puncte: 0/1
Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:
6/24/2009
Page 40 of 457
A. un paralel de latitudine; B. latitudinea geografica a observatorului; C. longitudinea geografica a observatorului.
101
Puncte: 0/1
Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:
6/24/2009
Page 41 of 457
A. un paralel de latitudine; B. latitudinea geografica a observatorului; C. longitudinea geografica a observatorului.
102
Puncte: 0/1
In figura alaturata, unghiul la pol este:
6/24/2009
Page 42 of 457
A. la est; B. la vest; C. la sud.
103
Puncte: 0/1
In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
6/24/2009
Page 43 of 457
A. Almucantarat; B. Verticalul; C. Meridianul ceresc al observatorului.
104
Puncte: 0/1
Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:
6/24/2009
Page 44 of 457
A. unghiul orar; B. unghiul sideral; C. azimutul.
105
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 45 of 457
A. inaltimea; B. declinatia; C. ascensia dreapta.
106
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 46 of 457
A. inaltimea; B. declinatia; C. unghiul sideral.
107
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 47 of 457
A. azimutul; B. unghiul orar; C. unghiul sideral.
108
Puncte: 0/1
Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:
6/24/2009
Page 48 of 457
109
Puncte: 0/1
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
6/24/2009
Page 49 of 457
A. cerc vertical; B. meridianul superior; C. meridianul inferior.
110
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 50 of 457
A. punctul cardinal est; B. punctul cardinal vest; C. punctul cardinal sud.
111
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 51 of 457
A. cercul vertical al astrului; B. cercul orar al astrului; C. meridianul observatorului.
112
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 52 of 457
A. cercul vertical al astrului; B. cercul vertical al observatorului; C. meridianul observatorului.
113
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 53 of 457
114
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 54 of 457
115
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 55 of 457
A. punctul cardinal est; B. punctul cardinal vest; C. punctul cardinal vest.
116
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 56 of 457
A. linia est vest; B. linia nord sud; C. dreapta de inaltime.
117
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 57 of 457
118
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 58 of 457
A. cerc vertical; B. meridianul superior; C. meridianul inferior.
119
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 59 of 457
A. cercul vertical; B. meridianul ceresc; C. cercul orar.
120
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 60 of 457
A. dreapta de inaltime; B. meridianul inferior; C. meridianul superior.
121
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 61 of 457
A. dreapta de inaltime; B. meridianul inferior; C. meridianul superior.
122
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 62 of 457
A. cercul de inaltime; B. almucantaratul; C. paralelul de declinatie.
123
Puncte: 0/1
Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:
6/24/2009
Page 63 of 457
A. punctul cardinal nord; B. punctul cardinal sud; C. nadir.
124
Puncte: 0/1
Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:
6/24/2009
Page 64 of 457
A. punctul vernal; B. zenitul; C. punctul cardinal nord.
125
Puncte: 0/1
Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:
A. 1.0 B. 0.2 C. 0.1 D. 1.5
6/24/2009
Page 65 of 457
126
Puncte: 0/1
Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

A. 30>h<70 B. 30<70 C. 3070 D. 30>h>70
127
Puncte: 0/1
Orizontul astronomic al observatorului;
6/24/2009
Page 66 of 457
128
Puncte: 0/1
Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:
A. ta=Ta+ B. ta=Ta+ C. ta=Ta- D. ta=Ta-
129
Puncte: 0/1
Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:
A. 30>Az<150 B. 30<150 C. 30>Az<150 D. 30150
130
Puncte: 0/1
Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
6/24/2009
Page 67 of 457
A. meridianul astronomic; B. cercul de inaltime; C. orizontul astronomic.
131
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 68 of 457
A. cercul de inaltime; B. orizontul astronomic; C. meridianul astronomic.
132
Puncte: 0/1
A. cercul de inaltime; B. meridianul astronomic; C. orizontul astronomic.
133
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 69 of 457
A. ecliptica; B. ecuatorul ceresc; C. orizontul astronomic.
134
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 70 of 457
A. ecliptica; B. paralel de declinatie; C. ecuatorul ceresc.
135
Puncte: 0/1
A. meridian ceresc; B. paralel de declinatie; C. ecuatorul ceresc.
136
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 71 of 457
A. punctul vernal; B. polul ceresc; C. zenitul.
137
Puncte: 0/1
A. polul ceresc;
6/24/2009
Page 72 of 457
B. zenitul; C. punctul vernal.
138
Puncte: 0/1
Sageata din imagine indica:
Choose at least one answer.
c d e f g
c d e f g
A. oglinda mica a sextantului; B. oglinda mare a sextantului; C. o oglinda auxiliara a sextantului.
c d e f g
139
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 73 of 457
A. oglinda mica a sextantului; B. oglinda mare a sextantului; C. o oglinda auxiliara a sextantului.
140
Puncte: 0/1
j k l m n
A. oglinda de noapte a sextantului;
6/24/2009
Page 74 of 457
j k l m n j k l m n
B. luneta sextantului; C. dispozitivul de citire precisa.
141
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. limbul gradat al sextantului; B. tamburul sextantului; C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .
142
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 75 of 457
A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului; B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului; C. tamburul sextantului.
143
Puncte: 0/1
Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

A. tf=tm-(lf-l) B. tf=tm+(lf-l) C. tf=tm+lf D. tf=tm-l
144
Puncte: 0/1
1155. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
j k l m n
A. tribord-verde, babord-rosu;
6/24/2009
Page 76 of 457
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde; D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
145
Puncte: 0/1
1315. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
146
Puncte: 0/1
1377. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.
147
Puncte: 0/1
959. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

j k l m n j k l m n
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat
6/24/2009
Page 77 of 457
latitudinea punctului de sosire;

j k l m n
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
148
Puncte: 0/1
1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
A. Vertexuri B. Zenit, Nadir C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud D. Vortexuri
149
Puncte: 0/1
100. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

A. Scade ca si temperatura aerului B. Scade in timp ce temperatura aerului creste C. Creste ca si temperatura aerului D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
150
Puncte: 0/1
1000. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc este egal cu 212 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade.
6/24/2009
Page 78 of 457
151
Puncte: 0/1
1001. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
152
Puncte: 0/1
1002. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
153
Puncte: 0/1
1003. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
154
1004. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
6/24/2009
Page 79 of 457
Puncte: 0/1
A. Vest; B. Est; C. Sud.
155
Puncte: 0/1
1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd este egal cu 60 grade B. RpBd este egal cu 60 grade; C. RpBd este egal cu 30 grade.
156
Puncte: 0/1
A. RpTd este egal cu 165 grade B. RpBd este egal cu 165 grade; C. RpBd este egal cu 25 grade.
157
Puncte: 0/1
A. prova; B. pupa; C. travers babord.
6/24/2009
Page 80 of 457
158
Puncte: 0/1
A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa.
159
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului
160
Puncte: 0/1
161
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 81 of 457
162
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. babord,inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului
163
Puncte: 0/1
1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inaintea traversului; B. tribord, inapoia traversului; C. babord, inapoia traversului
164
Puncte: 0/1
1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului
6/24/2009
Page 82 of 457
165
Puncte: 0/1
1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord.
166
Puncte: 0/1
1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Nava se va vedea in:
167
Puncte: 0/1
1017. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 90 grade; B. 0 grade; C. 180 grade;
168
Puncte: 0/1
1018. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n
A. 90 grade;
6/24/2009
Page 83 of 457
j k l m n j k l m n
B. 0 grade; C. 180 grade;
169
Puncte: 0/1
1019. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
170
Puncte: 0/1
1020. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
171
Puncte: 0/1
1021. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Nava se va vedea in:
6/24/2009
Page 84 of 457
172
Puncte: 0/1
1056. Semnul corectiei ortodromice depinde de:

A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
173
Puncte: 0/1
1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final; B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. diferenta de drumul initial si cel final; D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;
174
Puncte: 0/1
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
175
Puncte:
1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori recomandate) de:
6/24/2009
Page 85 of 457
0/1
A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade; B. 5 grade sau 10 grade; C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute; D. 15 grade sau 30 grade;
176
Puncte: 0/1
1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
A. mai mare; B. total neglijabila; C. maxima; D. mai mica.
177
Puncte: 0/1
1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. conditiile hidrometeorologice; B. nivelul de instruire a observatorului; C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat; D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
j k l m n
178
Puncte:
1073. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
6/24/2009
Page 86 of 457
0/1
A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii; B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat; C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare; D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare.
179
Puncte: 0/1
1074. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

A. conditii improprii de observare; B. nivelul de instruire a observatorului; C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura. D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura.
180
Puncte: 0/1
1075. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

A. executarea de serii de masuratori; B. executarea observatiilor in conditii optime; C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare; D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura.
181
Puncte: 0/1
1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii.
6/24/2009
Page 87 of 457
Ca :
A. metoda triunghiurilor asemenea; B. metoda locului de egala diferenta de relevment; C. metoda dreptei de inaltime adevarata; D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
182
Puncte: 0/1
1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
A. eliminarea erorilor grosiere de observare; B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice; C. refacerea calculelor; D. repetarea integrala a observatiilor.
183
Puncte: 0/1
1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica; D. observatiile sa fie simultane.
184
1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de
6/24/2009
Page 88 of 457
Puncte: 0/1
asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:

A. avize catre navigatori saptamanale; B. avize radio catre navigatori; C. editiile corectate ale hartilo; D. editiile noi ale cartii farurilor.
185
Puncte: 0/1
1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
A. asigurarea hidrografica si de navigatie; B. rutele de apa adanca; C. rutele recomandate de traversada; D. facilitati portuare.
186
Puncte: 0/1
11. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare
187
Puncte: 0/1
1126. Viteza deasupra fundului se determina cu :

j k l m n
A. lochul electromagnetic;
6/24/2009
Page 89 of 457
B. lochul Doppler; C. lochul mecanic; D. lochul hidrodinamic.
188
Puncte: 0/1
1127. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:

A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura; B. nivelul mediu al apei joase la sizigii; C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura; D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
189
Puncte: 0/1
1128. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:

A. stereografica; B. conica; C. cilindrica; D. policonica.
190
Puncte: 0/1
1129. Harta Mercator este realizata in proiectie:

j k l m n j k l m n
j k l m n
A. centrala cilindrica dreapta; B. centrala cilindrica dreapta conforma; C. centrala cilindrica transversala; D. centrala cilindrica transversala conforma;
j k l m n
6/24/2009
Page 90 of 457
191
Puncte: 0/1
1130. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

A. conica; B. stereografica; C. policonica; D. gnomonica.
192
Puncte: 0/1
1132. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil; D. avizele meteorologice.
193
Puncte: 0/1
1133. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
6/24/2009
Page 91 of 457
194
Puncte: 0/1
1134. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai micsorarea vitezei; C. numai cresterea vitezei; D. micsorarea vitezei si deriva de vant.
195
Puncte: 0/1
1135. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
A. perioada luminii; B. bataia; C. inaltimea constructiei farului; D. culoarea luminii.
196
Puncte: 0/1
1136. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:

A. estimat-observat; B. observat; C. estimat; D. determinativ.
197
1137. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper
6/24/2009
Page 92 of 457
Puncte: 0/1
costier de inaltime cunoscuta este:

A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament; D. izoazimutala.
198
Puncte: 0/1
1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compas este:
A. nordica; B. estica; C. sudica; D. vestica.
199
Puncte: 0/1
1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta; B. sa fie vizibile din orice directie; C. sa fie usor de identificat; D. sa fie trecute pe harta si vizibile.
200
Puncte: 0/1
1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
6/24/2009
Page 93 of 457
A. trei; B. unu; C. doua; D. patru;
201
Puncte: 0/1
1141. Derivatia compas este produsa de:

A. masele amagnetice ale corpului navei; B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei; C. magnetul compensator de banda; D. masele magnetice ale corpului navei.
202
Puncte: 0/1
1142. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):
A. patru; B. doua; C. trei; D. una.
203
Puncte: 0/1
1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n
A. galben-negru-galben;
6/24/2009
Page 94 of 457
B. negru-galben-negru; C. negru-galben; D. galben-negru.
204
Puncte: 0/1
1144. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina; D. lumina care se repeta cu regularitate.
205
Puncte: 0/1
1145. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:

A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate; D. durata luminii egala cu cea de intuneric.
206
Puncte: 0/1
1146. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
A. 5 Mm; B. 6 Mm; C. 10 Mm;
6/24/2009
Page 95 of 457
j k l m n
D. 12 Mm;
207
Puncte: 0/1
1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului:
A. 5 picioare; B. 5 metri; C. 5 brate; D. 5 yarzi.
208
Puncte: 0/1
1148. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear; B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc; C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava; D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
209
Puncte: 0/1
1149. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre cu varful in jos; D. doua conuri negre unite la baza;
6/24/2009
Page 96 of 457
210
Puncte: 0/1
115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
A. Zona de joasa presiune B. Front rece C. Zone de inalta presiune D. Front cald
211
Puncte: 0/1
1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade; B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade; C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850 grade; D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade;
212
Puncte: 0/1
1151. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;

A. 120 grade; B. 90 grade; C. 60 grade; D. 30 grade.
6/24/2009
Page 97 of 457
213
Puncte: 0/1
1152. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare; B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare; C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica; D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite.
214
Puncte: 0/1
1153. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

A. cerc de egala distanta; B. dreapta de relevment; C. ortodroma; D. alimiament.
215
Puncte: 0/1
1154. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru; B. galben-negru; C. galben-negru-galben; D. negru-galben.
6/24/2009
Page 98 of 457
216
Puncte: 0/1
1156. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru; B. galben-negru-galben; C. negru-galben. D. galben-negru;
217
Puncte: 0/1
1157. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

A. marcajul de pericol izolat; B. marcajul lateral; C. marcajul cardinal; D. marcajul special.
218
Puncte: 0/1
1158. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; D. doua conuri negre cu varful in jos;
6/24/2009
Page 99 of 457
219
Puncte: 0/1
1159. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:

A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera neagra; C. un cilindru rosu; D. un cilindru verde.
220
Puncte: 0/1
12. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

A. Conditiile improprii de observare B. Nivelul de instruire a observatorului C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura
221
Puncte: 0/1
1233. Viteza navei se masoara cu:

A. sonda; B. barometrul; C. lochul.
222
Puncte: 0/1
1234. Adancimea apei se masoara cu:

j k l m n j k l m n
A. lochul; B. sonda;
6/24/2009
Page 100 of 457
j k l m n
C. barometrul.
223
Puncte: 0/1
1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:

A. stereografica; B. conica; C. Mercator.
224
Puncte: 0/1
1236. Harta marina este:

A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
225
Puncte: 0/1
1237. Scara numerica a unei harti este:

A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
6/24/2009
Page 101 of 457
226
Puncte: 0/1
A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil.
227
Puncte: 0/1
1239. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
228
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
229
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
6/24/2009
Page 102 of 457
j k l m n
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
230
Puncte: 0/1

231
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
232
Puncte: 0/1
1245. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
6/24/2009
Page 103 of 457
longitudinea punctului de sosire.
233
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
234
Puncte: 0/1
1247. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
235
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
6/24/2009
Page 104 of 457
236
Puncte: 0/1
1249. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:

237
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
238
Puncte: 0/1
1251. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:

6/24/2009
Page 105 of 457
239
Puncte: 0/1

240
Puncte: 0/1
1253. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:

241
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 106 of 457
242
Puncte: 0/1

243
Puncte: 0/1
1260. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
A. temperatura; B. relevmente; C. drepte.
244
Puncte: 0/1
1261. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:

A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas.
245
Puncte: 0/1
1262. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
j k l m n j k l m n
A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta;
6/24/2009
Page 107 of 457
j k l m n
C. faruri de aterizare.
246
Puncte: 0/1
1263. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:

A. directia Nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia Nord compas.
247
Puncte: 0/1
1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben; B. negru-galben-negru; C. negru-galben.
248
Puncte: 0/1
1265. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
6/24/2009
Page 108 of 457
249
Puncte: 0/1

A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
250
Puncte: 0/1
1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza;
251
Puncte: 0/1
A. negru-galben-negru; B. galben-negru-galben; C. negru-galben.
252
Puncte: 0/1

A. marcajul de pericol izolat; B. marcaje laterale; C. marcajul cardinal.
6/24/2009
Page 109 of 457
253
Puncte: 0/1

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza;
254
Puncte: 0/1
1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :

A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.
255
Puncte: 0/1
1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
256
Puncte: 0/1
1277. Drumul adevarat al navei este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
6/24/2009
Page 110 of 457
j k l m n j k l m n
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
257
Puncte: 0/1
1278. Drumul magnetic al navei este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
258
Puncte: 0/1
1279. Drumul compas al navei este:

j k l m n
j k l m n j k l m n
259
Puncte: 0/1
1280. Drumul giro al navei este:
6/24/2009
Page 111 of 457
j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
260
Puncte: 0/1
1281. Relevmentul adevarat la un reper costier este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
261
Puncte: 0/1
1282. Relevmentul magnetic la un reper costier este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier;
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 112 of 457
262
Puncte: 0/1
1283. Relevmentul compas la un reper costier este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
263
Puncte: 0/1
1284. Relevmentul prova la un reper costier este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
264
Puncte: 0/1
1286. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

A. verde; B. rosie; C. galbena.
265
1287. Lumina marcajului special este de culoare:
6/24/2009
Page 113 of 457
Puncte: 0/1
266
Puncte: 0/1
1288. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:

A. alba; B. rosie; C. galbena.
267
Puncte: 0/1
1289. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

268
Puncte: 0/1
1290. Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:

A. rosie; B. alba; C. galbena.
6/24/2009
Page 114 of 457
269
Puncte: 0/1
1291. Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:

A. rosie; B. galbena; C. alba.
270
Puncte: 0/1
1292. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:

271
Puncte: 0/1
1293. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

272
Puncte: 0/1
1294. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide ( 2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.
6/24/2009
Page 115 of 457
273
Puncte: 0/1
1295. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 3 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.
274
Puncte: 0/1
1296. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
275
Puncte: 0/1
1297. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 9 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide;
276
Puncte: 0/1
1298. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide;
6/24/2009
Page 116 of 457
277
Puncte: 0/1
1299. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in codul Morse.
278
Puncte: 0/1
13. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

A. Executarea de serii de masuratori B. Executarea observatiilor in conditii optime C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura
279
Puncte: 0/1
1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest.
6/24/2009
Page 117 of 457
280
Puncte: 0/1
1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de est.
281
Puncte: 0/1
1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
282
Puncte: 0/1
1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de W; C. un semn de pericol izolat.
283
Puncte: 0/1
1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n
A. un semn special; B. un semn de pericol izolat;
6/24/2009
Page 118 of 457
j k l m n
C. un semn de vest.
284
Puncte: 0/1
1305. Precizia de masurare a drumului giro este de:

A. 1 grad; B. 0grade.5; C. 0 grade. 1.
285
Puncte: 0/1
1308. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special; B. un semn de tribord; C. un semn de babord.
286
Puncte: 0/1
1313. Latitudinea geografica este:

A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
6/24/2009
Page 119 of 457
287
Puncte: 0/1
1314. Longitudinea geografica este:

288
Puncte: 0/1
1316. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
289
Puncte: 0/1
1317. Deplasarea est-vest este:

A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
290
1318. Un cart are:
6/24/2009
Page 120 of 457
Puncte: 0/1
A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade, 25.
291
Puncte: 0/1
1319. Cartul N este un cart:

A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal;
292
Puncte: 0/1
1320. Cartul SW este un cart:

293
Puncte: 0/1
1321. Cartul SSE este un cart:

6/24/2009
Page 121 of 457
294
Puncte: 0/1
1322. Cartul E la N este un cart:

A. intercardinal; B. inter- intercadinal; C. intermediar
295
Puncte: 0/1
1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest; B. Est; C. Sud;
296
Puncte: 0/1
A. Nord B. Est; C. Sud;
297
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 122 of 457
298
Puncte: 0/1
299
Puncte: 0/1
1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc=212 grade; B. Dc=034 grade; C. Dc = 328 grade.
300
Puncte: 0/1
A. Dc= 112 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc 328 grade.
301
6/24/2009
Page 123 of 457
Puncte: 0/1
302
Puncte: 0/1
133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
A. Partea din fata a navei B. Stanga traiectoriei furtunii C. Partea din spate a navei D. Dreapta traicetoriei furtunii
303
Puncte: 0/1
304
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 124 of 457
305
Puncte: 0/1
1332. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade; B. RpBd=060 grade; C. RpBd=060 grade;
306
Puncte: 0/1
307
Puncte: 0/1
A. prova B. pupa; C. travers babord.
308
6/24/2009
Page 125 of 457
Puncte: 0/1
309
Puncte: 0/1
310
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului;
311
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului;
6/24/2009
Page 126 of 457
312
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. babord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului;
313
Puncte: 0/1
1341. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului;
314
Puncte: 0/1
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da= 204 grade.5 B. Da= 200 grade.5 C. Da= 199 grade.5
315
Puncte: 0/1
1352. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
6/24/2009
Page 127 of 457
A. Dg= Da - Delta c B. Dg= Da + Delta g C. Dg= Da - Delta g
316
Puncte: 0/1
1353. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

A. Da= Dg - Delta c B. Da= Dg + Delta g C. Da= Dg - Delta g
317
Puncte: 0/1
1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da = 143 grade .5 B. Da = 150 grade .5 C. Da = 144 grade .5
318
Puncte: 0/1
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
6/24/2009
Page 128 of 457
319
Puncte: 0/1
1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
320
Puncte: 0/1
A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade.
321
Puncte: 0/1
322
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 129 of 457
323
Puncte: 0/1
324
Puncte: 0/1
1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
325
Puncte: 0/1
1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in:
326
Puncte: 0/1
1364. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;
6/24/2009
Page 130 of 457
A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei.
327
Puncte: 0/1
1365. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:

A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului.
328
Puncte: 0/1
1366. Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:

329
Puncte: 0/1
1367. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:

A. in interiorul postamentului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in cutia compasului.
6/24/2009
Page 131 of 457
330
Puncte: 0/1
1368. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
A. pe postament, langa cutia compasului; B. in interiorul postamentului; C. in cutia compasului.
331
Puncte: 0/1
1369. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:

A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului;
332
Puncte: 0/1
1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;

A. peretele despartitor al cutiei compasului; B. pivot; C. acele magnetice.
333
Puncte:
1371. Cesculita are rolul:
6/24/2009
Page 132 of 457
0/1
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
334
Puncte: 0/1
1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:

A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
335
Puncte: 0/1
1373. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:

A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
336
Puncte: 0/1
1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata; B. de a completa cu glicerina; C. de a completa cu apa alcool.
6/24/2009
Page 133 of 457
337
Puncte: 0/1
1375. Pe timpul cartului, timonierul are obligatia:

A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS.
338
Puncte: 0/1
1376. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:

A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
339
Puncte: 0/1
1378. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:

A. continuu, din 10 grade in 10 grade; B. numai daca I se ordona; C. din grad in grad.
340
Puncte: 0/1
1379. La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul:

j k l m n j k l m n
A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului; B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic;
6/24/2009
Page 134 of 457
j k l m n
C. raporteaza unghiul de carma.
341
Puncte: 0/1
1380. Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum:

A. la initierea giratiei; B. pe segmentul final al giratiei; C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum.
342
Puncte: 0/1
17. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica D. Observatiile sa fie simultane
343
Puncte: 0/1
18. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:
A. Avize catre navigatori saptamanale B. Avize radio catre navigatori C. Editiile corectate ale hartilor D. Editiile noi ale cartii farurilor
6/24/2009
Page 135 of 457
344
Puncte: 0/1
20. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie B. Rutele de apa adanca C. Rutele recomandate de traversada D. Facilitati portuare
345
Puncte: 0/1
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
A. 12.5 Mm B. 16.0 Mm C. 20.0 Mm D. 23.5 Mm
346
Puncte: 0/1
310. Daca nava se deplaseaza spre Est:

A. diferenta de longitudine este pozitiva B. diferenta de latitudine este pozitiva C. diferenta de latitudine este negativa D. diferenta de longitudine este negativa
6/24/2009
Page 136 of 457
347
Puncte: 0/1

A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire
348
Puncte: 0/1
312. Deviatia compas este produsa de:

A. masele amagnetice ale corpului navei B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei C. magnetul compensator de banda D. masele magnetice ale corpului navei
349
Puncte: 0/1
313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:
A. nordica B. estica C. sudica D. vestica
314. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
6/24/2009
Page 137 of 457
350
Puncte: 0/1
A. declinatiei magnetice B. deviatiei compas C. corectiei compas D. corectiei giro
351
Puncte: 0/1
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:
A. izodiname B. izocline C. izogone D. izostadii
352
Puncte: 0/1
316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
A. zero B. egala cu declinatia magnetica C. constanta D. nu depinde de declinatia magnetica
353
Puncte: 0/1
317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
j k l m n
A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt
6/24/2009
Page 138 of 457
egale si de semn contrar

B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero C. valoarea deviatiei compas este zero D. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn
354
Puncte: 0/1
318. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

A. diminuarea influentei magnetismului terestru B. diminuarea influentei magnetismului navei C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru D. anularea influentei magnetismului navei
355
Puncte: 0/1
319. Viteza deasupra fundului se determina cu:

A. lochul electromagnetic B. lochul hidrodinamic C. lochul mecanic D. lochul Doppler
356
Puncte: 0/1
320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
j k l m n
A. negativ
6/24/2009
Page 139 of 457
B. supraunitar C. subunitar D. pozitiv
357
Puncte: 0/1
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
A. Cosec j B. Sec j C. Cos j D. Cotg j
358
Puncte: 0/1
322. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:

A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura B. nivelul mediu al apei joase la sizigii C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
359
Puncte: 0/1
323. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:

A. stereografica B. conica C. cilindrica
6/24/2009
Page 140 of 457
j k l m n
D. policonica
360
Puncte: 0/1
324. O harta avind scara de 1:160.000 este :

A. harta costiera B. harta generala C. plan D. harta oceanica
361
Puncte: 0/1
325. Proiectia gnomonica este:

A. centrala plana tangenta B. centrala cilindrica transversala C. conica dreapta D. centrala cilindrica dreapta
362
Puncte: 0/1

A. centrala cilindrica dreapta B. centrala cilindrica dreapta conforma C. centrala cilindrica transversala D. centrala cilindrica transversala conforma
6/24/2009
Page 141 of 457
363
Puncte: 0/1
327. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

A. conica B. stereografica C. policonica D. gnomonica
364
Puncte: 0/1

A. hartile rutiere B. avizele pentru navigatori C. hartile meteorologice in facsimil D. avizele meteorologice
365
Puncte: 0/1
330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:
A. 30 grd B. 60 grd C. 90 grd D. 120 grd
366
Puncte: 0/1
331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
j k l m n
A. este centrala
6/24/2009
Page 142 of 457
B. este echivalenta C. este cilindrica D. este dreapta
367
Puncte: 0/1

A. cresterea vitezei si deriva de vant B. numai micsorarea vitezei C. numai cresterea vitezei D. micsorarea vitezei si deriva de vant
368
Puncte: 0/1
333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
A. perioada luminii B. bataia C. inaltimea constructiei farului D. culoarea luminii
369
Puncte: 0/1
334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
A. estimat-observat B. observat C. estimat
6/24/2009
Page 143 of 457
j k l m n
D. determinativ
370
Puncte: 0/1

A. estimat-observat B. observat C. estimat D. determinativ
371
Puncte: 0/1
336. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
A. dreapta de relevment B. cerc de egala distanta C. aliniament D. izoazimutala
372
Puncte: 0/1
337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta B. sa fie vizibile din orice directie C. sa fie usor de identificat D. sa fie trecute pe harta si vizibile
6/24/2009
Page 144 of 457
373
Puncte: 0/1
A. trei B. unu C. doua D. patru
374
Puncte: 0/1
340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane:
A. patru B. doua C. trei D. una
375
Puncte: 0/1
341. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric B. intensitatea luminii este constanta C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina D. lumina care se repeta cu regularitate
6/24/2009
Page 145 of 457
376
Puncte: 0/1

A. intensitatea luminii este variabila B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina C. culori diferite in sectoare strict delimitate D. durata luminii egala cu cea de intuneric
377
Puncte: 0/1
343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
A. 5 Mm B. 6 Mm C. 10 Mm D. 12 Mm
378
Puncte: 0/1
344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de:
A. 5 picioare B. 5 metri C. 5 brate D. 5 yarzi
379
Puncte: 0/1
345. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
6/24/2009
Page 146 of 457
A. inaltimea luminii si refractia atmosferica B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
380
Puncte: 0/1
346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
381
Puncte: 0/1
348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:

A. 120 grd B. 90 grd C. 60 grd D. 30 grd
382
Puncte: 0/1
349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
6/24/2009
Page 147 of 457
A. unghi orizontal-distanta B. relevment-unghi orizontal C. relevment-distanta D. unghi orizontal-aliniament
383
Puncte: 0/1
351. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite
384
Puncte: 0/1
352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
A. depinde de valoarea corectiei compas B. depinde de valoarea drumului navei C. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
385
353. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
6/24/2009
Page 148 of 457
Puncte: 0/1
A. cerc de egala distanta B. dreapta de relevment C. ortodroma D. aliniament
386
Puncte: 0/1
A. negru-galben-negru B. galben-negru C. galben-negru-galben D. negru-galben
387
Puncte: 0/1
355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben B. negru-galben-negru C. negru-galben D. galben-negru
388
Puncte: 0/1
j k l m n
A. tribord-verde, babord-rosu
6/24/2009
Page 149 of 457
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri C. tribord-rosu, babord-verde D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
389
Puncte: 0/1
357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru B. galben-negru-galben C. negru-galben D. galben-negru
390
Puncte: 0/1

A. marcajul de pericol izolat B. marcajul lateral C. marcajul cardinal D. marcajul special
391
Puncte: 0/1
360. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre cu varful in jos
6/24/2009
Page 150 of 457
j k l m n
D. doua conuri negre unite la baza
392
Puncte: 0/1

A. un con rosu cu varful in sus B. o sfera neagra C. un cilindru rosu D. un cilindru verde
393
Puncte: 0/1
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
394
Puncte: 0/1
449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
6/24/2009
Page 151 of 457
395
Puncte: 0/1
450. Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:

A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar.
396
Puncte: 0/1
451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica; B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica
397
Puncte: 0/1

398
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. lochul; B. sonda;
6/24/2009
Page 152 of 457
j k l m n
C. barometrul
399
Puncte: 0/1
456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

400
Puncte: 0/1

A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
401
Puncte: 0/1

A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta.
402
6/24/2009
Page 153 of 457
Puncte: 0/1
403
Puncte: 0/1
460. Un cart are:

A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade si 25min.
404
Puncte: 0/1
469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
405
Puncte: 0/1
470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului;
6/24/2009
Page 154 of 457
406
Puncte: 0/1
471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:

A. peretele despartitor al cutiei compasului; B. pivot; C. acele magnetice .
407
Puncte: 0/1
472. Cesculita are rolul;

A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
408
Puncte: 0/1
473. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:

A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.
409
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 155 of 457
410
Puncte: 0/1

A. de a fixa cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
411
Puncte: 0/1
476. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:

A. o parabola; B. un cerc mic; C. un cerc mare;
412
Puncte: 0/1
477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
A. 7 m; B. 9 m; C. 11 m.
6/24/2009
Page 156 of 457
413
Puncte: 0/1
478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:

A. 1850; B. 1852; C. 1845;
414
Puncte: 0/1
479. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:

A. longitudine; B. diferenta de latitudine; C. latitudine;
415
Puncte: 0/1
480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
A. diferenta de longitudine; B. latitudine; C. diferenta de latitudine;
416
Puncte: 0/1
481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
A. longitudine; B. diferenta de longitudine; C. diferenta de latitudine;
6/24/2009
Page 157 of 457
417
Puncte: 0/1
482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
A. diferenta de longitudine; B. longitudine; C. diferenta de latitudine;
418
Puncte: 0/1
483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

A. 0 - 90 grade; B. 0- 180 grade; C. 0-360 grade.
419
Puncte: 0/1
484. Relevmentul adevarat se masoara de la:

A. axul longitudinal al navei; B. meridianul magnetic; C. meridianul adevarat.
420
Puncte: 0/1
485. Derivatia compas este unghiul format intre:

j k l m n
A. meridianul magnetic si meridianul compas;
6/24/2009
Page 158 of 457
j k l m n j k l m n
B. meridianul adevarat si meridianul magnetic; C. meridianul adevarat si meridianul compas;
421
Puncte: 0/1
A. zero; B. egala cu declinatia magnetica; C. constanta
422
Puncte: 0/1
489. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta

A. diminuarea influentei magnetismului terestru; B. diminuarea influentei magnetismului navei; C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru.
423
Puncte: 0/1
490. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie
6/24/2009
Page 159 of 457
424
Puncte: 0/1
A. egal cu 1; B. supraunitar; C. subunitar
425
Puncte: 0/1
492. Sonda ultrason masoara:

A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa; C. adancimea apei sub chila.
426
Puncte: 0/1
493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:

A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
427
Puncte: 0/1
494. Harta mercator este realizata in proiectie:

A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica transversala conforma.
6/24/2009
Page 160 of 457
428
Puncte: 0/1
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
A. izoazimutala; B. ortodroma; C. loxodroma.
429
Puncte: 0/1
496. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:

A. elemente de topografia coastei; B. pericolele de navigatie; C. frecventa de lucru a radiofarurilor
430
Puncte: 0/1

A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele; B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane; C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
431
Puncte:
498. In proiectie Mercator ecuatorul este:
6/24/2009
Page 161 of 457
0/1
A. o curba cu concavitatea spre nord; B. un segment de elipsa; C. un segment de dreapta.
432
Puncte: 0/1
499. In proiectie Mercator paralele sunt:

A. linii drepte perpendiculare pe meridian; B. segmente de parabola; C. segmente de hiperbola.
433
Puncte: 0/1
500. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

A. vantul adevarat; B. vantul aparent; C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.
434
Puncte: 0/1

A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
6/24/2009
Page 162 of 457
435
Puncte: 0/1
518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:
A. cerc de egala distanta; B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal; C. aliniament.
436
Puncte: 0/1
519. Linia de pozitie este:

A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei; B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant; C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine.
437
Puncte: 0/1
A. estimat-observat; B. observat; C. estimat
438
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. estimat-observat; B. observat;
6/24/2009
Page 163 of 457
j k l m n
C. estimat
439
Puncte: 0/1
522. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:

A. estimat; B. observat; C. estimat-observat.
440
Puncte: 0/1
A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament.
441
Puncte: 0/1
524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:

A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina; B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;
6/24/2009
Page 164 of 457
442
Puncte: 0/1
525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii este adevarata :
A. in zona actioneaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei; C. in zona actioneaza un curent de Est.
443
Puncte: 0/1
A. trei; B. unu: C. doua.
444
Puncte: 0/1
527. Curentul care produce efect maxim de deriva este:

A. curentul din prova; B. curentul din pupa ; C. curentul din travers.
445
Puncte: 0/1
528. Izofaza are urmatoarea semnificatie:

j k l m n j k l m n
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta;
6/24/2009
Page 165 of 457
j k l m n
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
446
Puncte: 0/1
529. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;
447
Puncte: 0/1
A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas.
448
Puncte: 0/1
533. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:

A. 9 sclipiri; B. 6 sclipiri; C. 3 sclipiri
6/24/2009
Page 166 of 457
449
Puncte: 0/1
534. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:

A. 6 sclipiri; B. 9 sclipiri; C. 3 sclipiri
450
Puncte: 0/1
535. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

A. sclipiri rapide de culoare verde; B. grup de doua sclipiri de culoare alba; C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;
451
Puncte: 0/1
536. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua sfere negre dispuse pe verticala; C. un con verde cu varful in sus.
452
Puncte: 0/1

A. marcajul de pericol izolat; B. marcajele laterale; C. marcajele cardinale.
6/24/2009
Page 167 of 457
453
Puncte: 0/1
538. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf.
454
Puncte: 0/1
539. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:

455
Puncte: 0/1

456
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
6/24/2009
Page 168 of 457
j k l m n
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
457
Puncte: 0/1

458
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
459
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
6/24/2009
Page 169 of 457
longitudinea punctului de sosire;
460
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;
461
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
462
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
6/24/2009
Page 170 of 457
463
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;
464
Puncte: 0/1

465
Puncte: 0/1
556. Temperatura apei de mare se exprima in :

A. milibari; B. grade Celsius; C. milimetri coloana de mercur;
466
Puncte:
6/24/2009
Page 171 of 457
0/1
467
Puncte: 0/1

468
Puncte: 0/1
559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta trecuta in harta; C. faruri de aterizare
469
Puncte: 0/1

A. directia nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia nord compas
6/24/2009
Page 172 of 457
470
Puncte: 0/1

471
Puncte: 0/1
A. tribord-verde, babord-rosu; B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde.
472
Puncte: 0/1
563. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:

A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
473
Puncte: 0/1
564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de la larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
6/24/2009
Page 173 of 457
474
Puncte: 0/1

j k l m n
j k l m n j k l m n
475
Puncte: 0/1

j k l m n
j k l m n j k l m n
476
Puncte: 0/1

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 174 of 457
directia nord giro pana la axul prova al navei;
477
Puncte: 0/1
568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier;
j k l m n
j k l m n
478
Puncte: 0/1
569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la directia la reper;
j k l m n
j k l m n
479
Puncte: 0/1
570. Relevmentul compas la un reper costier este :

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
6/24/2009
Page 175 of 457
j k l m n
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
480
Puncte: 0/1
571. Relevmentul prova la un reper costier este :

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
481
Puncte: 0/1

482
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. alba; B. rosie;
6/24/2009
Page 176 of 457
j k l m n
C. galbena.
483
Puncte: 0/1

484
Puncte: 0/1

485
Puncte: 0/1

A. sclipiri rapide(2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.
486
Puncte:
6/24/2009
Page 177 of 457
0/1
A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide.
487
Puncte: 0/1

488
Puncte: 0/1
579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest.
489
Puncte: 0/1
580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Est.
6/24/2009
Page 178 of 457
490
Puncte: 0/1
581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
491
Puncte: 0/1
582. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de Sud; C. un semn de pericol izolat;
492
Puncte: 0/1
583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest.
493
Puncte: 0/1
584. Precizia de masurare a drumului compas este de:

A. 1 grad; B. 0 grade.5; C. 0 grade.1.
6/24/2009
Page 179 of 457
494
Puncte: 0/1

A. 1 grad; B. 0 grade.5; C. 0 grade.1.
495
Puncte: 0/1
586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de babord.
496
Puncte: 0/1
587. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
497
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 180 of 457
498
Puncte: 0/1
A. Nord; B. Est; C. Sud.
499
Puncte: 0/1
500
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 181 of 457
501
Puncte: 0/1
592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 212 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc= 328 grade
502
Puncte: 0/1
593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
503
Puncte: 0/1
594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
504
Puncte: 0/1
595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
6/24/2009
Page 182 of 457
505
Puncte: 0/1
506
Puncte: 0/1
507
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 183 of 457
508
Puncte: 0/1
A. prova; B. pupa; C. travers babord
509
Puncte: 0/1
6. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
A. Mai mare B. Total neglijabila C. Maxima D. Mai mica
510
Puncte: 0/1
A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa
6/24/2009
Page 184 of 457
511
Puncte: 0/1
512
Puncte: 0/1
A. tribord, inaintea traversului; B. tribord, inapoia traversului; C. babord, inapoia traversului
513
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. babord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului
514
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. tribord, inaintea traversului; B. babord, inaintea traversului;
6/24/2009
Page 185 of 457
j k l m n
C. babord, inapoia traversului
515
Puncte: 0/1
A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului;
516
Puncte: 0/1
607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da=204 grade.5; B. Da=200 grade.5 C. Da=199 grade.5
517
Puncte: 0/1
608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?
A. Dc= 077grade.0; B. Dc= 078 grade.0; C. Dc= 079grade.0;
6/24/2009
Page 186 of 457
518
Puncte: 0/1
609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord
519
Puncte: 0/1
610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord
520
Puncte: 0/1
611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
521
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 187 of 457
522
Puncte: 0/1
523
Puncte: 0/1
524
Puncte: 0/1
615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
525
Puncte: 0/1
652. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

j k l m n
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
6/24/2009
Page 188 of 457
doua puncte fixe este constanta;

j k l m n j k l m n
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
526
Puncte: 0/1

527
Puncte: 0/1

A. lochul; B. sonda; C. barometrul.
528
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 189 of 457
529
Puncte: 0/1

A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
530
Puncte: 0/1

531
Puncte: 0/1

A. directia nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia nord compas.
532
Puncte: 0/1
717. Latitudinea geografica este:

j k l m n j k l m n
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana
6/24/2009
Page 190 of 457
la meridianul locului;
j k l m n
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
533
Puncte: 0/1
718. Longitudinea geografica este:

534
Puncte: 0/1
719. Un cart are:

A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade 25 secunde.
535
Puncte: 0/1
72. Ce intelegeti prin "directia vintului

A. Directia dinspre care bate vintul. B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul. C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.
6/24/2009
Page 191 of 457
536
Puncte: 0/1

A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-cardinal.
537
Puncte: 0/1

A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-cardinal.
538
Puncte: 0/1

A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-intercardinal.
539
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. intercardinal; B. inter-cardinal;
6/24/2009
Page 192 of 457
j k l m n
C. intermediar.
540
Puncte: 0/1
724. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:

A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei.
541
Puncte: 0/1
725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:

542
Puncte: 0/1
726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
6/24/2009
Page 193 of 457
543
Puncte: 0/1
727. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:

A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului.
544
Puncte: 0/1

A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
545
Puncte: 0/1

546
Puncte: 0/1

j k l m n
A. alcool si apa distilata; B. alcool, apa distilata si glicerina;
6/24/2009
Page 194 of 457
j k l m n j k l m n
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
547
Puncte: 0/1
731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata; B. de a completa cu glicerina; C. de a completa cu alcool.
548
Puncte: 0/1

A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preantampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
549
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 195 of 457
550
Puncte: 0/1

551
Puncte: 0/1

552
Puncte: 0/1

553
Puncte:
6/24/2009
Page 196 of 457
0/1
554
Puncte: 0/1
748. Daca vantul bate din travers acesta produce:

A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. doar cresterea vitezei; C. deriva de vant.
555
Puncte: 0/1
749. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:

A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; B. deriva de vant la babord; C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
556
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 197 of 457
557
Puncte: 0/1

558
Puncte: 0/1
752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta; C. faruri de aterizare.
559
Puncte: 0/1
754. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
560
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 198 of 457
561
Puncte: 0/1
76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%. B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%. C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.
562
Puncte: 0/1

A. marcajul de pericol izolat; B. marcajele laterale; C. marcajul cardinal.
563
Puncte: 0/1

A. un con cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.
564
763. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
6/24/2009
Page 199 of 457
Puncte: 0/1
A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.
565
Puncte: 0/1

A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera de culoare rosie; C. o sfera de culoare neagra.
566
Puncte: 0/1

A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale senalului navigabil.
567
Puncte: 0/1
766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
6/24/2009
Page 200 of 457
568
Puncte: 0/1
767. Drumul adevarat al navei este:

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
569
Puncte: 0/1

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
570
Puncte: 0/1

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
6/24/2009
Page 201 of 457
571
Puncte: 0/1

j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
572
Puncte: 0/1
771. Relevmentul adevarat la un reper costier este:

j k l m n j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
573
Puncte: 0/1
772. Relevmentul magnetic la un reper costier este:

j k l m n j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul costier.
j k l m n
6/24/2009
Page 202 of 457
574
Puncte: 0/1
773. Relevmentul compas la un reper costier este:

j k l m n j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
575
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
576
Puncte: 0/1
775. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

577
Puncte: 0/1
776. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:
6/24/2009
Page 203 of 457
578
Puncte: 0/1

579
Puncte: 0/1
778. Lumina marcajului de pericol este de culoare:

580
Puncte: 0/1
779. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

6/24/2009
Page 204 of 457
581
Puncte: 0/1
780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:

A. rosie; B. alba; C. galbena.
582
Puncte: 0/1
781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:

583
Puncte: 0/1
782. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:

584
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 205 of 457
585
Puncte: 0/1

A. sclipiri rapide (2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.
586
Puncte: 0/1
785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide (2+1); B. 3 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.
587
Puncte: 0/1
786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide (2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
588
Puncte: 0/1
787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:

A. sclipiri rapide (2+1); B. 9 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.
6/24/2009
Page 206 of 457
589
Puncte: 0/1
788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. 4 sclipiri rapide.
590
Puncte: 0/1

591
Puncte: 0/1
790. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:

A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in Codul Morse.
592
Puncte: 0/1
791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n
A. un semn de ape sigure;
6/24/2009
Page 207 of 457
j k l m n j k l m n
B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest.
593
Puncte: 0/1
792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Est.
594
Puncte: 0/1
793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
595
Puncte: 0/1
794. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de Sud; C. un semn de pericol izolat.
6/24/2009
Page 208 of 457
596
Puncte: 0/1
795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest.
597
Puncte: 0/1
796. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
598
Puncte: 0/1
797. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
599
Puncte: 0/1
798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
6/24/2009
Page 209 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
600
Puncte: 0/1
799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
601
Puncte: 0/1
8. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:

A. Costiera B. Estimata C. Radioelectronica D. Ortodromica
602
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 210 of 457
603
Puncte: 0/1
801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Nord; B. Est; C. Sud.
604
Puncte: 0/1
605
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 211 of 457
606
Puncte: 0/1
804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc = 212 grade; B. Dc = 034 grade; C. Dc = 328 grade.
607
Puncte: 0/1
608
Puncte: 0/1
609
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 212 of 457
610
Puncte: 0/1
808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
611
Puncte: 0/1
A. prova; B. pupa; C. travers babord.
612
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 213 of 457
613
Puncte: 0/1
A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului.
614
Puncte: 0/1
812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului.
615
Puncte: 0/1
817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat Da ?
A. Da = 204 grade.5; B. Da = 200 grade.5; C. Da = 199 grade.5.
616
Puncte: 0/1
818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas Dc ?
6/24/2009
Page 214 of 457
A. Dc = 077grade.0; B. Dc = 078 grad.0; C. Dc = 079 grade.0.
617
Puncte: 0/1
821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va vedea in:
618
Puncte: 0/1
619
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 215 of 457
620
Puncte: 0/1
824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
621
Puncte: 0/1
825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
622
Puncte: 0/1
826. Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
623
Puncte: 0/1
827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:

A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
6/24/2009
Page 216 of 457
cele ale receptorului GPS.
624
Puncte: 0/1
828. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.
625
Puncte: 0/1
855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:

A. verde; B. alba; C. rosie.
626
Puncte: 0/1
856. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ

A. 20 secunde; B. 30 secunde; C. 90 secunde.
858. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de
6/24/2009
Page 217 of 457
627
Puncte: 0/1
A. 5 faruri de aterizare; B. 7 faruri de aterizare; C. 10 faruri de aterizare.
628
Puncte: 0/1
860. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:

A. longitudine; B. diferenta de latitudine; C. latitudine.
629
Puncte: 0/1
861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
A. diferenta de longitudine; B. latitudine; C. diferenta de latitudine.
630
Puncte: 0/1
862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
A. longitudine; B. diferenta de longitudine; C. diferenta de latitudine.
6/24/2009
Page 218 of 457
631
Puncte: 0/1
863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
A. diferenta de longitudine; B. longitudine; C. diferenta de latitudine.
632
Puncte: 0/1
864. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

A. 0 - 90 grade; B. 0 - 180 grade; C. 0 - 360 grade
633
Puncte: 0/1
865. Sonda ultrason masoara:

A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa C. adancimea apei sub chila.
634
Puncte: 0/1

j k l m n
A. sonda;
6/24/2009
Page 219 of 457
j k l m n j k l m n
B. barometrul; C. lochul.
635
Puncte: 0/1

A. lochul; B. sonda; C. barometrul.
636
Puncte: 0/1

637
Puncte: 0/1

A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta
6/24/2009
Page 220 of 457
638
Puncte: 0/1

A. directia nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia nord compas.
639
Puncte: 0/1
873. Un cart are:

A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11.25 grade.
640
Puncte: 0/1

641
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 221 of 457
642
Puncte: 0/1

643
Puncte: 0/1

A. intercardinal; B. inter-intercardinal. C. intermediar.
644
Puncte: 0/1
878. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:

A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei.
645
Puncte: 0/1
879. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:

j k l m n j k l m n
A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului;
6/24/2009
Page 222 of 457
j k l m n
C. in interiorul postamentului.
646
Puncte: 0/1
880. Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:

647
Puncte: 0/1
881. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:

A. in interiorul postamentului. B. pe postament, langa cutia compasului; C. in cutia compasului;
648
Puncte: 0/1

A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
649
Puncte:
6/24/2009
Page 223 of 457
0/1
650
Puncte: 0/1

651
Puncte: 0/1

A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
652
Puncte: 0/1
906. Relevmentul adevarat se masoara de la:

A. axul longitudinal al navei; B. meridianul magnetic; C. meridianul adevarat.
6/24/2009
Page 224 of 457
653
Puncte: 0/1
907. Deviatia compas este unghiul format intre:

A. meridianul magnetic si meridianul compas; B. meridianul adevarat si meridianul magnetic; C. meridianul adevarat si meridianul compas.
654
Puncte: 0/1

A. declinatiei magnetice; B. deviatiei compas C. corectiei compas
655
Puncte: 0/1
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
A. 0 grade 39 min W; B. 2 grade 25 min E; C. 0 grade 39 min E
656
Puncte: 0/1
A. zero; B. egala cu declinatia magnetica; C. constanta.
6/24/2009
Page 225 of 457
657
Puncte: 0/1
911. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

A. diminuarea influientei mangnetismului terestru; B. diminuarea influientei navei; C. anularea influientei comune a magnetismului terestru
658
Puncte: 0/1
912. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie.
659
Puncte: 0/1
A. egal cu 1; B. supraunitar; C. subunitar.
660
Puncte: 0/1
914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:
6/24/2009
Page 226 of 457
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.
661
Puncte: 0/1

A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica tranversala conforma.
662
Puncte: 0/1
916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :

A. elemente de topografia coastei; B. pericolele de navigatie; C. frecventa de lucru a radiofarurilor.
663
Puncte: 0/1

A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane: C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
6/24/2009
Page 227 of 457
664
Puncte: 0/1
918. In proiectie Mercator ecuatorul este:

A. o curba cu concavitatea spre nord; B. un segment de elipsa; C. un segment de dreapta.
665
Puncte: 0/1
919. In proiectie Mercator paralele sunt:

A. linii drepte perpendiculare pe meridian; B. segmente de parabola; C. segmente de hiperbola.
666
Puncte: 0/1
920. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

A. vantul adevarat; B. vantul aparent C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent
667
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 228 of 457
668
Puncte: 0/1
A. estimat-observat; B. observat C. estimat.
669
Puncte: 0/1

A. estimat-observat; B. observat C. estimat.
670
Puncte: 0/1
924. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:

A. estimat; B. observat C. estimat-observat.
671
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 229 of 457
A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament.
672
Puncte: 0/1
926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:

A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina.
673
Puncte: 0/1
927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de
A. in zona actioneaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei C. in zona actioneaza un curent de est.
674
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. trei; B. unu;
6/24/2009
Page 230 of 457
j k l m n
C. doua.
675
Puncte: 0/1
930. Izofaza are urmatoarea semnificatie:

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
676
Puncte: 0/1
931. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric.
677
Puncte: 0/1
A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
6/24/2009
Page 231 of 457
678
Puncte: 0/1
934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga B. 9 sclipiri; C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
679
Puncte: 0/1
935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:

A. 9 sclipiri; B. 6 sclipiri; C. 3 sclipiri.
680
Puncte: 0/1
936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:

A. 6 sclipiri; B. 9 sclipiri; C. 3 sclipiri.
681
Puncte: 0/1
937. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

A. slipiri rapide de culoare verde; B. grup de doua sclipiri de culoare alba; C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.
6/24/2009
Page 232 of 457
682
Puncte: 0/1

A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua sfere negre dispuse pe verticala; C. un con verde cu varful in sus
683
Puncte: 0/1
939. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:

A. marcajul de pericol izolat; B. marcajele laterale; C. marcajele cardinale.
684
Puncte: 0/1
940. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf

685
Puncte: 0/1
941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf

6/24/2009
Page 233 of 457
686
Puncte: 0/1
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferentele de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
687
Puncte: 0/1
951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:

A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar
688
Puncte: 0/1
954. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
A. avize radio catre navigatori; B. avize catre navigatori saptamanale; C. editiile corectete ale hartilor
6/24/2009
Page 234 of 457
689
Puncte: 0/1
955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
A. Ocean Passages for the World; B. Ships' Routeing; C. Sailing Directions.
690
Puncte: 0/1
956. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

691
Puncte: 0/1

A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil
692
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 235 of 457
693
Puncte: 0/1

694
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
695
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
6/24/2009
Page 236 of 457
696
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
697
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
698
Puncte: 0/1

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
6/24/2009
Page 237 of 457
699
Puncte: 0/1

700
Puncte: 0/1
970. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta; C. faruri de aterizare.
701
Puncte: 0/1
A. tribord-verde, babord-rosu; B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde.
702
Puncte: 0/1

A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale senatului navigabil.
6/24/2009
Page 238 of 457
703
Puncte: 0/1
973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de la larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
704
Puncte: 0/1

j k l m n j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
705
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 239 of 457
706
Puncte: 0/1

707
Puncte: 0/1

708
Puncte: 0/1

709
Puncte: 0/1

A. sclipiri rapide (2 plus 1) B. sclipiri rapide C. 12 sclipiri rapide
6/24/2009
Page 240 of 457
710
Puncte: 0/1

711
Puncte: 0/1

712
Puncte: 0/1
988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de est.
713
Puncte: 0/1
989. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
6/24/2009
Page 241 of 457
714
Puncte: 0/1
990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure; B. un semn de sud; C. un semn de pericol izolat.
715
Puncte: 0/1
991. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest.
716
Puncte: 0/1

A. 1 grad; B. 0.5 grade; C. 0.1 grade.
717
Puncte: 0/1
994. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
6/24/2009
Page 242 of 457
718
Puncte: 0/1
995. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
719
Puncte: 0/1
Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord; C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
6/24/2009
Page 243 of 457
720
Puncte: 0/1
Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
721
Puncte: 0/1
Care din relatiile de mai jos este adevarata ?

A. Dg=Da-[ c B. Dg=Da+[ g C. Dg=Da-[ g
722
Puncte: 0/1
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
6/24/2009
Page 244 of 457
A. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci negativa; B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica; C. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci pozitiva.
723
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 245 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci negativa; B. longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitiva; C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica.
724
Puncte: 0/1
A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica; B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica; C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
725
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 246 of 457
A. observatorul M se gaseste in emisfera estica; B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica; C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
726
Puncte: 0/1
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?

A. Dc=Da+d+c B. Dc=Da-d-c C. Dc=Da+d-c
727
Puncte: 0/1

A. Rc=Ra+d+c B. Rc=Ra-d-c C. Rc=Ra+d-c
6/24/2009
Page 247 of 457
728
Puncte: 0/1

A. Ra=Rc+d+c B. Ra=Rc-d-c C. Ra=Rc+d-c
729
Puncte: 0/1

A. Dc=Da-[ c B. Dc=Da+[ c C. Dc=Da-[ g
730
Puncte: 0/1

A. Da=Dg-[ c B. Da=Dg+[ g C. Da=Dg-[ g
731
Puncte: 0/1
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

j k l m n
A. Dc=Da+d+c
6/24/2009
Page 248 of 457
j k l m n j k l m n
B. Dc=Da-d-c C. Dc=Da+d-c
732
Puncte: 0/1

A. Dc=Da+d+c B. Dc=Da-d-c C. Dc=Da+d-c
733
Puncte: 0/1

734
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 249 of 457
735
Puncte: 0/1
A. Dc=Da-c B. Dc=Da+c C. Dc=Da-g
736
Puncte: 0/1

A. Rc=Ra-c B. Rc=Ra+c C. Rc=Ra-g
737
Puncte: 0/1

A. Ra=Rc-c B. Ra=Rc+c C. Ra=Rc-g
738
Puncte: 0/1

A. Dg=Da-c B. Dg=Da+g C. Dg=Da-g
6/24/2009
Page 250 of 457
739
Puncte: 0/1

A. Da=Dg-c B. Da=Dg+g C. Da=Dg-g
740
Puncte: 0/1

A. Dc= Da+ d+ c B. Dc=Da-d-c C. Dc=Da+d+c
741
Puncte: 0/1

A. Da= Dc+ d+ c B. Da= Dc-d- c C. Da= Dc+ d- c
742
Puncte: 0/1

6/24/2009
Page 251 of 457
743
Puncte: 0/1

A. Ra=Rc+d+c B. Ra=Rc-d-c C. Ra=Rc+d-c
744
Puncte: 0/1

A. Dc=Da-[ c B. Dc=Da+[ c C. Dc=Da-[ g
745
Puncte: 0/1

A. Da=Dc-[ c B. Da=Dc+[ c C. Da=Dc-[ g
746
Puncte: 0/1

A. Rc=Ra-[ c B. Rc=Ra+[ c C. Rc=Ra-[ g
6/24/2009
Page 252 of 457
747
Puncte: 0/1

A. Ra=Rc-[ c B. Ra=Rc+[ c C. Ra=Rc-[ g
748
Puncte: 0/1

A. Dg=Da-[ c B. Dg=Da+[ g C. Dg=Da-[ g
749
Puncte: 0/1

A. Da=Dg-[ c B. Da=Dg+[ g C. Da=Dg-[ g
750
Puncte: 0/1

j k l m n
A. Dc=Da+d+c
6/24/2009
Page 253 of 457
j k l m n j k l m n
B. Dc=Da-d-c C. Dc=Da+d-c
751
Puncte: 0/1

A. Da=Dc+d+c B. Da=Dc-d-c C. Da=Dc+d-c
752
Puncte: 0/1

753
Puncte: 0/1

A. Ra=Rc+d+c B. Ra=Rc-d-c C. Rc=Ra+d-c
6/24/2009
Page 254 of 457
754
Puncte: 0/1
A. Dc=Da-[ c B. Dc=Da+[ c C. Da=Dg+[ g
755
Puncte: 0/1

A. Da=Dc-[ c B. Da=Dc+[ c C. Da=Dc-[ g
756
Puncte: 0/1

A. Rc=Ra-[ c B. Rc=Ra+[ c C. Rc=Ra-[ g
757
Puncte: 0/1

A. Ra=Rc-[ c B. Ra=Rc+[ c C. Ra=Rc-[ g
6/24/2009
Page 255 of 457
758
Puncte: 0/1
Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?
A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal; B. cercul de inaltime; C. cercul de distanta.
759
Puncte: 0/1
In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea apei pe aceasta harta este exprimata in:
6/24/2009
Page 256 of 457
A. fathoms; B. metri; C. inch.
760
Puncte: 0/1
In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti ?
A. 1/15.000; B. 1/1.500; C. 1/150.000.
761
Puncte: 0/1
In figura alaturata este reprezentat:
6/24/2009
Page 257 of 457
A. coperta Cartii Pilot; B. coperta Cartii Farurilor; C. titlul unei harti de navigatie.
762
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata este reprezentat :
6/24/2009
Page 258 of 457
A. un compas magnetic simplu; B. un compas magnetic cu reflexie; C. un repetitor giro.
6/24/2009
Page 259 of 457
763
Puncte: 0/1
A. habitaclul unui compas magnetic; B. magnetii compensatori de fier moale; C. cutia compasului magnetic.
764
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. un curentometru; B. o sonda de mana;
6/24/2009
Page 260 of 457
j k l m n
C. un loch mecanic.
765
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata este reprezentat:
A. un ceas la bord; B. un barometru; C. un cronometru pentru observatii astronomice.
766
Puncte:
In imaginea alaturata este reprezentata :
6/24/2009
Page 261 of 457
0/1
A. cutia unui compas magnetic; B. o girosfera; C. un repetitor giro.
767
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata sageata indica :
6/24/2009
Page 262 of 457
A. habitaclul; B. magnetii compensatori de fier moale; C. postamentul compasului.
6/24/2009
Page 263 of 457
768
Puncte: 0/1
A. suspensia cardanica a cutiei compasului; B. magnetii compensatori de fier moale; C. postamentul compasului.
769
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 264 of 457
A. magnetii compensatori de fier moale ai unui compas magnetic magnetic; B. roza compasului; C. postamentul compasului magnetic.
770
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
6/24/2009
Page 265 of 457
A. plus; B. nu are importanta; C. minus.
771
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
6/24/2009
Page 266 of 457
A. plus; B. minus; C. nu are importanta.
772
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
6/24/2009
Page 267 of 457
A. plus; B. minus; C. nu are importanta.
773
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
6/24/2009
Page 268 of 457
A. minus; B. plus; C. nu are importanta.
774
Puncte: 0/1
859. Lungimea milei marine exprimata in metri este:

A. 1850 m; B. 1852 m; C. 1845 m.
6/24/2009
Page 269 of 457
775
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa :
A. schimbe de drum la babord; B. schimbe de drum la tribord; C. mentina drumul.
776
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj al sistemului de balizaj. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa :
6/24/2009
Page 270 of 457
A. schimbe de drum la babord; B. schimbe de drum la tribord; C. mentina drumul.
777
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata este reprezentata simbolic o baliza cilindrica dotata cu lumina de culoare rosie (litera R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj :
A. lateral; B. special; C. de pericol izolant.
6/24/2009
Page 271 of 457
778
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie :
A. sa stopeze masina; B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord; C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
779
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj :
6/24/2009
Page 272 of 457
A. cardinal de vest; B. cardinal de Est; C. special.
780
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj :
6/24/2009
Page 273 of 457
A. cardinal de nord; B. cardinal de sud; C. cardinal de est.
781
Puncte: 0/1
Pe harta din figura alaturata este reprezentata:
j k l m n j k l m n
A. un recif; B. un poligon maritim cu destinatie militara;
6/24/2009
Page 274 of 457
j k l m n
C. o schema de separare a traficului maritim.
782
Puncte: 0/1
Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:
A. IV; B. III; C. II.
783
Puncte: 0/1
j k l m n
A. III;
6/24/2009
Page 275 of 457
j k l m n j k l m n
B. I; C. II.
784
Puncte: 0/1
A. IV: B. III; C. II.
785
Puncte: 0/1
Semnul din imagine simbolizeaza:
6/24/2009
Page 276 of 457
A. un marcaj lateral de babord; B. un marcaj lateral de tribord; C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.
786
Puncte: 0/1
A. un marcaj lateral de babord; B. un marcaj lateral de tribord; C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.
787
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 277 of 457
A. un marcaj cardinal de est; B. un marcaj cardinal de sud; C. un marcaj cardinal de nord.
788
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. un marcaj cardinal de est; B. un marcaj cardinal de vest; C. un marcaj cardinal de sud.
789
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 278 of 457
790
Puncte: 0/1
j k l m n
j k l m n
j k l m n
791
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 279 of 457
A. un marcaj de ape sigure; B. un marcaj special; C. un marcaj de pericol izolat.
792
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. un marcaj de ape sigure; B. un marcaj special; C. un marcaj de tribord.
6/24/2009
Page 280 of 457
793
Puncte: 0/1
A. sensul curentului; B. sensul conventional de balizaj; C. sensul de trafic pe o pasa.
794
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.
6/24/2009
Page 281 of 457
795
Puncte: 0/1
796
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 282 of 457
797
Puncte: 0/1
798
Puncte: 0/1
799
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 283 of 457
800
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
801
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 284 of 457
802
Puncte: 0/1
803
Puncte:
6/24/2009
Page 285 of 457
0/1
804
Puncte: 0/1
805
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 286 of 457
806
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
807
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 287 of 457
808
Puncte: 0/1
809
Puncte:
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
6/24/2009
Page 288 of 457
0/1
810
Puncte: 0/1
811
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 289 of 457
812
Puncte: 0/1
Unghiul din imaginea alaturata este:
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. deviatia compas; B. corectia totala compas; C. declinatia magnetica.
813
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 290 of 457
814
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
815
6/24/2009
Page 291 of 457
Puncte: 0/1
A. corectia totala compas; B. drumul compas; C. deviatia compas.
816
Puncte: 0/1
10. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
A. Conditiile hidrometeorologice B. Nivelul de instruire a observatorului C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817
Puncte: 0/1
1285. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

6/24/2009
Page 292 of 457
818
Puncte: 0/1
1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceasta este:
819
Puncte: 0/1
A. tribord, inaintea traversului; B. tribord, inapoia traversului; C. babord, inapoia traversului;
820
Puncte: 0/1
1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
821
6/24/2009
Page 293 of 457
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre unite la baza D. doua conuri negre cu virful in jos
822
Puncte: 0/1

A. declinatiei magnetice; B. deviatiei compas; C. corectiei compas.
823
Puncte: 0/1
532. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga; B. 9 sclipiri; C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
824
Puncte: 0/1
1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
j k l m n j k l m n
A. un reper fix; B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
6/24/2009
Page 294 of 457
j k l m n
C. o nava ajunsa din urma.
825
Puncte: 0/1
1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real; B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real; C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat; D. nici una dintre aceste erori
826
Puncte: 0/1
1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. nu are nici o influienta; B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective; C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la tinta respectiva.
827
Puncte: 0/1
1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.
6/24/2009
Page 295 of 457
828
Puncte: 0/1
1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat:
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului; B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant; C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829
Puncte: 0/1
1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:

A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava proprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" nava proprie; C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830
Puncte: 0/1
1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste B. relevmentul si distanta la tinta se modifica; C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in mod evident.
6/24/2009
Page 296 of 457
831
Puncte: 0/1
1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?

A. distanta la o nava tinta scade; B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine constant; C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
832
Puncte: 0/1
1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este FALSA?
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade; B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii; C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica
833
Puncte: 0/1
1043. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar; B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant; C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
834
Puncte: 0/1
1044. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
6/24/2009
Page 297 of 457
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
835
Puncte: 0/1
1045. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836
Puncte: 0/1
1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul derivei; B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava tinta C. viteza curentului
837
Puncte: 0/1
1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
6/24/2009
Page 298 of 457
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa; B. distanta pana la urmatorul Way point; C. valoarea corectiei giro.
838
Puncte: 0/1
1048. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?

A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe; B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut; C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setata de utilizator
839
Puncte: 0/1
1049. Ce inseamna ARPA?

A. un sistem automat de plotare a tintelor radar; B. un sistem manual de plotare a tintelor radar; C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza informatiei radar.
840
Puncte: 0/1
1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul adevarat.
6/24/2009
Page 299 of 457
841
Puncte: 0/1
1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
842
Puncte: 0/1
1052. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843
Puncte: 0/1
1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radarul; B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix; C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscarii relative a tintelor mobile aflate pe ecran; D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
6/24/2009
Page 300 of 457
844
Puncte: 0/1
1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar; B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix; C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran; D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845
Puncte: 0/1
1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix; B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie; D. o nava ajunsa din urma.
846
Puncte: 0/1
1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper; B. masurarea a doua distante; C. masurarea a doua relevmente;
6/24/2009
Page 301 of 457
j k l m n
D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei.
847
Puncte: 0/1
1184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?

A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului; B. detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice; C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect; D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul.
848
Puncte: 0/1
1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar; B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului; C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele radar; D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar decat o coasta stancoasa.
849
Puncte: 0/1
1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
6/24/2009
Page 302 of 457
A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata; D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata.
850
Puncte: 0/1
1189. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:

A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" nava proprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie; C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie; D. marimea si forma navei.
851
Puncte: 0/1
1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens contrar drumului navei; B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei proprii; C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului; D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului.
6/24/2009
Page 303 of 457
852
Puncte: 0/1
1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n
A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca; B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada; C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca; D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
j k l m n j k l m n
853
Puncte: 0/1
1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva; D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate.
854
Puncte: 0/1
1193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
j k l m n
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat; B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
j k l m n
6/24/2009
Page 304 of 457
j k l m n j k l m n
C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI; D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat.
855
Puncte: 0/1
1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului; B. drum adevarat/viteza deasupra fundului; C. drum adevarat/ viteza prin apa; D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856
Puncte: 0/1
1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar ( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
A. radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N-UP; B. radarul functioneaza in Miscarea Relativa/ N-UP; C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS; D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
857
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 305 of 457
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa; B. distanta pana la urmatorul WAY POINT; C. valoarea corectiei giro; D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858
Puncte: 0/1
1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
A. arata care dintre tinte vine la coliziune; B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum; C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare; D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859
Puncte: 0/1
1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger); B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric; C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar; D. vector relativ sau real de miscare
860
1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
6/24/2009
Page 306 of 457
Puncte: 0/1
A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul preliminar trasat pe harta; D. drumul adevarat.
861
Puncte: 0/1
1202. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
A. viteza deasupra fundului; B. viteza prin apa; C. viteza indicata de GPS; D. viteza indicata de lochul Doppler.
862
Puncte: 0/1
1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate; B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate; C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate; D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
863
1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
6/24/2009
Page 307 of 457
Puncte: 0/1
A. nu vor fi nici un fel de erori; B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor; C. pot aparea erori la calculul CPA-ului; D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
864
Puncte: 0/1
1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
A. NU; B. DA; C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna; D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865
Puncte: 0/1
1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
A. Miscare reala/ N-UP/ vector real; B. Miscare reala/ C-UP/ vector real; C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ; D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866
Puncte:
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
6/24/2009
Page 308 of 457
0/1
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea; B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare; D. drumul navei noastre.
867
Puncte: 0/1
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare; D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
868
Puncte: 0/1
1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii; B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA; C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA; D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta de siguranta.
869
1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii
6/24/2009
Page 309 of 457
Puncte: 0/1
referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?

A. PAD-ul are forma unui hexagon; B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta? C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator; D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare.;
870
Puncte: 0/1
1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte; B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA ului la o tinta mobila; C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geometric al PAD-ului.
871
Puncte: 0/1
1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
A. numarul de nave existente in rada; B. distanta la un reper fix la coasta; C. numarul de chei de lant la apa; D. adancimea apei.
6/24/2009
Page 310 of 457
872
Puncte: 0/1
380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
A. Relevmentul la o tinta B. Marimea unei tinte C. Viteza unei tinte D. Distanta la o tinta
873
Puncte: 0/1
382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper B. Masurarea a doua distante C. Masurarea a doua relevmente D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei
874
Puncte: 0/1
383. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?

A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului B. Detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul
6/24/2009
Page 311 of 457
875
Puncte: 0/1
385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula aceeasi orientare cu harta de navigatie B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente adevarate C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de comanda D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensul giratiei navei
876
Puncte: 0/1
386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. Nu are nici o infuenta B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877
Puncte: 0/1
387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. Da B. Nu C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata
6/24/2009
Page 312 of 457
j k l m n
D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata
878
Puncte: 0/1
389. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens contrar drumului navei B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei proprii C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului
879
Puncte: 0/1
A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii
880
Puncte: 0/1
391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
6/24/2009
Page 313 of 457
j k l m n j k l m n
A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
j k l m n j k l m n
881
Puncte: 0/1
A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumit drum B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari de drum C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de separare a traficului D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare
882
Puncte: 0/1
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate
6/24/2009
Page 314 of 457
883
Puncte: 0/1
394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
j k l m n
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat
884
Puncte: 0/1
A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava proprie C. Unghiul total de deriva D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885
Puncte: 0/1
396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
j k l m n
A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
6/24/2009
Page 315 of 457
contracara efectul derivei

B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta C. Viteza curentului D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece de la o anumita distanta fata de reper
886
Puncte: 0/1
397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului C. Drum adevarat/ viteza prin apa D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887
Puncte: 0/1
398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
A. Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP B. Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS. D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica
888
399. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a
6/24/2009
Page 316 of 457
Puncte: 0/1
urmatoarelor date:
A. Viteza navei prin apa B. Distanta pana la urmatorul Way Point C. Valoarea corectiei giro D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889
Puncte: 0/1
400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
A. Arata care dintre tinte vine la coliziune B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890
Puncte: 0/1
401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?

A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator
891
402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
6/24/2009
Page 317 of 457
Puncte: 0/1
erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?

A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat D. Nici una dintre acestea erori
892
Puncte: 0/1
403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger) B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar D. Vector relativ sau real de miscare
893
Puncte: 0/1
A. Drumul deasupra fundului B. Drumul compas C. Drumul de urmat, trasat pe harta D. Drumul adevarat
894
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 318 of 457
A. Viteza deasupra fundului B. Viteza prin apa C. Viteza indicata de GPS D. Viteza indicata de lochul Doppler
895
Puncte: 0/1
406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896
Puncte: 0/1
407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie
A. Nu vor fi nici un fel de erori B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
6/24/2009
Page 319 of 457
897
Puncte: 0/1
408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
898
Puncte: 0/1
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
A. NU B. DA C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899
Puncte: 0/1
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real B. Miscare Reala/C-UP/ vector real C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
6/24/2009
Page 320 of 457
900
Puncte: 0/1
411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea B. Viteza navei proprii C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare D. Drumul navei noastre
901
Puncte: 0/1
A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea B. Stabilirea distantei de siguranta optima C. Stabilirea TCPA D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902
Puncte: 0/1
413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta de siguranta
6/24/2009
Page 321 of 457
903
Puncte: 0/1
414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD B. Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica parametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distantei dintre nava noastra si nava tinta D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al PAD-ului
904
Puncte: 0/1
415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare
905
Puncte: 0/1
416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-
6/24/2009
Page 322 of 457
ului la o tinta mobila

j k l m n j k l m n
C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului
906
Puncte: 0/1
417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radio
A. efectul de uscat B. efectul de noapte C. efectul de antena D. efectul de emisie secundara
907
Puncte: 0/1
418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot Radio signals
A. Vol.3 B. Vol.4 C. Vol.2 D. Vol.1
908
Puncte: 0/1
419. Efectul de noapte este generat de:
6/24/2009
Page 323 of 457
A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei D. Eroarea in corectia compasului
909
Puncte: 0/1
627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix; B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza ca nava proprie.
910
Puncte: 0/1
628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper; B. masurarea a doua distante; C. masurarea a doua relevmente.
911
Puncte: 0/1
629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
6/24/2009
Page 324 of 457
A. nu are nici o influenta; B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective; C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva.
912
Puncte: 0/1
630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.
913
Puncte: 0/1
631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat;
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului; B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant; C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914
Puncte: 0/1
632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
j k l m n
A. un reper fix;
6/24/2009
Page 325 of 457
j k l m n j k l m n
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie; C. o nava ajunsa din urma.
915
Puncte: 0/1
633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:

A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava proprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie; C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916
Puncte: 0/1
634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste; B. relevmentul si distanta la tinta se modifica; C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917
Puncte: 0/1
635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?

A. distanta la o nava tinta scade; B. CPA-ul la o nava tinta este 0; C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
6/24/2009
Page 326 of 457
918
Puncte: 0/1
636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este FALSA?
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade; B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii; C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
919
Puncte: 0/1
A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar; B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant; C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
920
Puncte: 0/1
638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
6/24/2009
Page 327 of 457
921
Puncte: 0/1
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922
Puncte: 0/1
640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracta efectul derivei; B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta; C. viteza curentului.
923
Puncte: 0/1
A. viteza navei prin apa; B. distanta pana la urmatorul Way Point; C. valoarea corectiei giro.
924
Puncte: 0/1
643. Ce inseamna ARPA?
6/24/2009
Page 328 of 457
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar; B. un sistem manual de plotare a tintelor radar; C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza informatiei radar
925
Puncte: 0/1
A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul adevarat.
926
Puncte: 0/1
645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea; B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
927
Puncte: 0/1
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
6/24/2009
Page 329 of 457
928
Puncte: 0/1
948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea redar?
A. un reper fix; B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava proprie.
929
Puncte: 0/1
Care din afirmatii sunt adevarate?
A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova; B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin prova C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin pupa D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza
6/24/2009
Page 330 of 457
j k l m n
parametrii de miscare.
930
Puncte: 0/1
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9?
A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune; B. ambele tinte sunt neprivilegiate; C. ambele tinte sunt privilegiate; D. vectorii sunt adevarati.
931
Puncte: 0/1
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)?
6/24/2009
Page 331 of 457
A. tinta este fixa; B. tinta este in deriva in siajul navei proprii; C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii; D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
932
Puncte: 0/1
Din fig, 17 selectati informatia FALSA:
6/24/2009
Page 332 of 457
A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up; B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza; C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de deriva de curent; D. timpul de ploting este de 6 minute.
933
Puncte: 0/1
Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:
6/24/2009
Page 333 of 457
A. head up, vectori relativi; B. head up, vectori reali; C. north up, vectori relativi; D. north up, vectori reali.
934
Puncte: 0/1
Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:
6/24/2009
Page 334 of 457
A. head up, vectori relativi; B. head up, vectori reali; C. north up, vectori reali. D. north up, vectori relativi;
935
Puncte: 0/1
In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de;
6/24/2009
Page 335 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate Head Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North Up; D. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate North Up;
j k l m n
936
Puncte: 0/1
In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de :
6/24/2009
Page 336 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
j k l m n
937
Puncte: 0/1
In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
6/24/2009
Page 337 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;
j k l m n
938
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 338 of 457
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;
939
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 339 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
j k l m n
940
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 340 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
j k l m n
941
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 341 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North-Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul drum impus, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, North Up;
j k l m n
942
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 342 of 457
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North Up; C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus, head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up.
943
Puncte: 0/1
In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):
6/24/2009
Page 343 of 457
A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord; B. tinta din babord este fixa; C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata; D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
944
Puncte: 0/1
Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:
6/24/2009
Page 344 of 457
A. Head; B. North; C. Head Up; D. North Up;
945
Puncte: 0/1
Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:
6/24/2009
Page 345 of 457
A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita; B. este o tinta fixa; C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie; D. este o nava in deriva.
946
Puncte: 0/1
Tinta din figura 4 radar:
6/24/2009
Page 346 of 457
A. este periculoasa; B. este nepericuloasa; C. va intersecta drumul propriu prin pupa; D. are drumul in cadranul 2 de orizont.
947
Puncte: 0/1
Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:
6/24/2009
Page 347 of 457
A. tinta este reprezentata in miscare relativa; B. tinta prezinta pericol de coliziune; C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie; D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai mica.
948
Puncte: 0/1
Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:
6/24/2009
Page 348 of 457
A. 12 nd; B. 10 nd; C. 22 nd; D. 0 nd.
949
Puncte: 0/1
1055. Deviatia radio este determinata de:

j k l m n
j k l m n
A. efectul de uscat; B. efectul de noapte; C. efectul de emisie secundara
j k l m n
950
Puncte: 0/1

j k l m n
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta;
6/24/2009
Page 349 of 457
j k l m n j k l m n
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
951
Puncte: 0/1
1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
j k l m n j k l m n
A. 4; B. 2;
952
Puncte: 0/1
1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
953
Puncte: 0/1
1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55 grade C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
6/24/2009
Page 350 of 457
954
Puncte: 0/1
1061. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

A. astrogeodezic B. WGS-84 C. WGS-72
955
Puncte: 0/1
1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT; B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul anterior; C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate
956
Puncte: 0/1
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
A. receptorul GPS; B. girocompasul; C. pilotul automat.
957
Puncte:
6/24/2009
Page 351 of 457
0/1
A. efectul de uscat; B. efectul de noapte; C. efectul de emisie secundara; D. efectul de antena.
958
Puncte: 0/1
1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
A. catargele; B. corpul navei; C. bigile; D. antenele navei.
959
Puncte: 0/1

A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta; B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
960
1216. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
6/24/2009
Page 352 of 457
Puncte: 0/1
A. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor; B. frecventa de repetitie a impulsurilor; C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor; D. frecventa purtatoare.
961
Puncte: 0/1
1217. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

A. pseudodistanta, inaltimea; B. diferenta de relevement, suma distantelor; C. pseudodistanta, diferenta de distanta; D. diferenta de distanta, azimutul
962
Puncte: 0/1
1218. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
A. 4; B. 2; C. 6; D. 5;
963
Puncte: 0/1
1219. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
j k l m n j k l m n
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
6/24/2009
Page 353 of 457
j k l m n j k l m n
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital; D. in 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital;
964
Puncte: 0/1
1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
A. urmarirea satelitilor GPS; B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS; C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS; D. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
965
Puncte: 0/1

A. astrogeodezic; B. WGS-84; C. CLARKE; D. WGS-72.
966
Puncte: 0/1
1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
j k l m n j k l m n
A. sferei terestre; B. geoidului;
6/24/2009
Page 354 of 457
j k l m n j k l m n
C. elipsoidului de referinta; D. liniei de plutire.
967
Puncte: 0/1
1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
A. harta nu este actualizata la zi; B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS; C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS; D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
968
Puncte: 0/1
1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
A. configuratia satelitilor radiovizibili; B. eroarea in punctul estimat al navei; C. numarul de sateliti radiovizibili; D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS.
969
Puncte: 0/1
1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
6/24/2009
Page 355 of 457
A. plus sau minus 15 m; B. plus sau minus 120 mm; C. plus sau minus 300 m; D. plus sau minus 50 m.
970
Puncte: 0/1
1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
A. HDOP mai mic decat 1; B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3; C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5; D. HDOP mai mare decat 5;
971
Puncte: 0/1
1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
A. plus sau minus 10 m; B. plus sau minus 50 m; C. plus sau minus 120 m; D. plus sau minus 300 m
972
Puncte: 0/1
1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de:
6/24/2009
Page 356 of 457
A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii; B. pericolele de navigatie existente in zona; C. ambardeea navei; D. corectia compas.
973
Puncte: 0/1
1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
A. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita; B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri; C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita; D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
974
Puncte: 0/1
1232. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;

A. data la care a fost intocmita harta; B. data ultimei corectii a hartii; C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta; D. data limita pana la care este valabila harta.
975
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 357 of 457
A. Efectul de uscat B. Efectul de noapte C. Efectul de emisie secundara D. Efectul de antena
976
Puncte: 0/1
422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
A. Catargele B. Corpul navei C. Bigile D. Antenele navei
977
Puncte: 0/1
423. Semnul corectiei ortodromice depinde de:

A. Distanta nava-radiofar B. Semnul declinatiei magnetice C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului D. Pozitia antenei cadru
978
Puncte: 0/1
424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
j k l m n
A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, navalinia coastei
6/24/2009
Page 358 of 457
j k l m n j k l m n
j k l m n
B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei D. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coastei
979
Puncte: 0/1

A. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
980
Puncte: 0/1
426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

A. 1950 Khz B. 1850 Khz C. 1750 Khz D. 100 Khz
981
Puncte: 0/1
427. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
6/24/2009
Page 359 of 457
A. Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor B. Frecventa de repetitie a impulsurilor C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor D. Frecventa purtatoare
982
Puncte: 0/1
428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

A. Diferentei de faza si amplitudine B. Diferentei de timp si frecventa C. Diferentei de frecventa si faza D. Diferentei de timp si faza
983
Puncte: 0/1
429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORANC se face in functie de:
A. Frecventa de repetitie a impulsului B. Frecventa purtatoare C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor
984
Puncte: 0/1
430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
j k l m n j k l m n
A. Conditiile de propagare B. Starea marii in zona de navigatie
6/24/2009
Page 360 of 457
j k l m n j k l m n
C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat
985
Puncte: 0/1
431. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

A. Pseudodistanta, inaltimea B. Diferenta de relvement, suma distantelor C. Pseudodistanta, diferenta de distanta D. Diferenta de distanta, azimutul
986
Puncte: 0/1
433. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital
987
Puncte: 0/1
435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
A. Urmarirea satelitilor GPS B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
6/24/2009
Page 361 of 457
j k l m n
D. Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitiilor GPS la fiecare 12 ore
988
Puncte: 0/1

A. Astrogeodezic B. WGS-84 C. CLARKE D. WGS-72
989
Puncte: 0/1
437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. Sferei terestre B. Geoidului C. Elipsoidului de referinta D. Liniei de plutire
990
Puncte: 0/1
438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
j k l m n j k l m n
A. Harta nu este actualizata la zi B. Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
6/24/2009
Page 362 of 457
GPS
j k l m n j k l m n
C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
991
Puncte: 0/1
439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
A. Configuratia satelitilor radiovizibili B. Eroarea in punctul estimat al navei C. Numarul de sateliti radiovizibili D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS
992
Puncte: 0/1
441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
A. HDOP<1 B. 2<3 C. 4<5 D. HDOP>5
993
Puncte: 0/1
443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport de:
6/24/2009
Page 363 of 457
A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii B. Pericolele de navigatie existente in zona C. Ambardeea navei D. Corectia compas
994
Puncte: 0/1
444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
A. Numarul de nave existente in rada B. Distanta la un reper fix la coasta C. Numarul de chei de lant la apa D. Adancimea apei
995
Puncte: 0/1
445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final
996
Puncte: 0/1
446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
6/24/2009
Page 364 of 457
A. Data la care a fost intocmita harta B. Data ultimei corectii a hartii C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta D. Data limita pina la care este valabila harta
997
Puncte: 0/1
447. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
998
Puncte: 0/1
452. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
A. avize radio catre navigatori; B. avize catre navigatori saptamanale; C. editiile corectate ale hartilor.
999
Puncte: 0/1
453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
A. Ocean Passages for the World; B. Ships' Routeing; C. Sailing Directions.
6/24/2009
Page 365 of 457
1000 648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty

List of Radio Signals"
Puncte: 0/1
A. vol.3; B. vol.4; C. vol.2
1001 649. Efectul de noapte este generat de:

Puncte: 0/1
A. trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite; B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate; C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei.
1002 650. Derivata radio este determinata de:

Puncte: 0/1
A. efectul de uscat; B. efectul de noapte; C. efectul de emisie secundara.
1003 651. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
6/24/2009
Page 366 of 457
Puncte: 0/1
A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
1004 653. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata
terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
Puncte: 0/1
A. 4; B. 2; C. 6;
1005 654. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de
sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
Puncte: 0/1
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
1006 655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial
GPS este FALSA?
Puncte: 0/1
A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu 21.200km; B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55 grade; C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
6/24/2009
Page 367 of 457
1007 656. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

Puncte: 0/1
A. Astrogeodezic; B. WGS-84; C. WGS-72.
1008 657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor

Puncte: 0/1
GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. sferei terestre; B. geoidului; C. Elipsoidului de referinta.
1009 658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de
navigatie maritima?
Puncte: 0/1
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT; B. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT-ul anterior; C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate;
6/24/2009
Page 368 of 457
1010 659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul

ECDIS sa fie cuplat cu:
Puncte: 0/1
A. Receptorul GPS; B. Girocompasul; C. Pilotul automat;
1011 Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95%

din cazuri este:
Puncte: 0/1
A. 10m B. 50m C. 120m D. 300m
1012 Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de

Puncte: 0/1
Departamentul Apararii al SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:

j k l m n
A. 15m B. 150 m C. 300m D. 50m
1013 46. Care sint norii etajului mijlociu ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Altocumulus si altostratus.
6/24/2009
Page 369 of 457
j k l m n j k l m n
B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus. C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis.
1014 967. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

Puncte: 0/1
1015 101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
Puncte: 0/1
A. Furtuna cu grindina B. Precipitatii cu caracter general C. Precipitatii insotite de descarcari electrice D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
1016 104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

Puncte: 0/1
A. Vreme frumoasa si uscata B. Cer innorat si vanturi puternice C. Precipitatii continue si rafale de vant D. Cer complet acoperit si vant slab
6/24/2009
Page 370 of 457
1017 105. Cand temperatura unei mase de aer scade:

Puncte: 0/1
A. Temperatura punctului de roua variaza B. Umiditatea absoluta scade C. Umiditatea relativa creste D. Umiditatea relativa scade
1018 106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
Puncte: 0/1
A. Trecerea unui front cald B. Trecerea unui front rece C. Sistem de inalta presiune D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica
1019 107. Vanturile catabatice bat:

Puncte: 0/1
A. Dinspre uscat spre mare B. In sens direct in emisfera nordica C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece D. Ascendent, de-a lungul pantei
6/24/2009
Page 371 of 457
1020 108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor
Asiei de NE, se numeste:
Puncte: 0/1
A. Curentul Alaska B. Curentul Oya Shivo C. Curentul Californiei D. Curentul Kuro Shivo
1021 1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

Puncte: 0/1
A. anticicloni; B. cicloni tropicali; C. sa barica; D. talveg depresionar.
1022 1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
Puncte: 0/1
A. izoterme; B. izohipse; C. izobare; D. izotabate.
1023 1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura
si presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte:
6/24/2009
Page 372 of 457
0/1
A. Muson; B. Alizeu de NE; C. Fohn; D. Briza de mare.
1024 1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte: 0/1
A. ENE; B. SSW; C. ESE; D. WSW.
1025 1085. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Puncte: 0/1
A. scade ca si temperatura aerului; B. scade in timp ce temperatura aerului creste; C. creste ca si temperatura aerului; D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1026 1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. NE; B. WSW;
6/24/2009
Page 373 of 457
j k l m n j k l m n
C. NW; D. SSE.
1027 1087. Frontul oclus este cauzat de obicei de:

Puncte: 0/1
A. frontul rece care devine stationar; B. frontul cald care se destrama; C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald. D. frontul cald care devine stationar.

Puncte: 0/1
A. vreme frumoasa si uscata; B. cer innorat si vanturi puternice; C. precipitatii continue si rafale de vant; D. cer complet acoperit si vant slab.

Puncte: 0/1
j k l m n
A. temperatura punctului de roua variaza; B. umiditatea absoluta scade; C. umiditatea relativa creste; D. umiditatea relativa scade;
6/24/2009
Page 374 of 457
1030 109. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:

Puncte: 0/1
A. Perpendicular pe izobare B. Paralel cu linia frontului rece C. Nu bate vantul, este calm D. Perpendicular pe linia frontului cald
asociate cu:
Puncte: 0/1
A. trecerea unui front cald; B. trecerea unui front rece; C. sistem de inalta presiune; D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica.
1032 1091. Vanturile catabatice bat:

Puncte: 0/1
A. dinspre uscat spre mare; B. in sens direct in emisfera nordica; C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece; D. ascendent, de-a lungul pantei.
6/24/2009
Page 375 of 457
1033 1092. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:

Puncte: 0/1
A. perpendicular pe izobare; B. paralel cu linia frontului rece; C. nu bate vantul, este calm; D. perpendicular pe linia frontului cald.
1034 1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de
presiune joasa va fi:
Puncte: 0/1
A. drept in fata sa; B. spre dreapta, usor in spatele sau; C. spre stanga, usor in spatele sau; D. spre stanga usor in fata sa.
1035 1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
Puncte: 0/1
A. prin ochiul furtunii; B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii; C. prin semicercul periculos; D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1036 1095. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte:
6/24/2009
Page 376 of 457
0/1
A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului; B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord; C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece; D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1037 1096. Mareele de cuadratura se produc cand:

Puncte: 0/1
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua sau Luna plina; C. Soarele si Luna sunt la conjunctie; D. Soarele si Luna sunt in opozitie;
1038 1097. Mareele de sizigii au loc cand:

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar; B. este Luna noua sau Luna plina C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite; D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
1039 1098. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. conditiile de inalta presiune; B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
6/24/2009
Page 377 of 457
j k l m n j k l m n
C. disparitia norilor Cirrus; D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
1040 1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:
Puncte: 0/1
A. in sens direct; B. variabila; C. in sens retrograd; D. rectilinie.
1041 110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:

Puncte: 0/1
A. Presiune atmosferica joasa B. Presiune atmosferica stationara C. Presiune atmosferica inalta D. Presiune atmosferica in scadere
1042 1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:

Puncte: 0/1
j k l m n
A. schimbarea conditiilor de vreme; B. variatia declinatiei Lunii; C. Luna aflata la apogeu; D. Soarele aflat la periheliu.
6/24/2009
Page 378 of 457
1043 1102. Expresia " aerul este saturat" inseamna:

Puncte: 0/1
A. umiditatea relativa este de 100%; B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data; C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore; D. norii acopera total bolta cereasca.
1044 1103. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:

Puncte: 0/1
A. in sens retrograd spre interior; B. in sens direct spre exterior; C. in sens retrograd spre exterior; D. in sens direct spre interior.
1045 1104. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
Puncte: 0/1
A. ceata de radiatie; B. ceata de conductie; C. ceata frontala; D. ceata de advectie.
6/24/2009
Page 379 of 457
1046 1106. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

Puncte: 0/1
A. 760 mb; B. 938,9 mb C. 1000 mb; D. 1013,2 mb.
1047 1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
Puncte: 0/1
A. umiditate absoluta; B. punct de roua; C. punct de precipitatii; D. deficit de saturatie.
1048 1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon

tropical in emisfera nordica este:
Puncte: 0/1
A. SW, S si SE; B. NE, E si S; C. W, NW si N; D. NW, N si NE
1049 1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon
tropical din cauza ca:
Puncte:
6/24/2009
Page 380 of 457
0/1
A. este prezent efectul de recurbare; B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii; C. se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune; D. gradiebntul de presiune este mare.
1050 111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune
joasa va fi:
Puncte: 0/1
A. Drept in fata sa B. Spre dreapta, usor in spatele sau C. Spre stanga, usor in spatele sau D. Spre stanga usor in fata sa
1051 1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
Puncte: 0/1
A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei; B. valuri lungi ce-si pastreaza directia; C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb; D. un cer acoperit cu ploi continui.
1052 113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
6/24/2009
Page 381 of 457
Puncte: 0/1
A. Vanturi puternice B. Calm sau vanturi slabe C. Nebulozitate 8/8 D. Ploi continui
1053 1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al

hartii) este de regula:
Puncte: 0/1
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura; B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii; C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii; D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
1054 114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte: 0/1
A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent rece D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1055 116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct
este:
Puncte: 0/1
A. Front oclus
6/24/2009
Page 382 of 457
B. Zona de presiune inalta C. Front stationar D. Zona de presiune joasa
1056 117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
Puncte: 0/1
A. Calma B. Moderata, dar navigabila C. Montata si confuza D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
1057 118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
Puncte: 0/1
A. Este in trecere un front rece B. In apropiere este un centru de inalta presiune C. In apropiere exista un front stationar D. Se apropie un front oclus
1058 119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. Celor mai inalte ape B. Celor mai joase ape
6/24/2009
Page 383 of 457
j k l m n j k l m n
C. Celor mai joase ape din ultimele 2 zile D. Tuturor apelor inalte
1059 120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:

Puncte: 0/1
A. Suprafetei marii B. Tuturor apelor joase C. Apelor inalte si apelor joase D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore
1060 121. Musonii sunt caracterizati ca:

Puncte: 0/1
A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei
1061 122. Mareele de cuadratura se produc:

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd
6/24/2009
Page 384 of 457
j k l m n j k l m n
C. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie D. La intervale de 28 de zile
1062 124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent
intalnit pe langa coastele Africii?
Puncte: 0/1
A. Curentul Ecuatorial de nord B. Curentul Benguelei C. Curentul Acelor D. Curentul Atlanticului-de Sud
1063 125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
Puncte: 0/1
A. Alizeele de NE B. Vanturile de West C. Musonii D. Vanturile de Est
1064 1259. Temperatura apei de mare se exprima in:

Puncte: 0/1
A. milibari; B. grade Celsius; C. milimetri coloana de mercur.
6/24/2009
Page 385 of 457
1065 126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde
oceanice, cu exceptia:
Puncte: 0/1
A. Oceanului Indian B. Oceanului Pacific de Nord C. Oceanului Pacific de Sud D. Oceanului Atlantic de Sud
1066 127. Mareele de sizigii au loc cand:

Puncte: 0/1
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar B. Este Luna noua sau Luna plina C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
1067 128. Mareele de sizigii se produc cand:

Puncte: 0/1
A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd fata de Pamant C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine D. O singura data in decurs de 28 de zile
6/24/2009
Page 386 of 457
1068 129. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:

Puncte: 0/1
A. Conditiile de inalta presiune B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald C. Disparitia norilor Cirrus D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
1069 130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in
sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Puncte: 0/1
a. Zona adapostita de vant b. Semicercul periculos c. Ochiul furtunii d. Semicercul manevrabil
1070 131. Curentul Braziliei curge in directia generala:
6/24/2009
Page 387 of 457
Puncte: 0/1
A. NW B. SSW C. S D. NE
1071 132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica
este:
Puncte: 0/1
A. In sens direct B. Variabila C. In sens retrograd D. Rectilinie
1072 135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:

Puncte: 0/1
A. Schimbarea conditiilor de vreme B. Varitia declinatiei Lunii C. Luna aflata la apogeu D. Soarele aflat la periheliu
1073 136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. Umiditatea relativa este de 100% B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
6/24/2009
Page 388 of 457
j k l m n j k l m n
C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data D. Norii acopera total bolta cereasca
1074 137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
Puncte: 0/1
A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi
1075 138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:

Puncte: 0/1
A. In sens retrograd spre interior B. In sens direct spre exterior C. In sens retrograd spre exterior D. In sens direct spre interior
se numeste:
Puncte: 0/1
A. Ceata de radiatie B. Ceata de conductie C. Ceata frontala
6/24/2009
Page 389 of 457
j k l m n
D. Ceata de advectie
1077 140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?

Puncte: 0/1
A. Spre S-W B. Spre N C. Spre E-S-E D. Spre W
1078 142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:

Puncte: 0/1
A. Nord B. Est C. Sud-West D. Nord-Est
1079 143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:

Puncte: 0/1
A. NW B. SE C. S D. NE
6/24/2009
Page 390 of 457

Puncte: 0/1
A. 760 mb B. 938,9 mb C. 1000 mb D. 1013,3 mb
1081 145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
Puncte: 0/1
A. Curentul vanturilor polare B. Curentul Perului C. Curentul de deriva al vanturilor de W D. Curentul Falkland
Puncte: 0/1
A. Umiditatea absoluta B. Punct de roua C. Punct de precipitatii D. Deficit de saturatie
1083 147. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical

in emisfera nordica este:
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 391 of 457
A. SW, S si SE B. NE, E si S C. W, NW si N D. NW, N si NE
1084 148. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical

in emisfera sudica este:
Puncte: 0/1
A. NW, W si S B. SW, S si SE C. N, NW si E D. W, NW si N
1085 149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical
din cauza ca:
Puncte: 0/1
A. Este prezent efectul de recurbare B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii C. Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune D. Gradientul de presiune este mare
1086 150. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:

Puncte:
A. De E la W
6/24/2009
Page 392 of 457
0/1
B. De W la E C. De N la S D. In orice directie
1087 151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
Puncte: 0/1
A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb D. Un cer acoperit cu ploi continui
1088 152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria
variabila?
Puncte: 0/1
A. 10 la 12 Nd B. 4 la 6 Nd C. 15 la 20 Nd D. 40 Nd
1089 153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria
caracteristica?
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 393 of 457
A. 10 la 15 Nd B. 20 la 30 Nd C. 5 la 10 Nd D. 70 Nd
1090 154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
Puncte: 0/1
A. Forta de furtuna a vantului dinspre Nord B. O hula neobisnuit de lunga C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
1091 155. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?

Puncte: 0/1
A. Mare violenta cu valuri din toate directiile B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii C. Hula moderata cu directie nedefinita D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
1092 156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. Altostratus si Fractostratus B. Altocumulus si Cirrus
6/24/2009
Page 394 of 457
j k l m n j k l m n
C. Cirrostratus si Cumulus D. Cumulonimbus si Cumulus
1093 157. Ce vanturi isi schimba periodic directia?

Puncte: 0/1
A. Alizeele B. Musonii C. Sirocco D. Vanturile de West
1094 158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ
de 30 grd N?
Puncte: 0/1
A. Vanturi predominant vestice B. Musoni C. Brize D. Alizeele de NE
1095 159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:

Puncte: 0/1
A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front C. Sa se schimbe in linii drepte D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de
6/24/2009
Page 395 of 457
aer la curbe line de front
1096 160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte
Puncte: 0/1
succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:
A. Maree diurna B. Mare semidiurna regulata C. Maree mixta D. Mare semmidiurna neregulata
1097 161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai
mult de 100 Mm de pozitia navei?
Puncte: 0/1
A. O hula lunga din directii diferite B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii C. Mare agitata cu valuri din NE D. Valuri cu lungimi si perioade mici
1098 162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?

Puncte: 0/1
A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului B. Vant ce-si schimba rapid directia C. Nori Altocumulus dominanti D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
6/24/2009
Page 396 of 457
j k l m n
1099 163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW
oceanului Atlantic?
Puncte: 0/1
A. Curentul Atlantic de Nord B. Curentul Canarelor C. Curentul Labrador D. Curentul Baffin
1100 164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
Puncte: 0/1
A. Curentul Perului B. Curentul Oya Shivo C. Curentul Californiei D. Curentul Norvegiei
1101 165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
Puncte: 0/1
A. Curentul de deriva al vanturilor de W B. Curentul Acelor C. Curentul Benguela D. Curentul Perului
6/24/2009
Page 397 of 457
1102 166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
Puncte: 0/1
A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
1103 167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte: 0/1
A. Au loc numai la cuadratura B. Determina maree diurne C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal D. Au loc la sizigii
1104 168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra
curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?
Puncte: 0/1
A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii B. Depinde de declinatia Lunii C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala
6/24/2009
Page 398 of 457
1105 169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte: 0/1
A. Mistralul B. Briza de uscat C. Bora D. Briza de mare
1106 170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de

amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?
Puncte: 0/1
A. Tablele de maree B. Cartile pilot ale zonei C. Navtexul D. Atlasul geografic
1107 171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in
Puncte: 0/1
urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece
6/24/2009
Page 399 of 457
j k l m n
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice
1108 172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
Puncte: 0/1
scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?

A. Averse de ploaie B. Ceata C. Lapovita D. Vreme secetoasa
1109 30. Ce este temperatura aerului ?

Puncte: 0/1
A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului. B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer. C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment.
1110 32. Ce este presiunea atmosferica ?

Puncte: 0/1
A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei. B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata pamintului. C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit
6/24/2009
Page 400 of 457
nivel altimetric si la o anumita temperatura.
1111 328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii)
este de regula:
Puncte: 0/1
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
1112 34. Ce este anticiclonul ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in sens retrograd in emisfera "S". B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2 emisfere. C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre periferie.
j k l m n
j k l m n
1113 35. Ce este teperatura punctului de roua ?

Puncte: 0/1
A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza. B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza. C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient
6/24/2009
Page 401 of 457
pentru a trece in stare gazoasa.
1114 36. Ce sint norii ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta. B. Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule de gheata care iau nastere datorita procesului de inversiune termica in straturile atmosferei. C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la "W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub forma de picaturi de apa sau a
j k l m n
j k l m n
1115 37. Ce este gradientul baric orizontal ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la izobare un segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica. B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2 puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel de la presiunea mica spre cea mare. C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la distanta de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.
j k l m n
j k l m n
1116 38. Ce este harta izobarica ?
6/24/2009
Page 402 of 457
Puncte: 0/1
j k l m n
A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii atmosferice. B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica. C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.
j k l m n j k l m n
1117 39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
Puncte: 0/1
j k l m n
A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale soarelui la meridianul locului. B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima. C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile inferioare
j k l m n
j k l m n
1118 40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul verii. B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie. C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 403 of 457
(100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele tropicale pe coastele estice ale oceanelor .
1119 41. Ce este treapta barica ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar. B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau 30 picioare C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
j k l m n
j k l m n
1120 42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa culminatia superioara a soarelui. B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai multe maxime si minime, variatie care poarta numele de maree barometrica. C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00.
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 404 of 457
1121 43. Ce este umiditatea relativa ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura punctului de roua si umiditatea absoluta si se exprima in procente. B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala absoluta si se exprima in cote parti. C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in procente.
j k l m n
j k l m n
1122 44. Care sint norii etajului superior ?

Puncte: 0/1
A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus. B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus. C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.
1123 45. Care sint norii etajului inferior ?

Puncte: 0/1
A. Cumulus si cumulonimbus. B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus. C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus - specia stratiformis.
1124 47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos.
6/24/2009
Page 405 of 457
j k l m n j k l m n
B. Cumulus si cumulonimbus. C. Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de jos in sus.
1125 48. Ce se intelege prin nebulozitate ?

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori. B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la 10. C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din atmosfera.
j k l m n
1126 49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
Puncte: 0/1
A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare. B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica, frontala. C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
1127 50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in

Puncte: 0/1
conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui
j k l m n
A. Ceata ecuatoriala.
6/24/2009
Page 406 of 457
j k l m n j k l m n
B. Ceata de advectie. C. Ceata de radiatie.
1128 502. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:

Puncte: 0/1
A. Sistem de inalta presiune; B. sistem de joasa presiune; C. maxim de temperatura.
1129 503. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:

Puncte: 0/1
A. temperatura aerului; B. presiunea atmosferica; C. umiditatea relativa
1130 504. O maree este considerata diurna cand este formata din:
Puncte: 0/1
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joase in 24 de ore.
6/24/2009
Page 407 of 457
1131 505. Milibarul este unitatea de masura pentru:

Puncte: 0/1
A. temperatura aerului; B. umiditatea relativa; C. presiunea atmosferica.
1132 506. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:

Puncte: 0/1
A. Numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real.
1133 507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:

Puncte: 0/1
A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1134 508. Curentii oceanici sunt definiti ca:

Puncte: 0/1
A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei.
6/24/2009
Page 408 of 457
1135 509. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:

Puncte: 0/1
A. termograful; B. barograful; C. hidrograful.
1136 51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in

Puncte: 0/1
situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna
A. Ceata de evaporare. B. Ceata de suprasaturatie. C. Ceata frontala.
1137 510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
Puncte: 0/1
A. o vreme furtunoasa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o defectiune a barometrului.

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la luna noua si luna plina;
6/24/2009
Page 409 of 457
j k l m n
C. soarele si luna sunt la conjunctie.
1139 512. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:

Puncte: 0/1
A. termometrul; B. barometrul; C. psihometrul

Puncte: 0/1
A. 760 mb; B. 1000 mb; C. 1013,3 mb.
1141 514. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte: 0/1
A. perioada valului; B. frecventa valului; C. inaltimea valului.
1142 515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
6/24/2009
Page 410 of 457
Puncte: 0/1
A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. configuratia coastelor si platoului continental.
1143 516. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
Puncte: 0/1
A. limita mareei; B. adancimea apei din harta; C. inaltimea mareei.
1144 517. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
Puncte: 0/1
A. lungimea valului; B. adancimea valului; C. inaltimea valului.
1145 52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca

Puncte: 0/1
urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna:
A. Ceata de contact. B. Ceata de advectie. C. Ceata de amestec.
6/24/2009
Page 411 of 457
1146 53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la

Puncte: 0/1
contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
A. Ceata de contact. B. Ceata de advectie. C. Ceata frontala.
1147 530. Linia de egala adancime se mai numeste:

Puncte: 0/1
A. izogona; B. izobata; C. izoclina.
1148 54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa noroasa. B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale. C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare masei noroase.
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 412 of 457
1149 58. Ce indiciu da haloul ?

Puncte: 0/1
A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului. B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal. C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.
1150 59. Ce este vintul ?

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase. B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu caracteristici diferite. C. Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si fortei Coriolis.
j k l m n
1151 60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice. B. Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.
j k l m n
6/24/2009
Page 413 of 457
j k l m n
C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an = cca. 3/4.
1152 61. Ce sint alizeele ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna, B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica. C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
j k l m n
j k l m n
1153 62. Ce sint contraalizeele ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica. B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in per C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 414 of 457
1154 63. Ce sint vinturile de vest ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W. B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei, acest C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.
j k l m n
j k l m n
1155 64. Ce sint musonii ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE i B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW vara si NE iarna C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
j k l m n
j k l m n
1156 65. Ce sint grenurile ?
6/24/2009
Page 415 of 457
Puncte: 0/1
j k l m n
A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube. C. Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.
j k l m n
j k l m n

Puncte: 0/1
A. sistem de inalta presiune; B. sistem de joasa presiune; C. maxim de temperatura.

Puncte: 0/1
A. anticicloni; B. cicloni ; C. talveg depresionar.
6/24/2009
Page 416 of 457
Puncte: 0/1
A. presiunea atmosferica; B. cantitatea precipitatiilor; C. umiditatea relativa.
Puncte: 0/1
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joase in 24 de ore.

Puncte: 0/1
1162 665. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Puncte: 0/1
A. scade ca si temperatura aerului; B. creste ca si temperatura aerului; C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.
6/24/2009
Page 417 of 457

Puncte: 0/1
A. numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real.

Puncte: 0/1

Puncte: 0/1
A. vreme frumoasa si uscata; B. cer innorat si vanturi puternice; C. precipitatii continue si rafale de vant.

Puncte: 0/1
A. temperatura punctului de roua variaza; B. umiditatea absoluta scade; C. umiditatea relativa creste.
6/24/2009
Page 418 of 457
asociate cu:
Puncte: 0/1
A. trecerea unui front cald; B. trecerea unui front rece; C. sistem de inalta presiune.
1168 671. Norii sunt clasificati tinand cont de:

Puncte: 0/1
A. dimensiune; B. viteza de deplasare; C. altitudine si mod de formare.

Puncte: 0/1
1170 673. Ceata se formeaza cand:

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. umiditatea relativa este de 50%; B. temperatura aerului este mai mare decat temperatura punctului de roua;
6/24/2009
Page 419 of 457
j k l m n
C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua.
1171 674. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?

Puncte: 0/1
A. Termograful; B. Barograful; C. Hidrograful.
1172 675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
Puncte: 0/1
A. o vreme furtunoasa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o crestere a fortei vantului.
1173 676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
Puncte: 0/1
A. este in trecere un front rece; B. in apropiere este un centru de inalta presiune; C. in apropiere este un front stationar
6/24/2009
Page 420 of 457

Puncte: 0/1
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua si Luna plina; C. soarele si Luna sunt la conjunctie
1175 678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
Puncte: 0/1
A. umiditatea atmosferica; B. banchizele de gheata; C. variatia densitatii apei oceanice
1176 679. Gradientul baric orizontal reprezinta:

Puncte: 0/1
A. variatia orizontala a temperaturii; B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala; C. diferenta de presiune in timp.
1177 68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte
caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
Puncte: 0/1
A. Oceanele Atlantic si Pacific. B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific. C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.
6/24/2009
Page 421 of 457
1178 680. Umiditatea relativa este definita ca:

Puncte: 0/1
A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila; B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabila sa-l contina; C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica.
1179 681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va
fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
Puncte: 0/1
A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa; B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic; C. furtuna cu descarcari electrice.
1180 683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:

Puncte: 0/1
A. umiditatea relativa este de 100%; B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data; C. norii acopera total bolta cereasca.
6/24/2009
Page 422 of 457
se numeste:
Puncte: 0/1
A. ceata de radiatie; B. ceata de conductie; C. ceata de advectie

Puncte: 0/1
A. Termometrul; B. Barometrul; C. Psihometrul.
1183 686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii
pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
Puncte: 0/1
A. Campia abisala; B. Zona de rift; C. Self sau platou continental.
1184 687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea
periodica a instrumentului de masura numit:
Puncte: 0/1
A. Barograf; B. Termograf; C. Higrograf.
6/24/2009
Page 423 of 457
1185 688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la
distanta se numeste :
Puncte: 0/1
A. Maree; B. Resaca; C. Hula.

Puncte: 0/1
A. 760 mb; B. 1000; C. 1013,3 mb.
1187 69. Ce este ciclonul tropical ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si avi B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice. C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 424 of 457
Puncte: 0/1
A. umiditatea absoluta; B. punct de roua; C. deficit de saturatie.
1189 691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
Puncte: 0/1
A. perioada valului; B. frecventa valului; C. lungimea valului.
suprafata sunt:
Puncte: 0/1
A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. temperatura aerului si presiunea atmosferica.
Puncte: 0/1
j k l m n
A. limita mareei; B. adancimea apei din harta;
6/24/2009
Page 425 of 457
j k l m n j k l m n
C. inaltimea mareei
1192 694. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:

Puncte: 0/1
A. de E la W; B. de W la E; C. de N la S.
1193 698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
Puncte: 0/1
A. o hula neobisnuit de lunga; B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor; C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala.
1194 699. Cand exista conditii de risipire a cetii?

Puncte: 0/1
A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece; B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece; C. La intensificarea la tare, a vantului.
6/24/2009
Page 426 of 457
1195 70. Indicati traiectoria ciclonului tropical :

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica. B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica. C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
j k l m n
j k l m n
1196 700. Ce vanturi isi schimba periodic directia?

Puncte: 0/1
A. Alizeele; B. Musonii; C. Sirocco.
1197 701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua
sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
Puncte: 0/1
A. front rece; B. front oclus; C. front cvasistationar
1198 702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
6/24/2009
Page 427 of 457
Puncte: 0/1
A. creste ca inaltime; B. creste ca lungime; C. creste ca viteza.
1199 703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
Puncte: 0/1
A. 4 Bf; B. 6 Bf; C. 12 Bf.
1200 704. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte: 0/1
A. au loc numai la cuadratura; B. determina maree diurne; C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
1201 706. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte: 0/1
A. Mistralul; B. Briza de uscat; C. Bora.
6/24/2009
Page 428 of 457
1202 707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de

amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
Puncte: 0/1
A. table de maree; B. carti pilot ale zonei C. Navtex
1203 708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
Puncte: 0/1
scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?

A. averse de ploaie; B. ceata; C. vreme secetoasa.

Puncte: 0/1
A. milibari; B. grade celsius, C. milimetri coloana de mercur.
1205 73. Ce este vintul aparent ?

Puncte: 0/1
A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc. B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars. C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare
6/24/2009
Page 429 of 457
care da aparenta unui vint.
1206 74. Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?

Puncte: 0/1
A. Este egala si de sens contr cu viteza navei. B. Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului. C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
1207 75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune. B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile. C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
j k l m n
j k l m n
1208 80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea
6/24/2009
Page 430 of 457
dreapta a acesteia in emisfera sudica.

j k l m n
B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica. C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.
j k l m n
1209 82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre
periferia ciclonului, in drum constant vintul :
Puncte: 0/1
A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. B. Se mentine constant. C. Gireaza in sens retrograd.

Puncte: 0/1
A. sistem de inalta presiune; B. sistem de joasa presiune; C. maxim de temperatura.

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. temperatura aerului; B. presiunea atmosferica;
6/24/2009
Page 431 of 457
j k l m n
C. umiditatea relativa.
Puncte: 0/1
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joaje in 24 de ore.

Puncte: 0/1

Puncte: 0/1
A. numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real.
6/24/2009
Page 432 of 457
Puncte: 0/1

Puncte: 0/1
1217 896. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:

Puncte: 0/1
A. termograful; B. barograful; C. higrograful.
1218 897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este
egala cu 0 sau este redus, indica:
Puncte: 0/1
A. o vreme frumosa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o defectiune a barometrului.
6/24/2009
Page 433 of 457

Puncte: 0/1
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua si Luna plina; C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
1220 900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

Puncte: 0/1
A. 760 mb; B. 1000 mb; C. 1013,3 mb.
1221 901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte: 0/1
A. perioada valului; B. frecventa valului; C. inaltimea valului.
Puncte: 0/1
A. limita mareei; B. adancimea apei din harta; C. inaltimea mareei.
6/24/2009
Page 434 of 457
1223 904. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
Puncte: 0/1
A. lungimea valului; B. adancimea valului; C. inaltimea valului.

Puncte: 0/1
A. milibari; B. grade Celsius; C. milimetri coloana de mercur.
1225 92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini
extratropicale ?
j k l m n
Puncte: 0/1
A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine. B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula. C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii; Norii cirrus.
j k l m n
j k l m n
6/24/2009
Page 435 of 457
1226 929. Curentul care produce efect maxim de deriva este:

Puncte: 0/1
A. curentul din prova; B. curentul din pupa; C. curentul din travers.
1227 93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?

Puncte: 0/1
j k l m n
A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei. B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei. C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.
j k l m n j k l m n
1228 932. Linia de egala adancime se mai numeste:

Puncte: 0/1
A. izogona; B. izobata C. izoclina.
1229 94. Ce este hula ?

Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii. B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa
6/24/2009
Page 436 of 457
mai bata.
j k l m n
C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint.
1230 95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care
urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:
Puncte: 0/1
A. Front oclus B. Front stationar C. Front cald D. Front rece

Puncte: 0/1
A. Anticicloni B. Cicloni C. Sa barica D. Talveg depresionar
1232 968. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 437 of 457
1233 97. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
Puncte: 0/1
A. Izoterme B. Izohipse C. Izobare D. Izotabate
1234 98. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si
presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte: 0/1
A. Muson B. Alizeu de NE C. Fohn D. Briza de mare
1235 99. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este
din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte: 0/1
A. ENE B. SSW C. ESE D. WSW
6/24/2009
Page 438 of 457

Puncte: 0/1
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar B. La Luna noua si Luna plina C. Soarele si Luna sunt la conjunctie D. Soarele si Luna sunt in opozitie

Puncte: 0/1
A. termometrul; B. barometrul; C. psihrometrul.
suprafata sunt:
Puncte: 0/1
A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. configurarea coastelor si a platoului continental;
1239
Puncte: 0/1
152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
6/24/2009
Page 439 of 457
a. Curba Williamson b. Dubla intoarcere la 180 grd. c. Giratie directa d. Curba Scharnow
1240
Puncte: 0/1
150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
6/24/2009
Page 440 of 457
a. Curba Scharnow b. Curba Williamson c. Giratie directa d. Dubla intoarcere la 180 grd
1241 89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul
manevrabil :
Puncte: 0/1
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
6/24/2009
Page 441 of 457
1242 1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
situata in:
Puncte: 0/1
A. partea din fata a navei; B. stanga traiectoriei furtunii; C. partea dinspate a navei; D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243 1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
Puncte: 0/1
A. frontal; B. in dreapta traiectoriei; C. in spatele furtunii D. in stanga traiectoriei.
1244 112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
j k l m n j k l m n
j k l m n Puncte: 0/1
A. Prin ochiul furtunii B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii C. Prin semicercul periculos D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
j k l m n
1245 1256. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
6/24/2009
Page 442 of 457
Puncte: 0/1
1246 1257. Daca vantul bate din travers acesta produce:

Puncte: 0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. doar cresterea vitezei; C. deriva de vant.
1247 1258. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Puncte: 0/1
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; B. deriva de vant la babord; C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248 141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
Puncte: 0/1
A. Frontal B. In dreapta traiectoriei C. In spatele furtunii D. In stanga traiectoriei
6/24/2009
Page 443 of 457
1249
Puncte: 0/1
151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu ?

j k l m n
a. Giratie directa b. Dubla intoarcere la 180 grd. c. Curba Williamson d. Curba Scharnow
1250
Puncte:
153.Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?
6/24/2009
Page 444 of 457
0/1

j k l m n a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare j k l m n b. Aterizand aici este foarte periculos j k l m n c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta j k l m n d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)
1251
Puncte: 0/1
154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
j k l m n a. Aterizand aici este foarte periculos
6/24/2009
Page 445 of 457
j k l m n b. Solicitam asistenta medicala j k l m n c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress j k l m n d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
1252
Puncte: 0/1
155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
j k l m n a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata j k l m n b. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress j k l m n c. Aterizand aici este foarte periculos j k l m n d. Solicitam asistenta medicala
1253
Puncte: 0/1
156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea alaturata cuprinde semnalul.
6/24/2009
Page 446 of 457
j k l m n a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient

combustibil
j k l m n b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore j k l m n c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor j k l m n d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere
1254
Puncte: 0/1
157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
j k l m n a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz j k l m n b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz j k l m n c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
6/24/2009
Page 447 of 457
j k l m n d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz
1255
Puncte: 0/1
266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale luminoase se utilizeaza?
j k l m n a. Nu-i necesar nici un semnal j k l m n b. Doua bule negre j k l m n c. Un obiect pe care sunt desenate carouri j k l m n d. O bula neagra
1256
Puncte: 0/1
267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe toata viteza inapoi din treapta toata viteza inainte , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
6/24/2009
Page 448 of 457
j k l m n a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe

partea din dreapta a propulsorului
j k l m n b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens j k l m n c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe
partea din stanga a propulsorului
j k l m n d. Se poate balansa carma din bord in bord
1257
Puncte: 0/1
268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand toata viteza inainte se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent.
6/24/2009
Page 449 of 457
j k l m n a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre
babord
j k l m n b. Se va deplasa in linie dreapta j k l m n c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze j k l m n d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc
1258
Puncte: 0/1
269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
j k l m n a. Va gira cu prova spre tribord . j k l m n b. Va gira cu prova spre babord . j k l m n c. Va evolua pe drum drept inapoi . j k l m n d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .
6/24/2009
Page 450 of 457
1259
Puncte: 0/1
270. Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 noduri si masina va fi pusa pe toata viteza inapoi?
j k l m n a. 1500m j k l m n b. 5 lungimi de nava j k l m n c. Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza j k l m n d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca
testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260
Puncte: 0/1
271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa realizezi acest lucru?
j k l m n a. Printr-o giratie completa j k l m n b. Printr-o manevra de zig-zag j k l m n c. Orienteaza carma banda alternativ in ambele borduri concomitent cu
reducerea vitezei asa numitul procedeu high frequency rudder cycling".
6/24/2009
Page 451 of 457
j k l m n d. Pune masina pe toata viteza inapoi
1261
Puncte: 0/1
272Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
j k l m n a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept j k l m n b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a
carmei.
j k l m n c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax j k l m n d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul
1262
Puncte: 0/1
274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
6/24/2009
Page 452 of 457
j k l m n a. NO. 2,3,1 and 4 j k l m n b. NO. 3,2,1 and 4 j k l m n c. NO. 1,2,3 and 4 j k l m n d. NO. 1,3,2 and 4
1263
Puncte: 0/1
275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?
j k l m n a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1). j k l m n b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4)
6/24/2009
Page 453 of 457
j k l m n c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3). j k l m n d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).
1264
Puncte: 0/1
276. Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?
j k l m n a. O nava cu carena lunga si supla j k l m n b. O nava cu carena scurta si supla j k l m n c. O nava cu carena scurta si lata j k l m n d. O nava cu carena lunga si lata
1265
Puncte: 0/1
81. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
j k l m n A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a

traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v
j k l m n B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a
traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera
6/24/2009
Page 454 of 457
nordica si invers in emisfera sudica.
j k l m n C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a
traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
1266
Puncte: 0/1
83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
j k l m n A. Gireaza in sens direct. j k l m n B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic. j k l m n C. Gireaza spre pupa.
1267
Puncte: 0/1
84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
j k l m n A. Gireaza in sens retrograd. j k l m n B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. j k l m n C. Gireaza spre prova.
1268
Puncte: 0/1
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
j k l m n A. Gireaza in sensdirect. j k l m n B. Gireaza in sens direct. j k l m n C. Se mentine constant.
1269
Puncte: 0/1
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
j k l m n A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza

maxima permisa de starea marii. maxima permisa de starea marii.
j k l m n B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza
6/24/2009
Page 455 of 457
j k l m n C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza

maxima permisa de starea marii.
1270
Puncte: 0/1
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
j k l m n A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de

starea marii. starea marii. starea marii.
j k l m n B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de j k l m n C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de
1271
Puncte: 0/1
88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
j k l m n A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de

starea marii. starea marii. starea marii.
j k l m n B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de j k l m n C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de
1272
Puncte: 0/1
90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului :
j k l m n A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza j k l m n B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare. maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare. maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
j k l m n C. Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza
1273
Puncte: 0/1
91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului :
6/24/2009
Page 456 of 457
j k l m n A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine
in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
j k l m n B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine j k l m n C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in
1274
Puncte: 0/1
j k l m n A. Vest; j k l m n B. Est; j k l m n C. Sud.
1275
Puncte: 0/1
j k l m n A. Nord; j k l m n B. Est; j k l m n C. Sud.
1276
Puncte: 0/1
1277
Puncte: 0/1
6/24/2009
Page 457 of 457
6/24/2009

Teste Navigatie Licenta 2009bun

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Navigatie Licenta 2009bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

Extragere Teste Licenta 2009 Review of preview

A. distanta zenitala; B. declinatie; C. inaltime; D. distanta polara;

Marks for this submission: 0/1.

Marks for this submission: 0/1.

A. este uniforma; B. este izocrona;

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

C. este directa; D. este aparenta.

Marks for this submission: 0/1.

1114. Un astru la culminatie intersecteaza:

Marks for this submission: 0/1.

A. relevment adevarat; B. elongatie; C. elongatie minima; D. digresiune.

Marks for this submission: 0/1.

A. echinoctiu de primavara; B. solstitiu de iarna; C. solstitiu de vara; D. echinoctiu de toamna.

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

Marks for this submission: 0/1.

A. 22 decembrie, 21 martie; B. 21 martie,22 iunie; C. 21 martie, 23 septembrie; D. 22 iunie, 22 decembrie.

Marks for this submission: 0/1.

1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

A. emisfera boreala; B. emisfera vizibila; C. emisfera estica; D. emisfera sudica.

Marks for this submission: 0/1.

A. an sideral; B. an tropic; C. an calendaristic; D. an solar mediu.

Marks for this submission: 0/1.

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

Marks for this submission: 0/1.

1121. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

A. Alpha Canis Majoris; B. Alpha Virginis; C. Alpha Tauri; D. Alpha Orions;

Marks for this submission: 0/1.

1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

Marks for this submission: 0/1.

1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

Marks for this submission: 0/1.

A. cerc de egala distanta; B. cerc de inaltime; C. dreapta de inaltime; D. izoazimutala.

Marks for this submission: 0/1.

1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

Marks for this submission: 0/1.

1309. Axa de rotatie a Pamantului este:

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.

Marks for this submission: 0/1.

1310. Axa de rotatie a Pamantului este:

Marks for this submission: 0/1.

1311. Polii geografici sunt:

Marks for this submission: 0/1.

1312. Axa de rotatie a Pamantului este:

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

Marks for this submission: 0/1.

173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

Marks for this submission: 0/1.

174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

A. Emisfera boreala B. Emisfera estica C. Emisfera vizibila D. Emisfera sudica

Marks for this submission: 0/1.

A. Distanta zenitala B. Declinatie C. Distanta polara D. Inaltime

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009

Marks for this submission: 0/1.